Procedură : 2018/2167(DEC)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0108/2019

Texte depuse :

A8-0108/2019

Dezbateri :

PV 26/03/2019 - 12
CRE 26/03/2019 - 12

Voturi :

PV 26/03/2019 - 13.4

Texte adoptate :

P8_TA(2019)0245

RAPORT     
PDF 297kWORD 119k
27.2.2019
PE 626.836v01-00 A8-0108/2019

referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea I – Parlamentul European

(2018/2167(DEC))

Comisia pentru control bugetar

Raportoare: Claudia Schmidt

1. PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

1. PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea I – Parlamentul European

(2018/2167(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017 (COM(2018)0521 – C8-0319/2018)(2),

–  având în vedere Raportul privind gestiunea bugetară și financiară pentru exercițiul financiar 2017, secțiunea I – Parlamentul European(3),

–  având în vedere Raportul anual al auditorului intern pentru exercițiul financiar 2017,

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2017, însoțit de răspunsurile instituțiilor(4),

–  având în vedere declarația de asigurare(5) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2017 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolul 318 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(6), în special articolele 164, 165 și 166,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(7), în special articolele 260, 261 și 262,

–  având în vedere Decizia Biroului din 16 iunie 2014 privind normele interne privind execuția bugetului Parlamentului European(8), în special articolul 22,

–  având în vedere articolul 94, articolul 98 alineatul (3) și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0108/2019),

A.  întrucât Președintele a adoptat conturile Parlamentului pentru exercițiul financiar 2017 la 4 iulie 2018;

B.  întrucât Secretarul General, în calitate de ordonator de credite delegat principal, a confirmat, la 6 iulie 2018, că deține asigurări rezonabile că resursele alocate la bugetul Parlamentului au fost utilizate în scopurile pentru care au fost destinate și în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare și că procedurile de control instituite oferă garanțiile necesare cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

C.  întrucât auditul Curții de Conturi, în evaluarea sa specifică privind cheltuielile administrative și de altă natură în 2017, nu a identificat deficiențe grave în rapoartele anuale de activitate examinate ale instituțiilor și organelor prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 2018/1046;

D.  întrucât articolul 262 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 2018/1046 prevede că fiecare instituție a Uniunii are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a da curs observațiilor care însoțesc decizia de descărcare de gestiune adoptată de Parlamentul European,

1.  acordă Președintelui descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Parlamentului European aferent exercițiului financiar 2017;

2.  își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2. PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea I – Parlamentul European

(2018/2167(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea I - Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 94, articolul 98 alineatul (3) și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0108/2019),

A.  întrucât, în certificarea conturilor finale, contabilul Parlamentului European (denumit în continuare „Parlamentul”) și-a exprimat asigurarea rezonabilă conform căreia aceste conturi prezintă fidel, sub toate aspectele semnificative, poziția financiară, rezultatele operațiunilor și fluxurile de numerar ale Parlamentului;

B.  întrucât, în conformitate cu procedura obișnuită, administrației Parlamentului i s-au adresat 161 de întrebări, iar răspunsurile în scris primite au fost discutate public de Comisia pentru control bugetar (CONT) a Parlamentului în prezența vicepreședintelui responsabil pentru buget, a Secretarului General și a auditorului intern;

C.  întrucât există în permanență posibilitatea de a realiza îmbunătățiri în ceea ce privește calitatea, eficiența și eficacitatea în gestionarea finanțelor publice și întrucât se impune controlul necesar pentru a garanta că administrația și conducerea politică a Parlamentului răspund în fața cetățenilor Uniunii,

Gestiunea bugetară și financiară a Parlamentului

1.  constată că creditele finale ale Parlamentului în 2017 s-au ridicat la 1 909 590 000 EUR, respectiv 19,25 % din rubrica V din cadrul financiar multianual(9) destinată cheltuielilor administrative în 2017 ale instituțiilor Uniunii în ansamblul lor, reprezentând o creștere de 3,9 % față de bugetul pe 2016 (1 838 613 983 EUR); subliniază că această creștere depășește în mod substanțial rata inflației înregistrate în Belgia în 2017, care a fost de doar 2,65 %;

2.  constată că veniturile totale înscrise în conturi până la 31 decembrie 2017 au fost de 206 991 865 EUR (2016: 183 381 513 EUR), inclusiv 50 052 674 EUR în venituri alocate (2016: 30 589 787 EUR);

3.  subliniază că patru capitole au însumat 69,5 % din totalul angajamentelor: capitolul 10 (Membrii instituției), capitolul 12 (Funcționari și agenți temporari), capitolul 20 (Clădiri și cheltuieli conexe) și capitolul 42 (Cheltuieli aferente asistenței parlamentare), ceea ce indică un grad ridicat de rigiditate pentru cea mai mare parte a cheltuielilor Parlamentului; subliniază că cea mai mare parte a bugetului Parlamentului este, în principal, administrativă și nu operativă, ceea ce trebuie luat în considerare;

4.  ia act de cifrele cu care au fost închise conturile Parlamentului pentru exercițiul financiar 2017, și anume:

(a) Credite disponibile (EUR)

credite pentru 2017:

1 909 590 000

reportări neautomate din exercițiul financiar 2016:

---

reportări automate din exercițiul financiar 2016:

285 312 645

credite corespunzătoare veniturilor alocate pentru 2017:

50 052 674

reportări corespunzătoare veniturilor alocate din 2016:

39 595 290

Total:

2 284 550 609

(b) Utilizarea creditelor în exercițiul financiar 2017 (EUR)

angajamente:

2 209 881 836

plăți efectuate:

1 904 053 540

credite reportate automat, inclusiv cele provenite din veniturile alocate:

329 655 011

credite reportate neautomat:

337 227 783

credite anulate:

39 823 600

(c) Încasări bugetare (EUR)

încasate în 2017:

206 991 865

(d) Total bilanț la 31 decembrie 2017 (EUR)

1 628 445 094

5.  subliniază că 99 % din creditele înscrise în bugetul Parlamentului, în valoare de 1 889 574 057 EUR, au fost angajate, cu o rată de anulare de 1 %; constată cu satisfacție că, la fel ca în exercițiile precedente, a fost atins un nivel foarte ridicat de execuție bugetară; remarcă faptul că totalul plăților efectuate s-a ridicat la 1 599 788 767 EUR, ceea ce înseamnă că rata de execuție a creditelor de plată a fost de 84,7 %, reprezentând o creștere de 0,3 % în comparație cu exercițiul precedent;

6.  subliniază faptul că creditele anulate în anul 2017, în valoare de 17 451 943 EUR, au fost în principal legate de remunerații și alte drepturi, precum și de cheltuielile aferente clădirilor;

7.  ia act de faptul că, în exercițiul financiar 2017, au fost aprobate șapte transferuri în conformitate cu articolele 27 și 46 din Regulamentul financiar, care s-au ridicat la 57 402 860 EUR, ceea ce reprezintă 3,01 % din creditele finale; observă că majoritatea transferurilor au fost legate de politica imobiliară a Parlamentului și au fost necesare, în special, pentru a contribui la plata anuală a chiriei pentru locațiunea pe termen lung în cazul proiectului imobiliar Konrad Adenauer;

8.  subliniază că așa-numita practică a „colectării” reprezintă o flexibilizare a principiului specificității și, prin urmare, contravine în mod deliberat principiului exactității bugetare; solicită ca în proiectul de buget anual prezentat spre adoptare de către autoritățile bugetare să fie incluse creditele pentru finanțarea clădirilor, în special pentru finanțarea clădirii Konrad Adenauer; consideră că nivelul transferurilor colectoare este în continuare foarte ridicat; este convins că aceste transferuri pot fi reduse la un nivel minim necesar printr-o gestionare mai bună a bugetului; solicită cu insistență ca politica imobiliară a Parlamentului să fie stabilită cu suficientă claritate în cadrul strategiei bugetare; condamnă cu fermitate transferurile realizate adesea în ultimul moment, care urmăresc finanțarea politicii imobiliare a Parlamentului; solicită Secretarului General și Biroului să furnizeze Comisiei pentru bugete toate documentele, planurile și contractele referitoare la politica imobiliară;

9.  subliniază necesitatea reportărilor în ceea ce privește proiectele mari de construcție sau de infrastructură, în ciuda naturii anuale a bugetului;

Avizele Curții de Conturi privind fiabilitatea conturilor pentru 2017 și legalitatea și regularitatea tranzacțiilor subiacente acestor conturi

10.  reamintește că Curtea de Conturi (denumită în continuare „Curtea”) efectuează o evaluare specifică în ceea ce privește cheltuielile administrative și de alt tip, comasate în cadrul unui grup unic de politici pentru toate instituțiile europene; subliniază că cheltuielile administrative și cheltuielile conexe includ cheltuielile cu resursele umane (salarii, alocații și pensii), care reprezintă 60 % din totalul cheltuielilor administrative, precum și cheltuielile efectuate pentru clădiri, echipamente, energie, comunicații și tehnologiile informației;

11.  constată că probele de audit indică, per ansamblu, faptul că cheltuielile aferente rubricii „Administrație” nu sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare; observă, de asemenea, că, pe baza celor nouă erori cuantificate, nivelul de eroare estimat în cadrul rubricii V din cadrul financiar multianual – „Administrație” – este de 0,5 % (în creștere față de 0,2 % în 2016);

12.  ia act de constatările specifice referitoare la Parlament cuprinse în raportul anual al Curții pentru 2017; ia act cu regret de faptul că Curtea a constatat, din cele opt operațiuni examinate ale Parlamentului, deficiențe în chiar trei dintre acestea în ceea ce privește procedura de achiziții publice, și anume respectarea criteriilor de selecție a contractelor, respectarea pe deplin a contractului-cadru și criteriul de a selecta o agenție de turism, precum și, în ceea ce privește una dintre operațiuni, deficiențe legate de rambursarea cheltuielilor grupurilor de vizitatori;

13.  ia act de răspunsurile date de Parlament în cadrul procedurii contradictorii cu Curtea; solicită Curții să informeze comisia competentă cu privire la punerea în aplicare a recomandării sale;

Raportul anual al auditorului intern

14.  ia act de faptul că, în cadrul reuniunii deschise a comisiei competente cu auditorul intern, care a avut loc la 26 noiembrie 2018, auditorul intern și-a prezentat raportul anual și a precizat că, în 2017, a elaborat rapoarte cu privire la următoarele subiecte:

-  o monitorizare a acțiunilor deschise din rapoartele de audit intern, fazele I și II din 2017;

-  nomenclatorul bugetar revizuit al Direcției Generale Comunicare (DG COMM);

-  organizarea de invitații adresate jurnaliștilor de către DG COMM;

-  achiziții și executarea contractelor în domeniul traducerilor externe;

-  politica de achiziționare a abonamentelor la biblioteci – Direcția Generală Servicii de Cercetare Parlamentară (DG EPRS);

-  drepturi individuale prevăzute de Statutul funcționarilor Uniunii Europene și de Regimul aplicabil altor agenți ai Uniunii Europene;

-  activități descentralizate de tehnologie a informației (TI);

