Procedură : 2018/2085(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0407/2018

Texte depuse :

A8-0407/2018

Dezbateri :

Voturi :

PV 13/12/2018 - 9.11

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0528

RAPORT     
PDF 709kWORD 75k
27.11.2018
PE 625.465v02-00 A8-0407/2018

referitor la tehnologia blockchain: o politică comercială orientată spre viitor

(2018/2085(INI))

Comisia pentru comerț internațional

Raportoare: Emma McClarkin

Raportori pentru aviz (*):

Cristian‑Silviu Bușoi, Comisia pentru industrie, cercetare și energie

Ana Gomes, Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne

(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de procedură

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie
 AVIZ al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la tehnologia blockchain: o politică comercială orientată spre viitor

(2018/2085(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 207 alineatul (3) și articolul 218 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Acordul General privind Comerțul cu Servicii (GATS),

–  având în vedere Acordul privind tehnologia informației (ATI) al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC),

–  având în vedere programul de lucru al OMC privind comerțul electronic,

–  având în vedere acordul privind facilitarea comerțului al OMC,

–  având în vedere Convenția internațională pentru simplificarea și armonizarea regimurilor vamale, revizuită de Organizația Mondială a Vămilor (Convenția de la Kyoto revizuită),

–  având în vedere Rezoluția sa din 26 mai 2016 referitoare la monedele virtuale(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 iulie 2016 referitoare la o nouă strategie inovatoare și de perspectivă privind comerțul și investițiile(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 decembrie 2017 intitulată „Către o strategie în domeniul comerțului digital”(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 mai 2017 referitoare la evaluarea aspectelor externe ale rezultatelor și administrării serviciilor vamale ca instrument pentru facilitarea comerțului și combaterea comerțului ilicit(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 septembrie 2017 referitoare la impactul comerțului internațional și al politicilor comerciale ale UE asupra lanțurilor valorice globale(5),

–  având în vedere Declarația comună privind comerțul și capacitarea economică a femeilor cu ocazia Conferinței ministeriale a OMC de la Buenos Aires, din decembrie 2017(6),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor – RGPD)(7),

–  având în vedere propunerea Comisiei cu privire la dispozițiile orizontale referitoare la fluxurile transfrontaliere de date și la protecția datelor cu caracter personal (în acordurile comerciale și de investiții ale UE),

–  având în vedere Raportul Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor cu privire la implementarea Strategiei de politică comercială „Comerț pentru toți – O politică comercială progresistă pentru valorificarea oportunităților oferite de globalizare” (COM(2017)0491),

–  având în vedere raportul din 2016 al consilierului științific principal al Biroului pentru știință din cadrul Guvernului britanic, intitulat „Distributed Ledger Technology: beyond block chain” (Tehnologia registrelor distribuite: dincolo de tehnologia „blockchain”)(8),

–  având în vedere Cartea albă din 2018 a Centrului pentru facilitarea comerțului și tranzacții electronice (ONU/CEFACT) cu privire la aplicațiile tehnice ale tehnologiei blockchain,

–  având în vedere declarația din 10 aprilie 2018 a 21 de state membre ale UE și a Norvegiei privind instituirea unui parteneriat european privind tehnologia blockchain(9), în urma căreia alte cinci state membre s-au alăturat parteneriatului, astfel încât numărul total al țărilor semnatare a ajuns acum la 27,

–  având în vedere lansarea de către Comisie a Observatorului și forumului UE privind tehnologia blockchain la 1 februarie 2018(10),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 19 octombrie 2017(11),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional și avizele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și ale Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0407/2018),

A.  întrucât în prezentul raport „blockchain” va fi considerată, cu excepția cazului când se prevede altfel, o tehnologie a registrelor private distribuite cu permisiune (DLT), care cuprinde o bază de date constituită din blocuri secvențiale de date care sunt adăugate prin consensul operatorilor de rețea;

B.  întrucât diverse studii de caz și industrii vor valorifica în mod diferit o combinație de lanțuri de blocuri private/publice, cu permisiune/fără permisiune;

C.  întrucât fiecare bloc dintr-un lanț de blocuri conține o valoare „hash”, care verifică datele privind blocurile precedente, permițând astfel diferitelor părți să inițieze tranzacții cu încredere și răspundere sporite, având în vedere că datele stocate într-un registru nu pot fi falsificate cu ușurință;

D.  întrucât tehnologia blockchain cu sursă deschisă reprezintă baza evoluției ascendente a lanțurilor de blocuri cu permisiune la nivel mondial, contribuind la creșterea nivelului de încredere a participanților într-o anumită rețea de afaceri;

E.  întrucât tehnologia blockchain ar putea permite anumitor administratori să definească în mod clar rolurile, responsabilitățile, nivelurile de acces și drepturile de validare ale participanților;

F.  întrucât comerțul mondial se bazează pe un sector al lanțului de aprovizionare estimat la 16 mii de miliarde EUR, în cadrul căruia costurile ridicate de tranzacționare și formalitățile administrative împovărătoare conduc la procese și sisteme complexe, susceptibile de a fi afectate de erori;

G.  întrucât au fost lansate inițiative-pilot care au un potențial promițător de a reduce costurile de transport, de a face sectorul mai ecologic și de a stimula performanța economică;

H.  întrucât există cel puțin 202 inițiative guvernamentale în domeniul blockchain în 45 de țări din întreaga lume, iar economiile din regiunile Asia-Pacific, America și Orientul Mijlociu, în special, investesc în tehnologii blockchain pentru comerț;

I.  întrucât tehnologia blockchain poate consolida și îmbunătăți politicile comerciale ale UE, cum ar fi acordurile de liber schimb (ALS), acordurile de recunoaștere reciprocă (MRA), în special în ceea ce-i privește pe operatorii economici autorizați (AEO), deciziile privind caracterul adecvat al datelor, precum și măsurile de apărare comercială;

J.  întrucât tehnologia blockchain are un potențial semnificativ de îmbunătățire a transparenței și a trasabilității pe parcursul lanțului de aprovizionare, de a crește nivelul de încredere a participanților într-o anumită rețea, de a raționaliza controalele vamale și conformitatea cu reglementările, de a reduce costurile de tranzacționare, de a consolida caracterul imuabil și securitatea datelor și de a funcționa ca un instrument de combatere a corupției; întrucât beneficiile potențiale sunt însoțite de mai multe provocări, cum ar fi securitatea cibernetică;

K.  întrucât tehnologia blockchain poate oferi un cadru de transparență într-un lanț de aprovizionare, poate reduce corupția, poate depista evaziunea fiscală, poate permite urmărirea plăților ilegale și poate combate spălarea banilor bazată pe activități comerciale; întrucât există riscuri asociate cu utilizarea unor aplicații blockchain nepermise pentru activități infracționale, inclusiv evaziunea fiscală, evitarea obligațiilor fiscale și spălarea banilor bazată pe activități comerciale; întrucât Comisia și statele membre trebuie să monitorizeze și să abordeze aceste probleme în regim de urgență;

L.  întrucât tehnologia blockchain continuă să evolueze în domeniul comerțului internațional și, prin urmare, necesită o abordare favorabilă inovării, favorizantă și încurajatoare, care asigură securitate juridică și, în același timp, promovează protecția consumatorilor, a investitorilor și a mediului, sporind valoarea socială a tehnologiei, reducând decalajul digital și îmbunătățind competențele digitale ale cetățenilor;

M.  întrucât tehnologia blockchain poate furniza tuturor părților implicate în comerț, fie ele publice sau private, acces permanent în timp real la o bază de date imuabile, cu marcă temporală, care conține documente referitoare la tranzacții, contribuind astfel la sporirea încrederii, la evitarea problemelor de conformitate și la combaterea utilizării bunurilor contrafăcute sau a documentelor false;

N.  întrucât unele regiuni și zone metropolitane din UE au început deja să dezvolte această tehnologie prin proiecte și programe specifice, pe baza propriilor caracteristici și prin crearea de rețele pentru răspândirea bunelor practici,

