Procedură : 2018/2114(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0055/2019

Texte depuse :

A8-0055/2019

Dezbateri :

Voturi :

PV 14/02/2019 - 10.20
CRE 14/02/2019 - 10.20

Texte adoptate :

P8_TA(2019)0134

RAPORT     
PDF 342kWORD 118k
30.1.2019
PE 630.622v02-00 A8-0055/2019

referitor la punerea în aplicare a dispozițiilor legale și a declarației comune pentru asigurarea controlului parlamentar asupra agențiilor descentralizate

(2018/2114(INI))

Comisia pentru afaceri constituționale

Raportor: György Schöpflin

AMENDAMENTE
EXPUNERE DE MOTIVE – REZUMATUL FAPTELOR ȘI CONSTATĂRILOR
 PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 AVIZ al Comisiei pentru bugete
 AVIZ al Comisiei pentru control bugetar
 AVIZ al Comisiei pentru afaceri economice și monetare
 AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară
 AVIZ al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

EXPUNERE DE MOTIVE – REZUMATUL FAPTELOR ȘI CONSTATĂRILOR

Procedura și sursele

Elaborarea prezentului raport de punere în aplicare a fost autorizată de Conferința președinților la 31 mai 2018. Raportul își propune să examineze și să evalueze modul în care au fost puse în aplicare mecanismele instituționale care asigură controlul democratic asupra agențiilor descentralizate.

Pentru elaborarea prezentului raport de punere în aplicare, raportorul a colectat informații și s-a bazat, printre altele, pe următoarele surse:

  reuniunile tehnice cu Comisia și cu rețeaua agențiilor UE;

  un studiu realizat de doamna profesor Ellen Vos, intitulat „EU agencies, Common Approach and Parliamentary Scrutiny” (Agențiile UE, abordarea comună și controlul parlamentar)(1), prezentat în cadrul reuniunii Comisiei pentru afaceri constituționale din 27 noiembrie 2018;

  răspunsurile la un chestionar trimis secretariatelor comisiilor în scopul elaborării prezentului raport;

  un schimb de opinii cu Comisia și trei comisii pentru aviz (BUDG, ECON, ENVI) în timpul reuniunii Comisiei pentru afaceri constituționale din 22 octombrie;

  o misiune de informare la Agenția pentru Drepturi Fundamentale (FRA) de la Viena;

  o misiune de informare la Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL) de la Budapesta și la Agenția GNSS European (GSA) de la Praga.

Rezultatele cercetării

Dispozițiile din tratate cu privire la agenții

În tratate nu există o definiție a agențiilor descentralizate. Pe pagina sa web dedicată agențiilor și altor organisme ale UE(2), Comisia descrie agențiile UE ca fiind „organisme distincte de instituțiile UE – entități juridice separate, create pentru a îndeplini anumite sarcini specifice, în temeiul legislației europene” și face o distincție între agențiile descentralizate, agențiile pentru politica de securitate și de apărare comună, agențiile și organismele EURATOM și alte organizații.

Potrivit Comisiei, „agențiile descentralizate contribuie la punerea în aplicare a politicilor UE. De asemenea, ele sprijină cooperarea dintre UE și guvernele naționale prin punerea în comun a expertizei tehnice și de specialitate a instituțiilor UE și a autorităților naționale. Agențiile descentralizate sunt înființate pe o perioadă de timp nedeterminată și au sediul în diverse țări din UE.” Comisia enumeră 33 de agenții descentralizate pe pagina sa(3). Propunerea de instituire a unei noi Autorități Europene a Muncii (AEM)(4) face ca numărul total să se ridice la 34.

În studiul său, doamna profesor Vos descrie agențiile descentralizate ca fiind „organisme de drept public european care sunt separate din punct de vedere instituțional de instituțiile UE, au personalitate juridică proprie și au un anumit grad de autonomie administrativă și financiară și au sarcini clar specificate”. Ea numără 36 de agenții descentralizate(5) (37, dacă este inclusă și AEM) și include pe lista sa și Parchetul European (EPPO), Autoritatea pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene (APFP) și Comitetul european pentru protecția datelor (CEPD). Ea remarcă faptul că, din punct de vedere funcțional, agențiile pot fi clasificate în funcție de cele șase sarcini principale atribuite agențiilor(6):

(1) expertiză științifică/tehnică (AESA, EASO, ECHA, AEM, EMA);

(2) informare și cooperare (OAREC, CEDEFOP, CEPOL, EASO, ECDC, AEM, EFCA,

EIGE, EIOPA, AEM, EMCDDA, EMSA, ENISA, ERA, ETF, EU-OSHA Eurofound, Eurojust, Europol, FRA, GSA);

(3) furnizare de servicii (înregistrare și certificare) (APPF, OCSP, AESA, ECHA, EUIPO);

(4) supraveghere, inspecție și punere în aplicare (ACER, ABE, CEPD, EFCA, EIOPA, AEM, ERA, ESMA, SRB)

(5) facilitare și sprijin, precum și (6) executarea programelor UE (CdT, EASO, EFCA, EPPO, eu-LISA, Eurojust, Europol, FRONTEX).

Unele agenții îndeplinesc mai multe dintre funcțiile menționate mai sus (AESA, EASO, ECHA, AEM, EFCA, EIOPA, AEM, EMSA, ERA, Eurojust și Europol). Unele agenții pot adopta acte obligatorii din punct de vedere juridic în exercitarea funcțiilor lor (CER, APPF, OCSP, AESA, ABE, ECHA, EIOPA, EPPO, ERA, ESMA, EUIPO, Eurojust, SRB)(7).

Din cele de mai sus rezultă că este posibil să nu existe un model unic pentru o clasificare simplă a agențiilor. În plus, o distincție clară între tipul sau tipologia agențiilor pare a fi, de asemenea, dificilă(8).

Deși nu există o definiție generală a agențiilor, ca organisme ale Uniunii, acestea trebuie să respecte principiul de atribuire a competențelor (articolul 5 din TUE). Agențiile sunt menționate în mod explicit în tratate la mai multe articole, de exemplu la articolul 9 din TUE (cetățenia), la articolul 15 din TFUE (principiul transparenței), la articolul 16 din TFUE (protecția datelor), la articolul 71 din TFUE (securitatea internă), la articolele 123, 124, 127, 130, 282 din TFUE (măsuri financiare și independența BCE), la articolul 228 din TFUE (Ombudsmanul), la articolul 263 din TFUE (revizuirea legalității actelor), la articolul 265 din TFUE (abținerea de a acționa), la articolul 267 din TFUE (decizia preliminară), la articolul 277 din TFUE (inaplicabilitatea actelor), la articolul 287 (Curtea de Conturi Europeană), la articolul 298 din TFUE (administrația europeană), la articolul 325 din TFUE (combaterea fraudei), precum și în mai multe protocoale la aceste tratate și în Carta drepturilor fundamentale (articolul 41 privind dreptul la bună administrare, articolul 42 privind dreptul de acces la documente, articolul 43 privind Ombudsmanul European, articolul 51 privind domeniul de aplicare a Cartei și articolul 52 privind întinderea și interpretarea drepturilor și principiilor). Prin urmare, agențiile, ca și instituțiile UE și alte organisme, trebuie să respecte valorile și principiile UE, iar actele lor fac obiectul unui control jurisdicțional și al altor mecanisme de responsabilizare prevăzute în tratate.

În tratate nu există un temei juridic explicit pentru înființarea agențiilor. Agențiile au fost înființate în baza a ceea ce constituie în prezent articolul 352 din TFUE sau în conformitate cu articolul relevant din tratat pentru domeniul de politică în cauză(9). În plus, în ceea ce privește chestiunea referitoare la competențele care pot fi delegate agențiilor, Curtea Europeană de Justiție a fost invitată să se pronunțe în cauza ESMA (cunoscută și sub denumirea de „Meroni” 2.0)(10), dacă autorii Tratatului privind Uniunea Europeană intenționau să instituie, la articolele 290 și 291 din TFUE, un cadru juridic unic în care anumite competențe delegate și de executare pot fi atribuite exclusiv Comisiei, sau dacă alte sisteme pentru delegarea acestor competențe către organe, oficii sau agenții ale Uniunii pot fi avute în vedere de către legiuitorul Uniunii. În această privință, Curtea a remarcat că „deși este adevărat că tratatele nu cuprind nicio dispoziție care să prevadă atribuirea de competențe unui organ, unui oficiu sau unei agenții a Uniunii, totuși mai multe dispoziții din Tratatul FUE presupun că există o astfel de posibilitate”. Ea a considerat că competența Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe de a adopta măsuri de urgență pe piețele financiare ale statelor membre pentru a reglementa sau a interzice vânzarea în lipsă este compatibilă cu legislația UE; încadrate de diferite condiții și criterii care delimitează puterea discreționară a autorității respective, exercitarea acestei competențe nu subminează, în opinia Curții, normele privind delegarea competențelor prevăzute de Tratatul privind Uniunea Europeană(11).

Declarația comună și abordarea comună din 2012

Declarația comună și abordarea comună din 2012(12) sunt rezultatul activității grupului de lucru interinstituțional privind agențiile de reglementare, care a fost înființat de Comisie, de Parlamentul European și de Consiliu după ce o propunere a Comisiei din 2005 referitoare la un acord interinstituțional privind agențiile de reglementare(13) nu a primit sprijinul necesar din partea Consiliului și a Parlamentului. Comisiile BUDG și CONT au fost reprezentate în acest grup de lucru. Deși declarația comună și abordarea comună nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic, instituțiile s-au angajat să țină seama de abordarea comună în deciziile lor privind agențiile descentralizate, însă sub rezerva unei analize de la caz la caz. Abordarea comună conține dispoziții privind instituirea (printre altele, cerința privind evaluările de impact) și încetarea activității agențiilor (clauze de caducitate sau de revizuire, fuziunile posibile), sediul agențiilor (criterii) și rolul țării-gazdă (acorduri privind sediul), structura și guvernanța agențiilor (dispoziții privind consiliile de administrație, directorii executivi și alte organisme interne), funcționarea agențiilor (protecția datelor, relații internaționale, comunicare, serviciile comune) programarea activităților și a resurselor (programe de lucru anuale și multianuale, resurse umane, buget) și responsabilitate și control (conținând dispoziții privind, printre altele, raportul anual de activitate, auditul și descărcarea de gestiune, un sistem de alertă/avertizare, evaluarea, transparența și relațiile cu părțile interesate).

Ca o măsură directă luată în urma adoptării declarației comune și a abordării comune la 19 decembrie 2012, Comisia a adoptat o „Foaie de parcurs privind măsurile luate ca urmare a abordării comune”, care cuprinde inițiativele care urmează să fie luate de Comisie, agenții, Consiliu, statele membre și Parlamentul European. La 10 decembrie 2013 și la 24 aprilie 2015, Comisia a prezentat rapoarte privind progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a abordării comune. De asemenea, Comisia a adoptat orientări și dispoziții standard privind acordurile referitoare la sedii, un ghid de comunicare și orientări privind prevenirea și gestionarea conflictelor de interese în ceea ce privește agențiile descentralizate(14). În raportul din 2015 privind progresele înregistrate, în ceea ce privește discuțiile interinstituționale în curs la acel moment privind revizuirea actelor de instituire ale unor agenții, Comisia „își exprimă regretul cu privire la lipsa unui angajament politic pentru a se asigura respectarea abordării comune privind agențiile descentralizate ale UE, în special în ceea ce privește rolul și componența structurilor de administrare ale agențiilor”. Rapoartele Comisiei privind progresele înregistrate sunt destul de succinte și nu abordează chestiunea controlului parlamentar asupra agențiilor.

Analiza doamnei profesor Vos privind relevanța abordării comune în actele de instituire a agențiilor prezintă o imagine mixtă a conformității reglementărilor agențiilor cu abordarea comună(15). Aceasta observă că, în ceea ce privește procedura bugetară și rapoartele anuale, rata de conformitate este destul de ridicată, însă componența Consiliului de administrație și numirea directorului executiv par să depindă în mod semnificativ de sarcinile agenției. Ea consideră că conformitatea este un aspect foarte problematic pentru programele de lucru ale agențiilor, în cazul cărora, de obicei, cerința ca Parlamentul să fie consultat cu privire la programul multianual nu este respectată. Ea observă, de asemenea, că ratele de conformitate nu diferă foarte mult între regulamentele adoptate înainte de abordarea comună și cele adoptate sau revizuite după adoptarea abordării comune.

Abordarea comună a fost supusă unui control mai atent din partea Parlamentului, având în vedere propunerile Comisiei de transfer al sediilor a două agenții situate în Regatul Unit(16). Parlamentul a considerat că rolul său de colegiuitor nu a fost luat în considerare în mod corespunzător, deoarece nu a fost implicat în procedura de selecție a noilor locații ale agențiilor. Parlamentul European a reamintit, de asemenea că „abordarea comună anexată Declarației comune a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind agențiile descentralizate, semnată în 2012, nu este obligatorie din punct de vedere juridic, astfel cum se precizează în declarația însăși, și a fost convenită fără a aduce atingere competenței legislative a instituțiilor.” Prin urmare, Parlamentul European a insistat ca „procedura privind selectarea unui nou sediu al agențiilor să fie revizuită și să nu mai fie aplicată în forma sa actuală, pe viitor”(17).

