Procedură : 2018/2115(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0031/2019

Texte depuse :

A8-0031/2019

Dezbateri :

PV 12/03/2019 - 20
CRE 12/03/2019 - 20

Voturi :

PV 13/03/2019 - 11.23
CRE 13/03/2019 - 11.23
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2019)0187

RAPORT     
PDF 207kWORD 64k
28.1.2019
PE 623.704v01-00 A8-0031/2019

referitor la o recomandare a Parlamentului European adresată Consiliului și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind evaluarea acțiunilor întreprinse de SEAE la doi ani după raportul PE privind comunicarea strategică a UE pentru a contracara propaganda părților terțe împotriva sa

(2018/2115(INI))

Comisia pentru afaceri externe

Raportoare: Anna Elżbieta Fotyga

AMENDAMENTE
PROIECT DE RECOMANDARE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ

PROIECT DE RECOMANDARE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

adresată Consiliului și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind evaluarea acțiunilor întreprinse de SEAE la doi ani după raportul PE privind comunicarea strategică a UE pentru a contracara propaganda părților terțe împotriva sa

(2018/2115(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 28 iunie și 18 octombrie 2018,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 aprilie 2018 intitulată „Combaterea dezinformării online: o abordare europeană” (COM(2018)0236),

–  având în vedere Codul de bune practici la nivelul UE privind dezinformarea, publicat la 26 septembrie 2018,

–  având în vedere Rezoluția sa din 23 noiembrie 2016 referitoare la comunicarea strategică a UE pentru a contracara propaganda părților terțe împotriva sa(1),

–  având în vedere Comunicarea comună a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și a Comisiei din 6 aprilie 2016, intitulată „Cadrul comun privind contracararea amenințărilor hibride: un răspuns al Uniunii Europene” (JOIN (2016)0018),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 aprilie 2016 referitoare la punerea în aplicare a Agendei europene privind securitatea pentru a combate terorismul și a deschide calea către o uniune a securității efectivă și autentică (COM(2016)0230),

–  având în vedere studiul de fezabilitate al Fondului European pentru Democrație privind inițiativele mediatice de limbă rusă în cadrul Parteneriatului estic și dincolo de acesta, intitulat „Aducerea pluralismului și echilibrului în spațiul mediatic de limbă rusă”,

–  având în vedere raportul din 18 mai 2015 al Vicepreședintelui Comisiei / Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) intitulat „Uniunea Europeană într-un mediu global în schimbare - o lume mai conectată, mai contestată și mai complexă” și activitățile în curs pentru o nouă Strategie de securitate globală a UE,

–  având în vedere Recomandarea sa din 15 noiembrie 2017 adresată Consiliului, Comisiei și SEAE privind Parteneriatul Estic, în perspectiva summitului din noiembrie 2017(2),

–  având în vedere Comunicarea comună a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și a Comisiei, din 13 septembrie 2017, adresată Parlamentului European și Consiliului, intitulată „Reziliență, prevenire și apărare: construirea unei securități cibernetice puternice pentru UE” (JOIN(2017)0450),

–  având în vedere Comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, din 7 iunie 2017 adresată Parlamentului European și Consiliului, intitulată „O abordare strategică a rezilienței în cadrul acțiunii externe a UE” (JOIN(2017)0021),

–  având în vedere articolul 19 din Declarația universală a drepturilor omului (DUDO), care protejează dreptul fiecărei persoane de a-și susține opinia fără interferențe și de a căuta, de a primi și de a transmite informații și idei de orice tip, prin orice mijloace de comunicare, fără a ține seama de frontiere,

–  având în vedere Declarația comună privind cooperarea UE-NATO din 10 iulie 2018,

–  având în vedere Declarația comună din 3 martie 2017 privind libertatea de exprimare și „știrile false”, dezinformarea și propaganda, prezentată de către raportorul special al Organizației Națiunilor Unite (ONU) pentru libertatea de opinie și de exprimare, reprezentantul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) pentru libertatea mass-mediei, raportorul special al Organizației Statelor Americane (OAS) pentru libertatea de exprimare și raportorul special al Comisiei africane pentru drepturile omului și ale popoarelor (ACHPR) privind libertatea de exprimare și accesul la informație,