Politica comercială a Uniunii Europene

1.  recunoaște că, în pofida succeselor comerciale anterioare, ALS ale UE au un mare potențial neexploatat și nu au fost încă utilizate pe deplin, în medie, numai 67 % dintre exportatori și 90 % dintre importatorii din UE utilizând tarifele preferențiale atât în Uniune, cât și în țările sau regiunile partenere ale acesteia și recomandă să se analizeze soluțiile tehnice care ar putea crește utilizarea ALS și exporturile; ia notă de faptul că exportatorii și-ar putea încărca toate documentele într-o aplicație aparținând unei autorități publice și având la bază tehnologia blockchain și ar putea să dovedească astfel conformitatea cu tratamentul preferențial acordat în baza ALS, cum ar fi calificarea pentru regulile de origine preferențiale, măsurile sanitare și fitosanitare (SPS) și dispozițiile privind comerțul și dezvoltarea durabilă; consideră că tehnologia blockchain ar putea îmbunătăți dispozițiile privind cumulul din cadrul acordurilor de liber schimb;

2.  consideră că procedurile de obținere a certificării atât pentru regulile de origine preferențiale, cât și pentru cele nepreferențiale, sunt costisitoare și greoaie pentru întreprinderi; consideră că, în cazul tratamentului preferențial, tehnologia blockchain poate contribui la stabilirea naționalității economice a unui produs; consideră, în plus, că, în cazul tratamentului nepreferențial, tehnologia blockchain ar putea veni în sprijinul utilizării proporționale de către Uniune a instrumentelor de apărare comercială, prin asigurarea transparenței în ceea ce privește proveniența bunurilor care intră pe piața europeană și a unei imagini de ansamblu asupra afluxului de importuri, astfel încât să se asigure condiții de concurență mai echitabile pentru întreprinderi;

3.  subliniază faptul că tehnologia blockchain are potențialul de a sprijini agenda privind comerțul și dezvoltarea durabilă prin asigurarea încrederii în proveniența materiilor prime și a bunurilor, procese de producție și lanțuri de aprovizionare transparente și conformitatea acestora cu normele internaționale în materie de drepturi în domeniul social, al muncii și al mediului, având în vedere relevanța deosebită pentru minereurile din zone de conflict, traficul ilicit de bunuri culturale, controlul exporturilor și corupția; subliniază faptul că tehnologia blockchain ar putea contribui la efortul de sustenabilitate al societăților și ar putea promova un comportament responsabil în afaceri;

4.  consideră că acordurile de recunoaștere reciprocă (ARR) ale operatorilor economici autorizați (AEO) oferă întreprinderilor posibilitatea de a-și diversifica lanțurile de aprovizionare prin reducerea duratei și a costurilor asociate procedurilor vamale transfrontaliere; observă că există probleme de implementare care trebuie abordate; are convingerea că tehnologia blockchain oferă potențialul de a reduce incertitudinea asociată cu punerea în aplicare a acordurilor de recunoaștere reciprocă ale operatorilor economici autorizați (AEO) printr-un schimb neîntrerupt de date;

Aspecte externe ale facilitării activităților comerciale și vamale

5.  salută ferm acordul privind facilitarea comerțului (TFA), considerându-l o bază pentru explorarea de către membrii OMC a noi modalități de facilitare a comerțului, inclusiv prin intermediul tehnologiei blockchain; salută eforturile UE de menținere și consolidare a OMC și angajamentul său față de un sistem comercial bazat pe norme, în vederea asigurării unor condiții de concurență echitabile și a aplicării normelor privind comerțul mondial;

6.  consideră că tehnologia blockchain ar putea să permită autorităților vamale să obțină automat informațiile necesare pentru o declarație vamală, să reducă necesitatea verificării manuale și a dovezilor scrise și să furnizeze simultan tuturor părților relevante o actualizare exactă a situației și a caracteristicilor mărfurilor care intră în UE, îmbunătățind astfel capacitățile de trasabilitate și transparența;

7.  consideră că digitalizarea va permite un schimb de informații mai eficient și mai transparent; consideră că tehnologia blockchain poate permite producătorilor, laboratoarelor, operatorilor de logistică, autorităților de reglementare și consumatorilor să aibă acces la toate informațiile necesare privind, de exemplu, proveniența, testarea, certificarea și acordarea licenței și să partajeze astfel de informații; constată că tehnologia blockchain ar putea, de asemenea, să contribuie la emiterea corespunzătoare a certificatelor electronice; consideră că digitalizarea și utilizarea aplicațiilor pe parcursul lanțului de aprovizionare constituie atât condiții prealabile, cât și completări necesare pentru ca tehnologia blockchain să funcționeze pe deplin; observă că între statele membre există diferențe substanțiale în ceea ce privește digitalizarea;

8.  consideră că adoptarea tehnologiei blockchain pe parcursul lanțului de aprovizionare poate crește eficiența, viteza și volumul comerțului mondial prin limitarea costurilor asociate cu tranzacțiile internaționale și prin sprijinirea întreprinderilor să identifice noi parteneri comerciali și poate duce la creșterea protecției și încrederii consumatorilor în comerțul electronic;

9.  subliniază aplicarea tehnologiei blockchain în special în următoarele moduri:

(a)  consolidarea certitudinii atât în ceea ce privește proveniența, cât și drepturile de proprietate intelectuală asupra mărfurilor, reducându-se astfel riscul intrării mărfurilor ilicite, inclusiv a mărfurilor false și contrafăcute, în lanțul de aprovizionare,

(b)  punerea la dispoziția autorităților a unor informații precise cu privire la momentele în care un bun putea să fie avariat/manipulat incorect într-un lanț de aprovizionare,

(c)  îmbunătățirea transparenței și a trasabilității, prin acordarea posibilității tuturor participanților să își înregistreze tranzacțiile și să partajeze aceste informații în rețea,

(d)  asigurarea protecției și a încrederii consumatorilor prin punerea la dispoziția lor a unor informații detaliate cu privire la produse și prin contribuția la efortul de sustenabilitate al întreprinderilor,

(e)  reducerea costurilor de gestionare a lanțului de aprovizionare, prin eliminarea necesității intermediarilor și a costurilor asociate, precum și a cerinței fizice de a produce, de a transporta și de a prelucra documentația pe suport de hârtie,

(f)  îmbunătățirea aplicării unui proces corect de plată a taxelor și a TVA-ului și a colectării veniturilor în cadrul politicii comerciale, precum și

(g)  reducerea duratei totale de tranzit al mărfurilor, prin automatizarea sarcinilor care sunt realizate în mod obișnuit prin mijloace manuale; ia act de beneficiile asociate, în special lanțurilor de aprovizionare exact la timp, în ceea ce privește reducerea costurilor și a amprentei de carbon a sectorului logistic;

10.  ia act de faptul că infractorii pot manipula comerțul legitim pentru a-și masca activitățile ilicite, cum ar fi spălarea banilor bazată pe activități comerciale, prin modificarea ilicită a documentelor necesare prin intermediul raportărilor false, de exemplu prin supraevaluarea sau subevaluarea bunului în cauză; consideră că tehnologia blockchain poate permite autorităților vamale și altor autorități să ia măsurile necesare în timp util, cu promptitudine și în mod coordonat, pentru a expune fluxurile financiare ilicite;

Fluxurile transfrontaliere de date și protecția datelor

11.  recunoaște că fluxurile transfrontaliere de date sunt o parte integrantă a comerțului internațional cu bunuri și servicii și a arhitecturii tehnologiei blockchain;

12.  subliniază potențialul tehnologiei blockchain de validare a tranzacțiilor dintr-un lanț de aprovizionare internațional prin definirea unor niveluri de acces și proceduri de validare pentru participanți;

13.  constată conexiunea dintre tehnologia blockchain și fluxurile de date transfrontaliere aferente activităților comerciale; observă că o rețea privată de registre cu permisiune poate genera încredere între platforme prin integrarea datelor din mai multe surse; recunoaște importanța fluxurilor transfrontaliere de date pentru creșterea economică și pentru crearea de locuri de muncă; subliniază diferența dintre datele cu caracter personal și datele fără caracter personal din lanțurile de blocuri;

