Procedură : 2018/2094(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0427/2018

Texte depuse :

A8-0427/2018

Dezbateri :

PV 11/02/2019 - 20
CRE 11/02/2019 - 20

Voturi :

PV 13/02/2019 - 8.16
CRE 13/02/2019 - 8.16
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2019)0098

RAPORT     
PDF 294kWORD 116k
5.12.2018
PE 625.528v02-00 A8-0427/2018

referitor la stadiul dezbaterii privind viitorul Europei

(2018/2094(INI))

Comisia pentru afaceri constituționale

Raportor: Ramón Jáuregui Atondo

Raportoare pentru aviz (*):Ivana Maletić, Comisia pentru afaceri economice și monetare

(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de procedură

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ al Comisiei pentru afaceri economice și monetare
 AVIZ al Comisiei pentru comerț internațional
 AVIZ al Comisiei pentru control bugetar
 AVIZ al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală
 ANEXĂ: SCRISOAREA COMISIEI PENTRU AFACERI JURIDICE
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ
 VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la stadiul dezbaterii privind viitorul Europei

(2018/2094(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană (TUE) și a Tratatului de Instituire a Comunității Europene și semnat la 13 decembrie 2007,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Convenția europeană a drepturilor omului, Carta socială europeană, Protocolul adițional la acestea și versiunea revizuită a acestora,

–  având în vedere articolul 295 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere reuniunea informală a celor 27 de șefi de stat sau de guvern din 29 iunie 2016,

–  având în vedere Declarația și Foaia de parcurs de la Bratislava a celor 27 de state membre din 16 septembrie 2016,

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2016 conținând recomandări adresate Comisiei referitoare la crearea unui mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2017 referitoare la un pilon european al drepturilor sociale(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la îmbunătățirea funcționării Uniunii Europene valorificând potențialul Tratatului de la Lisabona(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la posibile evoluții și ajustări ale structurii instituționale actuale a Uniunii Europene(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la capacitatea bugetară pentru zona euro(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 martie 2017 referitoare la implicațiile constituționale, juridice și instituționale ale politicii de securitate și apărare comune: posibilitățile oferite de Tratatul de la Lisabona(6),

–  având în vedere Cartea albă a Comisiei din 1 martie 2017 și cele cinci documente de reflecție ulterioare (COM(2017)2025, COM(2017)0206, COM(2017)0240, COM(2017)0291, COM(2017)0315, COM(2017)0358),

–  având în vedere Declarația de la Roma din 25 martie 2017,

–  având în vedere notificarea Regatului Unit din 29 martie 2017 referitoare la intenția sa de a părăsi Uniunea Europeană,

–  având în vedere Rezoluția Comitetului Economic și Social European cu privire la Cartea albă a Comisiei privind viitorul Europei și alte aspecte din 6 iulie 2017(7),

–  având în vedere Rezoluția Comitetului Regiunilor cu privire la Cartea albă a Comisiei privind viitorul Europei - Reflecții și scenarii pentru UE-27 până în 2025 din 12 mai 2017(8),

–  având în vedere diferitele contribuții ale parlamentelor naționale la Cartea albă a Comisiei și la documentele de reflecție privind viitorul Europei,

–  având în vedere discursul din 12 septembrie 2018 al președintelui Comisiei, Jean-Claude Juncker, privind starea Uniunii în 2018,

–  având în vedere discursul din 2017 al președintelui Comisiei Jean-Claude Juncker privind starea Uniunii din 13 septembrie 2017 și foaia sa de parcurs pentru o Europă mai unită, mai puternică și mai democratică din 24 octombrie 2017 (COM (2017)0650),

–  având în vedere discursul de la Sorbona din 26 septembrie 2017 al președintelui Franței, Emmanuel Macron, intitulat „Inițiativa pentru Europa: o Europă suverană, unită și democratică”,

–  având în vedere summitul informal de la Tallinn al șefilor de stat sau de guvern ai UE din 29 septembrie 2017,

–  având în vedere Agenda liderilor adoptată la reuniunea Consiliul European din 19-20 octombrie 2017,

–  având în vedere Proclamația interinstituțională privind Pilonul european al drepturilor sociale din 17 noiembrie 2017 a Consiliului, Parlamentului și Comisiei,

–  având în vedere foaia de parcurs a Comisiei pentru aprofundarea uniunii economice și monetare (UEM) a Europei din 6 decembrie 2017 (COM(2017)0821) și în special propunerea de instituire a unui Fond Monetar European (COM(2017)0827), propunerea de integrare în cadrul juridic al Uniunii a dispozițiilor de fond ale Tratatului privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța (COM(2017)0824) și comunicarea privind un ministru european al economiei și finanțelor (COM(2017)0823),

–  având în vedere reuniunea Consiliului European din 14-15 decembrie 2017 și reuniunea liderilor și reuniunile la nivel înalt ale zonei euro care au avut loc în marja acesteia,

–  având în vedere scrisoarea din 20 decembrie 2017 din partea a 26 de parlamente naționale în numele a 20 de state membre, privind transparența procesului de luare a deciziilor în Consiliu,

–  având în vedere declarația din 10 ianuarie 2018 adoptată în cadrul summitului țărilor din sudul Uniunii Europene (Cipru, Franța, Grecia, Malta, Portugalia și Spania), intitulată „Bringing the EU forward in 2018”, precum și declarația privind viitorul Europei a țărilor Grupului de la Vișegrad (Republica Cehă, Ungaria, Polonia și Slovacia) la 26 ianuarie 2018 și declarația comună a miniștrilor de finanțe din Finlanda, Danemarca, Estonia, Irlanda, Letonia, Lituania, Țările de Jos și Suedia din 6 martie 2018,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 13 februarie 2018, intitulată „O Europă care răspunde așteptărilor: opțiuni instituționale pentru a eficientiza activitatea Uniunii Europene” (COM(2018)0095),

–  având în vedere Recomandarea (UE) 2018/234 a Comisiei din 14 februarie 2018 privind consolidarea caracterului european și a desfășurării eficiente a alegerilor din 2019 pentru Parlamentul European(9),

–  având în vedere reuniunea informală a celor 27 de șefi de stat sau de guvern din 23 februarie 2018,

–  având în vedere Rezoluția sa din 1 martie 2018 referitoare la situația drepturilor fundamentale în UE în 2016(10),

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 aprilie 2018 referitoare la aplicarea dispozițiilor tratatului privind parlamentele naționale(11),

–  având în vedere propunerea Comisiei de regulament al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 din 2 mai 2018 (COM(2018)0322),

–  având în vedere propunerea Comisiei de decizie a Consiliului privind sistemul de resurse proprii al Uniunii Europene din 2 mai 2018 (COM(2018)0325),

–  având în vedere reuniunea la nivel înalt UE-Balcanii de Vest din 17 mai 2018,

–  având în vedere Raportul special al Ombudsmanului European referitor la ancheta strategică OI/2/2017/TE privind transparența procesului legislativ al Consiliului din 16 mai 2018,

–  având în vedere Declarația de la Meseberg din 19 iunie 2018,

–  având în vedere reuniunea Consiliului European din 28-29 iunie 2018,

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 9 octombrie 2018, intitulat „Reflecții asupra Europei: vocea autorităților locale și regionale în serviciul restabilirii încrederii în Uniunea Europeană”,

–  având în vedere dezbaterile privind viitorul Europei cu șefii de stat sau de guvern, găzduite de Parlamentul European,

–  având în vedere scrisoarea transmisă de Comisia pentru afaceri juridice,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri constituționale și avizele Comisiei pentru afaceri economice și monetare, Comisiei pentru comerț internațional, Comisiei pentru control bugetar și Comisiei pentru agricultură și dezvoltare regională (A8-0427/2018),

A.  întrucât Uniunea Europeană este un exemplu de integrare supranațională fără egal care a adus prosperitate și bunăstare încă de la inovatoarea Declarație Schuman la 9 mai 1950; întrucât securitatea comună, respectarea demnității umane, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și respectarea drepturilor omului și a bunăstării popoarelor sale s-au aflat în centrul aspirațiilor și acțiunilor sale;

B.  întrucât libera circulație a mărfurilor, a serviciilor, a capitalului și a persoanelor, moneda unică, programul Erasmus, politicile regionale, agricole și de coeziune și programul Orizont 2020 sunt realizările fundamentale ale Uniunii, printre multe altele, care contribuie la bunăstarea cetățenilor europeni; întrucât Uniunea trebuie să dispună de competențele și resursele adecvate pentru a face față provocărilor secolului 21;

C.  întrucât, în ultimii ani, Uniunea s-a confruntat cu numeroase crize care i-au pus la încercare robustețea și capacitatea de a acționa hotărât și unitar;

D.  întrucât în perioada 2014-2017 au fost puse în aplicare politici monetare și macroeconomice mai echilibrate din punct de vedere social și mai eficace, precum politicile non-standard ale Băncii Centrale Europene, flexibilitatea Pactului de stabilitate și de creștere și Planul de investiții pentru Europa, care au contribuit la redresarea economică și socială a UE;

E.  întrucât, deși Europa a reușit să limiteze anvergura celor mai critice momente ale crizei economice și, parțial, să le și depășească, sunt în continuare necesare reforme importante și urgente în domeniul guvernării economice în general și în zona euro în special, precum și în ceea ce privește consolidarea pieței unice și redresarea și dezvoltarea standardelor sociale ale statului social european;

F.  întrucât, având în vedere numeroasele probleme interne și externe actuale și viitoare cu care se confruntă Uniunea într-un mediu global instabil și parțial ostil, în special cele privind migrația, declinul demografic, terorismul, securitatea, schimbările climatice, menținerea ordinii multilaterale mondiale, finalizarea UEM, globalizarea, comerțul internațional liber, echitabil și bazat pe norme, afacerile externe și apărarea, dezvoltarea pilonului social și combaterea populismului anti-UE, a intoleranței și xenofobiei, UE ar trebui să promoveze printre membrii săi un spirit de cooperare și solidaritate pe baza articolelor 2 și 3 din TUE și pe baza Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, iar obiectivul consacrat de Tratatul de la Lisabona de creare a unei uniuni tot mai profunde între popoarele Europei ar trebui să continue să inspire acțiunile întreprinse de Uniune în vederea consolidării integrării europene și rezolvării efective acestor probleme;

G.  întrucât Parlamentul este foarte îngrijorat de ascensiunea mișcărilor populiste, xenofobe și antieuropene în întreaga Europă; întrucât Uniunea și statele sale membre trebuie să își accentueze eforturile pentru a apăra și a promova valorile democratice, principiile de bază și obiectivele integrării europene;

H.  întrucât referendumul din Regatul Unit din iunie 2016 care a condus la notificarea din partea Regatului Unit de la 29 martie 2017 referitoare la intenția sa de a părăsi Uniunea Europeană a intensificat dezbaterea privind viitorul Uniunii; întrucât negocierile aferente preconizatei retrageri a Regatului Unit din UE au arătat nivelul ridicat de interdependență a statelor membre și măsura în care ne bazăm cu toții pe instrumente și politici comune, precum și costurile oricărei retrageri;

I.  întrucât intensificarea dezbaterii privind viitorul Europei se reflectă, în afara rezoluțiilor Parlamentului privind viitorul Europei din 16 februarie 2017, în Declarația și foaia de parcurs de la Bratislava, în Cartea albă a Comisiei privind viitorul Europei, în Declarația de la Roma, în Agenda liderilor adoptată de Consiliul European în octombrie 2017, precum și în diverse contribuții individuale sau în grup ale statelor membre, ale Comitetul Economic și Social European și ale Comitetului Regiunilor, precum și în dezbaterile în plen din Parlamentul European cu șefii de stat sau de guvern privind viitorul Europei, în reuniunile comisiilor interparlamentare și în organizarea de dialoguri cu cetățenii și de consultări cu diverse instituții, organisme și state membre;

J.  întrucât sondajul Parlametru realizat între 8 și 26 septembrie 2018 arată că 62 % dintre respondenți consideră că statutul de membru al țărilor lor este un lucru bun și că 68 % dintre respondenți consideră că țara lor a beneficiat de statutul său de membru al UE, cel mai ridicat rezultat măsurat din 1983;

K.  întrucât valorile și principiile care stau la baza Uniunii definesc un cadru cu care orice cetățean european se poate identifica, indiferent de diferențele politice sau culturale legate de identitatea națională;

L.  întrucât viitoarele alegeri pentru Parlamentul European oferă o ocazie de a face bilanțul dezbaterii privind viitorul Europei, având în vedere și principalele priorități instituționale ale Parlamentului European, ale Comisiei și ale Consiliului pentru noul mandat;

M.  întrucât UE traversează o perioadă deosebit de importantă în procesul său de construcție, dată fiind natura și dimensiunea problemelor cu care se confruntă, și întrucât acestea nu pot fi rezolvate decât printr-o colaborare mai strânsă și printr-o mai bună integrare și solidaritate între statele membre, profitând pe deplin de dispozițiile actuale ale Tratatului de la Lisabona și, ulterior, prin revizuirea tratatelor în vederea îmbunătățirii procesului decizional instituțional și a asigurării unui echilibru adecvat între competențe;

N.  întrucât reformele instituționale ar trebui să aibă în vedere procese mai democratice de luare a deciziilor, sporind transparența procesului decizional și responsabilitatea Uniunii și a instituțiilor sale; întrucât, având în vedere aceste obiective, este adecvat și oportun să se promoveze o participare civică semnificativă la proiectul european, să se organizeze consultări și să se promoveze dialoguri periodice cu cetățenii și cu asociațiile reprezentative, în conformitate cu cerințele articolului 11 din TUE;

O.  întrucât Uniunea are nevoie de o structură guvernamentală mai puternică, cu un control democratic sporit al Parlamentului European, pentru a face față dificultăților actuale și viitoare; întrucât transparența și integritatea instituțiilor și organelor UE sunt esențiale pentru a întări încrederea cetățenilor;

P.  întrucât declarația comună franco-germană de la Meseberg conține o serie de reflecții și propuneri de întărire a cooperării europene, în special în domeniul guvernanței economice;

Q.  întrucât promovarea unei dimensiuni europene a culturii și educației este esențială pentru consolidarea cetățeniei europene, ținând seama de faptul că Uniunea se confruntă cu un deficit de cunoaștere care face generațiile mai tinere să considere realizările Uniunii ca de la sine înțelese;