Consiliul a declarat, în această privință, că „ia act de solicitarea PE de a revizui, cât mai curând posibil, declarația comună și abordarea comună privind agențiile descentralizate din 2012. Ca prim pas în acest sens, Consiliul invită Comisia să prezinte, până în aprilie 2019, o analiză aprofundată referitoare la punerea în aplicare a declarației comune și a abordării comune în ceea ce privește stabilirea sediilor agențiilor descentralizate. Această analiză ar urma să servească drept bază pentru examinarea căii de urmat în vederea demarării procesului unei astfel de revizuiri.”

Controlul parlamentar asupra agențiilor descentralizate

Parlamentul poate controla agențiile descentralizate în diferite moduri:

-  în calitate de componentă a autorității bugetare, în cadrul procesului de luare a deciziilor privind contribuțiile de la bugetul UE pentru agenții;

-  în calitate de autoritate care acordă descărcarea de gestiune;

-  prin desemnarea membrilor consiliilor de administrație ale agențiilor;

-  prin procedura de numire (sau de destituire) a directorului executiv;

-  prin consultarea sa cu privire la programele de lucru;

-  prin prezentarea rapoartelor anuale;

-  prin alte metode (vizite ale delegațiilor, grupuri sau persoane de contact, schimburi de opinii, audieri, informări, furnizarea de expertiză);

În studiul său, doamna profesor Vos analizează dispozițiile regulamentelor de instituire a agențiilor cu privire la mecanismele de control parlamentar(18):

-    În ceea ce privește implicarea Parlamentului în consiliile de administrație(19), aceasta observă că în trei agenții există reprezentanți ai PE (EMA, EUIPO, GSA), iar în șapte agenții (ECHA, AEM, EFSA, OEDT, ETF, ACER, ECDC) există membri desemnați de Parlamentul European (experți sau părți interesate); în majoritatea agențiilor, însă, nu există niciun membru desemnat de Parlamentul European.

-    În ceea ce privește numirea directorilor executivi(20), doamna profesor Vos menționează că este nevoie de confirmarea Parlamentului pentru cele trei autorități de supraveghere care se încadrează în domeniul de competență al Comisiei ECON (ABE, EIOPA, ESMA), că, în cazul a 15 agenții, candidatul este invitat la PE (OAREC, AESA, EASO, ECDC, ECHA, EFSA, EIGE, EMA, OEDT, ENISA, ETF, FRA, Frontex și eu-LISA), în timp ce, în cazul a șase agenții, candidatul poate fi invitat. În cazul a 11 agenții, Parlamentul European nu este deloc implicat;

-    în ceea ce privește programele de lucru(21), Parlamentul este consultat cu privire la programele de lucru multianuale a opt agenții (CEPOL, AESA, ERA, Europol, FRA, FRONTEX, GSA, OAPI) și este informat cu privire la programele de lucru multianuale a șase agenții (ABE, ECHA, EIOPA, ELA, OEDT, ESMA); deși nu este implicat în programele de lucru multianuale ale acestor agenții, Parlamentul este consultat cu privire la programele de lucru anuale a două agenții (ENISA, Eurofound) și este informat cu privire la programele anuale de lucru a nouă agenții (ACER, OAREC, EASO, EFCA, EFSA, EMA, EMSA, eu-LISA, SRB); nu există nicio implicare a PE în programele de lucru a opt agenții (CdT, Cedefop, ECDC, AEM, EIGE, EU-OSHA, EPPO și ETF), iar în cazul a două agenții nu există dispoziții privind programele de lucru (OCSP, Eurojust);

-    Mandatele tuturor agențiilor prevăd prezentarea unui raport anual de activitate Parlamentului European, Curții de Conturi, Consiliului și Comisiei. În cazul a două agenții, directorii executivi au obligația de a prezenta rapoartele anuale Parlamentului European sau comisiilor sale competente;

-    În cazul a trei agenții, se prevede ca descărcarea de gestiune să fie acordată de către organisme interne (este vorba despre agențiile care se autofinanțează integral EUIPO, SRB și OCSP)(22)

Controlul parlamentar în Parlamentul European este efectuat în special la nivelul comisiilor parlamentare, atât în comisiile specializate în domeniul de activitate al agențiilor în cauză, cât și în comisiile BUDG și CONT, care analizează toate agențiile în măsura în care acestea sunt finanțate de la bugetul UE și fac obiectul procedurii de descărcare de gestiune.

Raportorul a trimis secretariatelor comisiilor un chestionar în care acestea au fost întrebate despre:

(1)    modul în care, în prezenta legislatură, comisiile au fost implicate în proceduri legislative (sarcini, competențe, activități, obiective, structuri, mecanisme de responsabilitate, relocalizare), precum și în proceduri bugetare și de descărcare de gestiune și despre modul în care au exercitat controlul politic asupra agențiilor descentralizate;

(2)  modul în care comisiile au ținut seama de declarația comună și de abordarea comună din 2012 în cadrul acestor activități: evaluări de impact, clauze de caducitate sau de revizuire, sediile agențiilor, structura și guvernanța agențiilor (și anume consiliile de administrație, directorul executiv, comitetele științifice sau alte organisme), funcționarea agențiilor (și anume serviciile Comisiei, fuzionarea agențiilor, partajarea serviciilor între agenții, gestionarea informațiilor clasificate, relațiile internaționale, comunicarea), programarea activităților, resursele agențiilor și procedurile conexe, responsabilitatea și controalele (și anume raportul anual, auditurile, evaluările), dar și transparența și relațiile cu părțile interesate;

(3)  (deciziile politice) dacă, atunci când analizează activitatea agențiilor, comisiile examinează intențiile factorului de decizie și dacă acestea sunt puse în aplicare în mod corespunzător;

(4)  (rezultatele) dacă comisiile evaluează activitatea agențiilor din domeniul lor de competență prin prisma rezultatelor preconizate;

(5)  (complexitatea) dacă comisiile examinează suprapuneri sau lacune în activitatea agențiilor și dacă există cazuri în care comisiile consideră că agențiile și-au depășit sfera de competență sau au avut rezultate insuficiente.

În momentul elaborării raportului, secretariatele au primit răspunsuri de la Comisia pentru bugete (BUDG), Comisia pentru control bugetar (CONT), Comisia pentru afaceri economice și monetare (ECON), Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) și Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE), Comisia pentru transport și turism (TRAN), Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI), Comisia pentru cultură și educație (CULT) și Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (FEMM), în timp ce Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) (care deține cel mai mare număr de agenții care intră în domeniul său de competență) a menționat că intenționează să își finalizeze răspunsurile în curând.

Comisia BUDG a declarat că:

(1)    a emis avize în cadrul procedurilor legislative referitoare la regulamentele de înființare a mai multor agenții (ABE, EIOPA, ESMA, ENISA, ACER, EU-OSHA, Eurofound, Cedefop, EASO și CEPOL), examinând toate aspectele regulamentelor; în plus, în cadrul trilogurilor bugetare se discută despre agenții, dacă este cazul (punctul 31 din AII privind disciplina bugetară); BUDG a fost principala comisie care a reprezentat Parlamentul în cadrul Grupului de lucru interinstituțional privind agențiile descentralizate privind resursele agențiilor descentralizate și a dat curs concluziilor sale; BUDG și CONT sunt comisiile responsabile cu monitorizarea revizuirii Regulamentului financiar cadru, care are legătură cu revizuirea Regulamentului financiar, realizată la începutul acestui an; BUDG este comisia competentă pentru procedurile bugetare anuale referitoare la toate agențiile descentralizate ale UE; Jens Geier (S&D) este raportor permanent al Comisiei BUDG pentru agențiile UE; BUDG efectuează periodic schimburi de informații cu rețeaua agențiilor UE și separat cu agențiile UE în cadrul procedurii bugetare anuale și le solicită acestora informări în cadrul procedurii respective; anual, BUDG invită rețeaua agențiilor UE să discute despre aspectele legate de agenții ale proiectului de buget, înainte de termenul de depunere a amendamentelor bugetare;

(2)    a analizat diferite aspecte ale declarației comune și ale abordării comune în contextul avizelor sale și al procedurilor bugetare anuale, cu excepția celor care țin de competențele unor comisii specializate, cum ar fi programele de lucru și rapoartele anuale ale agențiilor individuale; Comisia a solicitat un studiu intitulat Surse potențiale de venit ca urmare a prelungirii perceperii de taxe de către agențiile UE și, la solicitarea ei și a Comisiei CONT, Departamentul tematic D a organizat un Atelier privind „Supravegherea și resursele agențiilor care se autofinanțează în mod parțial și integral” la 4/5/2017;

(3)    de asemenea, a răspuns pozitiv celor trei întrebări privind deciziile politice, realizarea și complexitatea.

Comisia CONT a răspuns că:

(1)    a elaborat un aviz sub formă de amendamente [articolul 53 alineatul (4)] privind transferul sediului Agenției Europene pentru Medicamente; a fost implicată în Grupul de lucru interinstituțional privind agențiile descentralizate privind resursele agențiilor descentralizate și în revizuirea Regulamentului financiar cadru; elaborează un raport privind fiecare dintre agențiile descentralizate + un raport orizontal în contextul procedurii de descărcare de gestiune; în contextul procedurii de descărcare de gestiune, Comisia CONT organizează o audiere cu 4-6 directori executivi în fiecare an, în decembrie/ianuarie, examinând, de asemenea, rapoartele anuale de activitate; cu toate acestea, CONT nu organizează audieri înainte de numirea acestora; a organizat misiuni la Europol și la Institutul European de Inovare și Tehnologie;

(2)    analizează diferitele aspecte ale abordării comune din rapoartele sale de descărcare de gestiune, inclusiv, după caz, stabilirea taxelor și simplificarea; asemenea Comisiei BUDG, aceasta nu examinează aspecte care intră în sfera de competență a comisiilor specializate, cum ar fi programele de lucru;

(3)    a răspuns, de asemenea, că evaluează cele trei întrebări referitoare la deciziile politice, realizare și complexitate, ca parte a procedurii anuale de descărcare de gestiune.

Comisia ECON a indicat că:

(1)    participă la revizuirea în curs a autorităților europene de supraveghere (ABE, EIOPA, ESMA) și gestionează o serie întreagă de directive și regulamente conexe pentru aceste agenții; Parlamentul European și Comitetul Unic de Rezoluție au ajuns la un acord privind modalitățile practice de exercitare a controlului democratic și de monitorizare a exercitării atribuțiilor conferite Comitetului Unic de Rezoluție în cadrul mecanismului unic de rezoluție; Comisia ECON a adoptat un raport referitor la propunerea de regulament de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 în ceea ce privește stabilirea sediului Autorității Bancare Europene; elaborează avize anuale privind proiectul de buget general și descărcarea de gestiune (ABE, EIOPA, ESMA); în ceea ce privește competențele de desemnare a membrilor Consiliului de administrație și/sau ai altor organisme ale agențiilor, Comisia a elaborat un raport privind propunerea Comisiei de numire a unui membru al Comitetului Unic de Rezoluție și și-a exprimat avizul cu privire la prelungirea mandatului președintelui celor trei autorități de supraveghere, după audierea acestora; realizează un schimb anual comun de opinii cu președinții ABE, EIOPA, ESMA și SRB în ceea ce privește programele de lucru și rapoartele anuale; întreține un schimb constant de opinii cu agenția și, de asemenea, ține cont în permanență de rezultatele lor; solicită periodic informări sau avize; ea dispune de intervale specifice de control pentru schimburi de opinii în cadrul comisiei și au loc schimburi periodice între autoritățile europene de supraveghere și raportorii/raportorii alternativi pentru diferite dosare;

(2)    a luat în considerare dispozițiile abordării comune în raportul său referitor la propunerea de regulament de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 în ceea ce privește stabilirea sediului Autorității Bancare Europene (examinarea modalităților de stabilire a sediului, precum și a diferitelor aspecte legate de funcționarea agențiilor); aceasta examinează dispozițiile privind structura agențiilor și programarea activităților acestora în contextul revizuirii în curs a autorităților europene de supraveghere (ABE, EIOPA, ESA); monitorizează acordul dintre Parlamentul European și Comitetul Unic de Rezoluție privind modalitățile practice de exercitare a responsabilității democratice și de monitorizare a exercitării atribuțiilor conferite Comitetului Unic de Rezoluție în cadrul mecanismului unic de rezoluție,

(3)    toate proiectele de standarde tehnice de reglementare și standardele tehnice de punere în aplicare sunt trimise membrilor Comisiei ECON; subiectele selectate sunt discutate în cadrul reuniunilor Comisiei ECON în contextul intervalelor de control;

(4)    Comisia ECON nu evaluează activitatea agențiilor care intră în sfera sa de competență în lumina rezultatelor prevăzute;

(5)    nu există unanimitate pentru a stabili dacă EIOPA își depășește mandatul și dacă ESMA și ABE își îndeplinesc mandatul.