14.  recunoaște problemele ridicate de relația dintre tehnologiile blockchain și punerea în aplicare a RGPD; subliniază că implementarea tehnologiei blockchain ar trebui să respecte toate dispozițiile legislative existente și viitoare ale UE în materie de protecție a datelor și viață privată; subliniază că tehnologia blockchain poate oferi soluții pentru dispozițiile referitoare la „protecția datelor începând cu momentul conceperii” la punerea în aplicare a RGPD pe baza principiilor lor comune de asigurare a unor date securizate și autoreglementate; subliniază efectul limitat al RGPD asupra tranzacțiilor comerciale, deoarece lanțurile de blocuri private cu permisiune nu conțin date cu caracter personal; recunoaște, totuși, necesitatea unor garanții necesare și a unei supravegheri reglementare; subliniază că RGPD se aplică doar în cazul datelor cu caracter personal; invită Comisia să examineze mai în profunzime acest aspect;

15.   recunoaște necesitatea conceperii tehnologiei blockchain în conformitate cu dreptul de a fi uitat și constată că utilizatorii verificați ai tehnologiei și ai aplicațiilor blockchain ar trebui să aibă în orice moment acces la toate datele referitoare la tranzacțiile în care sunt implicați, în conformitate cu drepturile lor de acces;

16.  își reiterează apelul la instituirea unor dispoziții care să permită funcționarea completă a ecosistemului digital și la promovarea fluxurilor transfrontaliere de date în cadrul acordurilor de liber schimb; observă, în această privință, că deciziile privind caracterul adecvat nu facilitează fluxul liber de date fără caracter personal; solicită, prin urmare, Comisiei să negocieze angajamente obligatorii și executorii cu privire la transferurile de date în cadrul acordurilor de liber schimb, inclusiv în ceea ce privește datele fără caracter personal;

17.  subliniază că tehnologia blockchain este o nouă paradigmă a stocării și gestionării datelor capabilă să descentralizeze modalitățile de interacțiune umană, piețele, sectorul bancar și comerțul internațional; subliniază faptul că dezvoltarea tehnologiei blockchain deschide noi perspective, dar ridică și probleme în ceea ce privește protecția datelor, transparența și infracționalitatea financiară, deoarece odată ce datele au fost introduse, ele sunt imuabile și sunt partajate cu toți participanții, ceea ce asigură securitatea și integritatea acestora; cere să se facă tot ceea ce este posibil, inclusiv la nivel național, pentru a se garanta că tehnologia are un caracter nefalsificabil și imuabil și că dreptul fundamental la protecția datelor nu este pus în pericol;

18.  recunoaște provocarea pe care o reprezintă relația dintre tehnologiile blockchain și punerea în aplicare a cadrului UE privind protecția datelor, și anume Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD), și reamintește că, prin urmare, această relație ar putea evidenția un conflict între protecția drepturilor fundamentale, pe de o parte, și promovarea inovării, pe de altă parte; sugerează că este necesar să se garanteze că tehnologiile blockchain sunt pe deplin conforme cu cadrul UE privind protecția datelor și că respectă în întregime principiile prevăzute în legislația UE, în special în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal ca drept fundamental în temeiul articolului 8 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și al articolului 16 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

19.  subliniază, în plus, că tehnologiile blockchain nu sprijină în mod automat suveranitatea datelor, în parte ca urmare a conflictului descris mai sus, și, prin urmare, trebuie special concepute pentru a face acest lucru, având în vedere că pot să genereze riscuri în privința protecției datelor;

20.  subliniază că, dacă este concepută în mod adecvat, tehnologia blockchain ar trebui să respecte principiul protecției datelor din faza de proiectare, care are rolul de a oferi persoanelor vizate un control mai strict asupra datelor lor, în conformitate cu Regulamentul general privind protecția datelor; subliniază, de asemenea, că datele cu caracter personal dintr-un lanț de blocuri nu sunt, în mod normal, anonime, ceea ce le aduce sub incidența RGPD; insistă asupra faptului că tehnologiile blockchain ar trebui să fie pe deplin compatibile cu legislația UE, inclusiv atunci când sunt utilizate pentru prelucrarea datelor cu caracter personal; recomandă, în acest sens, ca tehnologiile blockchain și aplicațiile să integreze mecanisme care să garanteze că datele pot fi complet anonime, garantând astfel că acestea nu stochează decât date care nu se referă la o persoană fizică identificată sau identificabilă;

21.  subliniază faptul că viitoarele aplicații blockchain ar trebui să introducă mecanisme care să protejeze datele cu caracter personal și viața privată a utilizatorilor și să garanteze că datele pot fi complet anonime; invită Comisia și statele membre să finanțeze cercetarea, în special cercetarea universitară și inovarea, în legătură cu noi tehnologii blockchain care să fie compatibile cu RGPD și care să se bazeze pe principiul protecției datelor din faza de proiectare, cum ar fi zk-SNARK (zero-knowledge succinct non‑interactive arguments of knowledge);

22.  consideră că, pentru a se evita încălcarea dreptului fundamental la protecția datelor cu caracter personal, tehnologia blockchain nu ar trebui să fie utilizată pentru prelucrarea datelor cu caracter personal până când organizația utilizatorilor în cauză va fi în măsură să garanteze conformitatea cu RGPD și să asigure respectarea drepturilor de rectificare și de ștergere a datelor;

23.  scoate în evidență faptul că utilizatorii lanțurilor de blocuri pot fi, în același timp, operatori de date pentru datele cu caracter personal pe care le încarcă în registru, precum și persoane împuternicite de operatori, datorită faptului că stochează în întregime un exemplar al registrului pe calculatorul propriu;

24.  observă că, în cazurile în care lanțul de blocuri conține date cu caracter personal, natura imuabilă a unor tehnologii blockchain poate fi incompatibilă cu „dreptul la ștergerea datelor” prevăzut la articolul 17 din RGPD;

25.  constată cu îngrijorare că, în cazurile în care lanțul de blocuri conține date cu caracter personal, este posibil ca proliferarea copiilor datelor într-un lanț de blocuri să fie incompatibilă cu principiul reducerii la minimum a datelor menționat la articolul 5 din RGPD;

26.  invită Comitetul european pentru protecția datelor să emită orientări și recomandări pentru a se garanta că tehnologia blockchain este conformă cu legislația UE;

27.  constată cu îngrijorare lipsa oricărei referiri la implicațiile grave ale aplicării tehnologiei blockchain, în special în domenii precum combaterea spălării banilor, a evaziunii fiscale și a finanțării terorismului; consideră că orice utilizare a tehnologiilor blockchain ar trebui precedată de stabilirea a ceea ce va fi stocat în lanț și în afara lui, datele cu caracter personal fiind stocate în afara acestuia;

Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile)

28.  consideră că inovarea și promovarea în privința tehnologiei blockchain pot crea IMM-urilor posibilități economice care le permit să se extindă la nivel internațional și să facă față costurilor asociate cu exportul, prin facilitarea interacțiunii cu consumatorii, autoritățile vamale, organismele de reglementare naționale și internaționale și alte întreprinderi implicate în lanțul de aprovizionare; adaugă faptul că infrastructura blockchain poate contribui la introducerea pe piață rapidă și la prețuri avantajoase a produselor și serviciilor;

29.  subliniază avantajele pe care tehnologia blockchain le-ar putea asigura IMM-urilor prin facilitarea comunicării inter pares, a utilizării instrumentelor de colaborare și a garantării plăților, facilitând desfășurarea afacerilor și reducând riscul de neplată și cheltuielile de judecată ale executării contractelor prin utilizarea contractelor inteligente; recunoaște necesitatea de a asigura faptul că dezvoltarea tehnologiei blockchain în comerțul internațional include IMM-urile; subliniază faptul că, în prezent, contractele inteligente pot să nu fie suficient de mature pentru a fi considerate aplicabile din punct de vedere juridic în cadrul oricărui regulament sectorial și este necesară o evaluare suplimentară a riscurilor;