15.  reamintește că raportul anual de activitate constituie unul dintre elementele structurii de guvernanță a Parlamentului; salută și sprijină următoarele acțiuni pe care auditorul intern le-a convenit cu direcțiile generale responsabile:

-  în ceea ce privește auditul organizării de invitații adresate jurnaliștilor de către DG COMM, îmbunătățirea cadrului de gestionare și de control, prin asigurarea faptului că rambursările către jurnaliști sunt aliniate la costurile reale suportate (de exemplu, punctele de începere și de final verificate ale călătoriilor); abordarea abaterilor sistemice de la normele care reglementează invitațiile; impunerea obligației de plată prin transfer bancar a rambursărilor către jurnaliști, inclusiv pentru deplasări la Strasbourg; și măsuri de orientare a procesului de selecție și de evaluare a caracterului economic, a eficienței și a eficacității procesului de invitație;

-  în ceea ce privește auditurile drepturilor individuale în conformitate cu Statutul funcționarilor, îmbunătățirea mediului de control și a metodologiei de control, procedurile specifice de gestionare și control care reglementează dreptul la indemnizațiile de expatriere și la diurnă (de exemplu, coerența aplicării normelor) și procedurile specifice privind indemnizațiile forfetare anuale de deplasare;

-  în ceea ce privește auditul privind achizițiile și executarea contractelor în domeniul traducerilor externe, inclusiv în ceea ce privește organizarea procesului de achiziții publice, transmiterea mai promptă a cererilor de informații suplimentare și îmbunătățirea evaluării, consolidarea criteriilor de calitate în procedurile de achiziții viitoare, încurajând societățile externe să îmbunătățească calitatea traducerilor, inclusiv prin intermediul unor verificări ex post extinse, și îmbunătățind fiabilitatea calculării costurilor reale totale ale traducerilor externe, în special având în vedere faptul că aproximativ o treime din paginile traduse sunt acoperite de traducători externi, iar această proporție este foarte probabil să crească;

-  în ceea ce privește auditul activităților descentralizate din domeniul tehnologiei informației și pentru a obține beneficii depline în privința acestui audit, consolidarea monitorizării bugetului alocat inițiativelor din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC), astfel cum au fost coordonate în cadrul programelor informatice, prin raportarea nu doar a anumitor etape ale unui proiect, ci și prin realizarea unei imagini de ansamblu de la început la final; îmbunătățirea asigurării că inițiativele TIC sunt realizate la timp, pentru domeniul de aplicare convenit, pentru calitatea necesară și în cadrul bugetului stabilit; îmbunătățirea controlului și validării de către unitățile descentralizate a noilor versiuni de software și a proceselor lor de gestionare a problemelor; și trecerea treptată de la contracte în regie (în considerarea timpului efectiv lucrat și a mijloacelor utilizate) pentru expertiza externă la contracte bazate pe rezultate;

16.  ia act de faptul că procesul de monitorizare din 2017 a dus la închiderea a 34 dintre cele 71 de acțiuni deschise, iar profilul de risc al acțiunilor restante a continuat să fie redus în mod progresiv în 2017; constată, în special, că numărul de acțiuni deschise care vizează riscuri semnificative a scăzut de la 26 la 11 și că nu au existat acțiuni deschise în cea mai mare categorie de risc „critic”; subliniază că acțiunile deschise nou adăugate pentru exercițiul bugetar 2017 nu ar trebui să diminueze îmbunătățirile realizate în ceea ce privește închiderea acțiunilor deschise;

Acțiunile întreprinse ca urmare a rezoluției referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2016

17.  ia act de răspunsurile scrise la Rezoluția referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2016 furnizate Comisiei CONT la 17 septembrie 2018 și de prezentarea efectuată de Secretarul General ca răspuns la diferitele întrebări și solicitări adresate în Rezoluția referitoare la acordarea descărcării de gestiune Parlamentului pentru exercițiul financiar 2016, precum și de schimbul de opinii ulterior cu deputații în Parlamentul European;

18.  regretă faptul că, în cazul unora dintre recomandările Rezoluției Parlamentului referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2016, nu s-au adoptat acţiuni subsecvente și că documentul de monitorizare a descărcării de gestiune nu conține nicio justificare în acest sens; subliniază că este important să se discute mai frecvent cu Secretarul General, în cadrul Comisiei CONT, chestiunile care afectează bugetul Parlamentului și execuția sa;

Descărcarea de gestiune a Parlamentului pentru exercițiul financiar 2017

19.  ia act de schimbul de opinii care a avut loc la 26 noiembrie 2018, în contextul descărcării de gestiune a Parlamentului pentru exercițiul 2017, între vicepreședintele responsabil pentru buget, Secretarul General și Comisia CONT, în prezența auditorului intern;

20.  ia act de faptul că decizia Regatului Unit de a se retrage din Uniunea Europeană a avut un impact considerabil asupra diferitelor servicii ale Parlamentului, în special asupra comisiilor, unităților de cercetare și serviciilor orizontale; ia act de faptul că serviciile Parlamentului au pregătit materiale analitice bazate pe activități de informare pentru a evalua impactul retragerii Regatului Unit asupra domeniilor de politică și a legislației în domeniile lor respective de competență, aceste materiale găsindu-se pe site-ul Parlamentului;

21.  ia act de faptul că șase agenți temporari din cadrul Secretariatului General, 41 de agenți temporari din grupurile politice și din secretariatul deputaților neafiliați, precum și 30 de agenți contractuali sunt vizați de decizia Regatului Unit de a se retrage din Uniunea Europeană; înțelege că situația lor este evaluată de la caz la caz; salută asigurarea din partea Secretarului General conform căreia nu va fi refuzată nicio prelungire a unui contract numai pe baza naționalității; invită Secretarul General să evalueze cu atenție rolul potențial al conflictelor de interese în perioada sensibilă de potenţială tranziție și posibila retragere neordonată a Regatului Unit din Uniunea Europeană;

22.  salută sprijinul Serviciului Juridic al Parlamentului la elaborarea de orientări pentru actorii financiari care se ocupă de aspecte contractuale legate de decizia Regatului Unit de a se retrage din Uniunea Europeană și la elaborarea clauzelor care urmează să fie incluse în procedura de ofertare și în documentele contractuale referitoare la decizia Regatului Unit de a se retrage din Uniunea Europeană;

23.  atrage atenția asupra obiectivului anual de reducere cu 5 % a personalului, care impunea ca Parlamentul să elimine, în 2017, 60 de posturi din schema sa de personal; reamintește că acordul politic la care s-a ajuns între Parlament și Consiliu cu privire la bugetul pe 2016, stabilind un nou parametru pentru reducerea personalului Parlamentului și prelungind perioada de aplicare a acestuia până în 2019, a menținut exceptarea grupurilor politice de la acest exercițiu; regretă, cu toate acestea, faptul că autoritățile bugetare au impus o reducere suplimentară de 76 de posturi din administrația Parlamentului în 2017 sub formă de compensație pentru o creștere a efectivului de personal pentru grupurile politice; este preocupat de faptul că această reducere semnificativă ar putea avea efecte negative asupra performanței Parlamentului și ar putea conduce la un volum de lucru excesiv pentru funcționarii care își continuă activitatea și la transferarea unor responsabilități către birourile deputaților;

24.  invită Secretarul General și toate direcțiile generale responsabile să colaboreze pentru a elabora o prezentare generală cuprinzătoare a reducerilor de personal puse în aplicare începând cu 2014, inclusiv în ceea ce privește transferurile de personal de la administrație către grupurile politice și între instituții; subliniază că această practică de rotație a personalului ridică întrebarea dacă fișele de post sunt adecvate; este profund îngrijorat de faptul că reducerea excesivă a personalului impune deputaților și asistenților parlamentari acreditați (APA) o sarcină administrativă suplimentară, în detrimentul activității legislative efective pe care trebuie să o desfășoare deputații și asistenții parlamentari acreditați;

25.  subliniază că un birou „fără hârtie” și utilizarea corectă a tehnologiei digitale, cum ar fi semnătura digitală, verificările în două etape și fișierele electronice, inclusiv pentru documentele legate de sesiunea plenară, ar reduce sarcina administrativă pentru toate părțile implicate și ar contribui la realizarea obiectivelor de reducere a utilizării hârtiei ale Parlamentului; atrage atenția asupra situației generate de existența birourilor „fără hârtie” ale comisiilor parlamentare, imprimarea tuturor documentelor fiind efectiv transferată de la secretariatul comisiilor la birourile deputaților;

26.  constată că rambursarea cheltuielilor aferente anumitor misiuni este afectată de întârzieri foarte mari; sugerează că ar trebui explorate soluții pentru a se asigura faptul că rambursarea costurilor pentru misiuni are loc într-un termen rezonabil;

27.  reiterează solicitarea adresată Conferinței președinților și Biroului de a reanaliza posibilitatea ca APA să poată însoți, în anumite condiții ce urmează să fie stabilite, deputații în cadrul delegațiilor și misiunilor parlamentare oficiale, astfel cum au solicitat deja mai mulți deputați; invită Secretarul General să analizeze consecințele bugetare și modalitățile de organizare și logistica acestor misiuni;

28.  reiterează preocuparea sa legată de presupusa practică a deputaților de a obliga APA să meargă în misiuni, mai ales la Strasbourg, fără emiterea de ordine de misiune, fără cheltuieli de misiune sau chiar fără cheltuieli de deplasare; consideră că astfel de practici creează un teren propice pentru abuzuri: APA care călătoresc fără ordine de misiune nu numai că trebuie să suporte cheltuielile aferente din propriul buzunar, dar nici nu sunt asigurați de asigurarea de serviciu; invită Secretarul General să analizeze această presupusă practică și să prezinte un raport în această privință până la sfârșitul anului;

29.  ia act de faptul că normele revizuite care reglementează plata contribuțiilor financiare pentru grupurile de vizitatori sponsorizate au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2017; invită Secretarul General să pună la dispoziție fără întârziere evaluarea acestor norme; își reiterează solicitarea de a se elimina posibilitatea de a numi APA la conducerea unui grup;

30.  solicită o revizuire a sistemului pentru calcularea rambursării cheltuielilor de călătorie pentru grupurile de vizitatori sponsorizate de deputați, pe de o parte pentru a se asigura tratamentul egal al tuturor cetățenilor Uniunii și, pe de altă parte, pentru a se promova utilizarea unor mijloace de transport mai ecologice, având în vedere că actualul sistem, bazat pe calculul kilometrajului, nu ține seama nici de izolarea geografică și obstacolele naturale care afectează anumite zone geografice ale Uniunii, și nici nu acoperă cheltuielile de transport din aceste locuri către locuri unde sunt disponibile mijloace de transport mai rapide și mai ecologice;

31.  observă că, în cazul stagiarilor angajați de către deputați, raportul de muncă este reglementat de un contract de drept privat încheiat cu deputatul în cauză, ceea ce nu le conferă un statut similar cu cel al altor categorii de membri ai personalului Parlamentului, și nici nu le permite să beneficieze de bursele acordate de Parlament (bursele Schuman); regretă că la nivelul Direcției Generale Finanțe (DG FINS) nu există un instrument sau un cadru juridic care să permită crearea unui sistem de plăți directe în avans către acești stagiari înainte de misiuni, astfel cum este cazul pentru restul personalului, în special având în vedere faptul că plata acestor cheltuieli în avans din fondurile proprii ale stagiarilor presupune un efort economic considerabil, din motive evidente;