Comisia ENVI precizează că:

(1)    a fost implicată în proceduri legislative privind regulamentul de înființare a EMA, precum și în propuneri de sarcini suplimentare pentru ECHA (care necesită fonduri suplimentare), AEM și EFSA; a întocmit un raport privind amplasarea sediului EMA (acordul provizoriu a fost votat în plen în octombrie 2018); elaborează avize privind bugetele anuale ale celor cinci agenții aflate în sfera de competență a Comisiei ENVI (amendamente bugetare, inclusiv privind schemele de personal, reinstituirea proiectului de buget, creșterea bugetului), precum și avize privind descărcarea de gestiune pentru cele cinci agenții aflate în sfera de competență a Comisiei ENVI; în conformitate cu regulamentele de înființare a agențiilor care intră în sfera de competență a Comisiei ENVI, Parlamentul numește (ECDC, ECHA, AEM, EMA) un anumit număr de membri ai Consiliului de administrație al agențiilor respective - nu numai reprezentanți ai PE, ci și experți științifici -sau îi oferă Consiliului un aviz cu privire la numirea lor (EFSA); de asemenea, Parlamentul este consultat cu privire la numirea unor reprezentanți ai pacienților și ai clinicienilor (EMA) care fac parte din Consiliul de administrație; Parlamentul este consultat cu privire la numirea unor reprezentanți ai pacienților și ai clinicienilor din diferite comitete științifice ale EMA(23); în plus, articolul 2 din regulamentul de procedură al Consiliul de administrație și al Biroului AEM necesită ca unul dintre membrii Consiliului de administrație al PE să fie numit ca membru al biroului; organizează audieri sistematice ale directorilor executivi desemnați înainte de numirea lor; desemnează o persoană de contact pentru fiecare agenție; Comisia ENVI organizează anual un schimb de opinii cu directorul executiv al fiecărei agenții despre programele de lucru, rapoartele de activitate etc.; în fiecare an, cei doi membri ai Consiliului de administrație al AEM desemnați de Parlament elaborează observații privind proiectul de program anual de lucru al AEM, care sunt apoi aprobate de coordonatorii ENVI și comunicate agenției; fiecare agenție este vizitată de două ori pe an; în ceea ce privește solicitările sau apelarea la expertiză, i-a fost solicitat EFSA un aviz științific privind albinele și polenizarea (2018); în cadrul unui raport din proprie inițiativă privind rezistența la antimicrobiene, s-a solicitat un raport și au fost organizate reuniuni cu raportorul; rapoartele AEM sunt utilizate în mod regulat pentru legislația în curs și rapoartele de punere în aplicare; se face referire la ECDC(24) și EFSA(25) pentru exemple de schimburi de opinii în cadrul comisiei; de asemenea, ECHA, EMA sau AEM pot fi invitate de către Comisie să participe la schimbul de opinii privind anumite dosare de politică sectorială; în ceea ce privește informările raportorului, exemplele se referă la rezistența la antimicrobiene, alimentele noi;

(2)    agențiile care intră în sfera de competență a Comisiei ENVI au fost create înainte de declarația comună din 2012, însă, în urma procedurii urmate în Consiliu pentru a stabili noul sediu al EMA și încheiate prin tragere la sorți, Comisia ENVI a condamnat declarația comună și abordarea comună anexată la aceasta și a solicitat o participare mai activă a Parlamentului European în procesul de luare a deciziilor privind amplasarea și transferul agențiilor și organismelor, având în vedere prerogativele sale de colegiuitor în cadrul procedurii legislative ordinare (această poziție a fost susținută în plen în martie 2018); în acest context, Parlamentul s-a pronunțat în favoarea includerii în acordul privind sediul a unui cadru detaliat pentru instalarea agenției, pentru a reduce incertitudinea și pentru a oferi membrilor personalului informații clare cu scopul de a asigura continuitatea activității; în ceea ce privește propunerea referitoare la transparența și durabilitatea modelului UE de evaluare a riscurilor în cadrul lanțului alimentar, ea urmărește în principal să modifice componența Consiliului de administrație și durata mandatului acestuia; propunerea privind transparența și durabilitatea modelului UE de evaluare a riscurilor în cadrul lanțului alimentar (2018/0088(COD)) modifică, de asemenea, procedura de numire a experților grupurilor științifice;

(3)    în ceea ce privește întrebările referitoare la deciziile politice și, (4), la realizare, Comisia ENVI analizează punerea în aplicare, în cursul vizitelor bianuale ale delegațiilor și în cadrul propunerilor de rezoluție specifice, a rapoartelor de punere în aplicare sau a revizuirii la jumătatea perioadei a programelor specifice; Comisia ENVI nu utilizează criterii de eșec/succes; în ceea ce privește complexitatea (5), ENVI analizează modul în care poate fi îmbunătățită coordonarea între agenții, de exemplu în ceea ce privește datele chimice.

Comisia ITRE a comunicat că:

(1)    este implicată în revizuirea regulamentelor de înființare a ACER, GNNS (pentru a aloca noi sarcini și o „poziție mai puternică” agenției), ENISA (sarcini, durată, guvernanță), OAREC (structură); nu oferă niciun aviz cu privire la procedura de descărcare de gestiune, dar Comisia ITRE a solicitat în mod repetat, în cadrul procedurilor bugetare anuale, să se acorde ACER resurse suficiente; este implicată în numirea reprezentanților PE în consiliul de administrație; nu organizează audieri specifice cu directorii executivi desemnați înainte de numirea lor, ci stabilește contacte periodice cu reprezentanții agenției, care participă la reuniunile Comisiei ITRE; nu există raportori permanenți, însă a fost stabilit la începutul legislaturii un grup informal de contact al ACER, compus de deputați în PE din mai multe grupuri; se fac schimburi regulate cu privire la activitățile în curs ale ACER și la provocările cu care se confruntă aceasta; se organizează schimburi de opinii cu agențiile cu privire la programele de lucru; informațiile privind rapoartele de activitate sunt furnizate coordonatorilor, iar buletinele informative ale Comisiei ITRE conțin, de asemenea, informații privind agențiile; sunt organizate vizite la sediile lor o dată la 2 ani; Comisia ITRE utilizează rapoartele, studiile și avizele științifice prezentate de agenții, iar reprezentanții lor sunt invitați să participe la audierile legate de competența lor (pentru ACER: prezentarea anuală a rapoartelor de monitorizare a pieței energiei);

(2)    Comisia ITRE tratează toate aspectele abordării comune în cadrul revizuirii noilor regulamente (în curs de desfășurare); în cadrul comisiei, sunt organizate cu regularitate prezentări și audieri cu privire la programele de lucru multianuale, iar rapoartele anuale sunt trimise coordonatorilor;

(3)    în ceea ce privește aspectul deciziilor politice, comisia stabilește periodic contacte cu reprezentanții agenției și aceștia asistă la reuniunile ei;

(4)    referitor la problema realizării, există contacte periodice cu reprezentanții agenției și aceștia asistă la reuniunile comisiei; aceste aspecte sunt abordate în cadrul revizuirii noilor regulamente (în curs de desfășurare);

(5)    în ceea ce privește complexitatea, aceste aspecte sunt abordate în cadrul revizuirii noilor regulamente (în curs de desfășurare);

Comisia TRAN a oferit câte un răspuns pentru fiecare din cele trei agenții care intră în domeniul ei de competență:

(1)

  - Regulamentul de înființare a EMSA a fost revizuit în 2016; au fost efectuate vizite la această agenție în 2015 și 2018; în ultimii ani, au avut loc schimburi periodice de opinii cu directorul executiv, în cadrul cărora au fost discutate și programele anuale de lucru;

-    în ceea ce privește ERA: rolul agenției a fost extins odată cu adoptarea celui de-al 4-lea pachet feroviar; de asemenea, se instituie un consiliu de administrație și un comitet executiv; Comisia ITRE prezintă un aviz privind descărcarea de gestiune; în 2018, a fost organizată o vizită la agenție; au loc consultări ad-hoc organizate de raportorii individuali/personal cu privire la produsele de expertiză ale agenției; în 2015, a avut loc un schimb de opinii cu directorul executiv al ERA;

-    în ceea ce privește AESA: regulamentul de înființare din 2002 a fost revizuit în 2018, implicând o revizuire completă a structurii regulamentelor anterioare bazate pe competențe acordate (acte delegate și acte de punere în aplicare) și competențe noi; nu există un raportor permanent; au fost organizate vizite la agenție în 2015 și 2018; au loc consultări ad-hoc organizate de raportorii individuali/personal cu privire la produsele de expertiză ale agenției; în 2015 și 2016, au avut loc schimburi de opinii cu directorul executiv al AESA cu privire la aspecte specifice legate de siguranța aviației;

(2)

  - în ceea ce privește EMSA: în contextul programării multianuale, Consiliul și Parlamentul au adoptat în 2014 un regulament privind finanțarea multianuală a acțiunilor Agenției Europene pentru Siguranța Maritimă în domeniul combaterii poluării marine provocate de nave și de instalațiile petroliere și gaziere;

-    în ceea ce privește AEF: Comisia TRAN pune în discuție programele anuale de lucru în timpul schimbului de opinii cu directorul executiv; în ceea ce privește legătura dintre resursele financiare și cele umane, directorul executiv a ridicat problema finanțării insuficiente;

-    în ceea ce privește AESA: în noul regulament privind AESA există o dispoziție specifică referitoare la acordul privind sediul.

Comisia AGRI a precizat că:

(1)    o decizie de punere în aplicare a Comisiei în cadrul Regulamentului privind acțiunile de informare și promovare referitoare la produsele agricole puse în aplicare pe piața internă și în țările terțe, adoptată în 2014, a condus la extinderea competențelor Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate și Alimente; Comisia AGRI a redactat un aviz în cadrul procedurii de elaborare a unui regulament privind transparența și sustenabilitatea evaluării riscurilor la nivelul UE în cadrul lanțului alimentar în ceea ce privește activitățile desfășurate de EFSA (comunicarea riscurilor, transparența studiilor) și structurile de guvernanță, care a fost, însă, respins de către comisie; Comisia AGRI votează în mod regulat amendamente bugetare pentru a restabili eventualele reduceri propuse de Consiliu la bugetul agențiilor care au legătură cu comisia (de exemplu, EFSA, CHAFEA); AGRI a solicitat prezentarea de către EFSA a două avize științifice privind sănătatea și bunăstarea iepurilor de fermă pentru producția de carne în Europa (în curs de elaborare); în ceea ce privește schimburile de opinii în comisie, a avut loc o prezentare a activității agenției de către președintele Oficiului Comunitar pentru Soiuri de Plante în 2016, o prezentare realizată de un reprezentant al EFSA la o audiere privind „Clonarea animalelor în scopuri agricole” în 2015 (audiere comună cu Comisia ENVI, experți propuși de ENVI) și prezentări realizate de către EFSA și ECHA în cadrul unei audieri pe tema „Monsanto Papers și glifosatul” în 2017 (audiere comună cu Comisia ENVI, experți propuși de ENVI);

Comisia CULT a indicat că:

(1)   emite un aviz în cadrul procedurii bugetare anuale și al unei proceduri de descărcare de gestiune a CdT; desfășoară schimburi de informații și de opinii în cadrul comisiei cu CdT cu privire la activitățile lor;

(2)   auditurile interne efectuate de Comisie și, într-o anumită măsură, evaluările, sunt luate în considerare în avizele de descărcare de gestiune ale Comisiei CULT;

Comisia CULT a menționat, de asemenea, activitățile pe care le desfășoară în ceea ce privește EACEA (agenția executivă) și a indicat, în acest context, că a făcut schimb de informații privind programele de lucru anuale cu direcțiile generale relevante ale Comisiei și a vizitat EACEA pentru o prezentare a activităților legate de punerea în aplicare a programului Europa creativă în 2016. Raportorul pentru programul Europa creativă a avut întâlniri cu EACEA privind indicatorii de performanță; de asemenea, a formulat o serie de recomandări către EACEA în raportul privind punerea în aplicare a programului Europa creativă în ceea ce privește transparența și relațiile cu părțile interesate; în ceea ce privește rezultatele, menționează că, într-o anumită măsură, activitatea EACEA la punerea în aplicare a programului Europa creativă a fost evaluată în raportul de punere în aplicare și au fost emise unele recomandări.

Comisia FEMM a comunicat că:

(1)   este implicată în procedurile bugetare anuale și în procedurile de descărcare de gestiune; desemnează doi membri și doi membri supleanți ai Forumului de experți ai EIGE; desfășoară schimburi de opinii cu privire la programele de lucru; a efectuat vizite la agenție în 2015 și 2018; utilizează produsele de expertiză ale agenției, solicită note de informare sau opinii și poartă schimburi de opinii în cadrul comisiei;

(2)   este consultată cu privire la programele de lucru multianuale, dar există, de asemenea, prezentări ale programelor de lucru anuale;

(3)   în ceea ce privește întrebarea (5) referitoare la complexitate, afirmă că, în ceea ce privește FEMM, este important să se diferențieze mandatul EIGE de mandatul FRA. FEMM consideră că este important ca o agenție să fie consacrată exclusiv drepturilor femeilor și egalității de gen.

Principalele constatări

•  Deși nu există o definiție generală a agențiilor UE sau o delimitare clară a competențelor sau sarcinilor acestora, din punct de vedere instituțional, agențiile pot fi văzute ca intermediari între Comisie și statele membre. Ele răspund nevoii de mai multă uniformitate în ceea ce privește punerea în aplicare a politicilor UE de către statele membre ale UE, oferind un model de administrație mai directă la nivelul UE, care determină un caracter pluralist al executivului UE(26).