30.  recunoaște perspectivele pe care introducerea tehnologiei blockchain le deschide, inclusiv pentru IMM-uri, ca parte a politicii comerciale a UE, tehnologie care ar putea aduce, printre alte beneficii, scăderea costurilor de tranzacționare și creșterea eficienței; recunoaște, de asemenea, faptul că tehnologia blockchain oferă posibilitatea creșterii încrederii în actualul sistem comercial prin punerea la dispoziție a unui registru de tranzacții imuabil; recunoaște, totuși, că, în cazurile care nu intră sub incidența politicii comerciale a UE, aplicarea acestei tehnologii poate prezenta riscuri de spălare a banilor și poate facilita finanțarea criminalității organizate;

Interoperabilitate, modularitate și interacțiuni cu tehnologiile conexe

31.  ia în serios problemele de modularitate asociate cu implementarea sistemelor blockchain, în contextul extinderii rețelelor internaționale de comerț;

32.  constată proliferarea unor lanțuri de blocuri de date diferite care înregistrează date privitoare la tranzacții în registre private și publice separate; recunoaște că există o nevoie crescândă de a dezvolta standarde globale de interoperabilitate pentru a integra tranzacțiile implicând mai multe structuri blockchain în jurul deplasării unui element pe parcursul unui lanț de aprovizionare, pentru a stimula interoperabilitatea sistemelor, inclusiv a sistemelor de operare pre-existente; invită Comisia să intensifice colaborarea cu ISO și cu alte organisme de standardizare relevante;

33.   ia în considerare posibilele interacțiuni dintre tehnologiile blockchain și alte inovații în domeniul comerțului internațional; subliniază necesitatea de a analiza oportunitățile și provocările legate de evoluțiile din domeniul tehnologiilor blockchain; solicită continuarea cercetării cu privire la aplicabilitatea acestora în cazul transformării digitale și automatizării comerțului internațional, precum și în sectorul public, în special în cadrul programului Europa digitală;

Concluzii

34.  invită Comisia să urmărească evoluțiile din domeniul tehnologiei blockchain, în special proiectele/inițiativele pilot în curs legate de lanțul de aprovizionare internațional și de aspectele externe privind domeniul vamal și procesele de reglementare; invită Comisia să elaboreze un document strategic orizontal, implicând direcțiile generale relevante, cu privire la adoptarea tehnologiilor blockchain în domeniul comerțului și al gestionării lanțului de aprovizionare, precum și în domeniul proprietății intelectuale și, în special, în combaterea contrafacerii; invită Comisia să evalueze aspectele juridice și de guvernanță ale tehnologiei blockchain și dacă această tehnologie oferă soluții mai bune pentru tehnologiile existente și emergente care pot aborda provocările actuale din cadrul politicii comerciale a UE; invită Comisia să urmărească evoluțiile din domeniul tehnologiei blockchain, în special proiectele/inițiativele pilot în curs legate de lanțul de aprovizionare internațional; invită Comisia să elaboreze un document strategic cu privire la adoptarea tehnologiilor blockchain în domeniul comerțului și al gestionării lanțului de aprovizionare; consideră că scopul trebuie să fie atragerea sprijinului operatorilor în domeniul tehnologiei blockchain pentru proiecte și inițiative care vizează lanțurile de aprovizionare internaționale și determinarea acestora să dezvolte proiecte comune, în cadrul cărora să fie integrate identitatea, proveniența și stocarea datelor a numeroși parteneri;

35.  solicită Comisiei să elaboreze un set de principii directoare pentru aplicarea tehnologiei blockchain în comerțul internațional, pentru a oferi industriei și autorităților vamale și de reglementare un nivel suficient de securitate juridică care să încurajeze utilizarea tehnologiei blockchain și inovarea în acest domeniu; subliniază că legiferarea tehnologiei care stă la baza aplicațiilor ar limita inovarea și crearea noilor aplicații; subliniază că este important ca UE, în special industria Uniunii, să își asume rolul de lider și responsabilitatea în domeniul tehnologiilor blockchain și să asigure condiții de concurență echitabile în ceea ce privește concurența mondială și în domeniul dezvoltării și al mediului de reglementare; subliniază importanța dialogului și a schimbului de practici, precum și consolidarea competențelor și a competențelor digitale; invită Comisia să colaboreze cu statele membre în vederea lansării și a monitorizării unor proiecte-pilot, utilizând tehnologia blockchain în comerțul internațional, pentru a testa beneficiile acesteia;

36.  încurajează Comisia să conlucreze cu statele membre în vederea simplificării și creșterii fluxului de informații legate de facilitarea schimburilor comerciale, prin adoptarea, printre altele, a unor tehnologii ale informației și comunicării adecvate;

37.  invită Comisia să înființeze în cadrul DG Comerț un grup consultativ privind tehnologia blockchain și să elaboreze o notă explicativă privitoare la proiectele pilot de utilizare a lanțurilor de blocuri private cu permisiune pe tot parcursul lanțului de aprovizionare, implicând autoritățile vamale și alte autorități transfrontaliere și luând în considerare drepturile de proprietate intelectuală și lupta împotriva contrafacerii; recunoaște faptul că, deși tehnologia blockchain se află încă în stadiile incipiente ale dezvoltării, acest sector are nevoie de o strategie pentru implementarea eficace a acestei tehnologii;

38.  solicită Comisiei să examineze modalitățile prin care tehnologia blockchain ar putea sprijini comerțul și dezvoltarea durabilă; reamintește poziția Parlamentului, potrivit căreia măsurile care sprijină o strategie a UE privind comerțul digital ar trebui să fie pe deplin conforme cu obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) și să contribuie la realizarea acestora, inclusiv a ODD 5 privind egalitatea de gen și capacitarea femeilor; reamintește poziția Parlamentului cu privire la importanța promovării participării femeilor la STIM (știință, tehnologie, inginerie și matematică) și a eliminării diferențelor dintre bărbați și femei în ceea ce privește accesul la noile tehnologii și utilizarea acestora;

39.  invită Comisia să efectueze investigații în materie de politică privind modul în care tehnologia blockchain poate moderniza politicile Uniunii de apărare comercială, pentru a le consolida legitimitatea și pentru a asigura respectarea acestora;

40.  solicită Comisiei să evalueze caracterul optim al arhitecturii blockchain care menține datele private în afara lanțului;

41.  invită Comisia să evalueze modalitățile de intensificare a facilitării comerțului și a securității prin intermediul tehnologiei blockchain, incluzând conceptul AEO;

42.  încurajează Comisia să colaboreze cu organizațiile internaționale și să contribuie la activitatea acestora și la proiectele actuale privind elaborarea unui set de standarde și principii care să stea la baza reglementărilor menite să faciliteze utilizarea tehnologiei blockchain;

43.  solicită Uniunii Europene și statelor sale membre să joace un rol de lider în procesul de standardizare și securitate a tehnologiei blockchain și să colaboreze cu partenerii internaționali și cu toate părțile interesate relevante și cu industriile pentru a elabora standarde în tehnologia blockchain, inclusiv în ceea ce privește terminologia, dezvoltarea și implementarea tehnologiei în domeniul comerțului și al gestionării lanțului de aprovizionare; subliniază că securitatea cibernetică este esențială pentru aplicațiile blockchain, inclusiv pentru comerțul internațional; invită Comisia să analizeze provocările în materie de securitate, să evalueze riscurile tehnologice, cum ar fi informatica cuantică și să întreprindă acțiuni pentru a le aborda;

44.  invită Comisia să colaboreze cu părțile interesate relevante pentru a examina și a elabora un cadru de soluționare a problemelor legate de interoperabilitatea și compatibilitatea între sistemele blockchain;

45.  salută lansarea „Observatorului și forumului UE privind tehnologia blockchain” și îl încurajează să studieze aplicațiile destinate facilitării comerțului internațional; solicită Comisiei să analizeze posibilitatea extinderii mandatului Observatorului și forumului UE privind tehnologia blockchain și să implice părțile interesate relevante de la nivel local și mondial în vederea abordării provocărilor viitoare și a promovării sprijinului pentru factorii de decizie;

46.  invită Comisia să preia inițiativa în ceea ce privește evaluarea și dezvoltarea în continuare a tehnologiilor blockchain, inclusiv în sectoare specifice, cum ar fi cele care intră sub incidența politicii comerciale a UE, și să înființeze un grup consultativ privind tehnologia blockchain, care ar trebui să includă experți în combaterea spălării banilor și a evaziunii fiscale, în protecția datelor și în criminalitatea organizată;

47.  reamintește Comisiei că UE are ocazia de a deveni un actor principal în domeniul tehnologiei blockchain și al comerțului internațional și că ar trebui să fie un actor influent în modelarea propriei dezvoltări la nivel mondial, împreună cu partenerii săi internaționali;

°

°  °

48.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și SEAE.