32.  subliniază că Biroul a examinat o propunere a Secretarului General de a îmbunătăți actualul cadru juridic aplicabil stagiarilor angajați de deputați care nu beneficiază în prezent de anumite garanții, după cum au solicitat și cei peste 140 de deputați care sprijină campania „Stagii echitabile” a Intergrupului pentru tineret; subliniază că este obligația fiecărui deputat să ofere stagiarilor o remunerație adecvată în conformitate cu cadrul juridic; sprijină eforturile depuse de Birou pentru elaborarea unei propuneri cuprinzătoare și echilibrate, care să garanteze prerogativele deputaților, precum și o remunerare adecvată și garanții juridice cuprinzătoare pentru stagiari; solicită Biroului să adopte rapid noile norme, care ar trebui să intre în vigoare la începutul noului mandat; speră că se va transmite o propunere cât mai curând posibil;

33.  subliniază faptul că, în octombrie 2017, întreruperile funcționării sistemelor informatice au generat o perturbare considerabilă a activităților parlamentare; constată că între timp a fost pus în aplicare un plan de acțiune pentru a asigura o continuitate mai robustă a activității; subliniază importanța unei reacții rapide și a soluționării perturbărilor, în special atunci când acestea împiedică sau opresc complet activitatea legislativă;

34.  ia act de publicarea a două rapoarte referitoare la „costul non-Europei” și de finalizarea a două „evaluări ale valorii adăugate europeneˮ în 2017;

35.  ia act de faptul că, în urma solicitării Secretarului General, toate direcțiile generale ale Parlamentului au dezvoltat instrumente de gestionare pentru a se conforma principiului întocmirii bugetului în funcție de performanțe; observă că unele dintre obiectivele cantitative existente ar putea fi dificil de pus în aplicare în direcțiile generale, care funcționează în concordanță cu calendarul ciclului politic; invită Secretarul General să țină seama de acest fapt atunci când evaluează întocmirea bugetului în funcție de performanțe în toate direcțiile generale, ținând seama de accentul pus pe valoarea adăugată;

36.  ia act cu satisfacție de faptul că au fost create soluții tehnice pentru deputații care doresc să utilizeze pagina lor individuală pe site-ul Parlamentului pentru publicarea reuniunilor cu reprezentanții grupurilor de interese; ia act, de asemenea, de faptul că Biroul examinează oportunitatea extinderii acestei soluții pentru a se asigura că informațiile sunt disponibile direct pe site-ul Parlamentului;

37.  invită administrația Parlamentului să elaboreze un raport care să ofere o imagine de ansamblu cuprinzătoare a reprezentanților grupurilor de interese și a altor organizații care au avut acces în clădirile Parlamentului în 2017; solicită ca acest raport să fie elaborat anual pentru a asigura un nivel maxim de transparență;

38.  invită administrația Parlamentului să prezinte o imagine de ansamblu a numirilor înalților funcționari în 2017; încurajează Secretarul General să inițieze măsuri suplimentare pentru a îmbunătăți transparența și a promova egalitatea în cadrul procedurilor de numire din Parlamentul European, ținând cont de constatările și recomandările Ombudsmanului European în cauzele conexate 488/2018/KR și 514/2018/KR;

Dispersia geografică a sediului Parlamentului - Sediul unic

39.  regretă profund faptul că, în pofida solicitărilor repetate ale Parlamentului European de stabilire a unui singur sediu și a faptului că cetățenii Uniunii nu înțeleg de ce Parlamentul European ar trebui să-și împartă activitățile între două sedii, până în prezent Consiliul European nici nu a inițiat o discuție despre modul în care se poate răspunde solicitărilor Parlamentului în această privință; reamintește analiza Curții din 2014, care estimează că economiile anuale s-ar ridica la 114 milioane EUR, în cazul în care Parlamentul și-ar centraliza activitățile într-un singur loc; reamintește Rezoluția din 2013 a Parlamentului(10), care estima faptul că costurile asociate dispersiei geografice a Parlamentului se situează între 156 de milioane EUR și 204 milioane EUR pe an;

40.  ia act, în plus, de constatarea prezentată în Rezoluția sa din 20 noiembrie 2013 referitoare la stabilirea sediilor instituțiilor Uniunii Europene(11), conform căreia 78 % din toate misiunile personalului statutar al Parlamentului reprezintă rezultatul direct al dispersiei geografice a instituției; evidențiază că raportul estimează, de asemenea, impactul asupra mediului al dispersiei geografice între 11 000 și 19 000 de tone de emisii de CO2; reiterează percepția publică negativă cauzată de această dispersie; își reiterează solicitarea adresată Consiliului de a elabora o strategie cuprinzătoare pentru a conveni asupra unui singur sediu pentru Parlament;

41.  subliniază cu fermitate că aceste cheltuieli suplimentare contravin principiului bunei gestiuni financiare și principiului disciplinei bugetare; recunoaște că un singur sediu poate fi obținut numai printr-o modificare unanimă a tratatului; invită Consiliul și Comisia să inițieze fără întârziere o astfel de modificare a tratatului; consideră că această modificare a tratatului va aduce beneficii contribuabililor europeni, atât din punct de vedere economic, cât și din punctul de vedere al calității muncii deputaților; solicită, prin urmare, să se adopte în cel mai scurt timp acțiuni concrete, pentru a stabili un sediu unic al Parlamentului European, cu scopul de a nu risipi și mai mult banii publici; observă cu regret că, pentru o singură legislatură, costul dispersiei geografice a sediului Parlamentului poate ajunge la 1 miliard EUR; își exprimă dezacordul față de proiectele imobiliare multianuale destinate extinderii birourilor deputaților la Strasbourg;

42.  ia act de costurile suplimentare aferente celor 12 deplasări anuale ale Parlamentului la Strasbourg, care sunt asociate cheltuielilor de deplasare ale deputaților, ce pot fi defalcate după cum urmează pentru 2017:

 

 

Categoria

 

 

TOTAL1

 

 

MEDIE/LUNĂ

Cheltuieli de deplasare

7 700 358

641 696

Diurnă

10 036 444

836 370

Indemnizație de distanță

1 394 608

116 217

Indemnizație de durată

1 994 045

166 170

Alte costuri

47 594

3 966

TOTAL

21 173 049

1 764 421

43.  subliniază că, în plus, costul trenului Thalys în 2017 a fost de nu mai puțin de 3 668 532 EUR;

44.  observă că înființarea unui institut dedicat educării viitorilor diplomați europeni în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) ar putea reprezenta un prilej de schimbare a destinației sediului Parlamentului European de la Strasbourg pentru găzduirea acestui institut diplomatic;

Direcția Generală Comunicare (DG COMM)

45.  ia act de faptul că, în 2017, indicatorul principal al DG COMM este numărul de ore de atenție pe care Parlamentul le primește prin toate canalele de comunicare; constată cu satisfacție că, dincolo de urmărirea nivelurilor de atenție, DG COMM elaborează o metodologie pentru măsurarea economiei, a eficienței și a eficacității activităților sale la nivelul tuturor canalelor de comunicare; invită directorul general să includă rezultatele primului an de punere în aplicare în raportul său anual de activitate;

46.  ia act de faptul că proiectele pe termen lung identificate pentru Cadrul de execuție strategică/portofoliul de proiecte parlamentare 2017-2019 se află în stadii diferite de progres, dar în toate se depun eforturi pentru a respecta obiectivul de a „produce mai puțin și a comunica mai bine”;

47.  ia act de modificările importante de ordin tehnic și editorial efectuate pe site-ul public al Parlamentului în special în ceea ce privește optimizarea motoarelor de căutare de pe site; felicită DG COMM pentru acest progres, însă subliniază că ritmul progreselor rămâne lent, în special în perspectiva viitoarelor alegeri europene din 2019 și a interesului crescut față de activitatea Parlamentului; subliniază că realizarea de îmbunătățiri suplimentare constituie o prioritate absolută și solicită accelerarea urgentă a procesului; subliniază că un site internet transparent și accesibil este un factor determinant pentru implicarea cetățenilor;

48.  subliniază că este dificil să se afle rezultatul voturilor parlamentare utilizând site-ul său web și că VoteWatch, un site web comercial, este mult mai practic, rezultatele votării fiind mai ușor de găsit; solicită Secretarului General să construiască un sistem mai avansat pentru site-ul web al Parlamentului, înregistrând voturile prin apel nominal în plen, cu opțiuni de căutare ușoară, care permit căutarea comportamentului de vot al deputaților individuali și comparația între aceștia și alți membri ai grupului lor sau cu membri din alte grupuri;

49.  ia act de faptul că, în domeniul mass-mediei, în 2017 au fost implementate numeroase proiecte, iar prezența pe internet a Parlamentului a fost consolidată în continuare prin introducerea unei abordări cu mai multe platforme, a unui nou portal și a „planetei de știri”; recunoaște, în plus, îmbunătățirea semnificativă a utilizării platformelor de comunicare socială de către Parlament, precum și a acțiunilor legate de creșterea gradului de sensibilizare privind activitatea Uniunii; constată, de asemenea, că s-au investit eforturi semnificative într-o strategie cuprinzătoare pentru vizitatori și, cu un accent deosebit pe tineret, în punerea în aplicare a Programului „Școli-ambasador”; subliniază că Centrul european pentru mass-media științifică ar trebui să fie dezvoltat în continuare și să devină pe deplin operațional, fără întârzieri suplimentare, pentru a permite o raportare mai intensă, bazată pe date științifice, de către mijloacele de informare în masă;

50.  constată că, în 2017, au fost organizate 223 de conferințe de presă în statele membre, la care au participat peste 3 076 de jurnaliști; salută faptul că, în plus, 1 905 jurnaliști au fost invitați să ia parte la sesiunile plenare, la conferințe de presă organizate la nivel central și la conferințe; felicită DG COMM pentru utilizarea tuturor canalelor mass-media posibile pentru difuzarea activităților și realizărilor Parlamentului; încurajează direcția generală să acorde atenția cuvenită importanței platformelor de comunicare socială, precum și potențialului lor semnificativ și din ce în ce mai mare de a ajunge la cetățeni;

51.  recunoaște încercările DG COMM de a contacta și cetățenii care nu sunt interesați în mod automat de activitatea Parlamentului; încurajează Secretarul General să elaboreze o strategie de comunicare cu adevărat interactivă, care să ajungă dincolo de grupuri-țintă, cum ar fi jurnaliștii și studenții, și să includă un „mod de ascultare” pentru a colecta posibilele critici și pentru a răspunde la acestea;

52.  ia act de reorganizarea DG COMM, care a inclus crearea a două noi direcții – care se ocupă de campanii și, respectiv, de vizitatori – pentru a asigura realizarea integrală a strategiei pentru alegerile europene din 2019; invită DG COMM să își continue activitatea cu privire la o strategie globală de combatere a campaniilor de dezinformare orientate selectiv, care au ca scop influențarea alegerilor europene din 2019; este profund îngrijorat de faptul că influența străină poate provoca perturbări și poate submina alegerile prin răspândirea intenționată a unor informații incorecte, influențând astfel comportamentul de vot;