•  Faptul că nu există niciun temei juridic explicit pentru crearea de agenții, și nici o definiție sau descriere generală a agențiilor și a competențelor și sarcinilor acestora, nici la articolul 13 din TUE, nici în sistemul de delegare prevăzut la articolele 290 și 291 din TFUE poate fi cauzat de lipsa unei viziuni unitare asupra executivului UE sau de varietatea de funcții pe care agențiile trebuie să le îndeplinească. Cu toate acestea, agențiile nu funcționează într-un vid legislativ. Acestea au fost create în mod deliberat de către legiuitorul UE în conformitate cu principiul atribuirii de competențe, pe baza a diferite dispoziții ale tratatelor. Tratatul de la Lisabona a recunoscut în mod oficial „agentificarea” executivului UE prin introducerea agențiilor UE în mod oficial în tratate(27). Delegarea de competențe către agenții nu este nelimitată, ea trebuie să respecte garanțiile juridice stabilite prin tratate, să respecte echilibrul instituțional și să protejeze interesele persoanelor în cadrul UE. Cu toate acestea, ar putea fi luată în considerare o mai bună diferențiere și clasificare a diferitelor tipuri de agenții și a mecanismelor lor de responsabilizare. În plus, dacă și atunci când va exista o modificare a tratatelor, ar putea fi analizat modul în care agențiile ar putea fi și mai bine consacrate în tratate (de exemplu, în raport cu articolul 13 din TUE și cu articolele 290 și 291 din TFUE).

•  Mecanismele de asigurare a răspunderii agențiilor se regăsesc în tratate (de exemplu, transparență, control judiciar), în regulamentele de înființare, în jurisprudența Curții (în special, doctrina Meroni) și în declarația comună și abordarea comună. Adoptarea bugetelor lor depinde în majoritatea cazurilor de aprobarea autorității bugetare, iar agențiile fac, în general, obiectul descărcării de gestiune de către Parlamentul European (cu excepția agențiilor care se autofinanțează integral). Această combinație de norme și regulamente, deși nu e poate atât de completă pe cât ar putea fi, i-a oferit Parlamentului European cadrul necesar pentru a-și îndeplini sarcinile de control. Comisiile parlamentare și-au îndeplinit în mod activ sarcinile de control, în pofida diversității dispozițiilor. În timp ce comisiile specializate controlează agențiile care intră în sfera lor de competență, comisiile BUDG și CONT verifică toate agențiile și au dobândit, de asemenea, experiență și o vedere de ansamblu asupra agențiilor prin activitatea lor în cadrul grupului de lucru interinstituțional. Acestea s-au aflat în prima linie în ceea ce privește tragerea la răspundere a agențiilor cu privire la diferitele lor activități și structuri de guvernanță. În viitor, ar putea fi luată în considerare organizarea unei dezbateri anuale în cadrul Parlamentului European cu privire la funcționarea și guvernanța agențiilor.

•  Declarația comună și abordarea comună din 2012 oferă un cadru fără caracter obligatoriu pentru agenții, a cărui punere în aplicare este variată. Acest lucru s-ar putea datora, parțial, sarcinilor și funcțiilor foarte diferite îndeplinite de agenții, motiv pentru care aplicarea unui model unic pentru toate agențiile este dificilă. Cu toate acestea, ar putea fi depuse mai multe eforturi pentru a integra anumite dispoziții în regulamentele de înființare, luând în considerare diferitele tipuri de agenții existente în prezent și grupându-le în funcție de natura și sarcinile lor. În acest sens, ar putea fi utilă o evaluare aprofundată a punerii în aplicare a abordării comune sub toate aspectele sale, cu documente analitice detaliate, similare celor prezentate în 2010.

•  Agențiile angajează peste 9 000 de persoane. Rețeaua agențiilor UE, cu subrețelele sale, grupurile sale de lucru și cooperarea tematică în cadrul grupurilor sale, este un forum de coordonare, de schimb de informații, de acord cu privire la poziții comune privind chestiuni de interes comun, de evitare a suprapunerilor, de promovare a bunei guvernanțe, de încurajare a schimbului de servicii și de apropiere a agențiilor de cetățenii UE.

•  Agențiile trebuie să dispună de fonduri suficiente pentru a-și îndeplini sarcinile din ce în ce mai numeroase și pentru a putea atrage personalul calificat necesar din fiecare țară în care sunt situate.

(1)

Legătură către studiu

(2)

https://europa.eu/european-union/about-eu/agencies_ro

(3)

Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER), Oficiul Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC), Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene (CdT), Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop), Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL), Oficiul Comunitar pentru Soiuri de Plante (OCSP), Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (AESA), Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO), Autoritatea Bancară Europeană (ABE), Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA), Agenția Europeană de Mediu (AEM), Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului (EFCA), Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE), Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA), Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA), Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (EMCDDA), Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA), Agenția Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA), Agenția Uniunii Europene pentru Căile Ferate (ERA), Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), Fundația Europeană de Formare (ETF), Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), Agenția Europeană pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (EU-LISA), Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA), Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofund), Eurojust, Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol), Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (FRONTEX), Agenția GNSS European (GSA) și Comitetul Unic de Rezoluție (SRB).

Vă rugăm să luați notă de faptul că EASO figurează pe hartă, dar nu este inclus în lista de pe această pagină.

(4)

COM (2018) 131 final.

(5)

Rețeaua agențiilor UE numără 37 de agenții descentralizate și 8 întreprinderi comune situate în 23 de state membre.

(6)

Paginile 15-16 și anexa 1 la studiu: agențiile sunt enumerate într-o ordine diferită de cea din prezentul document; unele agenții îndeplinesc sarcini care se încadrează în mai multe categorii.

(7)

Anexa 1 la studiu.

(8)

De exemplu, GSA, care este considerată o agenție descentralizată, a fost precedată de întreprinderea comună GALILEO (ICG), înființată în mai 2002 de Comunitatea Europeană și de Agenția Spațială Europeană pentru a gestiona faza de dezvoltare a programului GALILEO, iar o parte din bugetul și sarcinile conexe ale GSA par să intre mai degrabă în sfera de competență a unei agenții executive. Comisia ITRE a luat act de faptul că noua propunere privind înființarea unui Centru de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică și a Rețelei de centre naționale de coordonare, anunțată în discursul privind starea Uniunii din 2018, nu se încadrează clar în structura stabilită a agențiilor descentralizate, a agențiilor executive și a întreprinderilor comune, dar prezintă elemente care aparțin acestor trei structuri. Agenția OAREC este un alt exemplu de agenție cu structură dublă. CEPOL primește o parte din bugetul său legat de sarcinile descrise în mandatul său, prin participarea la cereri de propuneri în cadrul părții operaționale a bugetului Uniunii.

(9)

A se vedea anexa 2 la studiu. În afară de articolul 352 din TFUE, articolul 114 din TFUE a fost, de asemenea, utilizat destul de frecvent.

(10)

Cauza C-270/12, Regatul Unit/Consiliu și Parlamentul European, JO C 273, 8.9.2012, p. 3-3.

(11)

A se vedea comunicatul de presă al Curții de Justiție a Uniunii Europene nr. 7/14, Luxemburg, 22 ianuarie 2014.

Hotărârea în cauza C-270/12 Regatul Unit/Parlamentul European și Consiliul

(12)

https://europa.eu/european-union/sites/europaeu/files/docs/body/joint_statement_and_common_approach_2012_en.pdf

(13)

COM(2005)0059.

(14)

https://europa.eu/european-union/about-eu/agencies/overhaul_ro

(15)

Capitolul 12 din studiu.

(16)

COM(2017)0735 și COM(2017)0734.

(17)

A se vedea declarația Parlamentului European privind rezoluția sa legislativă din 25 octombrie 2018 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 726/2004 în ceea ce privește stabilirea sediului Agenției Europene pentru Medicamente (P8_TA(2018)0427).

(18)

Capitolul 11, pagina 41 și următoarele, Anexa 5.

(19)

Abordarea comună (punctul 10) prevede că, pe lângă un reprezentant pentru fiecare stat membru și doi reprezentanți ai Comisiei, pot exista, după caz, membri suplimentari desemnați de Parlamentul European și reprezentanți ai părților interesate.

(20)

Abordarea comună nu prevede niciun rol în acest sens pentru Parlamentul European. Cu toate acestea, acordul-cadru dintre Parlament și Comisie prevede că persoanele nominalizate pentru acest post ar trebui să participe la audieri în cadrul comisiilor parlamentare.

(21)

Abordarea comună prevede că Parlamentul ar trebui să fie consultat cu privire la programele de lucru multianuale și informat cu privire la programul de lucru anual.

(22)

Abordarea comună (punctul 58) prevede că, pentru agențiile care se autofinanțează integral, deși nu fac obiectul descărcării de gestiune în sensul TFUE, ar trebui identificate soluții în acest sens, și anume prin prezentarea unui raport anual către Parlamentul European, Consiliu și Comisie și luându-se în considerare recomandările acestora.

(23)

de exemplu, Comitetul pentru terapii avansate, Comitetul pentru evaluarea riscurilor în materie de farmacovigilență, Comitetul pediatric.

(24)

privind boala Lyme, de la 1 februarie 2018, și privind infecția cu virusul Zika, de la 25 aprilie 2017.

(25)

EFSA a participat la audierea publică organizată în perioada 11-12 octombrie 2017 cu privire la glifosat; a avut loc un schimb de opinii cu EFSA privind evaluarea riscurilor de mediu prezentate de organismele modificate genetic la 11 octombrie 2017 și un schimb de opinii cu EFSA privind uleiul vegetal la 4 mai 2017.

(26)

A se vedea capitolul 2 din studiu.

(27)

A se vedea capitolele 5, 7 și 8 din studiu.


PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la punerea în aplicare a dispozițiilor legale și a declarației comune pentru asigurarea controlului parlamentar asupra agențiilor descentralizate

(2018/2114(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere dispozițiile tratatului referitoare la agenții, în special articolele 5 și 9 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și articolele 15, 16, 71, 123, 124, 127, 130, 228, 263, 265, 267, 277, 282, 287, 290, 291, 298 și 325 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 41, 42, 43, 51 și 52,

–  având în vedere Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului UE și a Comisiei Europene din 19 iulie 2012 privind agențiile descentralizate și abordarea comună anexată la aceasta,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură, precum și articolul 1 alineatul (1) litera (e) și anexa 3 la Decizia Conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a rapoartelor din proprie inițiativă,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri constituționale și avizele Comisiei pentru bugete, Comisiei pentru control bugetar, Comisiei pentru afaceri economice și monetare, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0055/2019),

A.  întrucât agențiile joacă un rol esențial în punerea în aplicare a politicilor UE la nivel european și național, îndeplinind o gamă largă de sarcini pentru a contribui la punerea în aplicare a politicilor UE, cum ar fi crearea de rețele sau susținerea cooperării între UE și autoritățile naționale; întrucât o bună cooperare între agențiile UE și statele membre contribuie la creșterea eficienței și eficacității activității agențiilor; întrucât agențiile au stabilit forme de cooperare între ele prin intermediul rețelei de agenții ale Uniunii Europene;

B.  întrucât coordonarea și colaborarea dintre diferitele agenții și comisii parlamentare au fost, în general, bune; ia act de faptul că Europol este singura agenție controlată de Parlamentul European și al parlamentelor naționale prin intermediul grupului mixt de control parlamentar;

C.  întrucât agențiile au fost înființate și s-au dezvoltat de-a lungul timpului, de la caz la caz; întrucât Tratatul de la Lisabona a recunoscut în mod oficial „agentificarea” executivului UE prin introducerea agențiilor UE în mod oficial în tratate;

D.  întrucât agențiile sunt în primul rând responsabile în fața Parlamentului și a Consiliului, care trebuie să se asigure că actele legislative care reglementează agențiile respective prevăd mecanisme de control adecvate și că aceste mecanisme sunt ulterior puse în aplicare în mod corespunzător; întrucât transferul puterii executive a Uniunii către agenții nu trebuie să ducă la o slăbire a controlului exercitat de Parlament asupra executivului european, astfel cum se prevede la articolul 14 din TUE;

E.  întrucât tratatele nu conțin nici o definiție a agențiilor descentralizate, nici o descriere generală a competențelor care le pot fi conferite acestora;

F.  întrucât unele agenții au drept temei juridic articolul 352 din TFUE, iar altele sunt create pe o bază juridică sectorială specifică;

G.  întrucât declarația comună din 2012 și abordarea comună sunt rezultatul activității grupului de lucru interinstituțional privind agențiile de reglementare, care a fost înființat de Comisie, de Parlamentul European și de Consiliu pentru a evalua coerența, eficacitatea, responsabilitatea și transparența agențiilor după ce o propunere a Comisiei din 2005 referitoare la un acord interinstituțional privind agențiile de reglementare nu a primit sprijinul necesar din partea Consiliului și a Parlamentului;

H.  întrucât abordarea comună conține dispoziții privind structura și guvernanța agențiilor, precum și privind funcționarea, programarea activităților, finanțarea, gestionarea resurselor bugetare, procedurile bugetare, responsabilitatea, controalele și transparența acestora, care contribuie la asigurarea controlului parlamentar asupra agențiilor descentralizate,

I.  întrucât, în general, agențiile se bucură de apreciere, dar se întâmplă uneori ca avizele lor științifice și tehnice să fie întâmpinate cu neîncredere;