EXPUNERE DE MOTIVE

Deși Uniunea Europeană a luat măsuri importante și binevenite în ceea ce privește dezvoltarea unor utilizări pentru tehnologia blockchain în cadrul pieței unice, aceasta trebuie, de asemenea, să se concentreze asupra modului în care tehnologia blockchain poate fi valorificată în vederea îmbunătățirii politicilor comerciale internaționale și a gestionării lanțului de aprovizionare. Studii recente estimează că tehnologia blockchain ar putea duce la economii de 20 % din totalul cheltuielilor de transport fizic, reducând costurile cu până la o mie de miliarde USD în comerțul mondial. În plus, se estimează că reducerea blocajelor din lanțurile de aprovizionare mondiale prin implementarea la scară largă a tehnologiei blockchain va duce la creșterea cu aproape 15% a comerțului mondial.

Tehnologia blockchain permite unor părți separate să inițieze tranzacții sigure, fără a fi nevoie de un intermediar. Caracteristicile cheie ale tehnologiei blockchain includ mecanisme care permit părților participante să identifice cu certitudine data și originea inserării datelor pentru fiecare bloc al lanțului. În plus, înregistrările datelor în lanțul de blocuri sunt imuabile, ceea ce înseamnă că, odată inserate în lanț, ele nu mai pot fi modificate sau șterse. Utilizatorii au, de asemenea, acces verificat la lanțul de blocuri de date, iar sistemele blockchain conțin funcții automate care permit executarea unor contracte inteligente odată ce anumite criterii au fost îndeplinite.

Lanțurile de blocuri sunt o categorie de tehnologii de registre distribuite (DLT) care sunt baze de date ce înregistrează tranzacții și le stochează sub formă de înregistrări imuabile. Registrul este distribuit deoarece în lanț există mai multe copii ale blocurilor. Aceste copii sunt păstrate în sisteme diferite, cunoscute sub denumirea de noduri. În plus, copiile sunt actualizate prin utilizarea unui algoritm consensual, care face ca toate copiile să conțină aceeași informație. Acest algoritm decide cum poate fi adăugat un bloc la lanț.

Prin urmare, tehnologia blockchain constă într-o bază de date conținând „blocuri” de date secvențiale care au fost adăugate în fiecare dintre copiile registrului. Fiecare bloc conține o valoare „hash” sau amprentă criptografică care poate fi folosită pentru verificarea blocului precedent.

Deși tehnologia blockchain a fost asociată în mod frecvent cu criptomonedele încă de la apariția primului articol referitor la această tehnologie, publicat de către Satoshi Nakamto în 2008, lanțurile de blocuri variază, putând necesita sau nu permisiune de acces și putând fi publice sau private. În sensul în care este folosit în acest raport, termenul „blockchain” se referă doar la rețele private cu permisiune. Informațiile stocate în rețele private cu permisiune sunt accesibile numai unor anumiți participanți, stabiliți în funcție de mecanismul de gestionare fundamentat pe principiul consensului, mecanism care poate varia de la un lanț de blocuri la altul. Spre deosebire de lanțurile de blocuri publice fără permisiune, lanțurile de blocuri private cu permisiune conțin diverse variante ale controalelor de gestionare avizate de operatorii din rețeaua respectivă cu scopul de a determina accesul și de a crește securitatea acesteia. Prin urmare, rețelele private cu permisiune au fost în mare măsură implementate în cazuri reale de utilizare comercială și proiecte-pilot. De exemplu, Serviciul vamal coreean testează în prezent o platformă de vămuire online pe baza tehnologiei blockchain, pentru a simplifica procesele prin automatizarea întocmirii rapoartelor de vămuire la import destinate autorităților.

Prezentul raport ia act de recenta proliferare a cercetării și a investițiilor atât în sectorul public, cât și în cel privat în legătură cu implementarea tehnologiei blockchain într-o gamă largă de cazuri. Prin urmare, este nevoie de o abordare echilibrată și rațională pentru a determina exact domeniul în care tehnologia blockchain poate aduce beneficii concrete.

În acest scop, tehnologia blockchain are un potențial uriaș de reducere a blocajelor care afectează lanțurile de aprovizionare globale. Scopul prezentului raport este de a scoate în evidență actualele deficiențe ale lanțurilor de aprovizionare, ale politicii comerciale și ale procedurilor vamale ale UE, de a identifica beneficiile plauzibile pe care implementarea pe scară largă a tehnologiei blockchain le-ar putea aduce și de a recomanda Comisiei Europene și statelor membre măsuri de politică realizabile și treptate pentru a permite acestei tehnologii să funcționeze.

Tehnologia blockchain are potențialul de a reduce costurile tranzacțiilor dintre părți prin eliminarea necesității de a deține documente fizice, precum și a obstacolelor de ordin administrativ și legate de necesitatea controlului pe care le generează intermediarii. Aceasta se datorează încrederii sporite pe care tehnologia blockchain o introduce în tranzacțiile dintre diferite părți, ceea ce ameliorează transparența și întărește certitudinea cu privire la originea mărfurilor. În plus, tehnologia blockchain poate facilita și întări securitatea fluxurilor de date, cu scopul de a împiedica folosirea de documente frauduloase și pătrunderea mărfurilor contrafăcute în lanțurile de aprovizionare. Ca o dovadă a acestor potențiale beneficii, în sectorul logistic s-au desfășurat mai multe proiecte comerciale pilot vizând organizarea parțială sau totală a lanțurilor de aprovizionare pe baza tehnologiei blockchain.

Aceste cazuri de utilizare a tehnologiei blockchain nu se întâlnesc doar la marile societăți multinaționale. IMM-urile au potențialul de a fi unul dintre marii beneficiari ai tehnologiei blockchain. Tehnologia ar putea ușura mult interacțiunea IMM-urilor cu autoritățile vamale și cu alte întreprinderi pe parcursul lanțului lor de aprovizionare, permițându-le să se dezvolte și să-și crească exporturile prin reducerea costurilor de tranzacționare. Măsurile necesare de control al creditului și de verificare pot fi raționalizate prin automatizarea pe care sistemele blockchain o asigură lanțurilor de aprovizionare. De exemplu, documentele care necesită modificări și verificări frecvente pe parcursul diferitelor etape ale lanțului de aprovizionare ar putea beneficia de o mai mare certitudine, având în vedere faptul că tehnologia blockchain înregistrează automat documentele și stochează date în ordine cronologică fără a modifica înregistrările anterioare. Aceasta ar putea permite IMM-urilor să confirme cu ușurință controalele și modificările documentelor, reducând astfel costul desfășurării activității economice.

Aceste efecte de raționalizare ale tehnologiei blockchain au un potențial semnificativ de facilitare a unor noi tranzacții în lanțul de aprovizionare și, prin urmare, de creștere a schimburilor comerciale la nivel mondial. În ceea ce privește tranzacțiile comerciale, este important de remarcat faptul că întreprinderile vor fi în mod instinctiv reticente să partajeze date sensibile prin intermediul lanțurilor de blocuri. Acest raport va analiza, prin urmare, doar utilizarea lanțurilor de blocuri private cu permisiune prevăzute cu mecanisme de administrare care controlează accesul utilizatorilor la datele din lanț.