1.  reamintește că rezoluțiile Parlamentului din 16 februarie 2017 privind viitorul Europei au subliniat importanța cadrului instituțional unic și a metodei comunitare și au sugerat mai multe propuneri și inițiative de o importanță deosebită pentru integrarea europeană, care pot contribui la construirea viitorului Europei;

2.  subliniază că Uniunea trebuie să ia măsuri de răspuns la problemele legate de viitorul său printr-o mai profundă și mai bună integrare politică, cu respectarea deplină și promovarea drepturilor omului, a valorilor fundamentale și democratice și prin colaborare; subliniază că cetățenii doresc o Europă care le protejează drepturile, bunăstarea și modelul social pe baza suveranității comune, ceea ce necesită o integrare politică pe măsură; invită șefii de stat și de guvern să urmeze această cale într-un nou spirit de solidaritate și de colaborare;

3.  subliniază că șefii de stat și de guvern care au luat cuvântul în plen în timpul dezbaterilor privind viitorul Europei au recunoscut că este necesar să se facă față problemelor viitorului și să se facă mai bine ceea ce poate fi realizat doar împreună;

4.  își reafirmă convingerea că integrarea diferențiată trebuie să rămână deschisă tuturor statelor membre și să continue să acționeze ca o metodă de integrare și solidarizare europeană mai profundă, care nu trebuie confundată cu ideea Europei à la carte; insistă asupra nevoii de a evita orice percepție referitoare la crearea unei apartenențe de prim rang și de rangul doi în cadrul Uniunii în dezbaterea actuală privind integrarea diferențiată;

5.  reamintește că integrarea diferențiată nu ar trebui să fie un mod de a reduce integrarea politică;

6.  subliniază că criza a generat un dezechilibru între principalele instituții ale Uniunii și că Consiliul European își exercită propria inițiativă politică în detrimentul dreptului de inițiativă al Comisiei și întărește metoda interguvernamentală; consideră, cu toate acestea, că metoda comunitară este cea mai potrivită pentru funcționarea Uniunii; reamintește numeroasele rezoluții adoptate de Parlament în această privință și își reiterează solicitarea adresată Consiliului European de a respecta pe deplin limitele competențelor sale, așa cum sunt consacrate, în special, în articolul 15 din TUE;

7.  reafirmă că unanimitatea pe care o solicită tratatele în anumite chestiuni fundamentale, reprezintă un obstacol aproape insurmontabil în momente și decizii importante și susține, prin urmare, în ceea ce privește procedurile de luare a deciziilor, principiul votului cu majoritate calificată (VMC) în Consiliu și, în materie de legiferare, utilizarea procedurii legislative ordinare în toate domeniile în care acest lucru este posibil; reamintește că, în temeiul tratatelor actuale, acest lucru poate fi realizat prin utilizarea diferitelor clauze-pasarelă sau, în cazul unei cooperări consolidate, prin utilizarea articolului 333 din TFUE;

8.  salută în acest sens anunțul făcut de președintele Juncker în discursul său privind starea Uniunii din 13 septembrie 2017 și din 12 septembrie 2018 referitor la intenția de a propune utilizarea VMC în Consiliu în unele domenii de politică, însă regretă că regulamentul privind CFM nu se numără printre subiectele enumerate;

9.  salută în special faptul că Comisia a propus să se utilizeze votul cu majoritate calificată în domeniul politicii externe și de securitate comune (PESC) în ceea ce privește pozițiile referitoare la drepturile omului în cadrul forurilor internaționale, deciziile de stabilire a unor regimuri de sancțiuni și deciziile de a lansa sau de a pune în practică misiuni civile în situații de criză în străinătate, având în vedere importanța accelerării procesului decizional și a eficientizării acestuia, precum și necesitatea ca Uniunea să aibă o abordare unitară;

10.  își reiterează propunerea de a transforma Consiliul într-o adevărată cameră legislativă pe picior de egalitate cu Parlamentul, așa cum a schițat în rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la îmbunătățirea funcționării Uniunii Europene valorificând potențialul Tratatului de la Lisabona și de a îmbunătăți transparența procesului său de luare a deciziilor; subliniază, în acest context, raportul special al Ombudsmanului privind transparența procesului legislativ al Consiliului și scrisoarea delegațiilor la COSAC din 20 decembrie 2017 care solicită o mai mare transparență a procesului decizional, mai ales din partea Consiliului și a organismelor informale, cum ar fi Eurogrupul, în concordanță cu cererile similare formulate de Parlament în această privință;

11.  consideră că există diferite posibilități pentru a conferi mai multă flexibilitate Comisiei prin adaptarea structurii și a metodelor de lucru ale colegiului comisarilor, de exemplu prin numirea unor vicepreședinți responsabili pentru un grup de politici sau prin numirea unor comisari de rang superior, respectiv inferior;

12.   Reamintește că, deși Parlamentul nu dispune de un drept oficial de inițiativă legislativă în baza tratatelor actuale, acesta poate solicita Comisiei să prezinte orice propunere adecvată privind aspecte care, în opinia sa, necesită un act al Uniunii în scopul punerii în aplicare a tratatelor și reamintește Comisiei, în conformitate cu articolul 10 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare(12), obligația de a acorda o atenție promptă și detaliată cererilor de propuneri pentru acte ale Uniunii; reamintește, de asemenea, că acest acord interinstituțional conține și dispoziții privind programarea anuală și multianuală interinstituțională, care oferă Parlamentului un instrument suplimentar de orientare a agendei legislative;

13.  reamintește propunerea sa potrivit căreia, în cazul unei posibile revizuiri viitoare a tratatelor, dreptul de inițiativă legislativă să fie atribuit și Parlamentului European, în calitate de reprezentant direct al cetățenilor UE;

14.  insistă asupra necesității de a întări dreptul de control al Parlamentului și de a acorda Parlamentului puteri specifice reale și clar delimitate;

15.  ia act de raportul din 10 iulie 2018 al Grupului operativ privind subsidiaritatea, proporționalitatea și scenariul „Mai puțin, dar mai eficient”, prezentând recomandări privind un nou mod de lucru în ceea ce privește subsidiaritatea și proporționalitatea; întrucât multe dintre aceste recomandări au fost deja subliniate de Parlament, în special în ceea ce privește rolul parlamentelor naționale în cadrul Uniunii și reforma dorită a sistemului de avertizare timpurie; reamintește că Grupul operativ a constatat că există valoare adăugată europeană în toate domeniile existente ale activității UE și, prin urmare, nu a identificat nicio competență sau domeniu de politică prevăzut în tratat care ar trebui să reintre definitiv, integral sau parțial, în sfera de competență a statelor membre;

16.  salută recomandările diferitelor instituții care solicită un rol mai activ al parlamentelor naționale, în special în ceea ce privește controlul acțiunilor guvernelor lor în instituțiile europene; reamintește, de asemenea, rolul fundamental al autorităților locale și în special al parlamentelor regionale cu competențe legislative;

17.  subliniază importanța cooperării la nivel interinstituțional, care a primit un nou cadru prin acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016, respectând în același timp prerogativele fiecărei instituții, așa cum sunt consacrate în tratate, și subliniază că simplificarea este un exercițiu în desfășurare cu scopul de a facilita înțelegerea proceselor și a procedurilor la nivelul UE, pentru a se asigura că se iau în considerare opiniile tuturor părților interesate relevante și, în ultimă instanță, pentru a facilita participarea cetățenilor la activitățile Uniunii Europene;

18.  salută Proclamația comună privind Pilonul european al drepturilor sociale, semnată de Consiliu, Parlament și Comisie în cadrul Summitului social pentru creștere și locuri de muncă echitabile de la Göteborg; subliniază că competențele și instrumentele necesare pentru realizarea pilonului sunt deținute în principal de autoritățile locale, regionale și naționale, precum și de partenerii sociali și de societatea civilă, iar Semestrul european oferă un cadru pentru urmărirea performanțelor statelor membre în această privință; reamintește, în acest context, și că dialogul social s-a dovedit a fi un instrument indispensabil pentru îmbunătățirea elaborării politicilor și a legislației UE și pentru creșterea legitimității sociale a acestora;

19.  constată lipsa caracterului obligatoriu al Pilonului social, care nu poate, ca atare, să schimbe orientarea UE de la politicile macroeconomice, piața internă și politica fiscală la obiectivele de politică socială; subliniază că clauza socială orizontală consacrată la articolul 9 din TFUE impune Uniunii să acorde atenția cuvenită impactului pe care legislația UE îl are asupra standardelor sociale și asupra ocupării forței de muncă, cu o consultare corespunzătoare a partenerilor sociali;

20.  subliniază că protecția mediului trebuie să devină o prioritate de prim rang pentru UE, având în vedere degradarea actuală a mediului și că aceasta trebuie integrată în toate politicile și acțiunile Uniunii; subliniază că UE ar trebui să ia măsuri eficace pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și pentru a crește ponderea energiei din surse regenerabile în amestecul energetic și economiile de energie la nivelurile necesare pentru atingerea obiectivelor stabilite în Acordul de la Paris;

21.  solicită iar statelor membre să semneze și să ratifice Carta socială europeană revizuită și Convenția europeană de securitate socială (ETS nr. 78);

22.  subliniază importanța continuării procesului de aprofundare și completare a uniunii economice și monetare (UEM) pentru a contribui la menținerea stabilității monedei unice și la o mai mare convergență economică, fiscală și a politicilor privind piața forței de muncă, precum și a standardelor sociale între statele membre; reiterează că, cu excepția clauzei de neparticipare a Danemarcei, fiecare stat membru este obligat să adopte moneda euro; sprijină măsurile suplimentare pentru dezvoltarea Mecanismului european de stabilitate (MES);

23.  subliniază, în acest sens, că este nevoie de un angajament politic ferm, de o administrare eficientă și de o responsabilitate democratică la nivel european și național, în special de exercitarea unui control parlamentar în diferitele etape ale semestrului european atât de către Parlamentul European, cât și de către parlamentele naționale, pentru a asigura guvernanței economice și financiare a zonei euro o legitimitate socială, economică și democratică sporită și pentru a îmbunătăți monitorizarea recomandărilor Uniunii;

24.  reamintește punctul său de vedere, formulat în Rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la posibilele evoluții și ajustări ale structurii instituționale actuale a Uniunii Europene, că politica fiscală și economică ar trebui să devină o „competență partajată” între Uniune și statele membre;

25.  ia act de convergența pozițiilor adoptate de Franța și Germania cu privire la ideea unei capacități bugetare pentru zona euro; își reiterează opinia că o astfel de capacitate trebuie dezvoltată în cadrul UE;

26.  ia act de propunerea Comisiei de instituire a unei Funcții europene de stabilizare a investițiilor și discută noi instrumente bugetare care vizează stabilizarea;

27.  ia act de propunerea Comisiei privind un Program de sprijin pentru reforme; subliniază că este important să nu se slăbească puterile de codecizie și de supraveghere ale Parlamentului privind utilizarea fondurilor UE; este preocupat de faptul că, în perioada 2011-2017, nu au fost puse în aplicare pe deplin decât 9 % dintre recomandările specifice fiecărei țări; ia act de mecanismul de convergență, care va stimula și ajuta statele membre din afara zonei euro să pună în aplicare reformele și să îndeplinească criteriile necesare introducerii monedei euro prin politici fiscale și economice sustenabile;

28.  salută viitorul program InvestEU și subliniază că fondul ar trebui să reducă în continuare deficitul de investiții în UE; sprijină investițiile în bunuri tangibile și intangibile, inclusiv în patrimoniul cultural, pentru a stimula creșterea, investițiile și ocuparea forței de muncă, acordând o atenție deosebită IMM-urilor, întreprinderilor cu capitalizare mică și medie și întreprinderilor sociale, contribuind astfel la creșterea bunăstării și la o distribuție mai echitabilă a veniturilor, precum și la coeziune economică, socială și teritorială în Uniune;

29.  ia act de Comunicarea Comisiei privind un ministru european al economiei și finanțelor; subliniază faptul că contopirea funcțiilor de vicepreședinte al Comisiei responsabil cu afaceri economice și de președinte al Eurogrupului ar putea îmbunătăți responsabilitatea parlamentară la nivel european;

30.  consideră că viitorul buget al UE ar trebui să promoveze valoarea adăugată europeană în ceea ce privește impactul socioeconomic, să sprijine modernizarea politicilor UE, să asigure finanțarea necesară pentru a face față noilor probleme și să continue să contribuie la convergența economică și socială și la coeziunea dintre statele membre și din interiorul acestora, astfel încât să crească solidaritatea, stabilitatea, egalitatea europeană și creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv în lumina angajamentelor asumate de UE în temeiul Acordului de la Paris, să asigure respectarea și promovarea valorilor fundamentale prevăzute la articolele 2 și 3 din TUE și să fie dotat cu noi resurse proprii, ținând seama de lucrările Grupului la nivel înalt privind resursele proprii;

31.  salută faptul că propunerea Comisiei privind resursele proprii introduce noi resurse proprii reale, conform solicitărilor Parlamentului, dar regretă că nu au fost introduse alte surse posibile de venit; își exprimă îngrijorarea cu privire la propunerea Comisiei privind CFM pentru perioada 2021-2027, deoarece din aceasta lipsește un angajament financiar pentru a face față problemelor cu care UE se confruntă în prezent, precum și celor care se prefigurează; regretă poziția adoptată de unele state membre care refuză să furnizeze UE mai multe resurse, în pofida recunoașterii unanime a necesității de a face față noilor probleme și responsabilități și, prin urmare, a nevoii de resurse financiare suplimentare; subliniază că cheltuielile de la nivelul UE pot contribui la economisirea la nivel național prin evitarea duplicării și prin intermediul economiilor de scară;

32.  subliniază importanța asigurării creșterii convergenței economice și sociale în cadrul procesului semestrului european; recunoaște importanța creării Pilonului european al drepturilor sociale; constată că semestrul european a fost consolidat și raționalizat, dar subliniază că o mai bună implicare a parlamentelor naționale ar contribui la îmbunătățirea asumării responsabilității la nivel național, ceea ce ar conduce la o mai bună punere în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări, îmbunătățind astfel procesul semestrului european; observă că este în primul rând responsabilitatea statelor membre să aleagă politici fiscale și economice adecvate și sustenabile;