–  având în vedere Raportul prezentat la 6 aprilie 2018 de raportorul special al ONU pentru promovarea și protejarea dreptului la libertatea de opinie și de exprimare,

–  având în vederea recomandarea sa din 29 noiembrie 2018 adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind apărarea libertății universitare în contextul acțiunii externe a UE(3),

–  având în vedere ultimul raport al EUROPOL intitulat „Situația și tendințele terorismului în Uniunea Europeană” din 2018, în care se subliniază intensificarea activităților grupurilor teroriste în spațiul cibernetic și posibila lor convergență cu alte grupuri infracționale,

–  având în vedere Comunicarea comună din 5 decembrie 2018 a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și a Comisiei adresată Parlamentului European, Consiliului European, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor, intitulată „Plan de acțiune împotriva dezinformării” (JOIN(2018)0036), și Raportul Comisiei privind transpunerea în practică a Comunicării „Combaterea dezinformării online: o abordare europeană” (COM (2018)0794), din aceeași dată,

–  având în vedere activitatea Comisiei transatlantice privind integritatea alegerilor,

–  având în vedere principiile de la Santa Clara privind transparența și responsabilitatea practicilor de moderare a conținutului,

–  având în vedere planul de acțiune al UE din 22 iunie 2015 privind comunicarea strategică,

–  având în vedere articolul 113 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0031/2019),

1.  recomandă Consiliului și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate:

Situația actuală în 2018 – Combaterea războiului hibrid

a)  să sublinieze faptul că libertatea de exprimare, precum și pluralismul mass-mediei se află în centrul societăților democratice reziliente și oferă cea mai bună protecție împotriva campaniilor de dezinformare și a propagandei ostile; își exprimă preocuparea în legătură cu deteriorarea libertăților mass-mediei și cu cazurile de jurnaliști care sunt victime ale unor persecuții; observă că ar trebui întreprinse acțiuni suplimentare împreună cu toate părțile interesate competente pentru a garanta transparența structurilor de proprietate din mass-media și pluralismul mass-mediei, fără a aplica un mecanism de cenzură, și pentru a proteja un mediu care să favorizeze o varietate extinsă de informații și idei și un peisaj mediatic și al societății civile divers, precum și eforturi menite să identifice și să sensibilizeze opinia publică în legătură cu dezinformarea și cu propaganda; să implice în aceste procese toate părțile interesate competente, inclusiv principalele asociații de presă, ale jurnaliștilor și ale mass-mediei; subliniază importanța unui sistem funcțional de radiodifuziune publică, care să stabilească standarde privind modul de a furniza informații imparțiale și obiective în conformitate cu cele mai bune practici și cu etica jurnalismului;

b)  să aibă în vedere elaborarea unui cadru juridic, atât la nivelul UE, cât și la nivel internațional, pentru combaterea amenințărilor hibride, inclusiv a războiului cibernetic și a războiului informațional, care ar permite o reacție robustă a Uniunii, acoperind și sancțiuni specifice împotriva responsabililor cu conceperea și implementarea acestor campanii, necesitatea unor astfel de sancțiuni fiind demonstrată, în special, de acțiunile ostile ale unor actori statali și nestatali în aceste domenii;

c)  să țină seama de faptul că Daesh și-a schimbat tactica, trecând de la site-uri web la serviciul de mesaje criptate, popular în rândul grupurilor islamiste;

d)  să sprijine nu doar numărul tot mai mare de instituții de stat, grupuri de reflecție și ONG-uri care se ocupă de propagandă și dezinformare, ci și activitățile cibernetice „de la firul ierbii”; face apel la VP/ÎR și la Comisie să se implice mai strâns în acest domeniu, pregătind o evaluare detaliată a noilor regulamente, inclusiv Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD) și viitorul Regulament privind viața privată și comunicațiile electronice, ca protecție împotriva utilizării rău intenționate a platformelor de socializare; să asigure că comunicarea strategică a UE devine o chestiune prioritară pe agenda europeană și că instituțiile UE și statele membre colaborează la prevenirea unor astfel de fenomene, ținând cont totodată de faptul că dezinformarea și propaganda prosperă într-un mediu polarizat în care nivelul de încredere în mass-media este în scădere;