Raportul subliniază potențialul specific pe care îl are tehnologia blockchain pentru dezvoltarea politicii comerciale a UE. Acordurile de liber schimb ale UE sunt în mare măsură insuficient utilizate de întreprinderi, iar Comisia a remarcat în trecut că acest fapt se datorează dificultății de a înțelege regulile de obținere a originii preferențiale, precum și procedurilor greoaie de obținere a documentelor necesare pentru a beneficia de tratament preferențial. În acest scop, tehnologia blockchain are un mare potențial de a oferi avantaje exportatorilor prin posibilitatea de a încărca într-o sigură aplicație pe bază de tehnologie blockchain toate documentele relevante care pot dovedi conformitatea acestor exportatori cu prevederile unui ALS în materie de tratament preferențial. În plus, tehnologia blockchain poate veni în sprijinul instrumentelor de apărare comercială ale Uniunii prin asigurarea transparenței în ceea ce privește proveniența bunurilor care intră pe piața europeană.

Acest raport va lua în considerare, de asemenea, legătura dintre tehnologia blockchain și fluxurile transfrontaliere de date și între tehnologia blockchain și Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD). Caracteristicile în materie de criptare și imuabilitate ale lanțurilor de blocuri ar putea fi utile pentru implementarea RGPD, însă ridică semne de întrebare în legătură cu transparența datelor.

În plus, raportul subliniază dubla problemă cu care se confruntă tehnologia, pe de o parte, privind interoperabilitatea între lanțurile de blocuri și, pe de altă parte, privind capacitatea de adaptare a sistemelor blockchain. În primul rând, interoperabilitatea între lanțurile de blocuri se referă la capacitatea de a integra tranzacții care se desfășoară în lanțuri de blocuri diferite. De exemplu, în cazul în care s-ar folosi lanțuri de blocuri diferite pe parcursul aceluiași lanț de aprovizionare pentru aceeași marfă, ar fi util ca datele să fie transferabile între sisteme. Mai este cale lungă până la implementarea mai multor sisteme blockchain pe parcursul unui singur lanț de aprovizionare comercial, însă aceasta este o temă din ce în ce mai importantă, de care Comisia trebuie să fie conștientă atunci când analizează opțiuni de politică.

Capacitatea de adaptare a sistemelor blockchain este un alt obstacol important în calea implementării pe scară largă a acestei tehnologii. Având în vedere faptul că sistemele de tip blockchain se extind în cadrul rețelelor de comerț internațional, capacitatea tehnologiei și robustețea mecanismelor sale de administrare trebuie să rămână ridicate.

Având în vedere aceste evoluții, raportoarea recomandă, prin urmare, îndepărtarea obstacolelor de reglementare din calea implementării extinse a tehnologiei blockchain. Comisia Europeană trebuie să colaboreze activ cu statele membre pentru a urmări îndeaproape evoluțiile din domeniul tehnologiei blockchain, în special proiectele pilot în curs și cazurile de utilizare comercială care implementează sisteme blockchain în lanțurile de aprovizionare internaționale. În cele din urmă, Comisia Europeană trebuie să contribuie la actualele inițiative internaționale de elaborare a standardelor și principiilor care să stea la baza reglementării privind facilitarea utilizării tehnologiei blockchain.

(1)

JO C 76, 28.2.2018, p. 76.

(2)

JO C 101, 16.3. 2018, p. 30.

(3)

JO C 369, 11.10. 2018, p. 22.

(4)

JO C 307, 30.8.2018, p. 44.

(5)

JO C 337, 20.9.2018, p. 33.

(6)

https://www.wto.org/english/thewto_e/minist_e/mc11_e/genderdeclarationmc11_e.pdf

(7)

JO L 119, 4.5.2016, p. 1.

(8)

https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/492972/gs-16-1-distributed-ledger-technology.pdf

(9)

https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/european-countries-join-blockchain-partnership

(10)

http://europa.eu/rapid/press-release_IP-18-521_ro.htm

(11)

http://www.consilium.europa.eu/media/21611/19-euco-final-conclusions-ro.pdf


AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (8.11.2018)

destinat Comisiei pentru comerț internațional

referitor la tehnologia blockchain: o politică comercială orientată spre viitor

(2018/2085(INI))

Raportor pentru aviz (*): Cristian-Silviu Bușoi

(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de procedură

SUGESTII

Comisia pentru industrie, cercetare și energie recomandă Comisiei pentru comerț internațional, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât tehnologia registrelor distribuite (DLT) este o tehnologie de uz general care ar putea prezenta un potențial important pentru tranzacțiile comerciale datorită criptării și mecanismelor de control adecvate; întrucât tehnologia blockchain reprezintă unul dintre câteva tipuri de DLT care ar putea avea un impact perturbator asupra mai multor industrii;

B.  întrucât DLT și, în special, blockchain, o tehnologie caracterizată prin urmărirea, recunoașterea, verificarea și supravegherea automată, ar putea să optimizeze transparența și trasabilitatea, să consolideze încrederea, să stimuleze competitivitatea și capacitatea de inovare și să dezvolte noi modele de cooperare în UE; întrucât beneficiile potențiale sunt însoțite și de provocări, printre care consumul de energie și securitatea cibernetică,

1.  sprijină principiile neutralității tehnologice și neutralitatea modelului de afaceri atunci când este vorba de tehnologiile emergente, precum DLT în domeniul comerțului, și susține un ecosistem favorabil inovării, care oferă flexibilitate; subliniază că legiferarea tehnologiei care stă la baza aplicațiilor ar limita inovarea și crearea de noi aplicații;

2.  ia act de potențialul integrării DLT-urilor în alte tehnologii, cum ar fi internetul obiectelor, inteligența artificială și informatica cuantică și solicită intensificarea colaborării cu factorii relevanți cu scopul de a promova cercetarea în domeniul aplicabilității acestora la transformarea digitală și automatizarea comerțului internațional, precum și la sectorul public, în special în cadrul programului Europa digitală;

3.  ia act de faptul că tehnologia blockchain devine un instrument important în diverse sectoare și industrii, în special în sectorul financiar și cel al modelării lanțului de aprovizionare;

4.  subliniază că contractele inteligente pot fi un element-cheie al aplicațiilor descentralizate în operațiunile comerciale internaționale, însă avertizează că, în prezent, este posibil ca această tehnologie să nu fie suficient de matură pentru a fi considerată obligatorie din punct de vedere juridic în cadrul unei reglementări sectoriale și că este necesară o evaluare suplimentară a riscurilor; încurajează elaborarea unor standarde tehnice privind contractele inteligente și recunoașterea reciprocă a semnăturilor digitale în întreaga UE;

5.  ia act de rolul important pe care această tehnologie l-ar putea juca în finalizarea uniunii energetice a UE; recunoaște provocarea reprezentată de consumul de energie atunci când se utilizează această tehnologie; constată că tehnologia blockchain ar putea face parte din soluție, prin utilizarea mai multor algoritmi eficienți, îmbunătățirea eficienței schimburilor de energie, consolidarea arhitecturii și a utilizării rețelelor energetice și a producției descentralizate de energie și contribuția la transformarea piețelor energiei;

6.  subliniază potențialul DLT în comerțul mondial în ceea ce privește controlul originii mărfurilor și a condițiile lor de fabricație, reducerea costurilor tranzacțiilor, ale asigurării și logisticii, eliminarea intermediarilor, sporirea încrederii între părțile la tranzacție și combaterea contrabandei și a intrării mărfurilor ilegale; ia act de faptul că majoritatea aplicațiilor care utilizează DLT în schimburile comerciale se bazează, în prezent, pe registre contabile autorizate; invită Comisia să exploreze cele mai bune practici și să colaboreze cu autoritățile vamale și fiscale ale statelor membre, în cadrul unor acțiuni coordonate, utilizând DLT pentru a îmbunătăți mecanismele de monitorizare, control, securitate și verificare în lupta împotriva plăților ilegale, a facilita politicile de combatere a spălării banilor și a detecta deturnarea de active; invită Comisia să ia în considerare rolul tehnologiei blockchain în dezvoltarea drepturilor de proprietate intelectuală inteligentă; ia act de faptul că tehnologia poate furniza o alternativă la autoritatea centrală de supraveghere în cazul modelelor unde această autoritate nu este fiabilă;