Observații principale

1.  ia act de faptul că mecanismele de asigurare a responsabilității agențiilor sunt încorporate în tratate, în regulamentele de înființare a agențiilor, în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, precum și în declarația comună și în abordarea comună; subliniază că principiul atribuirii de competențe îi conferă Parlamentului atribuții de control al agențiilor descentralizate, care nu sunt însă prezentate în detaliu în tratate; constată, în acest sens, caracterul neobligatoriu al declarației comune și al abordării comune; regretă, cu toate acestea, că instituțiile nu au convenit încă asupra unui cadru de reglementare obligatoriu;

2.  subliniază faptul că Parlamentul controlează agențiile în diferite moduri:

-  în calitate de componentă a autorității bugetare, în cadrul procesului de luare a deciziilor privind contribuțiile de la bugetul UE pentru agenții;

-  în calitate de autoritate care acordă descărcarea de gestiune;

-  prin desemnarea membrilor consiliilor de administrație ale agențiilor;

-  prin procedura de numire (sau de destituire) a directorului executiv;

-  prin consultarea sa cu privire la programele de lucru;

-  prin prezentarea rapoartelor anuale;

-   prin alte metode (vizite ale delegațiilor, grupuri sau persoane de contact, schimburi de opinii, audieri, informări, furnizarea de expertiză);

3.  ia act de faptul că dispozițiile din regulamentele de înființare diferă în grade diferite de mecanismele de control al responsabilității și de control parlamentar stabilite în abordarea comună, fapt care se poate datora sarcinilor și funcțiilor foarte diferite ale agențiilor;

4.  observă că comisiile parlamentare și-au îndeplinit în mod activ sarcinile de control, în pofida diversității dispozițiilor din regulamentele de înființare;

5.  recunoaște punerea în aplicare de către agențiile Uniunii a declarației comune și a abordării comune, precum și a foii de parcurs aferente; evidențiază, în special, recomandările Grupului de lucru interinstituțional privind agențiile descentralizate, care au fost aprobate de Conferința președinților la 18 ianuarie 2018; ia act de faptul că, în urma reuniunii de monitorizare din 12 iulie 2018, s-a considerat că lucrările grupului de lucru interinstituțional s-au încheiat;

Recomandări

6.  consideră că ar putea fi depuse eforturi mai mari pentru a integra anumite dispoziții din regulamentele de înființare a agențiilor referitoare la guvernanța și mecanismele de responsabilizare ale acestora, luând în considerare diferitele tipuri de agenții existente în prezent și definind principiile generale care reglementează relația dintre instituțiile UE și agenții; subliniază că aceste aspecte ar trebui, de asemenea, abordate în cadrul evaluărilor impactului, ori de câte ori se propune înființarea unei agenții; subliniază că agențiile trebuie să dispună de un anumit grad de flexibilitate organizatorică pentru a se adapta mai bine la sarcinile avute în vedere și la nevoile care apar în cursul îndeplinirii acestora; salută organizarea internă a agențiilor care acoperă domenii similare sub formă de clustere sau regrupări transversale;

7.  solicită, prin urmare, o evaluare aprofundată a punerii în aplicare a abordării comune în toate aspectele sale, însoțită de documente analitice detaliate similare celor elaborate în 2010, care pun accentul pe aspectele legate de guvernanță, analizând, în special, compatibilitatea dispozițiilor incluse cu competențele de codecizie și de control ale Parlamentului, ținând seama, în același timp, de necesitatea de a permite o anumită flexibilitate având în vedere diversitatea agențiilor descentralizate;

8.  regretă faptul că Parlamentul, în calitate de garant principal al respectării principiului democrației în UE, nu a fost implicat pe deplin în procedura de selecție a noului sediu al EMA și al ABE; reamintește, în acest sens, cererea sa de a revizui declarația comună și abordarea comună din 2012 cât mai curând posibil și reamintește, de asemenea, angajamentul Consiliului de a se implica în revizuirea acestuia, invitând Comisia să prezinte, până în aprilie 2019, o analiză aprofundată a declarației comune și a abordării comune în ceea ce privește amplasarea agențiilor descentralizate;

9.  subliniază că stabilirea sediului unei agenții nu ar trebui să afecteze exercitarea atribuțiilor și sarcinilor sale, structura sa de guvernanță, modul său principal de funcționare sau finanțarea principală a activităților acesteia;

10.  se așteaptă ca prerogativele Parlamentului și ale Consiliului, în calitate de colegiuitori, să fie respectate pe deplin în deciziile viitoare referitoare la stabilirea sau schimbarea sediului agențiilor; consideră că Parlamentul ar trebui să fie implicat în mod sistematic pe parcursul întregului proces legislativ și în condiții de egalitate cu Consiliul și Comisia în definirea și evaluarea ponderii criteriilor pentru stabilirea sediilor tuturor organismelor și agențiilor Uniunii, în mod transparent; subliniază că Parlamentul, Consiliul și Comisia și-au asumat, în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016, angajamentul de a coopera sincer și transparent și că acordul subliniază principiul egalității dintre colegiuitori, așa cum este consacrat în tratate; subliniază valoarea intensificării schimbului de informații încă din etapele inițiale ale viitoarelor procese de selectare a sediilor agențiilor, având în vedere că acest schimb de informații ar facilita exercitarea de către cele trei instituții a drepturilor și prerogativelor lor;

11.  consideră că decizia privind localizarea unei agenții este de o mare importanță și consideră că instituțiile Uniunii trebuie să ia în considerare criterii obiective, cum ar fi accesibilitatea, sinergiile administrative și proximitatea față de părțile interesate, pentru a lua cea mai bună decizie posibilă;

12.  cere Comisiei ca, în conformitate cu recomandările Grupului de lucru interinstituțional privind resursele agențiilor descentralizate, să prezinte rapid o evaluare a agențiilor care au mai multe locații, utilizând o abordare coerentă pentru a evalua valoarea lor adăugată, luând în considerare costurile suportate; solicită să se ia măsuri semnificative pe baza rezultatelor evaluării, cu scopul de a reduce numărul de locații multiple, dacă și unde este cazul;

13.  propune ca, pe baza revizuirii abordării comune, să fie lansată o nouă reflecție cu privire la elaborarea unui acord interinstituțional (AII) privind agențiile, iar acest acord să conțină dispoziții privind o revizuire cincinală a principiilor care reglementează înființarea și funcționarea agențiilor, pe baza expertizei unui grup de personalități eminente;

14.  consideră că acest AII trebuie să respecte competențele Parlamentului European în procedurile de codecizie și trebuie să includă, de asemenea, relația dintre o agenție și instituțiile din statul membru în care își are sediul, precum și măsurile privind transparența, procedurile prin care se evită conflictele de interese și se asigură echilibrul de gen în rândul membrilor organelor de conducere și consultative, precum și punerea în aplicare a integrării perspectivei de gen în toate activitățile agențiilor;

15.  consideră că, în cadrul elaborării unui astfel de AII, trebuie abordate, de asemenea, mai multe sugestii specifice de consolidare a controlului democratic, de îmbunătățire a responsabilității agențiilor Uniunii și de consolidare a sistemului de raportare către Parlament, cum ar fi:

- stabilirea unui termen până la care agențiile trebuie să răspundă la întrebările adresate de Parlamentul European sau de Consiliu;

- adoptarea unor măsuri pentru schimbul de informații sensibile și confidențiale și pentru consultarea comisiilor parlamentare, dacă este necesar;

- stabilirea necesității sau lipsei necesității de a prevedea un anumit număr de membri ai consiliilor de administrație respective desemnați de Parlament;

- stabilirea valorii adăugate a participării reprezentanților/observatorilor Parlamentului la reuniunile consiliilor de supraveghere și ale grupurilor de părți interesate ale agențiilor;

- simplificarea participării Parlamentului la programele de lucru anuale și multianuale ale agențiilor;

- adoptarea unor obligații raționalizate și armonizate în materie de raportare, în special în ceea ce privește raportul anual de activitate, raportul privind gestiunea bugetară și financiară și conturile finale;

-  notificarea detaliată a Parlamentul cu privire la măsurile luate pentru a respecta recomandările autorității care acordă descărcarea de gestiune (rapoarte de monitorizare) și cele ale Curții de Conturi;

16.  consideră, de asemenea, că rolul Parlamentului în supravegherea dimensiunii de guvernanță a agențiilor descentralizate ar putea fi îmbunătățit semnificativ prin înființarea unei unități specializate în cadrul Parlamentului, căreia să i se încredințeze sarcina unui control orizontal continuu al guvernanței acestor agenții, pe baza schimbului sincer și reciproc de informații, de cooperare și de valori; sugerează, în plus, să se consolideze cooperarea cu Grupul mixt de control parlamentar și să se revizuiască normele privind misiunile pe lângă agenții, pentru a permite un contact periodic mai bun între comisiile parlamentare și agențiile care intră în domeniul lor de competență;

17.  propune ca, în cadrul revizuirii la cinci ani, pe lângă activitățile de control desfășurate de comisiile Parlamentului în cazul agențiilor care intră în sfera lor de competență și pe baza acestora, Comisia pentru afaceri constituționale să organizeze o dezbatere anuală privind funcționarea și guvernanța agențiilor, urmată, dacă se consideră adecvat și/sau necesar, de o dezbatere în plen cu scopul de a facilita un sistem mai puternic și mai structurat de control al activităților agențiilor în cadrul Parlamentului; propune, de asemenea, având în vedere rolul de intermediari al agențiilor între UE și statele membre, o perioadă de consultare cu parlamentele naționale, în cazul în care acestea doresc să intervină în această chestiune;

18.  consideră că agențiile Uniunii trebuie să aplice normele și principiile bunei guvernanțe și ale unei mai bune legiferări, inclusiv prin organizarea de consultări publice deschise cu privire la proiectele lor de propuneri de acte secundare și terțiare, în cazul în care domeniul de activitate al agenției permite acest lucru; propune ca agențiile să fie supuse acelorași norme de transparență ca și Comisia, inclusiv norme și obligații în ceea ce privește reprezentanții grupurilor de interese;

19.  subliniază că agențiile Uniunii ar trebui să își respecte cu scrupulozitate sarcinile și să acționeze în conformitate cu mandatele care le-au fost încredințate de către Parlament și Consiliu, asigurându-se, în același timp, că toate sarcinile care rezultă din cadrul de reglementare sunt îndeplinite integral și în termenul prevăzut; consideră că este imperativ ca agențiile Uniunii să fie transparente atunci când își îndeplinesc mandatele;

20.  propune ca toate agențiile să poată fi în măsură să prezinte avize fără caracter obligatoriu cu privire la dosarele în curs care intră în domeniul lor de competență;

21.  consideră, în plus, că, în cazul unor eventuale modificări viitoare ale tratatelor, ar trebui să se aibă în vedere modul în care agențiile pot fi consacrate și mai bine în tratate, în special în raport cu articolele 13 și 14 din TUE și articolele 290 și 291 din TFUE, introducând o definiție clară a diferitelor tipuri de agenții, a competențelor care le pot fi conferite și a principiilor generale care garantează controlul parlamentar asupra lor;

Probleme bugetare

22.  ia act de faptul că finanțarea din taxe a agențiilor se ridică în prezent la aproximativ 1 miliard de euro anual, ceea ce poate reduce presiunea asupra bugetului UE și poate reprezenta o modalitate eficace de finanțare a activităților agențiilor în cazurile în care modelul de afaceri permite acest lucru; își exprimă, cu toate acestea, preocuparea cu privire la posibilele conflicte de interese care ar putea apărea dacă agențiile ar trebui să se bazeze pe cotizațiile membrilor ca principală sursă de venit; insistă că trebuie să existe măsuri de salvgardare pentru a se evita orice conflict de interese;

23.  subliniază necesitatea de se a ține seama de noile priorități în materie de climă, sustenabilitate și protecție a mediului din următorul CFM și de sarcinile atribuite anumitor agenții în ceea ce privește implementarea acestui CFM;

24.  remarcă faptul că, deși agențiile descentralizate au o serie de similitudini în ceea ce privește gestiunea bugetară, abordările universale s-au dovedit a fi în detrimentul gestionării eficiente și eficace a anumitor agenții; consideră că obiectivul de reducere cu 5 % a personalului și de redistribuire a personalului între agenții este un exercițiu unic; își reiterează intenția de a se opune oricărei astfel de abordări în viitor;

25.  ia act cu îngrijorare de faptul că unele agenții întâmpină dificultăți în atragerea de personal calificat din cauza condițiilor de angajare; consideră că organismele Uniunii trebuie să fie în măsură să atragă personal calificat pentru a-și îndeplini sarcinile în mod eficace și eficient; solicită, prin urmare, să se realizeze acțiuni concrete pentru a îndeplini aceste obiective;

26.  remarcă faptul că prin cooperarea mai strânsă între agenții în ceea ce privește utilizarea în comun a serviciilor s-au generat economii, cum ar fi prin crearea unui portal comun pentru achiziții publice; încurajează explorarea în continuare a potențialului de utilizare în comun a serviciilor, fie între agenții, fie între Comisie și agenții, pentru a crea noi sinergii și a le optimiza pe cele existente; consideră că, acolo unde este cazul, ar putea fi obținută o mai mare eficiență bugetară printr-o cooperare strânsă în ceea ce privește sprijinul administrativ și serviciile de gestionare a facilităților între organismele și agențiile Uniunii din imediata vecinătate;