e)  să îndemne statele membre care neagă în continuare existența dezinformării și a propagandei ostile și a principalelor surse de dezinformare din Europa, precum și impactul dezinformării și al propagandei asupra opiniei publice să le recunoască și să încurajeze aceste state membre să ia măsuri proactive pentru a contracara și a demonta propaganda respectivă, inclusiv cazurile dovedite de spionaj efectuat de țări terțe; să invite toate statele membre să evalueze situația de pe teritoriul lor, să facă investițiile aferente în propriile capacități de combatere a comunicării strategice a părților terțe ostile și să îmbunătățească capacitatea cetățenilor lor de a detecta dezinformarea, precum și să încurajeze statele membre să asigure un schimb eficace de informații pe această temă; să invite liderii europeni care nu au acordat încă o atenție suficientă acestei amenințări să recunoască necesitatea iminentă a conștientizării strategice pentru a combate războiul informațional ostil;

f)  să îndemne statele membre să investească în mod proactiv în măsuri educaționale care explică modalitățile diferite de generare și diseminare a dezinformării, pentru a îmbunătăți capacitatea cetățenilor de a detecta și de a răspunde dezinformării;

g)  să încurajeze statele membre să asigure un schimb eficace de informații între toate autoritățile lor competente pentru a combate propaganda, manipularea și dezinformarea, inclusiv războiul cibernetic și informatic;

h)  să sporească gradul de conștientizare cu privire la campaniile de dezinformare ale Rusiei, deoarece acestea constituie principala sursă de dezinformare în Europa;

Tipuri de informații false, dezinformare și propagandă care vizează UE și vecinii săi

i)  să recunoască eforturile depuse la diferite niveluri pentru a identifica tipurile de influență și instrumentele utilizate împotriva UE și a vecinilor săi; să crească gradul de conștientizare cu privire la campaniile de dezinformare în curs și să reorienteze atenția către o analiză aprofundată a impactului și a eficacității acestora, cu scopul de a elabora măsuri de contracarare a lor de manieră proactivă și rapidă; să încurajeze statele membre să înființeze structuri permanente pentru a identifica, a preveni și a combate dezinformarea; subliniază că campaniile de dezinformare fac parte dintr-o strategie mai extinsă și sunt însoțite, de obicei, de alte activități ostile și că, în special, războiul informațional care însoțește ofensivele militare ar trebui luat în serios și contracarat cu determinare, unitate și forță;

j)  să avertizeze cu privire la impactul inteligenței artificiale (IA) și al dezvoltării sale rapide asupra răspândirii știrilor false și observă cu preocupare că IA va fi în curând capabilă să creeze în mod independent alte capacități IA; să aloce, prin urmare, o finanțare semnificativă cercetării și dezvoltării la intersecția dintre IA și războiul informațional, având în vedere creșterea rapidă a capacităților IA în domeniul răspândirii propagandei și dezinformării, inclusiv prin intermediul înregistrărilor video ultrarealiste („deep fake”);

k)  să pună accentul pe utilizarea continuă a dezinformării de către actori autoritari, cum ar fi Iranul, a căror diseminare de știri false instigă și generează tensiuni suplimentare în zonele de conflict volatile, vizând în același timp populația europeană, pentru a-și ascunde intenția infamă; să îndemne statele membre să contracareze astfel de acțiuni prin consolidarea cooperării și prin utilizarea lecțiilor învățate de țările și ONG-urile care împărtășesc aceeași viziune;

l)  să se concentreze pe și să adapteze reacția UE și a statelor membre la caracterul tot mai sofisticat al instrumentelor utilizate pentru crearea și răspândirea dezinformării, inclusiv noile moduri de răspândire a propagandei prin intermediul site-urilor secundare multiple, al aplicațiilor de mesagerie privată, al optimizării motoarelor de căutare, al manipulării sunetului, imaginilor sau conținutului video, al IA, al portalurilor de știri și stațiilor TV online pentru diseminarea narațiunilor principale, îndeosebi de către formatori de opinie și instituții controlate sau finanțate de stat care emit mesaje și narațiuni cheie atrăgătoare pentru actorii autoritari; condamnă ferm acțiunile tot mai agresive ale Rusiei, Chinei, Iranului, Coreei de Nord și ale altora în acest context, care încearcă să submineze sau să suspende temeiurile normative și principiile democrațiilor europene și suveranitatea tuturor țărilor din Parteneriatul estic, precum și să influențeze alegerile și care susțin mișcări extremiste, ținând cont de faptul că amploarea atacurilor cibernetice este în continuă creștere;

m)  să acorde o atenție deosebită mesajelor și conținuturilor care încurajează în mod deschis violența, rasismul, atacurile sinucigașe, recrutarea „luptătorilor străini”, diverse infracțiuni sau incitarea directă la una sau mai multe dintre aceste activități;