7.  îndeamnă operatorii să se asigure că mecanismele de consens ale DLT sunt ecologice și eficiente din punct de vedere energetic; subliniază că tehnologiile registrelor distribuite conțin date sensibile și că ar trebui să se aplice dispozițiile prevăzute în RGPD;

8.  subliniază că securitatea cibernetică este esențială pentru aplicațiile bazate pe DLT, inclusiv pentru comerțul internațional, și observă că evoluțiile tehnologice pot aduce noi provocări; invită Comisia să analizeze provocările în materie de securitate, să evalueze riscurile tehnologice și să întreprindă acțiuni pentru a răspunde acestor provocări; pledează pentru realizarea de progrese în criptografia cuantică;

9.  subliniază că eficiența comerțului internațional presupune stabilirea unor standarde mondiale și interoperabilitatea dintre DLT-uri, precum și dintre DLT-uri și sistemele de operare pre-existente; invită Comisia să intensifice colaborarea cu Organizația Internațională de Standardizare (ISO) și cu alte organisme de standardizare relevante și să promoveze, în continuare, programele internaționale de educare a partenerilor comerciali ai UE;

10.  subliniază faptul că dezvoltarea unei noi industrii în jurul tehnologiei blockchain are potențialul de a crește eficiența și productivitatea; subliniază beneficiile potențiale ale tehnologiei blockchain, cum ar fi reducerea sarcinilor administrative pentru IMM-uri și crearea de noi oportunități de ocupare a forței de muncă în industrie; solicită luarea de măsuri pentru a încuraja IMM-urile și întreprinderile nou-înființate să exploreze utilizarea DLT în vederea îmbunătățirii operațiunilor comerciale internaționale și dezvoltării unui ecosistem al inovării care reduce barierele la intrare și facilitează accesul la finanțare;

11.  subliniază faptul că tehnologia blockchain poate fi utilizată în aplicații ale tehnologiilor de reglementare (RegTech), reducându-se considerabil costurile de asigurare a conformității;

12.  salută lansarea „Observatorului și forumului UE privind tehnologia blockchain” și îl încurajează să studieze aplicațiile destinate facilitării comerțului internațional; solicită Comisiei să analizeze posibilitatea extinderii mandatului Observatorului și forumului UE privind tehnologia blockchain și să implice părțile interesate relevante de la nivel local și mondial în vederea abordării provocărilor viitoare și a promovării sprijinului pentru factorii de decizie.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

5.11.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

46

1

4

Membri titulari prezenți la votul final

Zigmantas Balčytis, Bendt Bendtsen, José Blanco López, Jonathan Bullock, Cristian-Silviu Bușoi, Jerzy Buzek, Jakop Dalunde, Pilar del Castillo Vera, Ashley Fox, Theresa Griffin, Rebecca Harms, Seán Kelly, Jeppe Kofod, Jaromír Kohlíček, Peter Kouroumbashev, Miapetra Kumpula-Natri, Paloma López Bermejo, Edouard Martin, Tilly Metz, Dan Nica, Morten Helveg Petersen, Miroslav Poche, Carolina Punset, Massimiliano Salini, Neoklis Sylikiotis, Dario Tamburrano, Patrizia Toia, Evžen Tošenovský, Vladimir Urutchev, Kathleen Van Brempt, Lieve Wierinck, Anna Záborská, Flavio Zanonato, Carlos Zorrinho

Membri supleanți prezenți la votul final

Amjad Bashir, Mario Borghezio, Rosa D’Amato, Jens Geier, Benedek Jávor, Werner Langen, Marian-Jean Marinescu, Rupert Matthews, Gesine Meissner, Clare Moody, Markus Pieper, Sofia Sakorafa, Giancarlo Scottà, Davor Škrlec, Pavel Telička

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Michael Gahler, Ulrike Rodust

VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

46

+

ALDE

Gesine Meissner, Morten Helveg Petersen, Carolina Punset, Pavel Telička, Lieve Wierinck

ECR

Amjad Bashir, Ashley Fox, Rupert Matthews, Evžen Tošenovský

EFDD

Rosa D’Amato, Dario Tamburrano

ENF

Mario Borghezio, Giancarlo Scottà

PPE

Bendt Bendtsen, Cristian-Silviu Bușoi, Jerzy Buzek, Pilar del Castillo Vera, Michael Gahler, Seán Kelly, Werner Langen, Marian-Jean Marinescu, Markus Pieper, Massimiliano Salini, Vladimir Urutchev, Anna Záborská

S&D

Zigmantas Balčytis, José Blanco López, Jens Geier, Theresa Griffin, Jeppe Kofod, Peter Kouroumbashev, Miapetra Kumpula-Natri, Edouard Martin, Clare Moody, Dan Nica, Miroslav Poche, Ulrike Rodust, Patrizia Toia, Kathleen Van Brempt, Flavio Zanonato, Carlos Zorrinho

VERTS/ALE

Jakop Dalunde, Rebecca Harms, Benedek Jávor, Tilly Metz, Davor Škrlec

1

-

EFDD

Jonathan Bullock

4

0

GUE/NGL

Jaromír Kohlíček, Paloma López Bermejo, Sofia Sakorafa, Neoklis Sylikiotis

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


AVIZ al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (15.11.2018)

destinat Comisiei pentru comerț internațional

cu privire la blockchain: o politică comercială orientată spre viitor

(2018/2085(INI))

Raportoare (*): Ana Gomes

(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de procedură

SUGESTII

Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne recomandă Comisiei pentru comerț internațional, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție care urmează a fi adoptată:

1.  Subliniază că tehnologia blockchain este o nouă paradigmă a stocării și gestionării de date capabilă să descentralizeze modalitățile de interacțiune umană, piețele, sectorul bancar și comerțul internațional. subliniază faptul că dezvoltarea tehnologiei blockchain deschide noi perspective, dar ridică și probleme în ceea ce privește protecția datelor, transparența și infracționalitatea financiară, deoarece odată ce datele au fost introduse, ele sunt imuabile și sunt partajate cu toți participanții, ceea ce asigură securitatea și integritatea acestora; cere să se facă tot ceea ce este posibil, inclusiv la nivel național, pentru a se garanta că tehnologia are un caracter nefalsificabil și imuabil și că dreptul fundamental la protecția datelor nu este pus în pericol;

2.  recunoaște perspectivele pe care introducerea tehnologiei blockchain le deschide, inclusiv pentru IMM-uri, ca parte a politicii comerciale a UE, tehnologie care ar putea aduce, printre alte beneficii, scăderea costurilor de tranzacționare și creșterea eficienței, oferind posibilitatea creșterii încrederii în actualul sistem comercial prin punerea la dispoziție a unui registru de tranzacții imuabil; recunoaște, totuși, că, în cazurile care nu intră sub incidența politicii comerciale a UE, aplicarea acestei tehnologii poate prezenta riscuri de spălare a banilor și poate facilita finanțarea criminalității organizate;

3.  salută faptul că raportul Comisiei INTA recunoaște problema ridicată de relația dintre tehnologiile blockchain și punerea în aplicare a cadrului UE privind protecția datelor, mai exact a Regulamentului general privind protecția datelor (RGPD) și reamintește că, prin urmare, această relație ar putea duce un conflict între protecția drepturilor fundamentale, pe de o parte, și promovarea inovării, pe de altă parte, chestiune care trebuie abordată în raportul final; sugerează că este necesar să se garanteze că tehnologiile blockchain sunt pe deplin conforme cu cadrul UE de protecție a datelor și că respectă în întregime principiile prevăzute în legislația UE, în special în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal ca drept fundamental în temeiul articolului 8 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale și al articolului 16 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

4.  subliniază, în plus, că tehnologiile blockchain nu sprijină în mod automat suveranitatea datelor, în parte ca urmare a conflictului descris mai sus și, prin urmare, trebuie special concepute pentru a o face, având în vedere că pot să genereze riscuri în privința protecției datelor;