53.  ia act de faptul că, în 2017, Unitatea pentru întrebările adresate de cetățeni (AskEP) a tratat peste 9 200 de întrebări individuale și 42 900 de anchete din cadrul unor campanii „epistolare”, aparent coordonate, pe teme de actualitate; propune ca răspunsurile Parlamentului să fie publicate pe portalul său;

54.  salută deschiderea Casei Istoriei Europene în mai 2017 și a Parlamentariumului Simone Veil de la Strasbourg în iulie 2017; constată că, între lunile mai și decembrie, Casa Istoriei Europene a primit 99 344 de vizitatori; regretă că deschiderea acesteia a fost amânată cu peste un an; este preocupat de faptul că 99 344 de vizitatori par a fi puțini în raport cu cheltuielile cu personalul în valoare de 4,4 milioane EUR: 2,7 milioane EUR pentru personalul permanent și 1,7 milioane EUR pentru agenți contractuali (inclusiv costurile pentru agenții de securitate); invită Biroul să efectueze o analiză costuri-beneficii;

55.  este profund îngrijorat de faptul că, în ciuda tuturor activităților organizate de DG COMM, cetățenii europeni consideră în continuare că există o lipsă de informații cu privire la Uniune și la activitatea și realizările Parlamentului; invită DG COMM să își intensifice în continuare eforturile în vederea generării de idei inovatoare pentru a contracara această distanță dintre Uniune și cetățenii săi și ia act de abordarea inovatoare propusă pentru campania de comunicare instituțională în vederea alegerilor europene din 2019;

56.  invită Direcția Generală Comunicare să asigure, în vederea alegerilor europene din 2019, promovarea punctelor de vedere ale deputaților în Parlamentul European și ale grupurilor politice în Parlamentul European, care ar trebui să se realizeze de către mass-media publică și privată într-un mod care să garanteze obiectivitatea și pluralismul;

Birourile de legătură ale Parlamentului European

57.  ia act de reforma birourilor de legătură ale Parlamentului European (EPLO), aprobată de Birou în noiembrie 2017, prin intermediul căreia este revizuită declarația de misiune, care vizează, astfel, activități împreună cu cetățenii, mass-media și părțile interesate pentru a se adresa cetățenilor; solicită birourilor de legătură să se asigure că cetățenii cunosc activitatea desfășurată de instituțiile europene și că sunt la curent cu existența birourilor de legătură;

58.  ia act de diferitele elemente de cheltuieli pentru 2017, defalcate după cum urmează:

Element de cheltuieli

Cheltuieli pe 2017

Activități generale de comunicare

5 945 229 EUR

Cheltuieli aferente activităților specifice

5 320 867 EUR

Costuri totale aferente clădirilor

8 874 530 EUR

Întreținerea echipamentelor de securitate

1 733 071,32 EUR

59.  Costuri totale aferente clădirilor defalcate după cum urmează:

Chirii

5 898 724 EUR

Lucrări

148 573 EUR

Costuri specifice de gestionare a clădirilor

266 977 EUR

Curățenie și întreținere

1 126 853 EUR

Utilități și taxe pentru servicii

1 433 403 EUR

60.  ia act de intensificarea activităților de comunicare realizate de birourile de legătură în 2017, care au implicat relații zilnice cu mass-media regională și locală, o prezență direcționată pe platformele de comunicare socială și gestionarea comunității locale, organizarea de evenimente locale, relații cu autoritățile, școlile și părțile interesate locale; regretă faptul că elementele de cheltuieli precum salariile și costurile de misiune nu au fost comunicate ca răspuns la chestionar; observă că, pe baza informațiilor furnizate în cursul procedurii de descărcare de gestiune pentru exercițiul 2016, salariile plătite pentru personalul birourilor de legătură ale PE s-au ridicat la 23 058 210 EUR, iar costurile de misiune s-au ridicat la 1 383 843 EUR; presupune că aceste sume nu s-au modificat semnificativ pentru exercițiul bugetar 2017;

61.  recunoaște importanța unei comunicări eficiente în statele membre, dar subliniază necesitatea rentabilității, și are convingerea că declarația de misiune revizuită va contribui la acest obiectiv; invită, în acest context, toate părțile cu putere de decizie implicate să depună eforturi pentru a obține o valoare adăugată mai mare, în special în ceea ce privește costurile de funcționare;

62.  subliniază că este necesar să se modernizeze misiunea birourilor de legătură ale Parlamentului prin optimizarea utilizării noilor tehnologii de comunicare, ținând seama de faptul că misiunea lor este de a informa mai bine cetățenii;

Direcția Generală Personal (DG PERS)

63.  ia act de faptul că, în 2017, indicatorul principal al DG PERS este „timpul pentru a obține rezultate”; ia act cu satisfacție de faptul că obiectivele și metodele de colectare a datelor au fost îmbunătățite prin intermediul unei evaluări generale pozitive a rezultatelor; constată cu îngrijorare că nu au fost îndeplinite obiectivele de îmbunătățire a procedurilor de recrutare a APA și de admitere a copiilor în grădinița Parlamentului, dar că dificultățile care au fost întâmpinate au fost soluționate în 2018;

64.  subliniază, așadar, că procedura de recrutare a APA se poate dovedi, prin urmare, problematică la începutul următoarei legislaturi; solicită, așadar, Secretarului General ca, în interesul deputaților și al asistenților, să instituie toate resursele tehnice și de personal necesare pentru a evita problemele și întârzierile, punând un accent deosebit pe evitarea problemelor întâmpinate în 2009 și în 2014;

65.  ia act de faptul că numărul de angajați ai Parlamentului în decembrie 2017 a fost de 9 682 de agenți în activitate, care include personal permanent și temporar, agenți contractuali și APA (față de 9 643 în 2016); reamintește că, în urma acordului de conciliere privind bugetul 2017, au fost desființate în total 136 de posturi;

66.  recunoaște situația sensibilă a APA care au lucrat timp de două legislaturi parlamentare fără întrerupere, dar fără a fi lucrat o perioadă necesară de zece ani ca urmare a alegerilor anticipate din 2014 și a întârzierilor înregistrate în cazul primelor angajări în 2009, odată cu intrarea în vigoare a statutului, și cărora le va lipsi o perioadă cuprinsă între o lună și două luni pentru a avea dreptul de a beneficia de sistemul european de drepturi de pensie; ia act cu satisfacție de faptul că Biroul a discutat această chestiune și că încearcă, împreună cu DG PERS și cu reprezentanții APA, să găsească soluții; solicită ca aceste soluții să evite, în măsura posibilului, o modificare a regimului de angajare care ar determina pierderea drepturilor dobândite la angajarea lor în 2009;

67.  solicită administrației să asigure, cât mai curând posibil la începutul următoarei legislaturi, cursuri de formare sau publicații destinate, în special, noilor APA, inclusiv în ceea ce privește chestiuni de ordin practic/administrativ (ordine de misiune, controale medicale, acreditări, viniete pentru parcare, grupuri de vizitatori, expoziții etc.), pentru a evita erorile sistematice care afectează buna desfășurare a procedurilor administrative care îi privesc;

68.  recunoaște că, pentru anumite activități, cum ar fi gestionarea cantinelor și curățenia, Parlamentul a preferat externalizarea și că, în consecință, în cazul anumitor DG-uri, numărul de membri ai personalului extern prezenți în clădirile Parlamentului poate depăși numărul de funcționari;

69.  constată, totuși, că astfel de decizii de externalizare nu pot explica utilizarea exclusiv a personalului extern;

70.  își exprimă îngrijorarea cu privire la impactul pe care îl are asupra personalului actual al serviciilor de alimentație publică ale Parlamentului punerea în aplicare a diversificării în acest sector, pentru continuitatea locului lor de muncă; solicită adoptarea unor măsuri adecvate pentru a se asigura menținerea locurilor de muncă ale personalului actual;

71.  ia act de faptul că Serviciul de șoferi a fost integrat în structura administrativă internă a Parlamentului în 2017, cu obiectivul principal de a îmbunătăți securitatea deputaților; observă că acest lucru a permis Parlamentului să efectueze investigații de securitate înainte de angajarea șoferilor și să asigure formarea continuă și monitorizarea personalului său; constată cu satisfacție că recrutarea a 116 șoferi și dispeceri a fost finalizată în 2017; solicită să i se transmită o prezentare detaliată a cheltuielilor aferente integrării Serviciului de șoferi în structura administrativă internă a Parlamentului;

72.  sprijină efortul de a integra Serviciul Șoferi în administrația internă a Parlamentului și progresele înregistrate până în prezent; ia act de faptul că procedura integrării Serviciului Șoferi în structura administrativă internă a Parlamentului a permis creșterea volumului serviciilor furnizate deputaților și îmbunătățirea calității acestora, precum și formularea unui răspuns eficient și eficace la situații de urgență neprevăzute sau în cazul creșterii bruște a cererii;

73.  salută punerea în aplicare a unui sistem ocazional de lucru de la distanță în cadrul Secretariatului General al Parlamentului; sprijină realizarea unui sondaj referitor la primul an în care a fost autorizată munca la distanță și solicită ca rezultatele evaluării să fie comunicate deputaților și tuturor serviciilor parlamentare; este de părere că, în cazul unei evaluări pozitive, sistemul ar trebui extins la întregul personal, inclusiv APA și personalul care lucrează pentru grupurile politice;

74.  salută faptul că promovarea egalității de șanse rămâne o componentă esențială a politicii de gestionare a resurselor umane aplicate de Parlament; regretă profund faptul că foaia de parcurs privind egalitatea de gen nu este încă pusă integral în aplicare, în special în ceea ce privește reprezentarea femeilor în posturile de conducere de nivel intermediar și superior (40 %) până în 2020;

75.  de asemenea, regretă profund faptul că numărul de femei care dețin posturi de director general a scăzut de la 25 % (3 posturi) în 2016 la 17 % (2 posturi) în 2017; subliniază că situația generală nu s-a schimbat în comparație cu anul 2006, când numărul femeilor care ocupau posturi de director general era de 11,1 %; subliniază că obiectivul general în ceea ce privește procentul de posturi de director general ocupate de femei a fost stabilit la 30 % pentru 2019; regretă, de asemenea, faptul că numărul femeilor care ocupă posturi de director a rămas constant între 2006 (29,6 %) și 2017 (30 %, respectiv 14 posturi);

76.  subliniază că obiectivul general în ceea ce privește procentul de posturi de director ocupate de femei a fost stabilit la 35 % pentru 2019; subliniază că aceste cifre sunt foarte diferite de foaia de parcurs privind egalitatea de gen și diversitatea; consideră că această tendință contravine foii de parcurs a Parlamentului privind egalitatea de gen; solicită Secretarului General să raporteze imediat comisiilor BUDG, CONT și FEMM motivele nerespectării foii de parcurs; invită Biroul să dea curs solicitărilor constante ale Parlamentului privind desemnarea unui număr mai mare de femei în funcții de conducere de nivel superior, prin recrutarea de candidați chiar din rândul membrilor săi;