Industrie și platforme de comunicare socială

n)  recunoscând în același timp noile eforturi depuse de companiile care gestionează platforme de comunicare socială pentru eliminarea dezinformării, să acorde o atenție specială punerii în aplicare eficace a Codului de bune practici al UE privind dezinformarea, invitând totodată țările vecine și partenere ale UE să semneze acest cod și acordând o atenție specială noii tactici constând în utilizarea serviciilor de mesagerie criptată și a platformelor sociale care, în pofida eforturilor pentru a realiza contrariul, sunt considerate cel mai folosit instrument pentru răspândirea dezinformării, a propagandei ostile și a conținutului care incită la ură și violență;

o)  să reglementeze, împreună cu statele membre, acțiunile companiilor care gestionează platforme de comunicare socială și să asigure transparența și, în special, responsabilitatea deplină a acestora, adoptând o abordare la nivelul UE și făcând posibilă dezvăluirea identității și locației nu doar ale autorilor, ci și ale sponsorilor conținutului politic transmis, și să tragă la răspundere companiile pentru impactul social al sistemelor de recomandare automată care promovează dezinformarea, subliniind că companiile au responsabilitatea de a înlătura rapid știrile false sistemice; îndeamnă statele membre, țările candidate și țările asociate să adopte o legislație eficace și clară, care să asigure transparența structurilor de proprietate din mass-media; să acorde o atenție specială finanțării, transparenței și obiectivelor ONG-urilor care au o legătură cu state autoritare și care își desfășoară activitatea în UE și în țările sale partenere;

p)  să asigure faptul că industria și platformele online respectă angajamentele asumate în Codul de bune practici privind dezinformarea și abordează în mod eficace problema dezinformării prin: (i) asigurarea transparenței publicității politice pe baza unor verificări temeinice a identității sponsorilor; (ii) luarea unor măsuri decisive împotriva conturilor false active din cadrul serviciilor lor; (iii) identificarea utilizării abuzive a boților automați și (iv) cooperarea în mod eficace cu verificatori independenți ai veridicității informațiilor;

q)  să îndemne companiile care gestionează platforme de comunicare socială și furnizorii de servicii de mesagerie să asigure respectarea deplină a legislației UE privind protecția datelor și a altor reglementări, să reacționeze în timp real și să coopereze îndeaproape cu autoritățile competente în toate investigațiile privind presupusa utilizare a platformelor lor în scopuri ostile și să efectueze audituri transparente ale entităților suspectate că răspândesc dezinformare; face apel la companiile tehnologice să investească mai mult în instrumente care identifică propaganda, în îmbunătățirea răspunderii online și în asigurarea unor verificări mai bune ale identității înainte de înscrierea pe platformele respective, pentru a elimina botneții, precum și în reducerea stimulentelor financiare pentru cei care profită de pe urma dezinformării; să îndemne companiile care gestionează platforme de comunicare socială să reacționeze de urgență atunci când este răspândit un conținut suspect de natură politică, în special dacă acesta incită la ură sau infracțiuni;

r)  să aibă în vedere faptul că interzicerea unor conturi suspecte poate fi considerată cenzură și, prin urmare, să se asigure că astfel de acțiuni sunt justificate dacă sunt hotărâte prin lege și sunt efectuate în mod transparent, în cooperare cu autoritățile competente și cu societatea civilă din statele membre și din țările partenere, și având o imagine completă a motivelor care stau la baza acestei decizii, inclusiv îndemnând companiile care gestionează platforme de comunicare socială să ofere o avertizare clară tuturor utilizatorilor cu privire la tipurile de conținut interzise și o informare clară fiecărui utilizator afectat despre motivele care au stat la baza ștergerii conținutului sau a suspendării contului său; solicită alinierea setului intern de către platformele de comunicare socială pentru utilizatorii lor cu ordinea juridică a țării în care își desfășoară activitatea;