5.  subliniază că, dacă este concepută în mod adecvat, tehnologia blockchain ar trebui să respecte principiul protecției datelor din faza de proiectare, care are rolul de a oferi persoanelor vizate un control mai strict asupra datelor lor, în conformitate cu Regulamentul general privind protecția datelor; subliniază, de asemenea, că datele cu caracter personal dintr-un lanț de blocuri nu sunt, în mod normal, anonime, ceea ce le aduce sub incidența RGPD; insistă asupra faptului că tehnologiile blockchain ar trebui să fie pe deplin compatibile cu legislația UE, inclusiv atunci când sunt utilizate pentru prelucrarea datelor cu caracter personal; recomandă, în acest sens, ca tehnologiile blockchain și aplicațiile să integreze mecanisme care să garanteze că datele pot fi complet anonime, garantând astfel că acestea nu stochează decât date care nu se referă la o persoană fizică identificată sau identificabilă;

6.  subliniază faptul că viitoarele aplicații blockchain ar trebui să introducă mecanisme care să protejeze datele personale și viața privată a utilizatorilor și să garanteze că datele pot fi complet anonime; invită Comisia și statele membre să finanțeze cercetarea și inovarea, în special cercetarea universitară, în legătură cu noi tehnologii blockchain care să fie compatibile cu RGPD și care să se bazeze pe principiul protecției datelor din faza de proiectare, cum ar fi zk-SNARK (zero-knowledge succinct non-interactive arguments of knowledge);

7.  consideră că, pentru a se evita încălcarea dreptului fundamental la protecția datelor cu caracter personal, tehnologia blockchain nu ar trebui să fie utilizată pentru prelucrarea datelor cu caracter personal până când organizația utilizatorilor va fi în măsură să garanteze conformitatea cu RGPD și să asigure respectarea drepturilor de rectificare și de ștergere a datelor;

8.  scoate în evidență faptul că utilizatorii lanțurilor de blocuri pot fi, în același timp, controlori de date pentru datele cu caracter personal pe care le încarcă în registru, precum și operatori de date, datorită faptului că stochează în întregime un exemplar al registrului pe calculatorul propriu;

9.  observă că natura imuabilă a unor tehnologii blockchain poate fi incompatibilă cu dreptul la ștergerea datelor prevăzut la articolul 17 din RGPD, în cazurile în care lanțul de blocuri conține date cu caracter personal;

10.  constată cu îngrijorare că este posibil ca proliferarea copiilor datelor într-un lanț de blocuri să fie incompatibilă cu principiul reducerii la minimum a datelor menționat la articolul 5 din RGPD, în cazurile în care lanțul de blocuri conține date cu caracter personal;

11.  invită Comitetul european pentru protecția datelor să emită orientări și recomandări pentru a se garanta că tehnologia blockchain este conformă cu legislația UE;

12.  constată cu îngrijorare lipsa oricărei referiri la implicațiile grave ale aplicării tehnologiei blockchain, în special în domenii precum combaterea spălării banilor, a evaziunii fiscale și finanțarea terorismului; consideră că orice utilizare a tehnologiilor blockchain ar trebui precedată de stabilirea a ceea ce va fi stocat în lanț și în afara lui, datele cu caracter personal fiind stocate în afara acestuia;

13.  invită Comisia să preia inițiativa în ceea ce privește evaluarea și dezvoltarea în continuare a tehnologiilor blockchain, inclusiv în sectoare specifice, cum ar fi cele care intră sub incidența politicii comerciale a UE și să înființeze un grup consultativ privind tehnologia blockchain, care ar trebui să includă experți în combaterea spălării banilor și a evaziunii fiscale, în protecția datelor și în criminalitatea organizată.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

15.11.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

36

3

1

Membri titulari prezenți la votul final

Asim Ademov, Heinz K. Becker, Monika Beňová, Malin Björk, Michał Boni, Caterina Chinnici, Agustín Díaz de Mera García Consuegra, Tanja Fajon, Raymond Finch, Romeo Franz, Kinga Gál, Brice Hortefeux, Filiz Hyusmenova, Eva Joly, Dietmar Köster, Cécile Kashetu Kyenge, Roberta Metsola, Claude Moraes, József Nagy, Péter Niedermüller, Ivari Padar, Soraya Post, Judith Sargentini, Giancarlo Scottà, Birgit Sippel, Csaba Sógor, Helga Stevens, Bodil Valero, Marie-Christine Vergiat, Harald Vilimsky, Josef Weidenholzer, Kristina Winberg, Tomáš Zdechovský, Auke Zijlstra

Membri supleanți prezenți la votul final

Miriam Dalli, Barbara Spinelli, Axel Voss

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Karine Gloanec Maurin, Patricia Lalonde, Julia Pitera

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

36

+

ALDE

Filiz Hyusmenova, Patricia Lalonde

ECR

Helga Stevens

ENF

Giancarlo Scottà

GUE/NGL

Malin Björk, Barbara Spinelli, Marie-Christine Vergiat

PPE

Asim Ademov, Heinz K. Becker, Michał Boni, Agustín Díaz de Mera García Consuegra, Kinga Gál, Brice Hortefeux, Roberta Metsola, József Nagy, Julia Pitera, Csaba Sógor, Axel Voss, Tomáš Zdechovský

S&D

Monika Beňová, Caterina Chinnici, Miriam Dalli, Tanja Fajon, Karine Gloanec Maurin, Dietmar Köster, Cécile Kashetu Kyenge, Claude Moraes, Péter Niedermüller, Ivari Padar, Soraya Post, Birgit Sippel, Josef Weidenholzer

VERTS/ALE

Romeo Franz, Eva Joly, Judith Sargentini, Bodil Valero

3

-

EFDD

Raymond Finch

ENF

Harald Vilimsky, Auke Zijlstra

1

0

ECR

Kristina Winberg

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

20.11.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

31

0

7

Membri titulari prezenţi la votul final

Laima Liucija Andrikienė, Maria Arena, Tiziana Beghin, David Borrelli, David Campbell Bannerman, Daniel Caspary, Salvatore Cicu, Santiago Fisas Ayxelà, Christofer Fjellner, Eleonora Forenza, Christophe Hansen, Heidi Hautala, Nadja Hirsch, Yannick Jadot, France Jamet, Elsi Katainen, Jude Kirton-Darling, Danilo Oscar Lancini, Bernd Lange, David Martin, Emma McClarkin, Anne-Marie Mineur, Sorin Moisă, Alessia Maria Mosca, Franck Proust, Godelieve Quisthoudt-Rowohl, Marietje Schaake, Helmut Scholz, Joachim Schuster, Joachim Starbatty, Adam Szejnfeld, William (The Earl of) Dartmouth, Iuliu Winkler

Membri supleanți prezenți la votul final

Nicola Danti, Paul Rübig, Jarosław Wałęsa

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Karin Kadenbach, Rupert Matthews


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

31

+

ALDE

Nadja Hirsch, Elsi Katainen, Marietje Schaake

ECR

David Campbell Bannerman, Emma McClarkin, Rupert Matthews, Joachim Starbatty

EFDD

Tiziana Beghin, William (The Earl of) Dartmouth

NI

David Borrelli

PPE

Laima Liucija Andrikienė, Daniel Caspary, Salvatore Cicu, Santiago Fisas Ayxelà, Christofer Fjellner, Christophe Hansen, Sorin Moisă, Franck Proust, Godelieve Quisthoudt-Rowohl, Paul Rübig, Adam Szejnfeld, Jarosław Wałęsa, Iuliu Winkler

S&D

Maria Arena, Nicola Danti, Karin Kadenbach, Jude Kirton-Darling, Bernd Lange, David Martin, Alessia Maria Mosca, Joachim Schuster

0

-

 

 

7

0

ENF

France Jamet, Danilo Oscar Lancini

GUE/NGL

Eleonora Forenza, Anne-Marie Mineur, Helmut Scholz

VERTS/ALE

Heidi Hautala, Yannick Jadot

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

Ultima actualizare: 10 decembrie 2018Notă juridică