33.  regretă faptul că, până în prezent, nu a existat nicio monitorizare practică în ceea ce privește solicitarea sa de a adopta un cod de convergență - care urmează să fie adoptat prin codecizie - în vederea creșterii eficienței coordonării politicilor economice; reamintește, în plus, deși recunoaște că semestrul european a fost deja raționalizat, că Parlamentul a solicitat încheierea unui acord interinstituțional pentru a conferi Parlamentului un rol mai important în semestrul european; reamintește, în acest context, propunerea sa, reflectată în special în rezoluția sa privind punerea în aplicare a dispozițiilor Tratatului de la Lisabona privind parlamentele naționale, potrivit căreia calendarele bugetare de la nivel național și european trebuie să fie mai bine coordonate pe parcursul întregului proces, în vederea implicării într-o mai mare măsură a Parlamentului European și a parlamentelor naționale în semestrul european;

34.  subliniază importanța angajamentului față de procesul de finalizare a uniunii bancare și nevoia de a asigura deschiderea și tratamentul egal al tuturor statelor membre care participă la uniunea bancară; reamintește că finalizarea uniunii bancare, care include un sistem european de asigurare a depozitelor și un mecanism de sprijin bugetar pentru Fondul unic de rezoluție, trebuie continuată, la fel ca și măsurile care vizează reducerea riscurilor;

35.  salută propunerile de combatere a spălării banilor prezentate de Comisie în contextul revizuirii Sistemului european de supraveghere financiară (SESF); încurajează Consiliul să finalizeze negocierile legislative cu Parlamentul înainte de sfârșitul actualei legislaturi, deoarece politicile de combatere a spălării banilor trebuie consolidate pentru a evita în viitor situațiile în care instituțiile financiare facilitează în mod activ spălarea banilor;

36.  invită Comisia, susținută de autoritățile europene de supraveghere, să identifice și să elimine obstacolele din calea pieței interne și să contribuie la garantarea protecției consumatorilor; consideră că una dintre principalele priorități ale Comisiei ar trebui să fie asigurarea aplicării efective a legislației UE;

37.  solicită Comisiei să acorde prioritate regulamentelor, mai degrabă decât directivelor, ca instrument legislativ pentru legislația privind uniunea bancară și serviciile financiare, acolo unde este nevoie și după caz, pentru a evita fragmentarea și situația în care autoritățile de supraveghere sunt nevoite să se confrunte cu diferite regimuri naționale;

38.  accentuează nevoia urgentă de a finaliza uniunea piețelor de capital; subliniază că piețele de capital bine integrate și active completează uniunea bancară, datorită contribuției pe care o aduc partajării private a riscurilor, ceea ce ajută la creșterea convergenței economice și la atenuarea viitoarelor șocuri, putând determina o mai bună alocare a fondurilor acolo unde este necesar; solicită efectuarea unui studiu complet privind cadrul cel mai adecvat pentru a ține cont mai bine de evoluția rapidă a serviciilor financiare; subliniază faptul că un acces mai bun la surse suplimentare de finanțare ar fi deosebit de util pentru întreprinderile nou-înființate și IMM-uri, promovând creșterea lor solidă și dezvoltarea lor durabilă;

39.  salută eforturile depuse până în prezent și consideră că este necesară continuarea revizuirii cuprinzătoare a legislației existente în materie de TVA; subliniază necesitatea de a intensifica lupta împotriva fraudei fiscale, a evitării obligațiilor fiscale și a evaziunii fiscale; ia act de activitatea Comisiei în domeniul impozitării echitabile a economiei digitale;

40.  invită toate instituțiile și organismele UE, inclusiv Comisia, Banca Centrală Europeană, Banca Europeană de Investiții și mecanismul unic de supraveghere, să depună și mai multe eforturi de comunicare pentru a-și explica mai bine activitatea și pentru a îmbunătăți informațiile puse la dispoziția cetățenilor UE;

41.  subliniază că Europa este și ar trebui să continue să fie o forță pozitivă în lume prin promovarea valorilor sale, a multilateralismului și a dreptului internațional; reamintește că Uniunea și statele sale membre contribuie în cea mai mare măsură la ajutorul internațional pentru dezvoltare;

42.  salută decizia Consiliului de instituire a cooperării structurate permanente (PESCO), a procesului anual coordonat de revizuire privind apărarea (CARD) și a Fondului european de apărare (FEA) ca pași importanți pentru o politică de apărare comună și ia act de propunerile anumitor state membre privind un Consiliu de Securitate al UE și o inițiativă europeană de intervenție; reamintește solicitarea sa de înființare a unui Consiliu permanent al miniștrilor apărării, prezidat de vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) și subliniază importanța unei responsabilități democratice adecvate pentru deciziile luate în acest domeniu și necesitatea unei cooperări consolidate între Parlamentul European și parlamentele naționale în această privință;

43.  salută consolidarea mecanismului european de protecție civilă și solicită încă o dată crearea unui corp european de protecție civilă, întrucât tratatele existente reprezintă o bază pertinentă în acest scop;

44.  reamintește că Uniunea se află în curs de aderare la Convenția europeană a drepturilor omului; solicită includerea dispozițiilor Tratatului Euratom în TUE și TFUE;

45.  regretă absența unui acord între statele membre cu privire la prioritățile și punerea în aplicare a unei politici în domeniul imigrației cuprinzătoare la nivelul UE, care ar permite organizarea și reglementarea fluxurilor migratorii, controlul mai eficient al frontierelor externe ale UE, cooperarea cu țările de origine și de tranzit și garantarea respectării drepturilor fundamentale ale migranților și ale solicitanților de azil, printre alte obiective; subliniază că trebuie depășite contradicțiile evidente între interesele exprimate de statele membre, precum și nemulțumirile exprimate de cetățeni pentru a nu periclita proiectul de integrare europeană, care suferă ca rezultat direct al instrumentalizării problemei migrației de către partidele eurosceptice;

46.  își reiterează poziția privind revizuirea sistemului Dublin; subliniază, de asemenea, importanța consolidării parteneriatului său cu Africa și ia act de Comunicarea Comisiei din 12 septembrie 2018 intitulată „Îmbunătățirea căilor legale către Europa: o parte indispensabilă a unei politici echilibrate și globale privind migrația” (COM(2018)0635);

47.  subliniază importanța politicii agricole comune (PAC) sprijinită de un buget bine finanțat; reamintește importanța centrală a PAC în istoria Uniunii; constată rolul fundamental pe care îl joacă în asigurarea unor regiuni rurale dinamice și a unei aprovizionări sigure cu alimente; constată că viitoarea reformă a PAC este o oportunitate pentru a consolida îndeplinirea obiectivelor acesteia; scoate în evidență faptul că PAC este una dintre cele mai vechi politici și trebuie să rămână și una dintre cele mai importante și mai integrate politici; subliniază că ea va continua să contribuie la construirea viitorului Europei printr-o mai bună integrare, conservare a mediului și siguranță și securitate alimentară pentru cetățenii Uniunii; observă că politicile agricole și de dezvoltare rurală au un potențial ridicat din punct de vedere al producerii de bunuri publice; subliniază că agricultura europeană joacă un rol vital în ceea ce privește aprovizionarea cu alimente a lumii și în asigurarea de locuri de muncă pentru 46 milioane de persoane; subliniază rolul jucat de PAC în menținerea sănătății și a stării și calității solului, a apei și a altor resurse naturale; subliniază rolul esențial al agriculturii în contextul priorităților Uniunii de a reduce efectul schimbărilor climatice și de a promova o dezvoltare durabilă; subliniază că este important ca PAC să fie reformată și finanțată în mod corespunzător pentru a răspunde la numeroasele probleme cu care Uniunea va trebui să se confrunte în viitor; subliniază că PAC nu vizează numai activitățile agricole și fermierii, ci și sprijinirea și dezvoltarea comunităților rurale mai mari în care aceștia operează;

48.  subliniază că politica comercială comună trebuie să rămână un pilon fundamental al politicii externe a Uniunii, dat fiind faptul că are implicații directe asupra vieților cetățenilor, și că trebuie să sprijine Uniunea să se adapteze la noul său rol într-o lume în care coexistă mai mulți actori majori la nivel mondial; îndeamnă Consiliul, Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă să coopereze în următoarele domenii:

a)  consolidarea politicii comerciale comune prin integrarea acesteia în cadrul de politici mai larg; asumarea rolului de lider în politica comercială mondială la nivel multilateral și bilateral;

b)  asumarea poziției de lider în apărarea unui sistem comercial mondial deschis, bazat pe reguli, echitabil și durabil, orientat către dezvoltare, garantarea faptului că întreprinderile din UE pot funcționa la nivel mondial într-un cadru care asigură condiții egale, norme previzibile, concurență echitabilă și obligații definite, care ar trebui să includă o colaborare constructivă cu privire la o poziție comună a Uniunii în cadrul negocierilor interguvernamentale ale ONU referitoare la răspunderea pentru încălcări ale drepturilor omului, precum și promovarea responsabilității întreprinderilor și a obligației de diligență în cadrul lanțurilor de aprovizionare și de producție;

c)  informarea completă și imediată a Parlamentului cu privire la negocieri și la mandatul Consiliului, precum și de-a lungul întregului proces de punere în aplicare a acordurilor internaționale, cu scopul de a veghea ca Parlamentul să fie în măsură să își exercite competențele și prerogativele; simplificarea și scurtarea proceselor de negociere și consolidarea controlului Parlamentului pe întreaga durată a acestora; creșterea transparenței față de cetățenii UE prin publicarea înainte de începerea negocierilor a directivelor de negociere (a mandatelor) pentru acordurile comerciale; respectarea deplină a dispozițiilor tratatului și a jurisprudenței recente a UE, conform căreia politica comercială comună este o competență exclusivă a Uniunii;

d)  includerea sistematică în acordurile comerciale de capitole privind comerțul digital, IMM-urile, dispoziții obligatorii și executorii privind comerțul și dezvoltarea durabilă, precum și privind egalitatea de gen, și asumarea unui rol de lider în aceste domenii în cadrul discuțiilor multilaterale; apărarea confidențialității datelor cetățenilor UE;

e)  consolidarea coerenței politicii comerciale comune cu PESC, politica europeană de dezvoltare și politica privind clima, în vederea garantării valorilor și obiectivelor stabilite la articolul 3 alineatul (5) din TUE și la articolele 21, 207 și 208 din TFUE, cu respectarea deplină a Consensului european privind dezvoltarea;

49.  consideră că Uniunea ar trebui să continue să promoveze comerțul internațional, apărând în același timp standardele sociale, de mediu și în domeniul muncii; atrage atenția cu privire la războaiele comerciale, care generează doar perdanți și cresc tensiunile politice și de securitate;

50.  reamintește că, potrivit articolului 17 alineatul (7) din TUE, „ținând seama de alegerile pentru Parlamentul European și după ce a procedat la consultările necesare, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, propune Parlamentului European un candidat la funcția de președinte al Comisiei”; subliniază hotărârea sa de a continua procesul care presupune desemnarea de Spitzenkandidaten (candidați „cap de listă”) pentru alegerea viitorului președinte al Comisiei și salută sprijinul Comisiei și al anumitor state membre în acest sens; subliniază că, în procesul de învestitură a președintelui Comisiei, este extrem de important să aibă loc consultări adecvate cu Parlamentul, deoarece după alegeri acesta va determina candidatul care poate fi sprijinit de majoritatea membrilor care îl compun și va transmite Consiliului European rezultatul deliberărilor sale interne; reamintește că candidatul trebuie să fi fost desemnat „cap de listă” de către unul dintre partidele politice europene și că trebuie să fi candidat pentru postul de președinte al Comisiei în perioada premergătoare alegerilor europene; consideră că această practică și-a dovedit meritele, întărind legitimitatea socială a alegerilor europene și rolul supranațional al Parlamentului European ca exponent al cetățeniei europene și al democrației europene; atrage din nou atenția asupra faptului că, în procedura de învestire a președintelui Comisiei, Parlamentul European este gata să respingă orice candidat care nu a fost desemnat cap de listă în perioada premergătoare alegerilor europene;

51.  regretă tentația frecventă și răspândită de a atribui Bruxelles-ului deciziile nepopulare și de a degreva autoritățile naționale de responsabilitățile și politicile proprii, dat fiind faptul că această atitudine nedreaptă și oportunistă dăunează Europei, promovează sentimentele antieuropene și naționalismul și discreditează instituțiile UE; consideră, în plus, că atribuirile false sunt contrare imperativului de responsabilitate a acțiunii guvernamentale; subliniază că implementarea și aplicarea corespunzătoare a legislației UE sunt esențiale pentru realizarea politicilor Uniunii și pentru promovarea încrederii reciproce între Uniune, statele membre și cetățeni și își exprimă îngrijorarea față de acțiunile statelor membre care nu acționează în mod deliberat în acest fel;

52.  subliniază nevoia unei evaluări mai riguroase a consecințelor sociale și de mediu ale politicilor UE, ținând seama și de costul lipsei legislației la nivel european (așa-numitul „cost al non-Europei”);

53.  subliniază necesitatea de a se acorda o atenție deosebită dreptului administrativ al UE, așa cum se arată în rezoluția sa din 9 iunie 2016 care face apel la o administrație a Uniunii Europene deschisă, eficientă și independentă(13);

54.  subliniază necesitatea de a consolida spațiul public european ca zonă democratică supranațională; subliniază faptul că problemele majore cu care se confruntă Europa trebuie abordate și discutate dintr-o perspectivă europeană și nu doar dintr-una națională și aplicând pe deplin dispozițiile articolelor 10 și 11 din TUE; subliniază că, din acest motiv, democrația europeană trebuie să accentueze dimensiunea europeană a obiectivelor și problematicii sale, promovând, în același timp, o cetățenie întemeiată pe valorile comune ale Uniunii Europene, însoțită de o educație instituțională europeană extinsă și de un cadru societal deliberativ, mai participativ, precum și o campanie mai europeană și mai puțin națională pentru următoarele alegeri europene din 2019;

55.  salută abordarea adoptată de Uniune în cadrul negocierilor actuale privind retragerea în bune condiții a Regatului Unit din Uniunea Europeană și subliniază unitatea remarcabilă de care au dat dovadă instituțiile UE și statele membre; constată că experiența acumulată în cadrul negocierilor de până în prezent a demonstrat caracterul extrem de complex al acestor decizii;