27.  ia act de faptul că bugetele agențiilor ar trebui întocmite respectând principiul de întocmire a bugetului în funcție de performanțe și ținând cont de obiectivele agenției și de rezultatele preconizate ale activităților sale; solicită o abordare tematică la întocmirea bugetului agențiilor descentralizate, pentru a stabili mai bine sarcinile prioritare ale agențiilor, a spori cooperarea și a evita suprapunerile, în special în cazul agențiilor care își desfășoară activitatea în cadrul aceluiași domeniu de politici;

28.  ia act cu îngrijorare de faptul că un anumit număr de cerințe administrative sunt disproporționate pentru agențiile care nu au atins o anumită dimensiune; se așteaptă ca Comisia și Consiliul să se asigure că cerințele administrative aplicabile sunt proporționale cu resursele financiare și umane ale tuturor agențiilor;

29.  reamintește că procedura legislativă conduce la modificări ale propunerii inițiale a Comisiei; ia act cu îngrijorare de faptul că situațiile financiare actualizate sunt disponibile, în general, numai la sfârșitul procedurii legislative, dacă este cazul; reamintește rolurile duble ale Parlamentului și ale Consiliului, de autoritate legislativă și de autoritate bugetară;

30.  salută proiectul de text revizuit al regulamentului financiar cadru pentru agențiile descentralizate al Comisiei și, în special, planurile prezentate care vizează consolidarea guvernanței acestor agenții;

31.  susține, cu toate acestea, că numeroase chestiuni rămân încă nesoluționate și îndeamnă Comisia să prezinte fără întârziere o evaluare a agențiilor care au mai multe locații, așa cum recomandă grupul de lucru interinstituțional, precum și propuneri privind posibilele fuziuni, închideri și/sau transferuri de sarcini către Comisie, pe baza unei analize aprofundate și utilizând criterii clare și transparente, așa cum a fost prevăzut în mandatul grupului de lucru interinstituțional, dar care nu au fost niciodată examinate în mod corespunzător deoarece Comisia nu a prezentat propuneri în acest sens;

32.  observă că auditul agențiilor descentralizate rămâne „în responsabilitatea deplină a [Curții de Conturi], care gestionează toate procedurile administrative și de achiziții care se impun și le finanțează”; reiterează faptul că auditul realizat de auditorii din sectorul privat a dus la o creștere semnificativă a sarcinii administrative suportate de agenții și a generat, ca urmare a timpului dedicat achizițiilor publice și gestionării contractelor de audit, cheltuieli suplimentare, punând o presiunea și mai mare asupra resurselor deja reduse ale agențiilor; subliniază că este imperativ ca această problemă să fie soluționată în conformitate cu abordarea comună, în contextul revizuirii regulamentului financiar cadru; invită toate părțile implicate în această revizuire să clarifice această chestiune de urgență, pentru a reduce în mod semnificativ sarcina administrativă excesivă;

33.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, Curții de Conturi Europene și agențiilor descentralizate ale UE.


AVIZ al Comisiei pentru bugete (11.12.2018)

destinat Comisiei pentru afaceri constituționale

referitor la punerea în aplicare a dispozițiilor legale și a declarației comune pentru asigurarea controlului parlamentar asupra agențiilor descentralizate

(2018/2114(INI))

Raportor pentru aviz: Jens Geier

SUGESTII

Comisia pentru bugete recomandă Comisiei pentru afaceri constituționale, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  observă că finanțarea din taxe a agențiilor totalizează în prezent circa 1 miliard EUR pe an, ceea ce reduce în mod semnificativ presiunea asupra bugetului Uniunii; consideră că finanțarea din taxe reprezintă un mod eficace de finanțare a activităților agenției în cazurile în care modelul de afaceri permite acest lucru; constată, cu toate acestea, că trebuie să existe măsuri de salvgardare pentru a se evita orice conflict de interese;

2.  remarcă faptul că, deși agențiile descentralizate au o serie de similitudini în ceea ce privește gestiunea bugetară, abordările universale s-au dovedit a fi în detrimentul gestionării eficiente și eficace a anumitor agenții; consideră că obiectivul de reducere cu 5 % a personalului și de redistribuire a personalului între agenții este un exercițiu unic; își reiterează intenția de a se opune oricărei astfel de abordări în viitor;

3.   consideră că decizia privind localizarea unei agenții este de o mare importanță și consideră că instituțiile Uniunii trebuie să ia în considerare criterii obiective, cum ar fi accesibilitatea, sinergiile administrative și proximitatea față de părțile interesate, pentru a lua cea mai bună decizie posibilă; se așteaptă ca prerogativele Parlamentului și ale Consiliului, în calitate de colegiuitori ai Uniunii, să fie pe deplin respectate în deciziile viitoare referitoare la localizarea agențiilor;

4.  cere Comisiei ca, în conformitate cu recomandările Grupului de lucru interinstituțional privind resursele agențiilor descentralizate, să prezinte rapid o evaluare a agențiilor care au mai multe locații, utilizând o abordare coerentă pentru a evalua valoarea lor adăugată, luând în considerare costurile suportate; solicită să se ia măsuri semnificative pe baza rezultatelor evaluării, cu scopul de a reduce numărul de locații multiple, dacă și unde este cazul;

5.  ia act cu îngrijorare de faptul că unele agenții întâmpină dificultăți în atragerea de personal calificat, din cauza condițiilor nefavorabile de angajare și a limitărilor cauzate de coeficientul de salarizare; consideră că organismele Uniunii trebuie să fie în măsură să atragă personal calificat pentru a-și îndeplini sarcinile în mod eficace și eficient; solicită, prin urmare, să se realizeze acțiuni concrete pentru corectarea coeficienților aplicați la salarii, pentru a reflecta mai bine costurile reale;

6.  remarcă faptul că prin cooperarea mai strânsă între agenții în ceea ce privește utilizarea în comun a serviciilor s-au generat economii, cum ar fi prin crearea unui portal comun pentru achiziții publice; încurajează explorarea în continuare a potențialului de utilizare în comun a serviciilor, fie între agenții, fie între Comisie și agenții, pentru a crea noi sinergii și a le optimiza pe cele existente; consideră că, acolo unde este cazul, ar putea fi obținută o mai mare eficiență bugetară printr-o cooperare strânsă în ceea ce privește sprijinul administrativ și serviciile de gestionare a facilităților între organismele și agențiile Uniunii din imediata vecinătate;

7.  consideră că supravegherea democratică poate fi consolidată prin asigurarea participării reprezentanților desemnați de Parlament la reuniunile consiliilor de administrație; consideră că garantarea celui mai bun raport calitate-preț pentru cetățenii europeni, reprezentați de Parlament, ar trebui să fie un factor important în acest proces decizional; constată că, în unele ocazii, instituțiile Uniunii s-au abținut de la utilizarea acestei posibilități prevăzute în abordarea comună;

8.  ia act de faptul că bugetele agențiilor ar trebui întocmite respectând principiul de întocmire a bugetului în funcție de performanțe și ținând cont de obiectivele agenției și de rezultatele preconizate ale activităților sale; solicită o abordare tematică la întocmirea bugetului agențiilor descentralizate, pentru a stabili mai bine sarcinile prioritare ale agențiilor, a spori cooperarea și a evita suprapunerile, în special în cazul agențiilor care își desfășoară activitatea în cadrul aceluiași domeniu de politici;

9.  ia act cu îngrijorare de faptul că un anumit număr de cerințe administrative sunt disproporționate pentru agențiile care nu au atins o anumită dimensiune; se așteaptă ca Comisia și Consiliul să se asigure că cerințele administrative aplicabile sunt proporționale cu resursele financiare și umane ale tuturor agențiilor;

10.  reamintește că procedura legislativă conduce la modificări ale propunerii inițiale a Comisiei; ia act cu îngrijorare de faptul că situațiile financiare actualizate sunt disponibile, în general, numai la sfârșitul procedurii legislative, dacă este cazul; reamintește rolurile duble ale Parlamentului și ale Consiliului, de autoritate legislativă și de autoritate bugetară.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

10.12.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

24

1

2

Membri titulari prezenți la votul final

Jean Arthuis, Richard Ashworth, Lefteris Christoforou, Manuel dos Santos, André Elissen, José Manuel Fernandes, Eider Gardiazabal Rubial, Jens Geier, Ingeborg Gräßle, John Howarth, Siegfried Mureșan, Liadh Ní Riada, Jan Olbrycht, Pina Picierno, Paul Rübig, Petri Sarvamaa, Jordi Solé, Patricija Šulin, Indrek Tarand, Monika Vana, Daniele Viotti, Marco Zanni

Membri supleanți prezenți la votul final

Xabier Benito Ziluaga, Karine Gloanec Maurin, Marco Valli

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Clara Eugenia Aguilera García, Claudia Schmidt

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

24

+

ALDE

Jean Arthuis

GUE/NGL

Xabier Benito Ziluaga, Liadh Ní Riada

PPE

Richard Ashworth, Lefteris Christoforou, José Manuel Fernandes, Ingeborg Gräßle, Siegfried Mureșan, Jan Olbrycht, Paul Rübig, Petri Sarvamaa, Claudia Schmidt, Patricija Šulin

S&D

Clara Eugenia Aguilera García, Eider Gardiazabal Rubial, Jens Geier, Karine Gloanec Maurin, John Howarth, Pina Picierno, Manuel dos Santos, Daniele Viotti

VERTS/ALE

Jordi Solé, Indrek Tarand, Monika Vana

1

-

ENF

André Elissen

2

0

EFDD

Marco Valli

ENF

Marco Zanni

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


AVIZ al Comisiei pentru control bugetar (8.1.2019)

destinat Comisiei pentru afaceri constituționale

referitor la punerea în aplicare a dispozițiilor legale și a declarației comune pentru asigurarea controlului parlamentar asupra agențiilor descentralizate

(2018/2114(INI))

Raportor: Dennis de Jong

SUGESTII

Comisia pentru control bugetar recomandă Comisiei pentru afaceri constituționale, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  recunoaște punerea în aplicare de către agențiile Uniunii a declarației comune și a abordării comune, precum și a foii de parcurs aferente; evidențiază, în special, recomandările Grupului de lucru interinstituțional privind agențiile descentralizate, care au fost aprobate de Conferința președinților la 18 ianuarie 2018; ia act de faptul că, în urma reuniunii de monitorizare din 12 iulie 2018, s-a considerat că lucrările grupului de lucru interinstituțional s-au încheiat;

2.  salută proiectul de text revizuit al regulamentului financiar cadru pentru agențiile descentralizate al Comisiei și, în special, planurile prezentate care vizează consolidarea guvernanței acestor agenții;

3.  susține, cu toate acestea, că numeroase chestiuni rămân încă nesoluționate și îndeamnă Comisia să prezinte fără întârziere o evaluare a agențiilor care au mai multe locații, așa cum recomandă grupul de lucru interinstituțional, precum și propuneri privind posibilele fuziuni, închideri și/sau transferuri de sarcini către Comisie, pe baza unei analize aprofundate și utilizând criterii clare și transparente, așa cum a fost prevăzut în mandatul grupului de lucru interinstituțional, dar care nu au fost niciodată examinate în mod corespunzător deoarece Comisia nu a prezentat propuneri în acest sens;

4.  reamintește scrisorile trimise de președintele său la 28 martie 2018 președintelui Comisiei și președintelui în exercițiu al Consiliului, în care își exprimă regretul, având în vedere prerogativele sale de colegislator, că Parlamentul nu a fost implicat în procedura de selecție a noului sediu al Agenției Europene pentru Medicamente și solicită ca declarația comună și abordarea comună să fie reexaminate în consecință; îndeamnă Comisia să pregătească propunerile necesare, pe baza unei analize aprofundate a punerii în aplicare a declarației comune și a abordării comune, așa cum a solicitat Consiliul în răspunsul său la scrisoarea menționată mai sus;

5.  ia act de faptul că bugetele agențiilor ar trebui întocmite respectând principiul de întocmire a bugetului în funcție de performanțe și ținând cont de obiectivele agenției și de rezultatele preconizate ale activităților sale; solicită ca întocmirea bugetului agențiilor descentralizate să facă obiectul unei abordări tematice pentru a defini mai bine sarcinile prioritare ale agențiilor, a îmbunătăți cooperarea și a evita suprapunerile, în special în cadrul agențiilor care își desfășoară activitatea în același domeniu de politică;

6.  își exprimă preocuparea cu privire la posibilele conflicte de interese care ar putea apărea dacă agențiile ar trebui să se bazeze pe cotizațiile membrilor ca principală sursă de venit; reiterează faptul că agențiile sunt conștiente de acest risc reputațional și ar prefera un flux constant și previzibil de venituri de la bugetul UE, care este esențial și pentru planificare, mai degrabă decât să se bazeze pe cotizații, care sunt imprevizibile și variază de la an la an; îndeamnă Comisia să prezinte o propunere care să prevadă plătirea directă a cotizațiilor către Comisie, agențiile beneficiind, la rândul lor, de subvenții regulate de la bugetul UE;

7.  solicită acțiuni concrete pentru corectarea coeficienților aplicați la salarii, pentru a reflecta mai bine costurile reale;