77.  salută faptul că Secretarul General a acordat prioritate numirii femeilor în funcția de șef de unitate, ceea ce a condus aproape la dublarea numărului, de la 21 % în 2006 la aproape 40 % în 2018;

78.  salută politica de toleranță zero a Parlamentului față de hărțuirea sexuală, adoptată în 2017; constată, de asemenea, că au fost și sunt puse în aplicare mai multe inițiative pentru a face față practicilor de hărțuire, în special o foaie de parcurs actualizată pentru adaptarea măsurilor de prevenire și de sprijin timpuriu pentru a soluționa conflictele și situațiile de hărțuire dintre deputați și APA, stagiari sau alți membri ai personalului, un audit extern al practicilor și procedurilor interne ale Parlamentului, crearea unei rețele de persoane de încredere și organizarea unei audieri publice cu experți în hărțuirea la locul de muncă; observă că rezultatele auditului extern erau așteptate la începutul lunii noiembrie 2018 și solicită ca acestea să fie comunicate fără întârziere, de îndată ce sunt disponibile; se așteaptă, în plus, ca punerea în aplicare completă și transparentă a foii de parcurs, în conformitate cu rezoluția parlamentară adoptată, să înceapă sau să avanseze cât mai mult posibil înainte de sfârșitul prezentei legislaturi;

Direcția Generală Infrastructură și Logistică (DG INLO)

79.  remarcă faptul că DG INLO a angajat în 2017 credite în valoare de 267 588 704 EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 6 % față de 2016 (251 599 697 EUR); este conștient de faptul că, la Bruxelles, clădirea Martens a fost finalizată și a beneficiat de lucrări de amenajare și de adaptare, Casa Istoriei Europene a fost deschisă, clădirea Trèves I a fost cumpărată, iar alte două amplasamente sunt reconstruite și extinse; observă că, la Luxemburg, proiectul KAD avansează și că, la Strasbourg, clădirea Havel a fost pusă în funcțiune în aprilie 2017, urmată de Parlamentariumul Simone Veil, în luna iulie a aceluiași an;

80.  ia act de faptul că Biroul a aprobat crearea Casei Europei în mai multe birouri de informare și că acest proiect va fi pus în aplicare în următorii ani; invită Secretarul General să se asigure că noile spații pentru Birourile de informare sunt selectate pe baza unei analize atente cost-beneficiu și regretă faptul că, în anumite orașe, cum ar fi Paris, locațiile au fost selectate pe străzile cele mai scumpe, fără o justificare corespunzătoare; solicită ca în raportul anual de activitate al direcției generale să fie incluse informații detaliate privind evoluția lucrărilor; solicită Secretarului General să prezinte Comisiei BUDG și Comisiei CONT diferitele proiecte aprobate de Birou, justificarea acestora și a bugetelor lor înainte de următoarele alegeri europene;

81.  ia act de infrastructura semnificativă a Parlamentului, care poate fi defalcată după cum urmează:

Clădiri la Bruxelles

Clădiri la Luxemburg

Clădiri la Strasbourg

13 deținute

1 deținută

5 deținute

6 închiriate

6 închiriate

 

659 960 m2

197 873 m2

343 930 m2

Birourile de legătură ale Parlamentului

 

Total

35

deținute

11

închiriate

24

suprafață

27 737 m2

82.  reamintește faptul că majoritatea clădirilor Parlamentului nu au fost proiectate și construite ținând seama de cerințele prevăzute de Eurocoduri privind integritatea structurală, întrucât aceste norme nu existau la data construcției acestora; recunoaște că acest lucru înseamnă că politica imobiliară va trece treptat de la achiziție la lucrări de renovare și întreținere;

83.  reamintește declarația Parlamentului European cu privire la rolul exemplar al clădirilor în contextul Directivei privind eficiența energetică pentru a-și aduce clădirile la cel mai înalt standard de eficiență energetică(12); solicită elaborarea unei strategii coerente, pe termen lung, de renovare aprofundată a tuturor clădirilor Parlamentului și includerea, în contractele de renovare a clădirilor, a unor specificații standard privind extragerea materialelor de construcție reutilizabile;

84.  ia act de faptul că Biroul a însărcinat Secretarul General să mandateze DG INLO să lanseze un concurs de arhitectură pentru renovarea clădirii Paul-Henri Spaak, luând în considerare doar opțiunile B – actualizarea tehnică și C – reproiectarea clădirii; ia act de faptul că rezultatul procesului este prevăzut pentru 2019; solicită Secretarului General să elaboreze un plan cuprinzător privind introducerea unor garanții care să împiedice depășirea costurilor estimate și să se asigure că contractele prevăd că Parlamentul European nu își va asuma riscul pentru astfel de regrese; solicită, în plus, Secretarului General să furnizeze Parlamentului European un plan clar, care să includă costurile indirecte legate de fiecare scenariu, în special atunci când anumite părți ale activităților vor trebui să aibă loc în alte locații pe durata lucrărilor de renovare și de construcție și să specifice posibilitățile de abordare a riscurilor în materie de securitate fără a fi nevoie să se construiască o clădire complet nouă;

85.  regretă faptul că, în 2017, o sumă de 75 000 EUR a fost angajată pentru instalarea pilot a unor modele inovatoare de mobilier și echipamente de birou pentru deputați; constată cu regret, de asemenea, că renovarea birourilor și coridoarelor deputaților în clădirea Louise Weiss, singura clădire a Parlamentului care a beneficiat de lucrări în 2016 și 2017, s-a ridicat la nu mai puțin de 1 157 975 EUR, înregistrând o creștere substanțială în raport cu anul precedent (840 260 EUR în 2016);

86.  își exprimă din nou regretul profund cu privire la decizia de a schimba mobilierul din birourile deputaților și ale asistenților acestora de la Bruxelles; ia act de faptul că cea mai mare parte a mobilierului este perfect funcțională și în stare bună și că, prin urmare, nu este în niciun caz nevoie ca acesta să fie schimbat; consideră că feedbackul din partea unui număr de deputați - și nu o anchetă generală - nu constituie, în sine, o justificare suficientă pentru o astfel de schimbare, iar argumentele oferite de administrație privind gustul, moda sau stilul demodat sunt la fel de inadecvate; subliniază că piesele de mobilier individuale ar trebui schimbate doar dacă acestea prezintă semne clare de deteriorare, o uzură puternică sau un risc specific ori de natură generală pentru sănătatea la locul de muncă (cum ar fi posibila îmbunătățire a ergonomiei birourilor sau a scaunelor de birou);

87.  invită Secretarul General să informeze Comisia pentru bugete și Comisia pentru control bugetar, înainte de sfârșitul lunii aprilie 2019, cu privire la modul și termenul de demarare a lucrărilor de amenajare (noua repartizare) a birourilor deputaților și ale asistenților acestora atât la Bruxelles, cât și la Strasbourg, precum și cu privire la costul lucrărilor prevăzute;

88.  subliniază că este important ca orice schimbare care vizează mobilierul birourilor deputaților să fie justificată în mod corespunzător și explicată deputaților, care vor avea posibilitatea de a adopta sau nu respectiva schimbare;

89.  recunoaște constatările Curții referitoare la gestionarea clădirilor de către instituțiile Uniunii și constată că Parlamentul utilizează 55 % dintre clădiri pentru spațiile de birouri și 45 % pentru sălile de reuniuni și alte utilizări; observă că Parlamentul European deține 84 % din clădirile sale și subliniază că acest procent va crește odată cu finalizarea clădirii KAD din Luxemburg;

90.  este profund îngrijorat de faptul că data livrării clădirii KAD II a fost stabilită inițial pentru 2013, însă estimarea actuală pentru șantierul de construcție estic este sfârșitul anului 2019, iar pentru șantierul de construcție vestic, 2022; subliniază că lipsa de experiență a dezvoltatorului și o primă licitație nereușită pentru lucrările de construcție au condus la această întârziere semnificativă; este nemulțumit de faptul că, din acest motiv, necesarul crescut de spații închiriate a generat costuri suplimentare de 14,4 milioane EUR pe an, adică peste 86 de milioane EUR pe parcursul perioadei de șase ani;

91.  observă că bugetul estimat inițial, în valoare de 317,5 milioane EUR, a fost revizuit în 2009 la suma de 363 de milioane EUR (la prețurile din 2005), ca urmare a schimbărilor legate de proiectare; este extrem de îngrijorat de faptul că proiectul nu este încă finalizat, deși fusese prevăzută finalizarea sa până la sfârșitul lui 2019, iar prețul final este, prin urmare, necunoscut, chiar dacă Parlamentul intenționează să mențină costurile în limitele bugetului actual de 432 de milioane EUR (la prețurile din 2012); ia act de faptul că finalizarea clădirii este programată să aibă loc cu peste șase ani mai târziu și depășind plafonul bugetar stabilit cu suma de 115 milioane EUR; solicită obținerea raportului intermediar privind finalizarea clădirii KAD II până la 30 iunie 2019;

92.  își exprimă îngrijorarea privind creșterea cu 8 % a indicelui prețurilor pentru lucrările de construcție între 2012 și 2017, ceea ce ar putea conduce la creșterea în continuare a costurilor de construcție;

93.  ia act de punerea în aplicare a Foii de parcurs privind mobilitatea electronică în vederea diversificării, a ecologizării și a electrificării parcului auto; reamintește rezoluția de descărcare de gestiune pentru exercițiul 2016, votată în aprilie 2018, care prevede că Biroul nu ar trebui să se limiteze la automobilele electrice ca soluții mai puțin poluante, deoarece există preocupări în ceea ce privește fabricarea acestora (inclusiv disponibilitatea resurselor necesare) și eliminarea bateriilor la sfârșitul ciclului lor de viață; regretă în continuare că deputații nu au fost informați cu privire la o analiză privind combustibilii alternativi, precum biocarburanții, combustibilii sintetici sau pilele cu hidrogen; subliniază faptul că diversificarea unui parc auto ecologic ar reduce dependența de un singur furnizor și ar putea contracara eventualele deficite de aprovizionare viitoare;

94.  este îngrijorat de cantitatea mare de materiale plastice de unică folosință și de deșeuri de plastic generate de cantinele și bufetele din sediile Parlamentului European și îndeamnă administrația să elimine în mod explicit, în cadrul viitoarei proceduri de ofertare pentru servicii de alimentație publică, posibilitatea de a oferi produse în folie de plastic și în recipiente de plastic de unică folosință;

95.  observă diferența de calitate dintre cantinele administrate de același furnizor de servicii; consideră că acest aspect necesită o monitorizare mai atentă și, prin urmare, solicită lansarea unui sondaj privind satisfacția utilizatorilor; constată cu satisfacție că serviciile de alimentație publică de la Strasbourg au început deja să furnizeze alimente adaptate pentru membrii personalului cu probleme legate de toleranța la gluten și solicită ca această ofertă să fie îmbunătățită, adoptată și generalizată cât mai curând posibil de către furnizorii celorlalte locuri de muncă;

96.  ia act de faptul că stagiarii au dreptul la o reducere de 0,50 EUR pentru felurile de mâncare principale în toate restaurantele cu autoservire din Bruxelles și Luxemburg și de 0,90 EUR în Strasbourg; consideră, totuși, că, ținând seama de nivelul mediu al remunerațiilor acestora și de prețurile ridicate practicate în ultimii trei ani, respectivele reduceri nu sunt suficiente pentru a avea un impact minim semnificativ asupra situației economice a stagiarilor; solicită din nou Secretarului General să acorde reduceri de preț care să corespundă veniturilor lor;