56.  subliniază încă o dată că nici suveranitatea națională, nici principiul subsidiarității nu pot justifica sau legitima refuzul sistematic al unui stat membru de a respecta valorile fundamentale ale Uniunii Europene, care au inspirat redactarea articolelor introductive din tratatele europene și la care toate statele membre au subscris de bună voie și pe care s-au angajat să le respecte; subliniază, de asemenea, că susținerea acestor valori este esențială pentru coeziunea proiectului european, pentru respectarea drepturilor tuturor europenilor și pentru încrederea reciprocă între statele membre; solicită din nou Comisiei să prezinte rapid o propunere care să pună în aplicare Rezoluția Parlamentului European din 25 octombrie 2016 conținând recomandări adresate Comisiei referitoare la crearea unui mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale;

57.  reamintește că, potrivit Curții de Justiție (cauzele conexate C-8/15 P până la C-10/15 P(14)), instituțiile europene sunt obligate să respecte și să susțină dispozițiile din Carta drepturilor fundamentale a UE chiar și atunci când acționează în afara cadrului juridic al UE;

58.  reiterează că, în contextul dezbaterii privind viitorul Europei, este necesară o reflecție asupra modului în care ar putea fi reformat sistemul bugetar al Uniunii astfel încât să se poată asigura un buget suficient pentru a garanta finanțarea politicilor preconizate, un echilibru mai bun între previzibilitate și capacitatea de reacție, precum și asupra modului de a se garanta că mecanismele de finanțare globale nu devin mai complexe decât este necesar pentru îndeplinirea obiectivele politicilor Uniunii și pentru asigurarea responsabilității; consideră că trebuie întărită condiționalitatea prealabilă a politicilor, acolo unde este necesar, fără a pune în pericol operaționalitatea programelor, cu scopul de a garanta o gestiune financiară bună și eficientă a execuției cheltuielilor Uniunii;

59.  subliniază importanța axării în special pe utilizarea mai eficientă a finanțării și pe mecanismele democratice de control bugetar ale UE; solicită tuturor instituțiilor UE să își perfecționeze procedurile și practicile menite să apere interesele financiare ale Uniunii și să contribuie activ la un proces de descărcare de gestiune orientat spre rezultate; consideră, în acest context, că procedura de descărcare de gestiune este un instrument indispensabil de asigurare a responsabilității democratice față de cetățenii Uniunii și reamintește dificultățile întâmpinate în mod repetat care au fost generate de lipsa cooperării din partea Consiliului; insistă asupra faptului că Consiliul trebuie să fie răspunzător și transparent, ca și celelalte instituții; subliniază că nu ar trebui să existe excepții de la această abordare;

60.  atrage atenția asupra fenomenului corupției, care are consecințe financiare semnificative și care reprezintă o amenințare serioasă la adresa democrației, a statului de drept și a investițiilor publice; subliniază importanța protecției banilor contribuabililor UE împotriva fraudei și a altor activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii;

61.  reafirmă că, având în vedere stadiul actual al proiectului de integrare, UE trebuie să epuizeze toate căile posibile pentru a asigura punerea în aplicare deplină a Tratatului de la Lisabona; atrage atenția că o revizuire ulterioară a tratatelor ar trebui să fie efectuată în urma convocării unei convenții - care să garanteze includerea prin reprezentanții ce fac parte din ea și să asigure o platformă de reflecție și de colaborare cu părțile interesate și cu cetățenii - cu scopul de a discuta și de a trage concluzii în urma diverselor contribuții ale instituțiilor și altor organisme ale Uniunii la procesul de reflecție privind viitorul Europei și pe baza propunerilor prezentate de șefii de stat sau de guvern, de parlamentele naționale și de societatea civilă, precum și în urma consultării cetățenilor;

62.  subliniază că procesul de reflecție asupra viitorului Europei a început deja pe baza diferitele poziții adoptate de Parlament, Consiliul European și Comisia privind reforma UE; regretă că, în pofida acestor poziții, au fost prevăzute doar reforme marginale; subliniază că, odată ce noul Parlament și noua Comisie sunt instalate, ar trebui să valorifice activitățile realizate în mandatele precedente și să înceapă să lucreze de la propunerile prezentate;

63.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)

JO C 215, 19.6.2018, p. 162.

(2)

JO C 242, 10.7.2018, p. 24.

(3)

JO C 252, 18.7.2018, p. 215.

(4)

JO C 252, 18.7.2018, p. 201.

(5)

JO C 252, 18.7.2018, p. 235.

(6)

JO C 263, 25.7.2018, p. 125.

(7)

JO C 345, 13.10.2017, p. 11.

(8)

JO C 306, 15.9.2017, p. 1.

(9)

JO L 45, 17.2.2018, p. 40.

(10)

Texte adoptate, P8_TA(2018)0056.

(11)

Texte adoptate, P8_TA(2018)0189.

(12)

JO L 123, 12.5.2016, p. 1.

(13)

JO C 86, 6.3.2018, p. 126.

(14)

Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 20 septembrie 2016, Ledra Advertising Ltd și alții / Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană , ECLI:UE:C:2016:701.


EXPUNERE DE MOTIVE

Declarația de la Roma din 2017 a încheiat procesul de reflecție politică inițiat la Bratislava la 16 septembrie 2016, ca urmare a referendumului britanic, cu intenția de a marca o viziune comună și o foaie de parcurs cu acțiuni pentru următorii ani. Statele membre s-au angajat să depună eforturi pentru a realiza:

•  o Europă sigură și protejată, în care toți cetățenii să poată circula liber, cu frontiere externe protejate și cu o politică eficientă în domeniul migrației.

•  o Europă prosperă și sustenabilă, care să promoveze o creștere susținută și sustenabilă, cu o piață unică puternică.

•  o Europă socială, care să combată șomajul, discriminarea, excluderea socială și sărăcia.

•  o Europă mai puternică pe scena mondială, care să dezvolte parteneriatele existente și să construiască altele noi, hotărâtă să își consolideze securitatea și apărarea comune.

Lumea se află în evoluție, iar evenimentele se succed rapid pe toate planurile. Tot ceea ce se întâmplă ne afectează, lumea este conectată și este din ce în ce mai interdependentă. Uniunea Europeană se confruntă astfel cu noi probleme care ne obligă să luăm decizii în cadrul unui sistem instituțional care nu este suficient de eficace și de rapid și nu reușește să facă față dificultății și dimensiunii problemelor. Multe dintre problemele grave din ultimii ani se află doar în proces de soluționare, însă nu au fost soluționate. Migrația este în continuare o problemă și se impune o nouă politică în privința sa. Criza monedei euro a evidențiat caracterul urgent al administrării acesteia. Criza economică impune mai multă convergență și politici noi. Brexitul se află încă în cursul unui proces dificil de negociere. Și apar noi provocări: protecționismul și posibilitatea războaielor comerciale; politica internațională și apărarea pe fondul unei dezordini internaționale multipolare; securitatea împotriva amenințărilor teroriste de durată; protejarea datelor și a democrațiilor noastre împotriva manipulărilor și a atacurilor cibernetice etc.

Multe dintre problemele cu care ne confruntăm sunt globale, iar soluțiile lor necesită acțiuni supranaționale, inclusiv din partea organizațiilor internaționale existente. Schimbările climatice reprezintă, probabil, cel mai bun exemplu de intervenție internațională necesară, în pofida retragerii regretabile a Statelor Unite din Acordul de la Paris. Subiecte precum migrația, securitatea cibernetică, comerțul internațional, crizele umanitare, pandemiile, drepturile omului, cooperarea pentru dezvoltare, combaterea evaziunii fiscale și a paradisurilor fiscale etc. nu pot fi abordate de state în mod individual. Ele nu pot fi abordate nici măcar de Europa în mod individual. Din acest motiv, în Europa există o mare majoritate politică care ne cere să depunem eforturi comune pentru a realiza lucrurile pe care le facem bine în prezent și să acționăm în direcția soluționării marilor probleme cu care ne confruntăm în calitate de cetățeni europeni.

Diferiți lideri ne-au propus să „regândim” Europa. Pro-europenii solicită în mod constant o îmbunătățire a sistemului nostru instituțional, care se confruntă cu o serie de incertitudini și insecurități. O „Europă care protejează” este unul dintre sloganurile care au fost utilizate pentru a face apel la o Europă care își recapătă simțul propriei identități și funcția socială prin extinderea unei umbrele de securitate personală și colectivă. „Să decidem noi”, nu evenimentele și nici ceilalți, este o altă revendicare a pro-europenilor, axată pe ideea suveranității europene în context internațional, în fața revoluției digitale, a problemelor de ordin energetic, a crizei democratice, a modelului social, a multilateralismului internațional și a echilibrelor geopolitice.

Fără îndoială, una dintre marile noastre dezbateri este cea care se naște între Națiune și Europa, între realitățile noastre naționale și construcția supranațională, ca și cum ambele ar fi incompatibile. Aceasta este o dezbatere care presupune aspecte tehnice (subsidiaritatea, proporționalitatea, repartizarea competențelor etc.), dar, în ultimii ani, nu numai. Un nou naționalism, adesea în mod deschis antieuropean, revendică Statul-Națiune ca spațiu unic al democrației și, astfel, neagă realizările proiectului european și democrația europeană în sine. Este necesar să găsim un echilibru în exercitarea competențelor noastre, atribuindu-i Europei doar ceea ce trebuie să facă Uniunea, dar asigurându-ne că poate face acest lucru fără restricțiile unui mod de acțiune interguvernamental paralizant.

Este necesară întărirea europenismului prin construirea unui „demos” european care trebuie promovat prin politică, educație și cultură. Trebuie să se împiedicăm neînțelegerile europene să ne slăbească Uniunea și să ne lase cetățenii la îndemâna populismului naționalist care distrug drepturi și libertăți. Trebuie reamintit faptul că Europa este un cumul de identități și popoare, cu o istorie care grevează asupra sentimentelor actuale ale cetățenilor săi și că stimularea sau ațâțarea acestora este un act sinucigaș.

Fenomenul migrației a dobândit o importanță enormă în dezbaterea europeană. Principiile noastre morale sunt puse la încercare de ceea ce se întâmplă în Marea Mediterană. Politica noastră externă arată deficiențe enorme în scenarii conflictuale precum cele din Orientul Mijlociu. Ne aflăm în imposibilitatea de a ne controla cu eficacitate frontierele externe, iar deciziile noastre comunitare nu au fost puse în aplicare din cauza unei nesupuneri deschise față de repartizarea cotelor privind imigranții. Cel mai grav este, probabil, faptul că în multe dintre societățile noastre există sentimente de respingere și xenofobie împotriva imigrației, care sunt manipulate și utilizate cu abilitate de extrema dreaptă europeană și de mișcările populiste antieuropene. Din acest motiv, este esențială și urgentă reformarea politicii europene în domeniul migrației. Aceasta reprezintă una dintre problemele majore ale Europei, nu numai din cauza demografiei, ci mai ales datorită faptului că o astfel de reformă este coerentă cu principiile și valorile (articolul 2 din Tratat) pe care se bazează Uniunea noastră.

Experiența crizei economice și financiare și a gestionării acesteia la nivelul UEM ne-a oferit multe lecții și a evidențiat numeroase ineficiențe în funcționarea instituțională, nu numai în ceea ce privește politica monetară și economică. Diferite rapoarte ale Parlamentului European au indicat faptul că, în ultimii ani, majoritatea deciziilor politice și economice au fost concentrate la nivelul Consiliului European în detrimentul celorlalte instituții, că temeiul democratic al multor decizii a fost subminat de influența pe care au avut-o asupra acestora o serie de organisme tehnice nereprezentative, că arhitectura instituțională în administrarea zonei euro este insuficientă și necesită reforme importante, că unanimitatea impusă de tratate constituie un obstacol aproape insurmontabil în momente și decizii importante, că politica externă și de securitate a Uniunii are nevoie de îmbunătățiri în ceea ce privește luarea deciziilor și resursele, precum și de unificarea reprezentării internaționale a Uniunii și așa mai departe. În general, aceste rapoarte propun reforme importante în funcționarea instituțională a Comisiei, a Parlamentului și a Consiliului pentru a spori transparența și a îmbunătăți eficacitatea și eficiența deciziilor Uniunii.

Multe dintre reformele pendinte și deciziile pe care trebuie să le luăm pentru a face față problemelor viitoare necesită o integrare politică europeană mai profundă, în special în domeniul guvernării economice și monetare. Aceasta va fi singura modalitate de a face acest lucru cu legitimitate democratică.

Modificarea tratatelor ar putea reprezenta, în cele din urmă, calea optimă spre această integrare, dar nu pare de dorit în prezent. Aceasta este o decizie care trebuie analizată și, după caz, luată în următoarea legislatură. Cu toate acestea, pe termen scurt și fără a modifica tratatele, pot și trebuie să se realizeze multe reforme, astfel cum se indică în Rezoluția Parlamentului European din 16 februarie 2017 referitoare la capacitatea bugetară pentru zona euro. Cooperările consolidate vor continua să fie un instrument util, astfel cum pot să fie în domeniul apărării. Cu toate acestea, o Europă cu mai multe viteze nu trebuie să fie o Europă „à la carte”.

Însă integrarea politică ne cere, de asemenea, să îmbunătățim relația dintre cetățeni și instituțiile europene. Identitatea politică europeană supranațională a cetățenilor este fragilă. Nu există încredere în această relație, iar legătura dintre voința cetățenilor exprimată în cadrul alegerilor și orientările politice ale Uniunii este minimă. Președintele Juncker, federaliștii europeni, prim-miniștrii și, bineînțeles, Parlamentul European au propus și au purtat discuții cu privire la o mai bună relație între cetățeni și instituțiile europene, precum și o funcționare a Comisiei și a Parlamentului mai conformă cu normele sistemelor parlamentare naționale. În acest sens, trebuie abordate Legea electorală europeană modificată de Parlamentul European, figura candidatului principal (Spitzenkandidaten), consolidarea partidelor politice europene, majoritatea parlamentară care sprijină acțiunea Comisiei, funcțiile de control ale Parlamentului European și relațiile cu parlamentele naționale, precum și multe alte aspecte similare, pentru o mai mare transparență politică și o relație mai bună cu cetățenii europeni.