8.  reiterează solicitarea sa în vederea adoptării unor obligații raționalizate și armonizate în materie de raportare, în special în ceea ce privește raportul anual de activitate, raportul privind gestiunea bugetară și financiară și conturile finale;

9.  încurajează agențiile să informeze Parlamentul în mod detaliat cu privire la măsurile luate pentru a respecta recomandările autorității care acordă descărcarea de gestiune („rapoarte de monitorizare”) și cele ale Curții de Conturi;

10.  ia act de faptul că, pentru a gestiona în mod corespunzător noile sarcini, pentru a viza creșteri constante ale eficienței, pentru a asigura ocuparea rapidă și eficace a posturile vacante și pentru a consolida capacitatea lor de a atrage experți, agențiile ar trebui să își monitorizeze și să își evalueze în mod continuu gradul de ocupare a posturilor și nevoile lor în materie de resurse umane și financiare suplimentare și să facă solicitările necesare pentru a-și putea îndeplini în mod corespunzător sarcinile și responsabilitățile ce le revin;

11.  observă că auditul agențiilor descentralizate rămâne „în responsabilitatea deplină a [Curții de Conturi], care gestionează toate procedurile administrative și de achiziții care se impun și le finanțează”; reiterează faptul că auditul realizat de auditorii din sectorul privat a dus la o creștere semnificativă a sarcinii administrative suportate de agenții și a generat, ca urmare a timpului dedicat achizițiilor publice și gestionării contractelor de audit, cheltuieli suplimentare, punând o presiunea și mai mare asupra resurselor deja reduse ale agențiilor; subliniază că este imperativ ca această problemă să fie soluționată în conformitate cu abordarea comună, în contextul revizuirii regulamentului financiar cadru; invită toate părțile implicate în această revizuire să clarifice această chestiune de urgență, pentru a reduce în mod semnificativ sarcina administrativă excesivă.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

7.1.2019

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

8

0

2

Membri titulari prezenți la votul final

Dennis de Jong, Ingeborg Gräßle, Georgi Pirinski, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Bart Staes

Membri supleanți prezenți la votul final

Karin Kadenbach, Andrey Novakov

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Pervenche Berès, John Howarth, Jude Kirton-Darling

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

8

+

GUE/NGL

Dennis de Jong

PPE

Ingeborg Gräßle

S&D

Pervenche Berès, John Howarth, Karin Kadenbach, Jude Kirton-Darling, Georgi Pirinski

VERTS/ALE

Bart Staes

0

-

 

 

2

0

PPE

Andrey Novakov, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abstention


AVIZ al Comisiei pentru afaceri economice și monetare (11.12.2018)

destinat Comisiei pentru afaceri constituționale

referitor la punerea în aplicare a dispozițiilor legale și a declarației comune pentru asigurarea controlului parlamentar asupra agențiilor descentralizate

(2018/2114(INI))

Raportor pentru aviz: Peter Simon

SUGESTII

Comisia pentru afaceri economice și monetare recomandă Comisiei pentru afaceri constituționale, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază că agențiile Uniunii ar trebui să își respecte cu scrupulozitate sarcinile și să acționeze în conformitate cu mandatele care le-au fost încredințate de către Parlament și Consiliu, asigurându-se, în același timp, că toate sarcinile care rezultă din cadrul de reglementare sunt îndeplinite integral și în termenul prevăzut; consideră că este imperativ ca agențiile Uniunii să fie transparente atunci când își îndeplinesc mandatele;

2.  solicită ca, pentru a-și îmbunătăți nivelul de responsabilitate, agențiile Uniunii să răspundă la întrebările adresate de Parlament sau de Consiliu în termen de cel mult cinci săptămâni de la primirea acestora; sugerează, de asemenea, ca, la cerere, președinții agențiilor Uniunii să poarte discuții orale confidențiale, în spatele ușilor închise, cu președintele, vicepreședinții și coordonatorii comisiei competente a Parlamentului;

3.  consideră că agențiile Uniunii ar trebui să încerce să implice în mod regulat părțile interesate relevante și să aplice principiile unei mai bune reglementări, inclusiv să organizeze consultări publice deschise cu privire la proiectele lor de propuneri de acte juridice secundare și terțiare;

4.  sugerează că participarea reprezentanților Parlamentului la reuniunile consiliilor de administrație ale autorităților de supraveghere și ale grupurilor părților interesate ar facilita înțelegerea reciprocă a problemelor în cauză de către Parlament, statele membre și Comisie, așa cum se întâmplă în cazul participării la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei;

5.  subliniază că prerogativele Parlamentului ar trebui respectate în permanență; consideră deci că Parlamentul ar trebui să fie implicat în mod sistematic și pe picior de egalitate cu Comisia și Consiliul în definirea și ponderarea criteriilor pentru stabilirea sediilor tuturor organismelor și agențiilor Uniunii; reamintește, în acest sens, angajamentul Consiliului de a revizui declarația comună din 19 iulie 2012 privind agențiile descentralizate, cu scopul de a asigura implicarea comună și activă a tuturor instituțiilor UE; consideră că garantarea celui mai bun raport calitate-preț pentru cetățenii europeni, reprezentați de Parlament, ar trebui să fie un factor important în acest proces decizional;

6.  invită Comisia ca, în analiza sa aprofundată privind punerea în aplicare a declarației comune și a abordării comune din 19 iulie 2012, să evalueze, până în aprilie 2019, măsurile care ar trebui revizuite și puse în aplicare pentru a asigura controlul adecvat de către Parlament și măsura în care dispozițiile reflectă realitatea din peisajul juridic și instituțional al agențiilor descentralizate, în special în ceea ce privește structura și aspectele legate de guvernanță, și măsura în care acestea sunt suficient de flexibile pentru a acoperi natura diversă a agențiilor;

7.  reamintește prerogativa sa în calitate de colegiuitor și insistă asupra respectării depline a procedurii legislative ordinare în ceea ce privește deciziile referitoare la stabilirea sediilor organismelor și agențiilor sale;

8.  constată că numărul agențiilor și resursele alocate acestora a crescut în ultimii ani; solicită o înțelegere comună și clară între instituțiile UE cu privire la rolul agențiilor;

9.  subliniază că stabilirea sediului unei agenții nu ar trebui să afecteze exercitarea atribuțiilor și sarcinilor sale, structura sa de guvernanță, modul său principal de funcționare sau finanțarea principală a activităților acesteia; subliniază, cu toate acestea, că sediul unei agenții ar trebui să permită o mai mare eficiență bugetară prin implementarea unor servicii comune între agențiile Uniunii, în special existența unor spații comune, deoarece serviciile comune de infrastructură, de sprijin administrativ și de gestionare a instalațiilor generează câștiguri semnificative în materie de eficiență.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

10.12.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

48

0

0

Membri titulari prezenţi la votul final

Hugues Bayet, Pervenche Berès, Jonás Fernández, Giuseppe Ferrandino, Stefan Gehrold, Sven Giegold, Neena Gill, Roberto Gualtieri, Brian Hayes, Gunnar Hökmark, Danuta Maria Hübner, Barbara Kappel, Othmar Karas, Wolf Klinz, Georgios Kyrtsos, Philippe Lamberts, Werner Langen, Bernd Lucke, Olle Ludvigsson, Gabriel Mato, Bernard Monot, Caroline Nagtegaal, Luděk Niedermayer, Ralph Packet, Sirpa Pietikäinen, Dariusz Rosati, Martin Schirdewan, Molly Scott Cato, Pedro Silva Pereira, Peter Simon, Theodor Dumitru Stolojan, Kay Swinburne, Paul Tang, Ramon Tremosa i Balcells, Marco Valli, Tom Vandenkendelaere, Miguel Viegas, Jakob von Weizsäcker

Membri supleanți prezenți la votul final

Matt Carthy, Ashley Fox, Sophia in ‘t Veld, Ramón Jáuregui Atondo, Syed Kamall, Paloma López Bermejo, Thomas Mann, Romana Tomc, Lieve Wierinck, Roberts Zīle

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

48

+

ALDE

Sophia in 't Veld, Wolf Klinz, Caroline Nagtegaal, Ramon Tremosa i Balcells, Lieve Wierinck

ECR

Ashley Fox, Syed Kamall, Bernd Lucke, Ralph Packet, Kay Swinburne, Roberts Zīle

EFDD

Bernard Monot, Marco Valli

ENF

Barbara Kappel

GUE/NGL

Matt Carthy, Paloma López Bermejo, Martin Schirdewan, Miguel Viegas

PPE

Stefan Gehrold, Brian Hayes, Gunnar Hökmark, Danuta Maria Hübner, Othmar Karas, Georgios Kyrtsos, Werner Langen, Thomas Mann, Gabriel Mato, Luděk Niedermayer, Sirpa Pietikäinen, Dariusz Rosati, Theodor Dumitru Stolojan, Romana Tomc, Tom Vandenkendelaere

S&D

Hugues Bayet, Pervenche Berès, Jonás Fernández, Giuseppe Ferrandino, Neena Gill, Roberto Gualtieri, Ramón Jáuregui Atondo, Olle Ludvigsson, Pedro Silva Pereira, Peter Simon, Paul Tang, Jakob von Weizsäcker

VERTS/ALE

Sven Giegold, Philippe Lamberts, Molly Scott Cato

0

-

 

 

0

0

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (22.1.2019)

destinat Comisiei pentru afaceri constituționale

referitor la punerea în aplicare a dispozițiilor legale și a declarației comune pentru asigurarea controlului parlamentar asupra agențiilor descentralizate

(2018/2114(INI))

Raportor pentru aviz: Ivo Belet

SUGESTII

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru afaceri constituționale, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât declarația comună și abordarea comună nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic și au fost convenite fără a aduce atingere competențelor legislative ale instituțiilor,

1.  consideră că reprezentanții numiți de Parlament joacă un rol important în reuniunile consiliilor de administrație, deoarece consolidează rolul legitim de control democratic al Parlamentului European reprezentându-i pe cetățenii Uniunii și asigură o guvernanță mai transparentă; este de părere că declarația comună nu ar trebui să indice numărul de deputați pe care Parlamentul poate să îi numească; consideră că Parlamentul ar trebui să numească reprezentanți și în cadrul consiliului de administrație al EFSA;

2.  ia act de faptul că declarația comună și abordarea comună nu au un caracter obligatoriu din punct de vedere juridic;

3.  regretă faptul că Parlamentul, în calitate de garant principal al respectării principiului democrației în UE, nu a fost implicat pe deplin în procedura de alegere a noului sediu al Agenției Europene pentru Medicamente (EMA), chestiune care a fost soluționată în cele din urmă, în ciuda importanței deciziei, prin tragere la sorți; ia act de faptul că deciziile referitoare la stabilirea sediului agențiilor descentralizate trebuie să fie luate respectându-se pe deplin prerogativele Parlamentului European, în cadrul procedurii legislative ordinare, conformă căreia Parlamentul și Consiliul sunt colegiuitori în condiții de egalitate; insistă asupra faptului că, în conformitate cu angajamentul Consiliului în această privință(1), procedura care a fost urmată pentru selectarea noii locații a EMA, o agenție de importanță majoră în care perturbările ar fi trebuit menținute la minimum, a fost specifică situației, nu constituie un precedent și nu trebuie să fie utilizată din nou;

4.  se așteaptă ca prerogativele Parlamentului și ale Consiliului, în calitate de colegiuitori, să fie respectate pe deplin în deciziile viitoare referitoare la stabilirea sau schimbarea sediului agențiilor; consideră că Parlamentul ar trebui să fie implicat în mod sistematic pe parcursul întregului proces legislativ și în condiții de egalitate cu Consiliul și Comisia în definirea și ponderarea criteriilor pentru stabilirea sediilor tuturor organismelor și agențiilor Uniunii, în mod transparent; subliniază că Parlamentul, Consiliul și Comisia și-au asumat, în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016(2), angajamentul de a coopera sincer și transparent și că acordul subliniază principiul egalității dintre cei doi colegiuitori, așa cum este consacrat în tratate; subliniază valoarea intensificării schimbului de informații, încă din etapele inițiale ale viitoarelor procese pentru localizarea agențiilor, subliniind că acest schimb de informații ar facilita exercitarea de către cele trei instituții a drepturilor și prerogativelor lor;

5.  invită Comisia să furnizeze, până în aprilie 2019, o analiză aprofundată a punerii în aplicare a declarației comune și a abordării comune, în special în ceea ce privește alegerea sediului agențiilor descentralizate și creșterea transparenței în guvernarea acestora, pentru a iniția revizuirea acestor texte imediat ce membrii noului Parlament își vor prelua funcția;

6.  ia act de faptul că declarația comună poate fi un instrument util de consolidare și de raționalizare a mecanismelor de gestionare a conflictelor de interese, în special pentru agențiile finanțate din taxe; subliniază că agențiile Uniunii ar trebui să își respecte cu scrupulozitate sarcinile și ar trebui să se limiteze la mandatele care le-au fost încredințate de către Parlament și Consiliu, asigurându-se, în același timp, că toate sarcinile care rezultă din cadrul de reglementare sunt îndeplinite integral și în termenul prevăzut;