97.  salută crearea, în 2017, a unei „Unități pentru verificările ex ante și coordonarea achizițiilor publice” și a unui serviciu de achiziții în fiecare direcție; solicită ca o secțiune specifică din raportul anual de activitate să fie dedicată activităților noii unități;

Direcția Generală Interpretare și Conferințe a devenit Direcția Generală Logistică și Interpretare pentru Conferințe

98.  constată că, în ansamblu, numărul mediu de ore pe săptămână pe care funcționarii interpreți l-au petrecut în cabine pentru efectuarea de servicii de interpretare a crescut la 14 în 2017; salută această creștere în comparație cu 13 ore și 25 de minute pe care interpreții le-au petrecut în cabine pentru efectuarea de servicii de interpretare în 2016; regretă faptul că modificarea modelelor de lucru, care a început cu noul Statut al funcționarilor, a culminat cu o grevă care a provocat perturbări în furnizarea de servicii de interpretare deputaților; salută activitatea de menținere a serviciilor de interpretare de bază pentru a continua desfășurarea activității legislative;

99.  condamnă cu fermitate escaladarea tensiunilor, care a culminat cu o întrerupere de 45 de minute a activității sesiunii plenare în Strasbourg și faptul că nu au fost depuse eforturi semnificative pentru dezamorsarea tensiunilor; salută acordul inițiat de Secretarul General, care a condus la restabilirea activității obișnuite de interpretare;

100.  ia act de faptul că punerea în aplicare în Parlament a „Strategiei de modernizare a gestionării conferințelor” a condus la transferul Unității aprozilor de conferință și la crearea unei noi direcții pentru organizarea de conferințe în cadrul DG; solicită ca o secțiune specifică din raportul anual de activitate să fie dedicată noii unități, incluzând o evaluare a activității, cu indicatori concludenți de performanță, pe lângă activitățile obișnuite ale DG;

Direcția Generală Finanțe

101.  ia act de decizia Secretarului General de a transfera mai multe funcții legate de serviciile oferite APA și Serviciul de formare profesională a deputaților de la DG FINS la DG PERS; regretă că aceste transferuri nu au fost suficiente pentru a depăși impactul negativ asupra DG FINS al reducerii personalului din 2017; solicită o simplificare a rambursării cheltuielilor de deplasare pentru deputați, personal și APA, care să includă sisteme precum funcția de semnătură electronică (DISP) și verificarea în două etape; recunoaște că verificările sunt necesare, dar subliniază că acest lucru poate fi realizat într-un mod mai eficient și cu mijloace electronice;

102.  recomandă o revizuire aprofundată a normelor interne care reglementează misiunile și deplasările funcționarilor și ale altor agenți ai Parlamentului European, precum și a măsurilor de punere în aplicare a titlului VII din Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene, în special pentru a alinia tratamentul APA la cel al funcționarilor;

103.  ia act de faptul că noua agenție de voiaj a Parlamentului, care a colaborat deja anterior cu Parlamentul, va începe să funcționeze la 1 ianuarie 2019; salută îmbunătățirea condițiilor prevăzute de noul contract, în special în ceea ce privește stabilirea prețului biletelor și disponibilitatea în permanență a centrului de apel al agenției de voiaj, inclusiv în zilele de odihnă; subliniază din nou importanța unui mecanism de depunere a plângerilor simplu și ușor de utilizat, care să scoată rapid în evidență deficiențele, pentru a permite remedierea rapidă a oricăror probleme; subliniază că trebuie să se acorde atenție cerințelor specifice ale deputaților și că sunt necesare servicii personalizate;

104.  încurajează noua agenție de voiaj să depună eforturi pentru a obține cele mai competitive prețuri pentru călătoriile în interes de serviciu în cadrul Parlamentului European;

105.  solicită simplificarea procedurilor de recrutare și a rambursării cheltuielilor de misiune și de deplasare pentru asistenții locali; regretă faptul că aceste proceduri sunt adesea complexe și îndelungate, ceea ce cauzează întârzieri semnificative; invită DG FINS să abordeze această chestiune în mod prioritar;

106.  constată că agenţii de plată cu care deputații lucrează în statele în care au fost aleși nu cunosc în mod suficient procedurile interne ale Parlamentului; complexitatea acestor norme îi determină adesea să comită erori care îi afectează pe deputați; consideră că ar trebui să se elaboreze un vademecum pentru agenţii de plată sau să se asigure formarea acestora;

Indemnizația pentru cheltuieli generale (ICG)

107.  ia act de activitățile Biroului legate de indemnizația pentru cheltuieli generale (ICG), în special prin crearea unui grup de lucru ad-hoc pentru definirea și publicarea normelor privind utilizarea acestei indemnizații; regretă, cu toate acestea, că singura decizie luată de Birou se referă la o listă neexhaustivă de cheltuieli eligibile; remarcă, în plus, faptul că grupul de lucru al Biroului a putut conveni asupra necesităţii ca fiecare deputat în Parlament să aibă un cont bancar separat dedicat fondurilor primite în cadrul ICG;  ia act de decizia Biroului cu privire la ICG pentru a aplica modificările convenite numai după alegerile din 2019; solicită ca deputații să îşi asume pe deplin responsabilitatea raportării acestor cheltuieli; constată că rezoluțiile anterioare privind descărcarea de gestiune au evidenţiat următoarele priorităţi:

-  necesitatea de a defini, de a extinde și de a publica normele privind utilizarea ICG (care necesită, printre altele, o listă exhaustivă a cheltuielilor eligibile);

-  deputații să păstreze toate chitanțele aferente ICG;

-  partea din ICG rămasă necheltuită să fie returnată la sfârșitul mandatului unui deputat;

Fondul facultativ de pensii

108.  reamintește că, la 23 octombrie 1997, Parlamentul a cerut Biroului său să solicite Curții de Conturi să investigheze sistemul facultativ de pensii al Parlamentului, ceea ce a dus la emiterea avizului nr. 5/99 al Curții de Conturi privind fondul și sistemul de pensii pentru deputații în Parlamentul European; cere Biroului să solicite Curții de Conturi să elaboreze un alt astfel de aviz cu privire la sistemul și fondul de pensii în 2019;

109.  reamintește că, într-o notă către Birou din 8 martie 2018, Secretarul General al Parlamentului a acceptat ideea că fondul de pensii legat de sistemul facultativ de pensii pentru deputați „își va epuiza capitalul cu mult timp înainte de încheierea obligațiilor în materie de pensii, poate chiar până în 2024”; invită, prin urmare, Secretarul General și Biroul, cu respectarea deplină a Statutului deputaților, să stabilească de urgență un plan clar pentru ca Parlamentul să își asume și să preia obligațiile și responsabilitățile pentru sistemul facultativ de pensii pentru deputați imediat după alegerile din 2019;

110.  constată că deficitul actuarial estimat al Fondului facultativ de pensii se ridica la 305,4 milioane EUR la sfârșitul anului 2017; constată, de asemenea, că la sfârșitul anului 2017, valoarea activelor nete de care trebuie să se țină cont și angajamentul actuarial se ridicau la 137 milioane EUR și, respectiv, la 442,4 milioane EUR; observă, astfel, că activele acoperă abia 30 % din angajamentele Fondului facultativ de pensii;

111.  reamintește că aceste pasive viitoare preconizate sunt repartizate pe un interval de mai multe decenii, însă depășesc activele disponibile în prezent și ia act de faptul că suma totală plătită în 2017 de Fondul facultativ de pensii se ridică la 17,2 milioane EUR; observă că, la sfârșitul anului 2017, fondul avea 661 de pensionari și 99 de succesori în drepturi;

112.  subliniază că acest lucru stârnește îngrijorare în legătură cu posibila epuizare anticipată a Fondului, întrucât acesta a vândut active fixe timp de mai mulți ani pentru a-și îndeplini obligațiile de plată către pensionari, deoarece veniturile Fondului nu sunt suficiente pentru a acoperi plățile mărite ale pensiilor; reamintește că provizionul pentru pensii și alte obligații similare au fost calculate pe baza unei rentabilități a investiției de 6,5 % pe an, care nu a fost sustenabilă de la bun început;

113.  salută propunerile Secretarului General și acordul ca Secretarul General să reexamineze situația în 2020 pentru a vedea dacă măsurile au redus suficient deficitul actuarial; salută faptul că Secretarul General a consultat Serviciul Juridic;

114.  ia act de faptul că, la propunerea Secretarului General din 10 decembrie 2018, Biroul a adoptat două modificări ale normelor care reglementează Fondul facultativ de pensii, prin care se aprobă creșterea vârstei de pensionare de la 63 la 65 de ani și introducerea unei redevențe de 5 % asupra plăților de pensii pentru viitorii pensionari; invită Secretarul General să se asigure că Biroul ia fără întârziere toate măsurile legale posibile pentru a îmbunătăți sustenabilitatea fondului, astfel încât să se evite insolvența timpurie a acestuia; invită, de asemenea, Secretarul General să asigure faptul că Biroul adoptă o decizie înainte de finalul actualei legislaturi;

115.  solicită Secretarului General să investigheze temeiul și potențialele ramificații juridice ale Fondului facultativ de pensii și, în special, dacă Parlamentul European, în calitate de garant, este sustenabil din punct de vedere juridic și financiar, întrucât Fondul facultativ de pensii este un fond de investiții din Luxemburg, și nu un fond de pensii obișnuit; subliniază că această investigație ar trebui să fie efectuată de o entitate independentă;

116.  invită Secretarul General, precum și Biroul, să epuizeze toate mijloacele posibile pentru a menține răspunderea Parlamentului la un nivel minim, fiind implicați banii contribuabililor; reamintește că fondul a fost creat în 1990 pentru a le oferi deputaților un regim suplimentar și facultativ de pensii; reamintește că, înainte de intrarea în vigoare a Statutului deputaților, introdus în 2009, deputații erau deja eligibili pentru o pensie echivalentă cu cea a colegilor lor din parlamentele naționale, cu excepția deputaților italieni, francezi și luxemburghezi, care puteau, prin urmare, să contribuie la un fond de pensii speciale al Parlamentului European, creat în 1981 exclusiv pentru nevoile celor trei naționalități menționate anterior; reamintește, prin urmare, că Fondul facultativ de pensii a constituit întotdeauna o pensie pur suplimentară;

117.  subliniază că două treimi din contribuția lunară a deputaților la Fondul facultativ de pensii, care corespundea în 2006 sumei de 2 236 EUR, au fost deja plătite din bugetul Parlamentului pentru fiecare participant la fond; reamintește că doar doi ani de contribuție la fond generează un drept viager la pensie odată atinsă vârsta de pensionare; constată că cea mai mare pensie plătită în 2018 din Fondul facultativ de pensii a fost de 6 262 EUR, iar pensia medie a fost de 1 934 EUR; constată că, în prezent (octombrie 2018), 71 de deputați activi sunt participanți la Fondul facultativ de pensii; face apel la conștiința etică și economică și la bunul-simț al consiliului de administrație, al Biroului și al participanților la fond să sprijine toate măsurile care vizează reducerea deficitului fondului;