Dezbaterea privind viitorul Europei a dobândit astfel o continuitate pe parcursul acestei legislaturi și, în special, la sfârșitul acesteia. Pe baza celor cinci scenarii pe care le-a pregătit Comisia în prima jumătate a anului 2017, atât instituțiile, cât și cercetătorii și experții europeni au adus contribuții. În special, au fost remarcabile contribuțiile președinților sau ale prim-miniștrilor statelor membre, invitați de Parlamentul European să își prezinte punctele de vedere cu privire la viitorul Europei, în cursul anului 2018.

Prezentul raport are scopul de a sintetiza temele care urmează a fi discutate cu privire la problemele viitoare, precum și de a orienta și a clarifica perspectivele integrării europene în perioada premergătoare alegerilor din 2019. În acest sens, trebuie subliniat faptul că prezentul raport nu dorește să se pronunțe cu privire la diferitele alternative sau să decidă asupra lor, ci dorește să definească problemele, să descrie provocările și să ofere direcțiile pe care vor trebui să le abordeze politica europeană și noii reprezentanți care vor ieși învingători în urma viitoarelor alegeri.

Prezentul raport nu dorește nici să dezvolte tehnicile și reformele legislative pe care le avem la dispoziție pentru a înregistra progrese în procesul de integrare. Această sarcină a fost îndeplinită deja de Parlamentul European prin aprobarea următoarelor rezoluții:

–  Rezoluția Parlamentului European din 16 februarie 2017 referitoare la posibile evoluții și ajustări ale structurii instituționale actuale a Uniunii Europene

–  Rezoluția Parlamentului European din 16 februarie 2017 referitoare la îmbunătățirea funcționării Uniunii Europene valorificând potențialul Tratatului de la Lisabona

–  Rezoluția Parlamentului European din 16 februarie 2017 referitoare la capacitatea bugetară pentru zona euro

Aceste rapoarte și altele menționate în considerente reprezintă baza instrumentală a reformelor și a progreselor existente pentru o Europă capabilă să își asume provocările pe care le ridică guvernarea pentru anii următori.

Ceea ce urmărește cu adevărat prezentul raport este să actualizeze la sfârșitul anului 2018, la începutul unei dezbateri politice fundamentale care va avea loc în perioada alegerilor din mai 2019, problemele majore pentru Europa, provocările și instrumentele pentru soluționarea acestora. Nu se definesc soluțiile, din respect pentru instituțiile care vor fi alese în urma votului popular și pentru că deciziile vor fi luate de cei aleși. Se dorește doar stabilirea unei agende politice europene bazate pe mesajele multiple și reiterate care ne sunt prezentate în prezent și pe diversele rapoarte, declarații și propuneri pe care diferitele instituții europene și conducătorii de prim rang ai statelor membre ni le-au prezentat în ultimele luni și care, în general, urmăresc să transforme Europa într-o putere geopolitică, comercială, climatică, economică, alimentară și diplomatică.


AVIZ al Comisiei pentru afaceri economice și monetare (22.11.2018)

destinat Comisiei pentru afaceri constituționale

referitor la stadiul dezbaterii privind viitorul Europei

(2018/2094(INI))

Raportoare pentru aviz (*): Ivana Maletić

(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de procedură

SUGESTII

Comisia pentru afaceri economice și monetare recomandă Comisiei pentru afaceri constituționale, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  ia act de opiniile exprimate în cadrul dezbaterilor plenare cu privire la „Viitorul Europei”; consideră că viitorul buget al UE ar trebui să promoveze valoarea adăugată europeană în ceea ce privește impactul socioeconomic, să sprijine modernizarea politicilor UE, să asigure finanțarea necesară pentru a face față noilor provocări, să favorizeze în continuare convergența economică și socială și coeziunea dintre statele membre și din interiorul acestora, astfel încât să consolideze solidaritatea, stabilitatea, egalitatea europeană și creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv în lumina angajamentelor asumate de UE în temeiul Acordului de la Paris, să asigure respectarea și promovarea valorilor fundamentale prevăzute la articolele 2 și 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și să fie dotat cu noi resurse proprii, ținând seama de lucrările Grupului la nivel înalt privind resursele proprii;

2.  subliniază importanța angajamentului față de procesul de finalizare a uniunii bancare și nevoia de a asigura deschiderea și tratamentul egal al tuturor statelor membre care participă la uniunea bancară; reamintește că finalizarea uniunii bancare, care include un sistem european de asigurare a depozitelor și un mecanism de sprijin bugetar pentru Fondul unic de rezoluție, trebuie continuată, la fel ca și măsurile care vizează reducerea riscurilor;

3.  salută propunerile de combatere a spălării banilor prezentate de Comisie în contextul revizuirii Sistemului european de supraveghere financiară (SESF); încurajează Consiliul și Parlamentul să finalizeze negocierile legislative înainte de sfârșitul actualei legislaturi, deoarece politicile de combatere a spălării banilor trebuie consolidate pentru a evita în viitor situațiile în care instituțiile financiare facilitează în mod activ spălarea banilor;

4.  invită Comisia, susținută de autoritățile europene de supraveghere, să identifice și să elimine obstacolele din calea pieței interne și să contribuie la garantarea protecției consumatorilor; consideră că una dintre principalele priorități ale Comisiei ar trebui să fie asigurarea aplicării efective a legislației UE;

5.  solicită Comisiei să acorde prioritate regulamentelor, mai degrabă decât directivelor, ca instrument legislativ pentru legislația privind uniunea bancară și serviciile financiare, acolo unde este nevoie și după caz, pentru a evita fragmentarea și situația în care autoritățile de supraveghere sunt nevoite să se confrunte cu diferite regimuri naționale;

6.  accentuează nevoia urgentă de a finaliza uniunea piețelor de capital; subliniază că piețele de capital bine integrate și active completează uniunea bancară, datorită contribuției pe care o aduc partajării private a riscurilor, ce ajută la creșterea convergenței economice și la atenuarea viitoarelor șocuri, determinând, eventual, o mai bună alocare a fondurilor acolo unde este necesar; solicită efectuarea unui studiu complet privind cadrul cel mai adecvat pentru a ține cont mai bine de evoluția rapidă a serviciilor financiare; subliniază faptul că un acces mai bun la surse suplimentare de finanțare ar fi deosebit de util pentru întreprinderile nou-înființate și IMM-uri, promovând creșterea lor solidă și dezvoltarea lor durabilă;

7.  subliniază importanța continuării procesului de aprofundare și completare a uniunii economice și monetare (UEM) pentru a contribui la menținerea stabilității monedei unice și la o mai mare convergență economică, fiscală și a politicilor privind piața forței de muncă, precum și a standardelor sociale între statele membre; subliniază, în acest sens, necesitatea unui angajament politic ferm, a unei guvernanțe eficiente și a unei responsabilități democratice la nivel european și național, în special în ceea ce privește controlul parlamentar în diferitele etape ale semestrului european; reiterează că, cu excepția excluderii voluntare a Danemarcei, fiecare stat membru este obligat să adopte moneda euro; sprijină măsurile suplimentare pentru dezvoltarea Mecanismului european de stabilitate (MES); ia act de propunerea Comisiei de instituire a unei Funcții europene de stabilizare a investițiilor și discută noi instrumente bugetare care vizează stabilizarea;

8.  ia act de propunerea Comisiei privind un Program de sprijin pentru reforme; subliniază că este important să nu se slăbească puterile de codecizie și de supraveghere ale Parlamentului privind utilizarea fondurilor UE; este preocupat de faptul că, în perioada 2011-2017, nu au fost puse în aplicare pe deplin decât 9 % dintre recomandările specifice fiecărei țări; ia act de mecanismul de convergență, care va stimula și ajuta statele membre din afara zonei euro să pună în aplicare reformele și să îndeplinească criteriile necesare introducerii monedei euro prin politici fiscale și economice sustenabile;

9.  subliniază importanța de a asigura creșterea convergenței economice și sociale în cadrul procesului semestrului european; recunoaște importanța creării Pilonului european al drepturilor sociale; constată că semestrul european a fost consolidat și raționalizat, dar subliniază că o mai bună implicare a parlamentelor naționale ar contribui la îmbunătățirea asumării responsabilității la nivel național, ceea ce ar conduce la o mai bună punere în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări, îmbunătățind astfel procesul semestrului european; observă că este în primul rând responsabilitatea statelor membre să aleagă politici fiscale și economice adecvate și sustenabile;

10.  salută viitorul program InvestEU și subliniază că fondul ar trebui să reducă în continuare deficitul de investiții în UE; sprijină investițiile în active corporale și necorporale, inclusiv în patrimoniul cultural, pentru a stimula creșterea, investițiile și ocuparea forței de muncă, acordând o atenție deosebită IMM-urilor, întreprinderilor cu capitalizare mică și medie și întreprinderilor sociale, contribuind astfel la o bunăstare crescută și la o distribuție mai echitabilă a veniturilor, precum și la coeziune economică, socială și teritorială în Uniune;

11.  salută eforturile depuse până în prezent și consideră că este necesară continuarea revizuirii complete a legislației existente în materie de TVA; subliniază necesitatea de a intensifica lupta împotriva fraudei fiscale, a evitării obligațiilor fiscale și a evaziunii fiscale; ia act de eforturile Comisiei cu privire la impozitarea echitabilă a economiei digitale;

12.  invită toate instituțiile și organismele UE, inclusiv Comisia, Banca Centrală Europeană, Banca Europeană de Investiții și mecanismul unic de supraveghere, să depună și mai multe eforturi de comunicare pentru a-și explica mai bine activitatea și pentru a îmbunătăți informațiile puse la dispoziția cetățenilor UE;

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

20.11.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

40

7

3

Membri titulari prezenți la votul final

Hugues Bayet, Pervenche Berès, David Coburn, Thierry Cornillet, Esther de Lange, Markus Ferber, Jonás Fernández, Giuseppe Ferrandino, Stefan Gehrold, Sven Giegold, Roberto Gualtieri, Brian Hayes, Gunnar Hökmark, Danuta Maria Hübner, Petr Ježek, Barbara Kappel, Wolf Klinz, Georgios Kyrtsos, Philippe Lamberts, Werner Langen, Bernd Lucke, Olle Ludvigsson, Ivana Maletić, Marisa Matias, Costas Mavrides, Alex Mayer, Luděk Niedermayer, Stanisław Ożóg, Sirpa Pietikäinen, Pirkko Ruohonen-Lerner, Anne Sander, Alfred Sant, Pedro Silva Pereira, Peter Simon, Paul Tang, Ramon Tremosa i Balcells, Ernest Urtasun, Marco Valli, Tom Vandenkendelaere, Miguel Viegas, Jakob von Weizsäcker

Membri supleanți prezenți la votul final

Andrea Cozzolino, Jeppe Kofod, Paloma López Bermejo, Michel Reimon, Joachim Starbatty, Lieve Wierinck

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Pilar Ayuso, Elmar Brok, Helga Stevens

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

40

+

ALDE

Thierry Cornillet, Petr Ježek, Wolf Klinz, Ramon Tremosa i Balcells, Lieve Wierinck

ENF

Barbara Kappel

PPE

Pilar Ayuso, Elmar Brok, Markus Ferber, Stefan Gehrold, Brian Hayes, Gunnar Hökmark, Danuta Maria Hübner, Georgios Kyrtsos, Esther de Lange, Werner Langen, Ivana Maletić, Luděk Niedermayer, Sirpa Pietikäinen, Anne Sander, Tom Vandenkendelaere

S&D

Hugues Bayet, Pervenche Berès, Andrea Cozzolino, Jonás Fernández, Giuseppe Ferrandino, Roberto Gualtieri, Jeppe Kofod, Olle Ludvigsson, Costas Mavrides, Alex Mayer, Alfred Sant, Pedro Silva Pereira, Peter Simon, Paul Tang, Jakob von Weizsäcker

VERTS/ALE

Sven Giegold, Philippe Lamberts, Michel Reimon, Ernest Urtasun

7

-

ECR

Bernd Lucke, Joachim Starbatty

EFDD

David Coburn, Marco Valli

GUE/NGL

Paloma López Bermejo, Marisa Matias, Miguel Viegas

3

0

ECR

Stanisław Ożóg, Pirkko Ruohonen-Lerner, Helga Stevens

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


AVIZ al Comisiei pentru comerț internațional (5.11.2018)

destinat Comisiei pentru afaceri constituționale

referitor la stadiul dezbaterii privind viitorul Europei

(2018/2094(INI))

Raportor pentru aviz: José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra

SUGESTII

Comisia pentru comerț internațional recomandă Comisiei pentru afaceri constituționale, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  Subliniază că politica comercială comună trebuie să rămână un pilon fundamental al politicii externe a Uniunii, având implicații directe asupra vieților cetățenilor, și că trebuie să sprijine Uniunea să se adapteze la noul său rol într-o lume în care coexistă mai mulți actori majori la nivel mondial; îndeamnă Consiliul, Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă să coopereze, în acest scop, în următoarele domenii:

a)  consolidarea politicii comerciale comune prin integrarea acesteia în cadrul de politici mai larg; asumarea rolului de lider în politica comercială mondială la nivel multilateral și bilateral; consolidarea cooperării cu partenerii comerciali bilaterali, strategici și regionali și cu organizațiile multilaterale, cum ar fi Conferința Organizației Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD), Programul Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), Organizația Internațională a Muncii (OIM) și, în special, Organizația Mondială a Comerțului (OMC), prin asumarea unui rol activ în cadrul reformei necesare a politicii comerciale, astfel încât aceasta să devină mai eficace și mai adaptată la noile provocări globale, inclusiv la Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și la Acordul de la Paris privind schimbările climatice, și să beneficieze de o legitimitate sporită; consolidarea poziției de lider a UE și a politicii sale comerciale în ceea ce privește promovarea unei politici comerciale bazate pe valori, prin întărirea protecției drepturilor omului în cadrul comerțului și prin adoptarea celor mai înalte standarde europene;

b)  promovarea apărării unui sistem comercial mondial deschis, bazat pe reguli, echitabil și durabil și orientat către dezvoltare, pentru a spori competitivitatea întreprinderilor din UE, asigurând punerea în aplicare efectivă a normelor și acordurilor internaționale, cum ar fi acordurile în domeniul mediului și al climei, convențiile OIM, dispozițiile privind combaterea corupției și acordurile privind transparența financiară, combaterea spălării banilor și cooperarea fiscală; garantarea faptului că întreprinderile din UE pot funcționa la nivel mondial într-un cadru ce asigură condiții egale, norme previzibile, concurență echitabilă și obligații definite, care ar trebui să includă o colaborare constructivă cu privire la o poziție comună a Uniunii în cadrul negocierilor interguvernamentale ale ONU referitoare la răspunderea pentru încălcări ale drepturilor omului, precum și promovarea responsabilității întreprinderilor și a obligației de diligență în cadrul lanțurilor de aprovizionare și de producție;

c)  informarea completă și imediată a Parlamentului cu privire la negocieri și la mandatul Consiliului, precum și de-a lungul întregului proces de punere în aplicare a acordurilor internaționale, cu scopul de a garanta că Parlamentul este în măsură să își exercite competențele și prerogativele; simplificarea și scurtarea proceselor de negociere și consolidarea controlului Parlamentului pe întreaga durată a acestora; creșterea transparenței față de cetățenii UE prin publicarea înainte de începerea negocierilor a directivelor de negociere (a mandatelor) pentru acordurile comerciale, pentru a spori previzibilitatea și securitatea juridică pentru operatorii economici, permițându-le astfel să utilizeze mai bine și în timp util oportunitățile care apar pentru UE; respectarea deplină a dispozițiilor tratatului și a jurisprudenței recente a UE, conform căreia politica comercială comună este o competență exclusivă a Uniunii;

d)  adaptarea politicii comerciale la tendințele globale în materie de automatizare, digitalizare, servitizare, extindere a lanțurilor valorice globale și interconectare a comerțului cu bunuri și servicii, depunând eforturile necesare în vederea includerii în cadrul acordurilor comerciale bilaterale și multilaterale a unor dispoziții adecvate pentru a asigura transferurile de date, prețuri competitive la bunurile intermediare și liberalizarea comerțului cu servicii;

e)  sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) pentru a le permite să beneficieze pe deplin de politica comercială comună; creșterea investițiilor în cercetare și dezvoltare și inovare tehnologică, în special în vederea decarbonizării economiei noastre; sprijinirea întreprinderilor europene pentru a se situa în avangarda acestui sector la nivel mondial, sporind astfel competitivitatea și creând locuri de muncă decente; sublinierea faptului că dezvoltarea durabilă nu ar trebui să fie percepută ca o barieră în calea investițiilor; acordarea unei atenții deosebite cooperării internaționale și unui proces de participare internațională, în special pe continentul african, care ar putea promova ciclurile economice durabile la nivel regional, conduce la crearea de noi locuri de muncă și stimula dezvoltarea unor politici de protecție socială;

f)  includerea sistematică în acordurile comerciale a comerțului digital, a IMM-urilor, a capitolelor obligatorii și executorii privind comerțul și dezvoltarea durabilă, precum și a dispozițiilor privind egalitatea de gen, și asumarea unui rol de lider în aceste domenii în cadrul discuțiilor multilaterale; apărarea deplină a confidențialității datelor cetățenilor UE, astfel cum este consacrată în Regulamentul general al Uniunii privind protecția datelor [Regulamentul (UE) 2016/679] și promovarea consolidării standardelor UE privind protecția consumatorilor, protecția datelor și accesul la piață; depunerea de eforturi pentru a construi o alianță globală și sprijinirea autorităților din statele membre în lupta împotriva criminalității informatice transfrontaliere; dezvoltarea unei strategii digitale a UE care să includă investițiile în infrastructura digitală și în întreprinderile din sectorul digital, în beneficiul întregii societăți;

g)  facilitarea procedurii de solicitare de finanțare din partea Fondului european de ajustare la globalizare și simplificarea accesului la acesta pentru a ține seama de efectele negative produse de liberalizarea progresivă și reciprocă a schimburilor comerciale cu bunuri și servicii;

h)  consolidarea coerenței politicii comerciale comune cu politica externă și de securitate comună (PESC), politica europeană de dezvoltare și politica privind clima, în vederea garantării valorilor și obiectivelor stabilite la articolul 3 alineatul (5) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și la articolele 21, 207 și 208 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), cu respectarea deplină a Consensului european privind dezvoltarea;

i)  recunoașterea faptului că politizarea extremă a acordurilor comerciale ale UE poate să împiedice comerțul;

j)  sublinierea importanței strategice pe care o are elaborarea unei politici de vecinătate constructive, prin dezvoltarea unor relații comerciale și a unei cooperări economice echitabile cu economiile din vecinătatea estică și sudică a Uniunii, în vederea promovării prosperității lor economice și sociale și a creării de locuri de muncă;

k)  anticiparea efectelor produse de Brexit și propunerea unor modalități de atenuare a consecințelor economice negative pentru Uniune și pentru cetățenii săi, inclusiv pentru cetățenii britanici care trăiesc în prezent în Uniune;

l)  îmbunătățirea strategiei de comunicare cu privire la politica comercială comună, difuzând analize publice mai numeroase și mai complete cu privire la potențialele efecte ale noilor acorduri comerciale înainte de a adopta directivele de negociere (mandatele) relevante; o mai bună comunicare a oportunităților pe care le oferă comerțul cetățenilor și întreprinderilor noastre; consolidarea transparenței și aprofundarea dialogului cu partenerii profesionali și sociali și cu societatea civilă, astfel încât să se asigure implicarea corespunzătoare a acestora în monitorizarea și punerea în aplicare a acordurilor comerciale, în special prin intermediul dialogului comun și al grupurilor consultative interne de acorduri comerciale și prin alocarea mai multor resurse acestor mecanisme; sprijinirea cetățenilor și a operatorilor economici din Uniune pentru a le permite să înțeleagă mai bine echilibrul aflat în schimbare pe care se bazează arhitectura relațiilor economice mondiale și să se adapteze mai bine la acesta.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

5.11.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

30

3

1

Membri titulari prezenți la votul final

Maria Arena, Tiziana Beghin, David Borrelli, Salvatore Cicu, Christofer Fjellner, Eleonora Forenza, Karoline Graswander-Hainz, Christophe Hansen, Heidi Hautala, Nadja Hirsch, Yannick Jadot, France Jamet, Jude Kirton-Darling, Patricia Lalonde, Bernd Lange, David Martin, Emmanuel Maurel, Anne-Marie Mineur, Sorin Moisă, Alessia Maria Mosca, Franck Proust, Godelieve Quisthoudt-Rowohl, Inmaculada Rodríguez-Piñero Fernández, Tokia Saïfi, Helmut Scholz, Joachim Schuster, Adam Szejnfeld, Iuliu Winkler

Membri supleanți prezenți la votul final

Sajjad Karim, Sander Loones, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Jarosław Wałęsa

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Georges Bach, Norbert Lins

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL

ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

30

+

ALDE

Nadja Hirsch, Patricia Lalonde

ECR

Sander Loones

EFDD

Tiziana Beghin

GUE/NGL

Helmut Scholz

NI

David Borrelli, Emmanuel Maurel

PPE

Georges Bach, Salvatore Cicu, Christofer Fjellner, Christophe Hansen, Norbert Lins, Sorin Moisă, Franck Proust, Godelieve Quisthoudt-Rowohl, Tokia Saïfi, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Adam Szejnfeld, Jarosław Wałęsa, Iuliu Winkler

S&D

Maria Arena, Karoline Graswander-Hainz, Jude Kirton-Darling, Bernd Lange, David Martin, Alessia Maria Mosca, Inmaculada Rodríguez-Piñero Fernández, Joachim Schuster

VERTS/ALE

Heidi Hautala, Yannick Jadot

3

-

ECR

Sajjad Karim

ENF

France Jamet

GUE/NGL

Anne-Marie Mineur

1

0

GUE/NGL

Eleonora Forenza

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri


AVIZ al Comisiei pentru control bugetar (16.11.2018)

destinat Comisiei pentru afaceri constituționale

referitor la stadiul dezbaterii privind viitorul Europei

(2018/2094(INI))

Raportor: Petri Sarvamaa

SUGESTII

Comisia pentru control bugetar recomandă Comisiei pentru afaceri constituționale, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât Europa se află într-un moment de răscruce, existând o anumită criză de legitimitate în ceea ce privește deciziile europene;

B.  întrucât este necesară apropierea proiectului european de cetățenii UE, acordându-se o atenție deosebită nevoilor, vieților și așteptărilor acestora, în primul rând pentru a consolida legitimitatea UE și pentru a restabili încrederea în proiectul european și entuziasmul față de acesta, datorită unei guvernanțe UE reînnoite;

C.  întrucât controlul parlamentar al cheltuielilor publice este o componentă esențială a unui sistem democratic modern;

D.  întrucât o democrație mai profundă în UE este asociată cu un nivel mai ridicat de transparență, responsabilitate și integritate, acestea din urmă ar trebui să fie principiile călăuzitoare ale culturii în cadrul instituțiilor UE pentru promovarea unei guvernări eficiente și pentru asigurarea unei mai mari deschideri în ceea ce privește funcționarea UE și procesul său decizional;

E.  întrucât toate instituțiile Uniunii trebuie să fie transparente și pe deplin răspunzătoare în fața cetățenilor Uniunii pentru fondurile care le sunt încredințate în calitate de instituții ale Uniunii;

F.  întrucât liderii UE-27 au transmis un semnal clar de „unitate și solidaritate” prin adoptarea Declarației de la Roma la 25 martie 2017;

G.  întrucât starea de inerție la nivel european nu mai este o opțiune, având în vedere provocările majore cu care se confruntă Uniunea, în special în ceea ce privește globalizarea, migrația, apărarea pe baza unei cooperări consolidate, aspectele sociale, finalizarea uniunii monetare europene și alegerea de noi resurse proprii ale UE;

H.  întrucât bugetul UE rămâne o sursă valoroasă de finanțare pentru statele membre;

1.  consideră că încrederea cetățenilor în instituțiile UE este fundamentală pentru democrație, pentru buna guvernare și pentru o elaborare eficientă a politicilor;

2.  subliniază că este esențial să se depășească viziunile contradictorii cu privire la Europa și să se concilieze prioritățile concurente pentru a se evita riscul dezbinării sau al slăbirii Uniunii;

3.  recunoaște faptul că Brexitul a intensificat nevoia de a reflecta mai mult asupra arhitecturii instituționale și în materie de cheltuieli a UE și de a crea o nouă dinamică, mai urgentă, a politicilor UE;

4.  subliniază că decizia Regatului Unit de a se retrage din Uniune va avea consecințe bugetare complexe și va afecta în mod negativ bugetul UE; insistă asupra faptului că cele 27 de state membre rămase în UE ar trebui să fie mai ambițioase în ceea ce privește reforma bugetară, având în vedere provocările actuale și viitoare ale UE;

5.  este convins că încă se poate asigura o mai bună ancorare a responsabilității democratice în cadrul Uniunii, și anume prin elaborarea unor mecanisme solide care să asigure legitimitatea politică și responsabilitatea instituțională și prin simplificarea structurilor guvernamentale din ce în ce mai complexe ale UE;

6.  reamintește necesitatea unei reforme bugetare și administrative urgente a UE, care să simplifice procesele interne și să facă Uniunea mai ușor de înțeles de către cetățenii săi și mai accesibilă;

7.  reamintește că orice evoluție ulterioară în cadrul arhitecturii Uniunii în ceea ce privește organismele existente sau crearea de noi entități juridice ar trebui să ia întotdeauna în considerare aspectele legate de răspunderea democratică a UE, de mecanismele de audit public și de eficiența activităților;

8.  consideră că sunt necesare reducerea diferențelor existente la nivelul responsabilității în UE și orientarea către modele mai colaborative de control, care să combine activități democratice de supraveghere și audit, oferind în același timp mai multă transparență; solicită ca acest lucru să asigure o responsabilitate deplină și o supraveghere democratică efectivă a Băncii Europene de Investiții, a Băncii Centrale Europene și a viitoarelor instituții care urmează a fi înființate, cum ar fi un fond monetar european;

9.  subliniază, de asemenea, că a sosit momentul să se reflecteze în mod pragmatic asupra mijloacelor de punere în aplicare de care dispune UE, oferind răspunsuri la întrebările esențiale privind modalitățile optime de punere în aplicare a politicilor Uniunii și modelele de guvernare care ar trebui aplicate pentru a deschide drumul către o Europă a rezultatelor concrete;

10.  reamintește că este nevoie de o viziune strategică pe termen lung a UE; consideră că a sosit momentul să se propună noi discursuri și viziuni despre Europa și să se aplice politicile UE într-un mod mai strategic, pe baza unui anumit număr de priorități ale Uniunii clar definite și ușor de înțeles, de obiective și competențe colective pentru a îmbunătăți claritatea și eficiența;

11.  subliniază că transpunerea obiectivelor politice globale în acțiuni și rezultate concrete și vizibile pentru cetățenii UE trebuie să facă obiectul unor verificări periodice ale situației reale, făcând astfel strict necesară menținerea controlului bugetar ca element fundamental al controlului democratic;

12.  subliniază că consolidarea supravegherii democratice și a controlului Parlamentului nu ar trebui să se bazeze numai pe monitorizarea tradițională a stocurilor și a fluxurilor financiare, ci și pe o evaluare aprofundată a raportului cost-eficiență, a unui impact valoros și durabil pentru cetățeni și a respectării valorilor Uniunii și a statului de drept;

13.  consideră că respectarea valorilor fundamentale, asigurarea protecției statului de drept în statele membre sau introducerea ecocondiționalității reprezintă cerințe democratice prealabile necesare pentru definirea oricărei acțiuni noi de solidaritate financiară a UE; este preocupat de evoluțiile recente legate de nerespectare statului de drept în unele state membre; apreciază, în acest context, propunerea Comisiei de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre [COM(2018)0324]; subliniază că instituțiile europene ar trebui să ia măsuri pentru a proteja statul de drept;

14.  cere consolidarea cadrului actual de protecție a intereselor financiare ale Uniunii printr-un sistem de sancțiuni, proporționale cu gradul deficiențelor sau al tentativelor de subminare a statului de drept, pe baza unei evaluări independente, care să varieze de la reducerea finanțării UE până la suspendarea plăților și a angajamentelor în cazul deficiențelor repetate; consideră că, în astfel de circumstanțe, Parlamentul ar trebui să participe, dintr-o poziție de egalitate cu Consiliul, la procesul decizional cu privire la astfel de proceduri și la ridicarea unor astfel de măsuri;

15.  reamintește că este necesar să se promoveze identificarea unei valori adăugate europene, cu alte cuvinte, faptul că punerea în comun a resurselor la nivel european ar trebui să producă rezultate în comparație cu cheltuielile la nivel național, care nu se pot concentra pe furnizarea de bunuri publice europene;