7.  subliniază că, în cazul deciziilor bugetare și în materie de personal privind agențiile descentralizate, caracteristicile, sarcinile suplimentare și volumul de muncă al agenției trebuie să fie luate în considerare și că posibilele reduceri bugetare și în materie de personal nu pot fi efectuate pe baza unei abordări universale; subliniază, de asemenea, că este necesar ca, în următorul cadru financiar multianual (CFM), să se țină seama de noile priorități în materie de climă, sustenabilitate și protecție a mediului și de sarcinile atribuite agențiilor în ceea ce privește punerea sa în aplicare, precum și de nevoile agențiilor care traversează evenimente și procese care le-ar putea afecta activitatea, cum ar fi relocarea;

8.  ia act de faptul că principiul oportunității de a respecta un echilibru geografic în repartizarea sediilor agențiilor și principiul care constă în a acorda prioritate noilor state membre în calitate de țări-gazdă, enunțate în declarația comună, nu au fost respectate în cazul noilor sedii ale EMA și ABE;

9.  subliniază că declarația comună recomandă ca, în cazul în care autoritatea legislativă decide să atribuie sarcini suplimentare agențiilor față de propunerea inițială a Comisiei, redefinirea priorităților legate de activitățile acestora ar trebui să fie întotdeauna considerată o alternativă la acordarea unor resurse suplimentare(3); consideră că redefinirea priorităților legate de activitățile care intră în domeniul de competență al Agenției Europene pentru Medicamente ar trebui, pe cât posibil, evitată, având în vedere că misiunea sa principală este protejarea sănătății publice în UE.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

22.1.2019

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

50

4

2

Membri titulari prezenți la votul final

Margrete Auken, Pilar Ayuso, Catherine Bearder, Ivo Belet, Simona Bonafè, Biljana Borzan, Paul Brannen, Soledad Cabezón Ruiz, Nessa Childers, Birgit Collin-Langen, Miriam Dalli, Seb Dance, Mark Demesmaeker, Stefan Eck, Bas Eickhout, José Inácio Faria, Karl-Heinz Florenz, Francesc Gambús, Elisabetta Gardini, Arne Gericke, Jens Gieseke, Julie Girling, Sylvie Goddyn, Françoise Grossetête, Jytte Guteland, Anneli Jäätteenmäki, Jean-François Jalkh, Benedek Jávor, Kateřina Konečná, Urszula Krupa, Peter Liese, Valentinas Mazuronis, Susanne Melior, Miroslav Mikolášik, Rory Palmer, Bolesław G. Piecha, Pavel Poc, John Procter, Frédérique Ries, Daciana Octavia Sârbu, Annie Schreijer-Pierik, Ivica Tolić, Nils Torvalds, Adina-Ioana Vălean, Jadwiga Wiśniewska, Damiano Zoffoli

Membri supleanți prezenți la votul final

Nikos Androulakis, Cristian-Silviu Bușoi, Christophe Hansen, Martin Häusling, Anja Hazekamp, Jan Huitema, Tilly Metz, Bart Staes, Tiemo Wölken

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Olle Ludvigsson

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

50

+

ALDE

Catherine Bearder, Jan Huitema, Anneli Jäätteenmäki, Valentinas Mazuronis, Frédérique Ries, Nils Torvalds

EFDD

Sylvie Goddyn

ENF

Jean-François Jalkh

GUE/NGL

Stefan Eck, Anja Hazekamp, Kateřina Konečná

PPE

Pilar Ayuso, Ivo Belet, Cristian-Silviu Bușoi, Birgit Collin-Langen, José Inácio Faria, Karl-Heinz Florenz, Francesc Gambús, Elisabetta Gardini, Jens Gieseke, Julie Girling, Françoise Grossetête, Christophe Hansen, Peter Liese, Miroslav Mikolášik, Annie Schreijer-Pierik, Ivica Tolić, Adina-Ioana Vălean

S&D

Nikos Androulakis, Simona Bonafè, Biljana Borzan, Paul Brannen, Soledad Cabezón Ruiz, Nessa Childers, Miriam Dalli, Seb Dance, Jytte Guteland, Olle Ludvigsson, Susanne Melior, Rory Palmer, Pavel Poc, Daciana Octavia Sârbu, Tiemo Wölken, Damiano Zoffoli

VERTS/ALE

Margrete Auken, Bas Eickhout, Martin Häusling, Benedek Jávor, Tilly Metz, Bart Staes

4

-

ECR

Arne Gericke, Urszula Krupa, Bolesław G. Piecha, Jadwiga Wiśniewska

2

0

ECR

Mark Demesmaeker, John Procter

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

(1)

Declarația Consiliului anexată la rezoluția legislativă care însoțește adoptarea Regulamentului UE 2018/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 726/2004 în ceea ce privește stabilirea sediului Agenției Europene pentru Medicamente.

(2)

JO L 123, 12.5.2016, p. 1.

(3)

Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului UE și a Comisiei Europene privind agențiile descentralizate, articolul 43.


AVIZ al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (24.1.2019)

destinat Comisiei pentru afaceri constituționale

referitor la punerea în aplicare a dispozițiilor legale și a declarației comune pentru asigurarea controlului parlamentar asupra agențiilor descentralizate

(2018/2114(INI))

Raportoare pentru aviz: Maria Grapini

SUGESTII

Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne recomandă Comisiei pentru afaceri constituționale, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  ia act de faptul că agențiile UE sunt instituite de către colegislatori pentru sarcini specifice în temeiul dreptului Uniunii, cum ar fi contribuția la punerea în aplicare a politicilor UE sau sprijinirea cooperării dintre UE și guvernele naționale; consideră, prin urmare, că agențiile sunt în primul rând responsabile în fața Parlamentului și a Consiliului, care trebuie să se asigure că în actele legislative care reglementează agențiile respective există mecanisme de control adecvate și că aceste mecanisme sunt ulterior puse în aplicare în mod corespunzător; subliniază că anumite domenii de politică necesită implicarea strânsă a parlamentelor naționale în controlul agențiilor (de exemplu, Grupul mixt de control parlamentar al Europol);

2.  subliniază că mecanismele de asigurare a responsabilității agențiilor sunt incluse în tratate, în regulamentele de înființare a agențiilor, în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, precum și în declarația comună și în abordarea comună;

3.  consideră că abordarea comună privind agențiile descentralizate, care stabilește principii comune pentru instituirea și funcționarea agențiilor UE, ar putea fi actualizată ținând seama, pe de o parte, de necesitatea de a avea norme comune aplicabile agențiilor UE și, pe de altă parte, de diferențele dintre agenții în ceea ce privește dimensiunea personalului, bugetul și responsabilitatea operațională; consideră că procesul care conduce la o astfel de actualizare trebuie să includă toți actorii relevanți și să fie realizat cu respectarea principiilor cooperării loiale și transparenței;

4.  consideră că agențiile UE trebuie să respecte cele mai înalte standarde de transparență față de publicul larg, facilitând astfel controlul activităților lor;

5.  consideră că natura mecanismelor de control pot varia în funcție de rolul efectiv și de impactul operațional al agenției, inclusiv de factori precum misiunea, bugetul și numărul personalului agenției, precum și de sensibilitatea politică a activităților sale; consideră că agențiile cărora li s-a acordat o mai mare competență operațională, bugete mai mari și un personal mai numeros trebuie să fie supuse unor mecanisme democratice de supraveghere și de control mai importante, în special în cazul în care acestea sunt active în domenii sensibile din punct de vedere politic; solicită, prin urmare, ca acești factori să fie luați în considerare la raționalizarea mecanismelor de guvernanță și de responsabilizare;

6.  consideră că este imperativ să se îmbunătățească în continuare relațiile dintre agențiile operaționale ale UE și statele membre, pentru a contribui la creșterea eficienței și eficacității atât în activitatea agenției, cât și în ceea ce privește politicile naționale;

7.  subliniază faptul că abordarea comună nu a fost întotdeauna urmată în adoptarea sau modificarea actelor de înființare ale agențiilor; consideră, prin urmare, că ar trebui să se aibă în vedere un acord cu caracter obligatoriu privind înființarea și funcționarea agențiilor;

8.  consideră că normele actuale privind misiunile la agenții (trei deputați o dată la doi ani, cu misiuni limitate strict la săptămânile verzi și la sediul agenției) sunt prea rigide pentru a permite contacte politice regulate între Parlament și agenții, acest contact fiind o condiție prealabilă pentru ca Parlamentul să își îndeplinească cu succes misiunea de control; propune să se acorde comisiilor o mai mare flexibilitate de a organiza vizite de control sau de informare la agenții și, în special, de a vizita locațiile în care agenția desfășoară activități operaționale; propune ca cel puțin un deputat din fiecare grup politic să poată participa la astfel de misiuni;

9.  consideră că ar trebui consolidată cooperarea cu Grupul mixt de control parlamentar al Europol; propune ca copreședintele sau alți membri relevanți ai grupului să fie invitați să participe la misiunile Parlamentului la Europol sau alte agenții, dacă este cazul;

10.  propune ca, având în vedere problemele întâmpinate în obținerea de informații suficiente, relevante și în timp util din partea agențiilor, Parlamentul să aibă în principiu dreptul de a trimite un observator la reuniunile consiliilor de administrație ale agențiilor operaționale. subliniază că această propunere nu exclude faptul că agențiile ar trebui să dispună de resurse bugetare suficiente și de personal calificat pentru a-și îndeplini mandatul în mod eficient .

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

23.1.2019

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

54

0

0

Membri titulari prezenți la votul final

Asim Ademov, Martina Anderson, Monika Beňová, Malin Björk, Caterina Chinnici, Daniel Dalton, Agustín Díaz de Mera García Consuegra, Frank Engel, Tanja Fajon, Kinga Gál, Nathalie Griesbeck, Sylvie Guillaume, Monika Hohlmeier, Sophia in ‘t Veld, Eva Joly, Dietmar Köster, Barbara Kudrycka, Cécile Kashetu Kyenge, Juan Fernando López Aguilar, Monica Macovei, Roberta Metsola, Claude Moraes, Alessandra Mussolini, József Nagy, Judith Sargentini, Giancarlo Scottà, Csaba Sógor, Sergei Stanishev, Helga Stevens, Traian Ungureanu, Bodil Valero, Marie-Christine Vergiat, Cecilia Wikström, Kristina Winberg, Tomáš Zdechovský

Membri supleanți prezenți la votul final

Carlos Coelho, Ignazio Corrao, Pál Csáky, Miriam Dalli, Gérard Deprez, Maria Grapini, Anna Hedh, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Jean Lambert, Gilles Lebreton, Jeroen Lenaers, Innocenzo Leontini, Angelika Mlinar, Emilian Pavel, Barbara Spinelli, Geoffrey Van Orden

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Wajid Khan, Anthea McIntyre, Mylène Troszczynski

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

54

+

ALDE

Gérard Deprez, Nathalie Griesbeck, Sophia in ‘t Veld, Angelika Mlinar, Cecilia Wikström

ECR

Daniel Dalton, Innocenzo Leontini, Anthea McIntyre, Monica Macovei, Helga Stevens, Geoffrey Van Orden, Kristina Winberg

EFDD

Ignazio Corrao

ENF

Gilles Lebreton, Giancarlo Scottà, Mylène Troszczynski

GUE/NGL

Martina Anderson, Malin Björk, Barbara Spinelli, Marie-Christine Vergiat

PPE

Asim Ademov, Carlos Coelho, Pál Csáky, Agustín Díaz de Mera García Consuegra, Frank Engel, Kinga Gál, Monika Hohlmeier, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Barbara Kudrycka, Jeroen Lenaers, Roberta Metsola, Alessandra Mussolini, József Nagy, Csaba Sógor, Traian Ungureanu, Tomáš Zdechovský

S&D

Monika Beňová, Caterina Chinnici, Miriam Dalli, Tanja Fajon, Maria Grapini, Sylvie Guillaume, Anna Hedh, Wajid Khan, Dietmar Köster, Cécile Kashetu Kyenge, Juan Fernando López Aguilar, Claude Moraes, Emilian Pavel, Sergei Stanishev

VERTS/ALE

Eva Joly, Jean Lambert, Judith Sargentini, Bodil Valero

0

-

 

 

0

0

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

29.1.2019

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

21

0

0

Membri titulari prezenți la votul final

Gerolf Annemans, Mercedes Bresso, Elmar Brok, Fabio Massimo Castaldo, Danuta Maria Hübner, Ramón Jáuregui Atondo, Alain Lamassoure, Jo Leinen, Markus Pieper, Paulo Rangel, Helmut Scholz, György Schöpflin, Barbara Spinelli, Claudia Țapardel, Kazimierz Michał Ujazdowski

Membri supleanți prezenți la votul final

Ashley Fox, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Rainer Wieland

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

John Howarth, Verónica Lope Fontagné, Renate Weber


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

21

+

ALDE

Renate Weber

ECR

Ashley Fox

EFDD

Fabio Massimo Castaldo

ENF

Gerolf Annemans

GUE/NGL

Helmut Scholz, Barbara Spinelli

NI

Kazimierz Michał Ujazdowski

PPE

Elmar Brok, Danuta Maria Hübner, Alain Lamassoure, Verónica Lope Fontagné, Markus Pieper, Paulo Rangel, György Schöpflin, Rainer Wieland

S&D

Mercedes Bresso, John Howarth, Ramón Jáuregui Atondo, Sylvia Yvonne Kaufmann, Jo Leinen, Claudia Țapardel

0

-

 

 

0

0

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Ultima actualizare: 8 februarie 2019Notă juridică