Direcția Generală Inovare și Asistență Tehnică (DG ITEC)

118.  ia act de faptul că indicatorul principal al DG ITEC în 2017 este capacitatea sa de a răspunde cerințelor utilizatorilor și partenerilor din toate domeniile de activitate, în timp util și în mod eficient; ia act de faptul că rezultatele globale privind proximitatea sprijinului, biroul de primire IT și serviciile de asistență telefonică sunt satisfăcătoare, dar că trebuie depuse eforturi suplimentare pentru serviciul securizat de acces la distanță, care este al doilea serviciu ca importanță pentru utilizatori; subliniază că capacitatea de reacție nu echivalează cu soluționarea în timp util a problemelor; subliniază că problemele legate de sistemele informatice, cum ar fi at4am, ar trebui clasificate drept „prioritatea 1”, dacă nu este deja cazul;

119.  reamintește că un pilon strategic esențial pentru Parlament într-o lume a comunicării deschise este consolidarea securității TIC, fără a împiedica activitatea parlamentară a deputaților, a personalului și a APA prin norme și cerințe aparent arbitrare; subliniază că măsurile de securitate trebuie să fie adaptate pentru a cuprinde toate sistemele de operare – atât iOS, cât și Windows – fără a împiedica activitatea unui anumit sistem de operare; subliniază că DG ITEC trebuie să ia în considerare utilizarea sporită a iOS și că toate serviciile la distanță pentru dispozitivele Windows trebuie să fie adaptate pentru iOS fără întârziere; salută, în acest sens, înființarea Unității pentru securitate TIC în ianuarie 2017; regretă penuria de experți de nivel înalt în materie de securitate cibernetică care ar fi interesați să candideze la locuri de muncă în administrația Parlamentului, în principal din cauza competitivității pieței;

120.  salută cele două noi proiecte care au început în 2017, „De la tabletă la hibrid” și „Integrarea inovării”, care vor consolida mediul de lucru inovator și digital al Parlamentului; solicită ca programele de formare în materie de securitate informatică destinate deputaților, APA și personalului să fie planificate și puse la dispoziție în curând și să se concentreze asupra nevoilor lor respective;

121.  invită toate direcțiile generale relevante să depună eforturi pentru realizarea unui birou digital, recurgând la toate serviciile digitale, cum ar fi semnătura electronică și verificările în două etape; subliniază că formularele electronice economisesc timp și resurse numai atunci când nu trebuie să fie tipărite, semnate și trimise la un alt birou sau chiar într-o altă țară, cum este cazul formularelor de rambursare pentru misiuni;

122.  subliniază problemele legate de costuri, emisii, sănătate și siguranță generate de cutiile pentru transport de la Strasbourg („cutiile pentru transport”) și sugerează eliminarea imediată a acestora, având în vedere soluțiile TI disponibile, cum ar fi tipărirea la cerere, abordările sistemice precum biroul fără hârtie și echipamentele TI de tipul tabletelor și laptopurilor;

123.  subliniază concluzia Biroului potrivit căreia este necesară o abordare integrată în materie de securitate pentru a asigura o coordonare optimă a tuturor serviciilor relevante în ceea ce privește răspunsul la situațiile de urgență, ceea ce face extrem de importantă cooperarea strânsă dintre DG ITEC și Direcția Generală Securitate și Siguranță (DG SAFE); încurajează direcțiile generale să planifice activități comune pe termen mediu și lung;

124.  invită Biroul, în cooperare cu DG ITEC, să propună măsuri de limitare a riscurilor pentru a asigura buna desfășurare a activității parlamentare în cazul deteriorării sistemului sau al unor colapsuri generale; subliniază importanța unei liste de servicii prioritare, prin care să se stabilească ordinea în care trebuie restabilite cât mai rapid posibil serviciile, astfel încât să fie asigurat un nivel minim de serviciu în cazul unui atac informatic; invită Biroul să elaboreze un plan de urgență pentru penele generale de sistem de lungă durată; recomandă ca centrele de date să diversifice site-urile pe care sunt amplasate serverele lor, pentru a îmbunătăți securitatea și continuitatea sistemelor informatice ale Parlamentului;

125.  reiterează solicitarea privind crearea unui sistem de alertă rapidă în caz de urgențe, care să permită DG ITEC, în colaborare cu DG SAFE, să trimită mesaje prompte prin SMS deputaților și membrilor personalului care acceptă ca datele lor de contact să fie incluse într-o astfel de listă de comunicare ce urmează să fie utilizată în situații specifice de urgență;

Direcția Generală Securitate și Siguranță

126.  salută progresele semnificative realizate în 2017 în vederea consolidării securității și siguranței Parlamentului; constată că au fost create perimetre în jurul clădirilor de la Strasbourg și Bruxelles, că s-a instituit controlul de securitate de către autoritățile belgiene al tuturor angajaților întreprinderilor externe care lucrează în cadrul Parlamentului și că a fost lansat un proiect interinstituțional pentru un depozit comun, împreună cu Consiliul și Comisia; salută inițiativa unui depozit comun pentru a permite scanări și controale adecvate ale articolelor înainte ca acestea să ajungă în clădirile Parlamentului;

127.  reamintește că deschiderea către public este o trăsătură distinctivă a Parlamentului și că trebuie să existe în continuare un echilibru adecvat în ceea ce privește îmbunătățirile necesare în materie de securitate;

128.  recunoaște că exercițiile de securitate, cum ar fi evacuarea hemiciclului din Strasbourg în 2018, sunt necesare pentru a se pregăti în mod corespunzător pentru situații de urgență; subliniază necesitatea unei abordări clare bazate pe lecțiile învățate pentru a evita situațiile potențial periculoase, cum ar fi obligația deputaților, personalului și APA de a-și prezenta legitimația în timpul evacuării;

129.  invită membrii personalului de securitate al DG SAFE ca, în caz de evacuare, să verifice cu atenție întreaga clădire pentru care sunt responsabili, pentru a se asigura că aceasta a fost evacuată și, la evacuarea persoanelor, să furnizeze asistență persoanelor cu deficiențe de auz sau care au orice altă formă de handicap; subliniază că, în ceea ce privește securitatea și urgențele, nu ar trebui să li se acorde niciun tratament privilegiat deputaților și nici nu ar trebui să se facă distincție între tipurile de personal al Parlamentului;

130.  observă lipsa de comunicare în situații de urgență, precum cea care a avut loc în hemiciclul din Strasbourg în decembrie 2018; constată, ca urmare a acestor fapte, că procedurile pot și trebuie să fie îmbunătățite; solicită ca, în situații de urgență, să se aplice normele de securitate în vigoare cât mai riguros posibil, pentru ca, în cazul unor viitoare situații de urgență, să nu se mai repete situațiile de incertitudine;

131.  solicită clarificări care să indice dacă toți membrii personalului cu funcții de conducere din cadrul Direcției Generale Securitate și Siguranță au trecut printr-o procedură de verificare de securitate;

Protecția avertizorilor de integritate

132.  recunoaște că avertizarea în interes public este esențială pentru descurajarea activităților ilegale și abaterilor; constată că în 2017 nu au existat cazuri de avertizare în interes public în cadrul Parlamentului, iar în ceea ce privește cele trei cazuri din 2016, toate au implicat APA, aceștia fiind concediați de deputații în cauză; consideră că este posibil ca Parlamentul să nu inspire încredere personalului său în general și să nu acorde protecția juridică necesară APA, în special celor care doresc să raporteze abateri; invită Secretarul General să remedieze de urgență această situație;

133.  evidențiază poziția vulnerabilă a asistenților parlamentari acreditați și a stagiarilor deputaților în ceea ce privește normele interne de protejare a avertizorilor de integritate; ia act cu mare îngrijorare de recunoașterea de către Secretarul General a faptului că „normele privind avertizarea în interes public sunt aplicabile APA, dar Parlamentul nu poate oferi protecție în ceea ce privește locul de muncă”; îndeamnă Secretarul General să aplice, în cazul APA care devin avertizori de integritate, măsuri reparatorii comparabile, în cazul în care respectivii APA sunt victime ale hărțuirii, cum ar fi transferul în alt post și plata salariilor până la încheierea contractului de muncă; îndeamnă Secretarul General să abordeze imediat această situație și să îndeplinească obligațiile legale ale Parlamentului care decurg din Statutul funcționarilor, pentru a proteja avertizorii de integritate din toate categoriile de personal ale UE;

Parlamentul ecologic

134.  salută contribuția pozitivă a Parlamentului la dezvoltarea durabilă prin intermediul rolului său politic și al rolului său în procedurile legislative; este conștient de propriul impact asupra mediului, pe care instituția îl urmărește și îl ameliorează continuu prin certificarea Sistemului de management de mediu și audit (EMAS) și politica sa de mediu;

135.  salută, în contextul politicii energetice și climatice a Uniunii pentru 2030 și după această dată, măsurile suplimentare vizând compensarea emisiilor inevitabile; solicită Parlamentului să elaboreze și alte politici de compensare a emisiilor de CO2;

136.  salută angajamentul asumat de Parlament în ceea ce privește achizițiile publice ecologice; ia act de faptul că, în 2017, 40,71 % dintre contracte au fost clasificate ca fiind verzi, 10,96 % au fost clasificate ca fiind verde deschis, iar 48,33 % nu au avut nicio dimensiune ecologică; încurajează Parlamentul să mărească în continuare proporția angajamentelor în domeniul achizițiilor publice ecologice;

137.  salută proiectul-pilot al scuterelor electrice pentru deplasările profesionale între clădirile instituțiilor Uniunii, dar și pentru naveta de la domiciliu la locul de muncă; constată, cu toate acestea, că performanța vehiculelor este mai scăzută decât se preconizase; încurajează Parlamentul să se asigure că contractantul va îmbunătăți capacitățile vehiculelor, în special bateria;

138.  salută, în contextul politicii energetice și climatice a Uniunii pentru perioada 2030 și după această dată, măsurile suplimentare de reducere a emisiilor și de compensare a emisiilor inevitabile, astfel încât instituția să devină 100 % neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon; invită Parlamentul să conducă prin exemplu și să elaboreze politici suplimentare de compensare a emisiilor de CO2 pentru sediile Parlamentului European;

Raportul anual privind contractele atribuite

139.  reamintește că Regulamentul financiar și normele sale de aplicare(13) stabilesc ce informații trebuie să fie furnizate autorității bugetare și publicului cu privire la contractele atribuite de către instituție; ia act de faptul că Regulamentul financiar prevede obligația publicării contractelor atribuite cu o valoare mai mare de 15 000 EUR, această valoare indicând pragul peste care organizarea unei proceduri de atribuire competitive devine obligatorie;

140.  observă că, dintr-un total de 224 de contracte atribuite în 2017, 79 au avut la bază proceduri deschise sau restrânse, valoarea acestora fiind de 517 de milioane EUR, iar 145 au avut la bază proceduri negociate, valoarea lor totală fiind de 70 de milioane EUR; constată că valoarea numărului total de contracte atribuite prin proceduri negociate a scăzut ușor ca procent din valoarea totală a contractelor atribuite, de la 14 % în 2016 la 12 % în 2017, deși în ceea ce privește volumul, s-a înregistrat o creștere de aproape 10 % între 2016 și 2017 (70,5 milioane EUR în 2017, comparativ cu 64,28 milioane EUR în 2016);