16.  consideră că este necesară elaborarea unor instrumente îmbunătățite pentru reformele structurale pe întregul teritoriu al UE prin furnizarea de bunuri publice europene substanțiale, precum și că acest lucru trebuie realizat ținând seama în mod corespunzător de respectarea principiilor subsidiarității și proporționalității;

17.  consideră că trebuie consolidată precondiționarea politicilor, acolo unde este necesar, fără a crea un risc pentru operaționalitatea programelor, cu scopul de a garanta un management financiar bun și eficient în ceea ce privește execuția cheltuielilor Uniunii;

18.  reiterează că, în contextul dezbaterii privind viitorul Europei, trebuie să se acorde atenție problemei eventualelor posibilități de reformă a sistemului bugetar al Uniunii astfel încât să se poată asigura un buget suficient pentru a garanta finanțarea politicilor preconizate, un echilibru mai bun între previzibilitate și capacitatea de reacție, precum și a problemei garantării că mecanismele de finanțare globale nu devin mai complexe decât ar fi necesar pentru a îndeplini obiectivele politicilor Uniunii și pentru a asigura asumarea responsabilității;

19.  consideră că este necesar să se asigure un buget care să ofere o reală valoare adăugată pentru cetățenii UE;

20.  subliniază că garantarea unor mijloace financiare suficiente, însoțite de modernizarea sistemului de resurse proprii, și anume, prin asigurarea unor resurse proprii stabile, eficiente și cu adevărat europene, este esențială pentru menținerea unui nivel ridicat de investiții, precum și de ambiții și de influență a Uniunii pe scena internațională;

21.  subliniază că agențiile europene îndeplinesc un rol absolut esențial, oferind expertiză în domeniile lor respective, dar și în reprezentarea UE în statele membre; subliniază că este, așadar, esențial să se asigure că activitățile viitoare ale agențiilor sunt bine structurate și organizate, că activitățile desfășurate de agenții sunt viabile și că vizibilitatea este asigurată în permanență;

22.  subliniază, în plus, că Fondul european de dezvoltare (FED) ar trebui încorporat în bugetul UE, astfel cum s-a menționat deja în noua propunere de cadru financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027, pentru a se evita fragmentarea bugetului; evidențiază faptul că includerea FED în bugetul UE sporește capacitatea autorității care acordă descărcarea de gestiune de a controla cheltuielile în UE;

23.  solicită tuturor instituțiilor UE să își perfecționeze procedurile și practicile menite să apere interesele financiare ale Uniunii și să contribuie activ la un proces de descărcare de gestiune orientat spre rezultate; consideră, în acest context, că procedura de descărcare de gestiune este un instrument indispensabil de responsabilitate democratică față de cetățenii Uniunii;

24.  subliniază importanța protecției banilor contribuabililor UE împotriva fraudei și a altor activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii;

25.  reamintește dificultățile repetate survenite până în prezent în cadrul procedurilor de descărcare de gestiune, ca urmare a faptului că Consiliul nu a fost suficient de cooperantă; insistă asupra faptului că Consiliul trebuie să fie răspunzător și transparent, ca și celelalte instituții; subliniază că nu ar trebui să existe excepții de la această abordare;

26.  consideră că înființarea Parchetului European (EPPO) este un pas important în realizarea unui spațiu public european; solicită Comisiei să depună eforturi pentru o înființare rapidă a EPPO prin furnizarea de resurse suficiente;

27.  atrage atenția asupra fenomenului corupției, care are consecințe financiare semnificative și care reprezintă o amenințare serioasă la adresa democrației, a statului de drept și a investițiilor publice; își reiterează solicitarea adresată Comisiei de a relua publicarea unui raport anual privind corupția;

28.  solicită Comisiei să propună opțiuni pentru viitoare metode de cooperare cu Grupul de state împotriva corupției al Consiliului Europei (GRECO), inclusiv pentru depunerea de către UE a unei cereri de aderare și pentru informarea Parlamentului cu privire la evoluția acestei candidaturi;

29.  solicită consolidarea politicii de integritate și a cadrului etic al tuturor instituțiilor și agențiilor UE printr-o mai bună aplicare a codurilor de conduită, a protecției avertizorilor de integritate, a principiilor etice, transparenței și a răspunderii;

30.  încurajează, prin intermediul unui principiu director, conturarea trăsăturilor Europei viitorului, asigurând un echilibru între responsabilitate și noua solidaritate și favorizând metoda comunitară în detrimentul utilizării interguvernamentalismului ca metodă de guvernare pentru UE;

31.  consideră că este necesară continuarea dezbaterii privind viitorul Europei la cel mai înalt nivel instituțional, acordând o atenție deosebită utilizării mai eficiente a fondurilor și mecanismelor democratice de control al bugetului UE.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

15.11.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

19

1

1

Membri titulari prezenți la votul final

Nedzhmi Ali, Inés Ayala Sender, Zigmantas Balčytis, Dennis de Jong, Tamás Deutsch, Martina Dlabajová, Luke Ming Flanagan, Ingeborg Gräßle, Arndt Kohn, Gilles Pargneaux, Georgi Pirinski, Petri Sarvamaa, Bart Staes, Derek Vaughan, Tomáš Zdechovský, Joachim Zeller

Membri supleanți prezenți la votul final

Caterina Chinnici, Marian-Jean Marinescu, Andrey Novakov, Julia Pitera, Richard Sulík

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL

ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

19

+

ALDE

Nedzhmi Ali, Martina Dlabajová

ECR

Richard Sulík

GUE/NGL

Dennis de Jong

EPP

Ingeborg Gräßle, Marian-Jean Marinescu, Andrey Novakov, Julia Pitera, Petri Sarvamaa, Tomáš Zdechovský, Joachim Zeller

S&D

Inés Ayala Sender, Zigmantas Balčytis, Caterina Chinnici, Arndt Kohn, Gilles Pargneaux, Georgi Pirinski, Derek Vaughan

Greens/EFA

Bart Staes

1

-

GUE/NGL

Luke Ming Flanagan

1

0

EPP

Tamás Deutsch

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri


AVIZ al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (14.11.2018)

destinat Comisiei pentru afaceri constituționale

referitor la stadiul dezbaterii privind viitorul Europei

(2018/2094(INI))

Raportor: Ivan Jakovčić

SUGESTII

Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală recomandă Comisiei pentru afaceri constituționale, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât produsele agricole din Uniune contribuie atât la dezvoltarea economică a Uniunii din punctul de vedere al producției și al prelucrării, cât și la patrimoniul său cultural și gastronomic viu, consolidând coeziunea teritorială și socială și tradițiile locale și regionale; întrucât, la nivel european și mondial, există o cerere crescută de produse tradiționale de înaltă calitate; întrucât viitorul Uniunii depinde, de asemenea, de existența unor zone rurale prospere și dinamice, inclusiv a unor zone rurale extinse;

B.  întrucât agricultura și silvicultura joacă un rol central în gestionarea eficientă a terenurilor în vederea combaterii schimbărilor climatice pe baza respectării acordurilor internaționale, protejând în același timp sănătatea publică sub toate aspectele sale;

C.  întrucât cei mai vehemenți critici ai Uniunii indică existența unui decalaj între acțiunile propuse de Uniune și realizările sale la nivel național și local și întrucât retragerea Regatului Unit va avea consecințe importante asupra finanțării pe viitor a Uniunii,

D.  întrucât, potrivit Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO), cererea mondială de alimente va crește cu 70 % până în 2050 ; întrucât noua politică agricolă comună (PAC) trebuie să asigure o valoare adăugată de tip economic pentru agricultură, îmbunătățind productivitatea acesteia cu mai puține resurse și promovând o concurență loială și alimente sănătoase și de calitate la prețuri rezonabile; întrucât aceste obiective ale PAC trebuie să rămână elemente-cheie pentru viitorul Europei ;

E.  întrucât egalitatea de gen este un obiectiv central al UE și al statelor sale membre; întrucât multe din rolurile jucate de femei în zonele rurale contribuie la menținerea viabilității exploatațiilor agricole și a caracterului dinamic al comunităților rurale; întrucât eforturile de evitare a depopulării zonelor rurale sunt legate de oportunitățile pentru femei și tineri; întrucât femeile din zonele rurale se confruntă în momentul de față cu provocări multiple,

1.  subliniază importanța unei PAC sprijinite de un buget bine finanțat; reamintește importanța centrală a PAC în istoria Uniunii; constată rolul fundamental pe care îl joacă în asigurarea unor regiuni rurale dinamice și a unei aprovizionări sigure cu alimente; constată că viitoarea reformă a PAC este o oportunitate pentru a consolida îndeplinirea obiectivelor acesteia; evidențiază că PAC este una dintre cele mai vechi politici și trebuie să rămână și una dintre cele mai importante și mai integrate politici; evidențiază că ea va continua să contribuie la construirea viitorului Europei printr-o mai bună integrare, conservare a mediului și siguranță și securitate alimentară pentru cetățenii Uniunii;

2.  subliniază că agricultura europeană joacă un rol vital în ceea ce privește aprovizionarea cu alimente a lumii și furnizarea de locuri de muncă pentru 46 milioane de persoane; evidențiază provocările care recurg din acordurile și crizele comerciale internaționale; ia act de faptul că măsurile legislative luate de Uniune pentru a combate practicile comerciale neloiale vizează să asigure un lanț de aprovizionare cu produse alimentare mai sustenabil, în beneficiul fermierilor și al consumatorilor;

3.  observă că politicile agricole și de dezvoltare rurală au un potențial ridicat în ceea ce privește furnizarea de bunuri publice; subliniază că agricultura nu doar că este răspunzătoare pentru furnizarea de materii prime și produse către industria alimentară și alte industrii, ci și deține o influență puternică asupra mediului și a regiunilor rurale; consideră, prin urmare, că nivelul de calitate a mediului în UE depinde foarte mult de gestionarea resurselor și de managementul aplicat la nivelul fermelor;

4.  împărtășește obiectivul pe termen lung de a efectua o tranziție către o agricultură europeană orientată spre piață și sustenabilă, care să crească competitivitatea și să reducă nevoile fermierilor în ceea ce privește sprijinul pentru venit; solicită alinierea PAC cu alte politici ale UE și subliniază necesitatea unei discipline bugetare generale; subliniază că, atunci când sunt necesare majorări bugetare pentru anumite priorități, trebuie înainte de toate să se reducă cheltuielile de la alte posturi;

5.  subliniază necesitatea de a simplifica PAC în mod real, vizând o politică concentrată mai degrabă pe rezultate și producție decât pe asigurarea conformității; consideră că PAC trebuie să se orienteze mai mult spre piață, astfel încât fermierii să depindă din ce în ce mai puțin de sprijinul public, iar competitivitatea să crească în acest sector;

6.  evidențiază că problema din ce în ce mai mare a depopulării zonelor rurale trebuie abordată prin măsuri specifice și prin sinergii ale politicilor UE pentru a îmbunătăți sustenabilitatea sectorului agricol european, sprijinind și încurajând astfel tinerii fermieri din zonele respective; reamintește că reînnoirea generațiilor este o provocare cu care se confruntă fermierii din multe state membre;

7.  subliniază rolul jucat de PAC în menținerea sănătății și a stării solului, a apei și a altor resurse naturale; precizează că producătorii agricoli europeni și-au asumat un angajament față de bunele practici în materie de mediu și de obiectivele stabilite pentru combaterea schimbărilor climatice;

8.  subliniază importanța producției ecologice și a indicațiilor geografice, precum și a sinergiilor dintre acestea, care aduc beneficii atât producătorilor, cât și consumatorilor; reamintește importanța accesului la inovare și a funcționării corecte a lanțului alimentar; solicită ca un pilon al noii PAC să fie destinat priorităților care creează locuri de muncă și care asigură cea mai înaltă calitate a produselor agricole și alimentare din Uniune;

9.  subliniază rolul esențial al agriculturii în contextul priorităților Uniunii de a reduce efectul schimbărilor climatice și de a promova o dezvoltare durabilă; reamintește că este necesar un buget puternic și corespunzător pentru agricultură în acest sens;

10.  atrage atenția asupra veniturilor agricole din ce în ce mai scăzute din UE, cauzate de costurile de producție din ce în ce mai ridicate și de volatilitatea prețurilor, care au un efect negativ asupra capacității agricultorilor de a-și menține producția; subliniază costurile pe care trebuie să le suporte agricultorii europeni pentru a respecta cele mai înalte standarde din lume în materie de securitate alimentară, de protecție a mediului, de bunăstare a animalelor și de muncă; subliniază că fermierii trebuie să fie compensați prin PAC pentru furnizarea de bunuri publice societății;

11.  subliniază că sistemele de calitate ale Uniunii care reglementează indicațiile geografice (denumirea de origine protejată, indicația geografică protejată și specialitatea tradițională garantată) protejează denumirile produselor împotriva utilizării abuzive, le îmbunătățesc profilul și cresc valoarea acestora în cadrul acordurilor internaționale, suplimentează veniturile agricultorilor și cresc nivelul de încredere a consumatorilor; subliniază că utilizarea logoului european, ca și folosirea termenilor care indică originea și calitatea, conferă mai multă vizibilitate și garantează calitatea produselor agricole destinate exportului;

12.  insistă că ar trebui să se acorde o atenție deosebită fermierilor care se confruntă cu costuri suplimentare din cauza constrângerilor specifice legate de zonele naturale cu valoare mare, precum zonele de munte, insulele, regiunile ultraperiferice și alte zone defavorizate; consideră că, din cauza constrângerilor lor specifice, finanțarea PAC este de o importanță vitală pentru aceste regiuni și orice reducere a acesteia ar avea un efect foarte dăunător asupra unui număr mare de produse agricole; îndeamnă statele membre să dezvolte și să pună în aplicare sisteme de calitate pentru a oferi producătorilor în cauză posibilitatea unei integrări rapide;

13.  reamintește sprijinul Parlamentului exprimat în 2015 pentru extinderea indicațiilor geografice la produsele neagricole; consideră că această extindere ar trebui luată în considerare cu seriozitate în cadrul dezbaterii privind viitorul Europei, având în vedere potențialul său de a sprijini regiunile rurale adăugând valoare produselor tradiționale și generând locuri de muncă; îndeamnă Comisia să prezinte fără întârziere o propunere legislativă de extindere a indicațiilor geografice la produsele neagricole;