Cele mai bune practici

s)  să continue să dezvolte o mai mare reziliență bazată pe abordările tuturor guvernelor și a întregii societăți, precum și capacitatea de a răspunde amenințărilor în timp real, să dezvolte măsuri preventive și proactive și să anticipeze, în loc să reacționeze doar la atacurile care au avut deja loc în domeniile cibernetice și informatice și să le analizeze; să atragă atenția asupra progreselor tehnice din acest domeniu și să facă schimb de exemple de bune practici sub forma unor măsuri adoptate deja de statele membre, inclusiv realizarea unei analize a funcționării abordărilor naționale introduse de statele membre, dezvoltând, în același timp, modalități de a încuraja o cooperare mai strânsă cu Regatul Unit după Brexit, și să coopereze cu comunitatea de informații și cu aliați cum sunt SUA și Canada, NATO și Centrul de situații și de analiză a informațiilor al UE (INTCEN);

t)  să acorde o atenție deosebită consolidării eforturilor de investigare a proceselor în curs vizând externalizarea propagandei și utilizarea unui set de instrumente de multiplicare a forței mesajului de către părți terțe ostile, precum și importanței pe care o are nu numai demontarea, scoaterea la iveală și consolidarea capacităților de atribuire, ci și asigurarea atribuirii clare a unor astfel de atacuri, inclusiv numirea publică a autorilor, a sponsorilor acestora și a obiectivelor pe care doresc să le atingă, precum și măsurarea efectelor acestor atacuri asupra publicului vizat; să publice toate cazurile demontate de propagandă ostilă, însoțite de o fișă detaliată, într-un efort de a alerta publicul într-o manieră care să ajungă la audiența vizată de cazul respectiv de propagandă ostilă;

u)  să sprijine și să implice societatea civilă, comunitatea de experți, instituțiile private, mediul academic, activiștii cibernetici locali, presa centrală, asociațiile jurnaliștilor și ale mass-mediei și numărul tot mai mare de actori vizați și afectați în consolidarea în continuare a măsurilor care vizează verificarea factuală și scoaterea la iveală a dezinformării, aprofundarea cercetării, inclusiv studii aprofundate și cercetare sociologică, și o analiză mai eficace a manipulării informațiilor; să sprijine jurnalismul profesionist, jurnalismul de investigație și proiectele care vizează scoaterea la iveală a dezinformării, precum și întreprinderile nou-înființate de înaltă tehnologie care creează instrumente digitale permițând publicului să se apere împotriva atacurilor de dezinformare; să sublinieze importanța și necesitatea asigurării finanțării și educației, inclusiv seminare și cursuri de formare în cooperare cu statele membre și cu societatea civilă, cum ar fi o bibliotecă și un centru de formare online pentru educație în domeniul mass-mediei, menite să crească gradul de conștientizare, să combată dezinformarea și să sporească nivelul de alfabetizare mediatică;

v)  să salute setul de măsuri adoptate de NATO care vizează combaterea noilor tipuri de amenințări hibride și o comunicare comună privind cooperarea UE-NATO în acest domeniu; să invite UE să asigure punerea în aplicare eficace și rapidă a acestor recomandări, și la nivelul politicii de securitate și apărare comune (PSAC);

Abordarea europeană

w)  să salute înființarea noilor grupuri operative pentru comunicare strategică ale SEAE, formate din experți cu competențe lingvistice și cunoștințe adecvate, și anume grupul operativ pentru Balcanii de Vest și grupul operativ Sud pentru țările din Orientul Mijlociu, Africa de Nord și regiunea Golfului, care au fost însărcinate să asigure comunicări coordonate și coerente ale UE în aceste regiuni și să combată dezinformarea și propaganda împotriva UE;