14.  subliniază necesitatea de a se realiza investiții mai mari în agricultură și în sistemele agroalimentare, precum și de a se cheltui mai mult pe cercetare și dezvoltare, pentru a promova inovarea, pentru a sprijini creșterea producției durabile și pentru a găsi modalități mai bune de abordare a unor aspecte cum ar fi deficitul de apă și schimbările climatice;

15.  evidențiază bogăția alimentelor și gusturilor europene și numeroasele varietăți culinare europene; subliniază, prin urmare, necesitatea de a conserva produsele și aromele tradiționale regionale și locale din Europa prin intermediul instrumentelor PAC, cum ar fi programele de sprijin pentru dezvoltarea rurală;

16.  subliniază că este important ca PAC să fie reformată și finanțată în mod corespunzător pentru a răspunde la multele provocări cu care Uniunea va trebui să se confrunte în viitor; reamintește că PAC trebuie să sprijine fermierii într-un mod mai eficient pentru a face față crizelor agricole; subliniază importanța viitoarei PAC în promovarea inovării, a cercetării și a dezvoltării, reamintind că obiectivele PAC ar trebui luate în considerare la redactarea viitorului program Orizont Europa;

17.  subliniază rolul pe care tinerii fermieri îl joacă în contextul competitivității actuale și viitoare a agriculturii europene și al producției alimentare garantate; subliniază că agricultura este mai mult decât o activitate economică, fiind și o parte esențială a unei Uniuni Europene sustenabile; subliniază importanța generației tinere pentru viitorul Europei;

18.  reamintește rolul femeilor din zonele rurale și contribuția acestora la economie în calitate de antreprenori și promotori ai dezvoltării durabile; subliniază necesitatea de a dezvolta potențialul acestora în ceea ce privește agricultura sustenabilă și reziliența în zonele rurale; solicită, prin urmare, să se acorde un sprijin mai mare exploatațiilor agricole familiale și tinerilor fermieri, precum și să se sprijine ocuparea forței de muncă în agricultură în zonele rurale, mai ales în cazul tinerilor fermieri;

19.  subliniază importanța inovării și a cercetării, în special în domeniul ameliorării și selecționării plantelor, pentru ca Uniunea să poată concura pe deplin cu restul lumii în acest domeniu;

20.  subliniază că politicile structurale și de coeziune și PAC reduc distanța dintre Uniune și cetățenii săi prin promovarea integrării la nivel local și asigurând o dezvoltare teritorială echilibrată, în special în zonele rurale, periferice și defavorizate. subliniază, prin urmare, că este important să se sprijine dezvoltarea rurală și agricultura ecologică în cadrul PAC;

21.  subliniază că este necesar să se conserve diversitatea agriculturii din UE și recunoaște faptul că piețele locale aprovizionate cu produse agricole proaspete rezultate în urma activității agricole de la nivel local sunt sustenabile din punctul de vedere al protecției mediului și contribuie la susținerea comunităților agricole deja constituite; solicită să se promoveze mai bine lanțurile de aprovizionare scurte;

22.  subliniază că PAC contribuie la menținerea viabilității zonelor defavorizate, inclusiv a zonelor de munte și, prin urmare, această politică joacă un rol esențial în prevenirea abandonului și a depopulării multor zone din Europa.

23.  subliniază importanța dezvoltării rurale în sprijinirea agriculturii multifuncționale și în încurajarea parteneriatelor dintre fermieri, comunitățile locale și societatea civilă, ca și în încurajarea activităților antreprenoriale suplimentare, pentru a genera venituri din activități economice diversificate;

24.  atrage atenția asupra faptului că zonele rurale se confruntă cu un fenomen al depopulării și insistă asupra dezvoltării sinergiilor dintre instrumentele PAC si politica de coeziune în vederea creșterii atractivității spațiului rural;

25.  subliniază că PAC nu vizează numai activitățile agricole și fermierii, ci și sprijinirea și dezvoltarea comunităților rurale mai mari în care aceștia operează; subliniază că UE ar trebui să își consolideze politica de dezvoltare rurală, care vizează o serie amplă de probleme, de la sprijinirea întreprinderilor nou-înființate din zonele rurale și accesul la bandă largă până la provocările specifice de mediu și societale cu care se confruntă populația rurală;

26.  recunoaște problema îngrijorătoare a foametei care ne afectează planeta și, de aceea, consideră că UE ar trebui să vizeze îmbunătățirea rezilienței la crizele alimentare, asigurând astfel alimente suficiente, hrănitoare și accesibile și contribuind la îndeplinirea obiectivului „Foamete zero” în lume;

27.  subliniază faptul că stimulentele preconizate pentru culturile energetice sustenabile nu ar trebui să aducă atingere în niciun fel siguranței alimentare a cetățenilor;

28.  subliniază importanța dezvoltării rurale, inclusiv a inițiativei LEADER, pentru sprijinirea agriculturii multifuncționale și pentru stimularea unor activități antreprenoriale și oportunități suplimentare, în vederea generării de venituri din activitatea de agroturism și pentru a garanta o agricultură sprijinită de comunitate și furnizarea de servicii sociale în zonele rurale;

29.  solicită statelor membre să faciliteze schimburile de bune practici dintre fermierii europeni, pentru a îmbunătăți cooperarea și pentru a consolida identitatea europeană.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

12.11.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

25

8

3

Membri titulari prezenți la votul final

John Stuart Agnew, Clara Eugenia Aguilera García, Eric Andrieu, José Bové, Daniel Buda, Matt Carthy, Jacques Colombier, Michel Dantin, Paolo De Castro, Albert Deß, Diane Dodds, Herbert Dorfmann, Norbert Erdős, Luke Ming Flanagan, Karine Gloanec Maurin, Martin Häusling, Jan Huitema, Peter Jahr, Ivan Jakovčić, Jarosław Kalinowski, Zbigniew Kuźmiuk, Norbert Lins, Philippe Loiseau, Giulia Moi, Ulrike Müller, Maria Noichl, Marijana Petir, Maria Lidia Senra Rodríguez, Czesław Adam Siekierski, Tibor Szanyi, Maria Gabriela Zoană, Marco Zullo

Membri supleanți prezenți la votul final

Franc Bogovič, Maria Heubuch, Anthea McIntyre, Momchil Nekov, Hilde Vautmans, Miguel Viegas, Thomas Waitz

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

25

+

ALDE

Ivan Jakovčić, Ulrike Müller, Hilde Vautmans

ECR

Anthea McIntyre

EFDD

Giulia Moi, Marco Zullo

NI

Diane Dodds

PPE

Franc Bogovič, Daniel Buda, Michel Dantin, Albert Deß, Herbert Dorfmann, Norbert Erdős, Peter Jahr, Jarosław Kalinowski, Norbert Lins, Marijana Petir

S&D

Clara Eugenia Aguilera García, Eric Andrieu, Paolo De Castro, Karine Gloanec Maurin, Momchil Nekov, Maria Noichl, Tibor Szanyi, Maria Gabriela Zoană

8

-

EFDD

John Stuart Agnew

GUE/NGL

Matt Carthy, Luke Ming Flanagan, Maria Lidia Senra Rodríguez, Miguel Viegas

VERTS/ALE

José Bové, Martin Häusling, Thomas Waitz

3

0

ALDE

Jan Huitema

ENF

Jacques Colombier, Philippe Loiseau

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


ANEXĂ: SCRISOAREA COMISIEI PENTRU AFACERI JURIDICE

Dnei Danuta Hübner

Președintă, Comisia pentru afaceri constituționale

ASP 12E157

Bruxelles

  Subiect: Avizul Comisiei pentru afaceri juridice referitor la stadiul dezbaterii privind viitorul Europei — 2018/2094 (INI)

Stimate domnule președinte,

Înainte de vacanța de vară, raportorul Comisiei pentru afaceri constituționale, dl Ramon Jáuregui Atondo, a invitat comisiile să-și exprime opiniile față de raportul din proprie inițiativă al AFCO referitor la situația dezbaterii privind viitorul Europei. Prin urmare, coordonatorii din cadrul Comisiei pentru afaceri juridice au decis, în cadrul reuniunii din 9 iulie 2018, să emită un aviz sub forma unei scrisori, în conformitate cu articolul 53 din Regulamentul de procedură, cu un accent strict asupra competențelor comisiei noastre. Am fost desemnat să fiu raportor pentru acest aviz.

În calitate de raportor pentru aviz, aș dori să-mi exprim acordul cu abordarea proiectului de raport al AFCO de a sintetiza temele care urmează a fi discutate cu privire la viitorul Europei, precum și de a oferi orientări și clarificări în ceea ce privește diversele direcții pe care le poate lua integrarea europeană în perioada premergătoare alegerilor din 2019. Prin urmare, scopul acestui demers nu este, într-adevăr, să se pronunțe cu privire la diferitele alternative, ci să definească problemele, să descrie provocările și să prezinte opțiunile pe care politica europeană și noii deputați, aleși în urma viitorului scrutin, vor trebui să le abordeze.

La reuniunea JURI din 3 septembrie 2018, a avut loc un schimb de opinii cu privire la dosar și, în urma discuțiilor dintre coordonatori prin intermediul procedurii scrise, a fost adoptat avizul de mai jos, în cadrul reuniunii Comisiei JURI din 10 octombrie 2018, cu 20 de voturi pentru, 2 împotrivă și nicio abținere(1).

JURI invită AFCO, în calitate de comisie competentă, să includă următoarele sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază că aspectele legate de subsidiaritate și proporționalitate trebuie prezentate în mod clar cetățenilor, pentru a demonstra că Uniunea Europeană lucrează în interesul tuturor și că deciziile se iau cât mai aproape de cetățeni, cu participarea lor; în plus, subliniază că aspectele legate de subsidiaritate și proporționalitate constituie o responsabilitate comună a Uniunii, a statelor sale membre și a tuturor instituțiilor, de la toate nivelurile, implicate în pregătirea și punerea în aplicare a legislației și a politicilor Uniunii; încurajează Comisia să prezinte, așa cum a anunțat în programul său de lucru pentru 2018, Comunicarea privind consolidarea, în continuare, a subsidiarității, a proporționalității și a unei mai bune reglementări a funcționării cotidiene a Uniunii Europene;

2.  subliniază că implementarea și aplicarea corespunzătoare a legislației UE sunt esențiale pentru realizarea politicilor Uniunii și pentru promovarea încrederii reciproce între Uniune, statele membre și cetățeni;

3.  subliniază necesitatea de a se acorda o atenție deosebită dreptului administrativ al UE, așa cum se arată în rezoluția sa din 9 iunie 2016 prin care se face apel la o administrație a Uniunii Europene deschisă, eficientă și independentă(2), care a fost urmată de o evaluare a impactului EPRS și de o consultare publică;

4.  subliniază importanța cooperării la nivel interinstituțional, care a primit un nou cadru prin acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016, respectând în același timp prerogativele fiecărei instituții, astfel cum sunt consacrate în tratate, și subliniază faptul că simplificarea este un exercițiu în desfășurare cu scopul de a facilita înțelegerea proceselor și a procedurilor la nivelul UE, pentru a se asigura că se iau în considerare opiniile tuturor părților interesate relevante și, în ultimă instanță, a facilita participarea cetățenilor la activitățile Uniunii Europene;

5.  subliniază că problemele mondiale majore de astăzi, precum digitalizarea, automatizarea, migrația, terorismul și schimbările climatice, vor continua să exercite o presiune asupra sistemelor judiciare din Uniunea Europeană și din statele membre; are convingerea că aceste probleme pot fi soluționate numai în cadrul unei Uniuni Europene puternice, cu soluții inovatoare care trebuie găsite pentru a apropia și mai mult legislațiile naționale, a consolida cooperarea judiciară, a continua reforma Uniunii în limitele tratatelor existente și a continua monitorizarea aplicării legislației UE;

6.  consideră că orice politică viitoare privind noile tehnologii trebuie să urmeze principii etice care pun accentul pe oameni și pe viețile acestora.

Am convingerea că cele de mai sus vor aduce o contribuție utilă la raportul elaborat de Comisia pentru afaceri constituționale.

Cu stimă,

Pavel Svoboda

(1)

La votul final au fost prezenți: Pavel Svoboda (președinte și raportor), Jean‑Marie Cavada, Mady Delvaux, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg (Vicepreședinți), Max Andersson, Joëlle Bergeron, Kostas Chrysogonos, Geoffroy Didier, Pascal Durand, Angel Dzhambazki, Rosa Estaràs Ferragut, Enrico Gasbarra, Sajjad Karim, Sylvia‑Yvonne Kaufmann, Gilles Lebreton, António Marinho e Pinto, Angelika Niebler, Virginie Rozière, József Szájer, Axel Voss, Tiemo Wölken, Francis Zammit Dimech, Tadeusz Zwiefka.

(2)

P8_TA(2016)0279


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

27.11.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

18

6

0

Membri titulari prezenți la votul final

Gerolf Annemans, Elmar Brok, Fabio Massimo Castaldo, Pascal Durand, Esteban González Pons, Danuta Maria Hübner, Diane James, Ramón Jáuregui Atondo, Alain Lamassoure, Jo Leinen, Morten Messerschmidt, Maite Pagazaurtundúa Ruiz, Markus Pieper, Paulo Rangel, Helmut Scholz, György Schöpflin, Barbara Spinelli, Claudia Țapardel, Josep-Maria Terricabras

Membri supleanți prezenți la votul final

Sylvia-Yvonne Kaufmann, Jasenko Selimovic, Rainer Wieland

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Wajid Khan, Constanze Krehl


VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ

18

+

ALDE

Maite Pagazaurtundúa Ruiz, Jasenko Selimovic

PPE

Elmar Brok, Esteban González Pons, Danuta Maria Hübner, Alain Lamassoure, Markus Pieper, Paulo Rangel, György Schöpflin, Rainer Wieland

S&D

Ramón Jáuregui Atondo, Sylvia Yvonne Kaufmann, Wajid Khan, Constanze Krehl, Jo Leinen, Claudia Țapardel

VERTS/ALE

Pascal Durand, Josep Maria Terricabras

6

-

ECR

Morten Messerschmidt

EFDD

Fabio Massimo Castaldo

ENF

Gerolf Annemans

GUE/NGL

Helmut Scholz, Barbara Spinelli

NI

Diane James

0

0

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Ultima actualizare: 30 ianuarie 2019Notă juridică