x)  să recunoască rezultatele concrete obținute de grupul operativ East StratCom, inclusiv crearea site-ului euvsdisinfo.eu și a contului @EUmythbuster pe Twitter; subliniază că, de la crearea sa, acesta a demontat peste 4 000 de cazuri de campanii de dezinformare cu privire la o gamă largă de subiecte; să sprijine în continuare eforturile comune ale Comisiei, ale SEAE și ale grupului operativ East Stratcom după o analiză a punctelor sale forte, a deficiențelor sale și a îmbunătățirilor necesare, inclusiv îmbunătățirea capacităților sale de a detecta, a analiza și a scoate la iveală dezinformarea, prin dotarea grupurilor operative pentru comunicare strategică ale SEAE și a delegațiilor UE din vecinătate cu personal, instrumente și competențe noi, inclusiv noi instrumente de analiză a datelor, recrutarea de specialiști în domeniul datelor și experți în dezinformare suplimentari, precum și acoperirea unei game mai extinse de surse și limbi în raport cu amploarea și impactul dezinformării;

y)  să transforme de urgență grupul operativ East Stratcom într-o unitate de sine stătătoare sau chiar într-o structură mai mare în cadrul SEAE și să sprijine, prin viitoarea alocare de fonduri de către Parlamentul European, toate cele trei grupuri operative pentru comunicare strategică ale SEAE asigurându-le resurse financiare și de personal adecvate, care lipsesc în continuare, menite să le sporească în mod semnificativ potențialul, eficacitatea, profesionalismul, continuitatea instituțională și calitatea muncii, precum și protejându-le de ingerințe politice din partea unor oficiali sau țări care sprijină dezinformarea rusească;

z)  să remedieze deficiențele actuale din cadrul grupului operativ East StratCom, inclusiv lipsa de expertiză regională, rata ridicată de înlocuire a personalului și lipsa continuității instituționale, și să asigure resurse financiare adecvate și o structură organizatorică adecvată, întrucât aceasta este singura modalitate de a asigura un profesionalism deplin, eficacitate și rezultate;

aa)  să invite statele membre care nu au făcut încă acest lucru să își desemneze proprii experți naționali detașați la cele trei grupuri operative StratCom, asigurându-se că experții angajați de UE să combată dezinformarea nu sunt afectați de subiectivitate politică și nici nu participă activ în dispute politice interne în țara în cauză; să invite, de asemenea, țările partenere apropiate să consilieze grupul operativ cu privire la tactica adversarilor comuni statali și nestatali și să recunoască importanța și necesitatea unei mai bune coordonări în cadrul UE;

ab)  să intensifice cooperarea dintre grupul operativ East StratCom și toate instituțiile UE, statele membre și partenerii care împărtășesc aceeași viziune; să încurajeze reprezentanțele UE din interiorul UE, precum și delegațiile UE din afara UE să sprijine activitatea grupului operativ East StratCom, a grupului operativ Sud și a grupului operativ pentru Balcanii de Vest, inclusiv prin schimbul de experiențe internaționale și de bune practici și prin furnizarea de traduceri ale publicațiilor lor în limbile locale; solicită un personal mai dedicat, care să se ocupe de comunicarea strategică, în special în cadrul delegațiilor UE în țările din vecinătatea sudică și estică și în Balcanii de Vest;

ac)  să se concentreze pe țările în curs de aderare și pe partenerii din vecinătatea UE, asistându-i în eforturile lor de combatere a activităților de propagandă ostilă și de dezinformare și incluzând experți din țări terțe în vecinătatea UE care face obiectul acelorași amenințări, precum și acordând prioritate dezvoltării unei abordări strategice pe termen lung și sensibilizării cu privire la țările din Parteneriatul estic în special; să consolideze capacitățile delegațiilor UE din străinătate, ale reprezentanțelor Comisiei și ale birourilor de legătură ale Parlamentului European din statele membre pentru a dezvolta capacitatea locală de a detecta și a scoate la iveală dezinformarea și de a comunica eficient cu privire la valorile și politicile UE, să extindă comunicarea bazată pe campanii și să coordoneze mai bine și să amplifice narațiunile pozitive în instituțiile UE și în statele membre; să ia în considerare proliferarea actuală și amenințările viitoare cu dezinformarea care vizează să amenințe independența, suveranitatea și integritatea teritorială a tuturor țărilor Parteneriatului estic în cadrul frontierelor lor recunoscute pe plan internațional; să acorde prioritate, în special, dezvoltării unei abordări strategice pe termen lung și activității de comunicare în ceea ce privește țările Parteneriatului estic, punând accentul pe schimburile interpersonale și colaborând cu rețelele existente ale societății civile, care reprezintă deja o sursă de reziliență ancorată în comunitate;

ad)  să acorde prioritate comunicărilor strategice și să efectueze o reexaminare periodică a politicii UE în acest domeniu; să continue să sprijine activitatea Fondului European pentru Democrație (FED) în vederea găsirii unor soluții practice de susținere și consolidare a mass-mediei democratice, independente și diverse în limba rusă în țările Parteneriatului estic și dincolo de acestea; să invite Comisia și toate statele membre și țările care împărtășesc aceeași viziune să se angajeze și să sprijine în mod pozitiv acest proiect; să acorde atenție oricărui actor internațional care acționează în prezent în moduri similare;

ae)  să propună viitorului Consiliu European și succesorului actualei Vicepreședinte a Comisiei/Înalte Reprezentante a Uniunii să acorde prioritate combaterii dezinformării și propagandei ostile, cu resurse și instrumente suficiente pentru a proteja relatarea obiectivă a faptelor și răspândirea informațiilor;

af)  să conecteze centrele specializate naționale și locale, noile media, grupurile de reflecție, ONG-urile și alți actori și instituții existente, în special NATO, care se ocupă de războiul hibrid într-o rețea la nivelul UE care ar contribui la coordonarea acțiunilor lor și le-ar reuni constatările; să aloce resurse adecvate acestei acțiuni; subliniază că această rețea ar trebui să fie deschisă partenerilor UE care împărtășesc aceeași viziune, aceștia putându-și împărtăși experiențele prin care au trecut ca ținte ale dezinformării și modalitățile de combatere a dezinformării și a propagandei ostile; să asigure transpunerea efectivă și rapidă în practică a recomandărilor UE-NATO privind combaterea noilor tipuri de amenințări hibride, și la nivelul PSAC, și să introducă subiectul combaterii propagandei strategice în programa Colegiului European de Securitate și Apărare și a rețelei sale;

Protejarea alegerilor de propaganda ostilă

ag)  să condamne cu fermitate imixtiunea părților terțe de orice fel, inclusiv a companiilor private, în alegeri și referendumuri, precum și utilizarea rău intenționată a boților, a algoritmilor, a inteligenței artificiale, a trolilor, a falsurilor ultrarealiste și a conturilor false în campaniile politice și să invite statele membre afectate să efectueze de urgență, cu sprijinul Eurojust, dacă este necesar, investigații amănunțite cu privire la aceste campanii ostile; este preocupat de recentele evoluții ale algoritmilor marilor platforme de comunicare socială și de rolul lor potențial dăunător în evidențierea conținutului ce include informații false sau discursuri de incitare la ură; să sublinieze capacitatea legitimă a societăților democratice de a-și face propriile alegeri politice suverane;

ah)  să invite statele membre și țările care împărtășesc aceeași viziune să facă schimb de date cu privire la orice interferență externă în procesele electorale și schimb de bune practici privind contracararea acestor interferențe, pentru a crește reziliența în acest sens;

ai)  să invite statele membre să se asigure că legile electorale iau în considerare posibilele amenințări generate de campaniile de dezinformare, de atacurile cibernetice, de criminalitatea informatică și de încălcarea libertății de exprimare a votului și subliniază că aceste legi ar trebui modificate în mod corespunzător pentru a permite statelor membre să contracareze în mod eficace și proactiv astfel de amenințări; în acest sens, salută inițiativele cum ar fi Agenția pentru Urgențe în Materie Civilă din Suedia; să sprijine țările asociate ale UE și țările din Balcanii de Vest cu bune practici, precum și cu resurse umane și tehnologii pentru a asigura apărarea solidă a proceselor lor electorale împotriva activităților cibernetice rău intenționate, a dezinformării și a activităților de propagandă, care provin din Rusia și de la alți actori ostili;

aj)  să invite statele membre să își adapteze normele electorale privind campaniile online și să monitorizeze și să evalueze caracteristicile de transparență în ceea ce privește publicitatea politică introdusă de platformele online;

ak)  să propună o legislație privind utilizarea datelor în campaniile electorale, ca urmare a scoaterii la iveală a utilizării abuzive a datelor de către Cambridge Analytica în campania pentru referendumul din 2016 din Regatul Unit, în scopul de a proteja viitoarele campanii electorale de influențe necuvenite;

al)  să analizeze rezultatul unor inițiative cum sunt Comisia transatlantică bipartizană privind integritatea alegerilor, care reunește reprezentanți din domeniul politicii, al tehnologiei, al mass-mediei și al afacerilor în scopul protejării procesului electoral de interferențe externe;

°

°  °

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta recomandare Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, și, spre informare, SEAE și NATO, precum și președintelui, guvernului și parlamentului Rusiei.

(1)

JO C 224, 27.6.2018, p. 58.

(2)

JO C 356, 4.10.2018, p. 130.

(3)

Texte adoptate, P8_TA(2018)0483.


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

22.1.2019

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

49

7

2

Membri titulari prezenți la votul final

Michèle Alliot-Marie, Francisco Assis, Petras Auštrevičius, Amjad Bashir, Goffredo Maria Bettini, Mario Borghezio, Klaus Buchner, James Carver, Aymeric Chauprade, Javier Couso Permuy, Arnaud Danjean, Georgios Epitideios, Knut Fleckenstein, Eugen Freund, Michael Gahler, Sandra Kalniete, Manolis Kefalogiannis, Wajid Khan, Andrey Kovatchev, Eduard Kukan, Ilhan Kyuchyuk, Ryszard Antoni Legutko, Barbara Lochbihler, Sabine Lösing, Andrejs Mamikins, Ramona Nicole Mănescu, David McAllister, Clare Moody, Pier Antonio Panzeri, Demetris Papadakis, Ioan Mircea Pașcu, Tonino Picula, Julia Pitera, Cristian Dan Preda, Jozo Radoš, Alyn Smith, Jordi Solé, Dobromir Sośnierz, Dubravka Šuica, Charles Tannock, László Tőkés, Ivo Vajgl, Geoffrey Van Orden, Anders Primdahl Vistisen

Membri supleanți prezenți la votul final

Asim Ademov, Doru-Claudian Frunzulică, Elisabetta Gardini, Rebecca Harms, Patricia Lalonde, Juan Fernando López Aguilar, Antonio López-Istúriz White, Bodil Valero, Marie-Christine Vergiat, Janusz Zemke, Željana Zovko

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Norbert Erdős, Axel Voss, Martina Werner


VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ

49

+

ALDE

Petras Auštrevičius, Ilhan Kyuchyuk, Patricia Lalonde, Jozo Radoš, Ivo Vajgl

ECR

Amjad Bashir, Ryszard Antoni Legutko, Charles Tannock, Geoffrey Van Orden, Anders Primdahl Vistisen

PPE

Asim Ademov, Michèle Alliot-Marie, Arnaud Danjean, Norbert Erdős, Michael Gahler, Elisabetta Gardini, Sandra Kalniete, Manolis Kefalogiannis, Andrey Kovatchev, Eduard Kukan, Antonio López-Istúriz White, David McAllister, Ramona Nicole Mănescu, Julia Pitera, Cristian Dan Preda, Dubravka Šuica, László Tőkés, Axel Voss, Željana Zovko

S&D

Francisco Assis, Goffredo Maria Bettini, Knut Fleckenstein, Eugen Freund, Doru-Claudian Frunzulică, Wajid Khan, Juan Fernando López Aguilar, Clare Moody, Pier Antonio Panzeri, Demetris Papadakis, Ioan Mircea Pașcu, Tonino Picula, Martina Werner, Janusz Zemke

VERTS/ALE

Klaus Buchner, Rebecca Harms, Barbara Lochbihler, Alyn Smith, Jordi Solé, Bodil Valero

7

-

EFDD

James Carver, Aymeric Chauprade

ENF

Mario Borghezio

GUE/NGL

Javier Couso Permuy, Sabine Lösing, Marie-Christine Vergiat

NI

Georgios Epitideios

2

0

NI

Dobromir Sośnierz

S&D

Andrejs Mamikins

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Ultima actualizare: 8 februarie 2019Notă juridică