141.  ia act de următoarea defalcare a contractelor atribuite în 2017 și 2016, inclusiv a contractelor de construcții, în funcție de tipul acestora:

Tipul contractului

2017

2016

Număr

Procent

Număr

Procent

Servicii

Furnizare de bunuri

Lucrări

Construcții

177

36

11

0

79 %

16 %

5 %

0 %

170

36

13

1

77 %

16 %

6 %

1 %

Total

224

100 %

220

100 %

Tipul contractului

2017

2016

Valoare (EUR)

Procent

Valoare (EUR)

Procent

Servicii

446 313 270

76 %

246 512 789

49 %

Furnizare de bunuri

133 863 942

23 %

155 805 940

31 %

Lucrări

6 892 972

1 %

97 640 851

19 %

Construcții

0

0 %

1 583 213

1 %

Total

587 070 184

100 %

501 542 793

100 %

(Raportul anual privind contractele atribuite de Parlamentul European, 2017, p. 6)

142.  ia act de următoarea defalcare a contractelor atribuite în 2017 și 2016 pe tip de procedură utilizată, în funcție de număr și valoare:

Tipul procedurii

  

2017

2016

Număr

Procent

Număr

Procent

Deschisă

Restrânsă

Negociată

Concurs

Excepțională

78

1

145

-

-

35 %

1 %

64 %

-

-%

71

7

141(14)

-

1

32 %

3 %

64 %

-

1

Total

224

100 %

220

100 %

Tipul procedurii  

2017

2016

Valoare (EUR)

Procent

Valoare (EUR)

Procent

Deschisă

Restrânsă

Negociată

Concurs

Excepțională

488 368 460

2820000 070 501 724

-

-

83 %

5 %

12 %

-

- %

408 040 332

29 190 756

64 284 705(15)

-

27 000

81,6 %

13 %

- %

-

-

Total

587 070 184

100 %

501 542 793

100 %

(Raportul anual privind contractele atribuite de Parlamentul European, 2017, p. 8)

Grupuri politice (postul bugetar 4 0 0)

143.  constată că, în 2017, creditele înscrise la postul bugetar 4 0 0, atribuite grupurilor politice și deputaților neafiliați, au fost utilizate după cum urmează:

Grupul

2017

2016

Credite anuale

Resurse proprii și credite reportate

Cheltuieli

Rata utilizării creditelor anuale

Sume reportate în următorul exercițiu

Credite anuale

Resurse proprii și credite reportate

Cheltuieli

Rata utilizării creditelor anuale

Sume reportate în următorul exercițiu

Partidul Popular European (PPE)

17 790

8 150

19 330

108,66 %

6 610

17 440

8 907

18 303

105,19 %

8 005

Alianța Progresivă a Socialiștilor și Democraților (S&D)

15 610

5 469

15 268

97,81 %

5 812

15 327

5 802

15 713

102,51 %

5 417

Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR)

6 200

2 810

6 051

97,60 %

2 959

6 125

2 518

5 835

95,25 %

2 809

Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE)

5 711

1 694

5 596

98 %

1 809

5 759

2 366

6 448

111,98 %

1 676

Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană (Verts/ALE)

4 333

1 826

4 583

105,76 %

1 578

4 180

1 557

3 921

93,82 %

1 815

Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică (GUE/NGL)

4 421

1 407

4 571

103,39 %

1 257

4 340

1 729

4 662

107,43  %

1 407

Grupul Europa Libertății și Democrației Directe (EFDD)

3 654

1 917

3 523

96,41 %

1 827

3 820

1 873

2 945

77,10 %

1 910

Grupul Europa Națiunilor și a Libertății (ENF)

2 719

846

2 474

91 %

1 091

3 273

765

827

25,27 %

846

Deputați neafiliați

929

257

494

53,18 %

318

772

216

616

79,90 %

257

Total

61 367

24 394

61 890

100,85 %

23 261

60 996

25 733

59 059

96,82 %

24 142

*   toate sumele sunt exprimate în mii EUR

144.  salută faptul că auditorul extern independent pentru grupurile politice a emis doar opinii fără rezerve; subliniază că aceasta este o evoluție pozitivă, spre deosebire de procedura de descărcare de gestiune a Parlamentului pentru exercițiul bugetar 2016, în cadrul căreia auditorul extern independent a emis o opinie de audit cu rezerve în cazul unui grup politic;

Partide politice europene și fundații politice europene

145.  ia act de faptul că Autoritatea pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene (APPF) a fost creată în 2016 cu sarcina de a evalua cererile de înregistrare, de a înregistra noi partide și fundații din Uniune, de a monitoriza finanțarea acestora și de a impune sancțiuni în caz de nerespectare a obligațiilor care le revin; ia act de faptul că aceasta a devenit pe deplin operațională în 2017;

146.  constată că, în 2017, APPF nu dispunea de resurse, în special de resurse umane, pentru a îndeplini sarcinile pe care a fost creată să le îndeplinească; ia act de faptul că Comisia, Consiliul și Parlamentul au convenit să furnizeze resurse suplimentare pentru APPF în cadrul bugetului pe 2019; subliniază că ar fi trebuit să se pună la dispoziție, încă de la început, resurse umane adecvate, dată fiind importanța activității APPF;

147.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că, în șapte cazuri, Biroul a trebuit să decidă să introducă măsuri de reducere a riscurilor pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, fie din cauza instabilității financiare și administrative, fie a suspiciunii de nereguli grave sau a unei proceduri în curs privind nerespectarea principiilor pe care se întemeiază Uniunea;

148.  constată că, în 2017, creditele înscrise la postul bugetar 4 0 2 au fost utilizate după cum urmează(16):

Partidul

Abrev.

Resurse proprii

Subvenția Parlamentului

Total venituri(17)

Subvenția PE ca % din cheltuielile eligibile (max. 85 %)

Excedent de venituri (transfer în rezerve) sau pierdere

Partidul Popular European

PPE

1 548 409

8 018 034

12 118 607

85 %

-

Partidul Socialiștilor Europeni

PES

1 335 161

6 901 688

8 518 219

 

85 %

 

-84 178

Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa

ALDE

693 618

 

2 449 108

 

3 586 785

 

85 %

 

159 481

Partidul Ecologist European

EGP

1 006 971

 

1 865 999

3 064 646

73 %

 

150 000

Alianța Conservatorilor și Reformiștilor Europeni

AECR

 

316 291

 

1 439 310

1 755 601

 

 

85 %

 

 

-565 789

Partidul Stângii Europene

EL

 

297 363

 

1 342 594

1 705 284

 

85 %

 

1 374

Partidul Democrat European

PDE

106 162

532 072

638 234

85 %

 

1

Democrații Europeni

EUD

-

-

-

-

-

Alianța Liberă Europeană

EFA

153 856

779 408

1 045 014

85 %

808

Mișcarea Politică Creștină Europeană

ECPM

107 018

499 993

627 808

84 %

2 143

Alianța Europeană pentru Libertate

EAF

-

 

-

 

-

 

-

-

Alianța mișcărilor naționale europene

AEMN

74 076

342 788

445 568

85 %

6 344

Mișcarea pentru o

Europă a Libertăților

și Democrației

MENL

127 900

525 296

775 467

85 %

-20 184

Alianța pentru Pace și Libertate

APF

 

29 775

 

27 055

56 830

85 %

22 471

Coaliția pentru viață și familie

CLF

-

-

-

-

-

Total

 

5 796 602

24 723 344

34 338 065

 

-327 530

149.  constată că, în 2017, creditele înscrise la postul bugetar 4 0 3 au fost utilizate după cum urmează(18):

Fundația

Abrev.

Afiliată partidului

Resurse proprii

Cuantumul final al subvenției PE

Total venituri

Subvenția PE ca % din cheltuielile eligibile (max. 85 %)

Centrul pentru Studii Europene „Wilfried Martens”

WMCES

PPE

1 020 598

5 042 165

6 062 764

85 %

Fundația pentru Studii Progresive Europene

FEPS

PES

915 754

4 221 134

5 136 888

85 %

Forumul Liberal European

ELF

ALDE

254 994

1 164 869

1 419 863

85 %

Fundația Ecologică Europeană

GEF

EGP

201 899

1 090 052

1 291 951

85 %

Transformă Europa

TE

EL

229 957

929 481

1 159 438

85 %

Institutul Democraților Europeni

IED

PDE

50 768

264 390

315 158

85 %

Centrul Maurits Coppieters

CMC

EFA

90 867

365 038

455 905

85 %

Noua Direcție – Fundația pentru Reformă în Europa

ND

AECR

278 837

1 412 218

1 691 055

85 %

Fundația Europeană pentru Libertate

EFF

EAF

-

-

-

-

Fundația Politică Creștină Europeană

SALLUX

ECPM

69 056

310 164

379 220

83 %

Identități și tradiții europene

ITE

AEMN

43 963

212 402

256 365

85 %

Fundația pentru o Europă a Națiunilor și a Libertăților

FENL

MENL

77 400

447 972

525 372

85 %

Europa Terra Nostra

ETN

APF

37 791

41 428

79 219

85 %

Fundația Pegasus

FP

CLF

-

-

-

-

Total

 

 

3 271 884

15 501 313

18 773 197

 

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

20.2.2019

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

20

4

0

Membri titulari prezenți la votul final

Nedzhmi Ali, Inés Ayala Sender, Zigmantas Balčytis, Dennis de Jong, Tamás Deutsch, Martina Dlabajová, Luke Ming Flanagan, Ingeborg Gräßle, Jean-François Jalkh, Wolf Klinz, Bogusław Liberadzki, Georgi Pirinski, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Petri Sarvamaa, Claudia Schmidt, Bart Staes, Derek Vaughan, Tomáš Zdechovský, Joachim Zeller

Membri supleanți prezenți la votul final

José Blanco López, Julia Pitera

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Rosa D’Amato, John Flack, Czesław Hoc

Vot prin apel nominal privind AM 88

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

10

+

ALDE

EFDD

GUE/NGL

S&D

Verts/ALE

Nedzhmi Ali

Rosa D'Amato

Dennis de Jong

Inés Ayala Sender, Zigmantas Balčytis, José Blanco López, Bogusław Liberadzki, Georgi Pirinski, Derek Vaughan

Bart Staes

10

-

ENF Group

GUE/NGL

PPE

Jean-François Jalkh

Luke Ming Flanagan

Tamás Deutsch, Ingeborg Gräßle, Julia Pitera, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Petri Sarvamaa, Claudia Schmidt, Tomáš Zdechovský, Joachim Zeller

1

0

ALDE

Martina Dlabajová

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

20

+

ALDE

Nedzhmi Ali, Martina Dlabajová, Wolf Klinz

ENF

Jean-François Jalkh

GUE/NGL

Luke Ming Flanagan, Dennis de Jong

PPE

Tamás Deutsch, Ingeborg Gräßle, Julia Pitera, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Petri Sarvamaa, Claudia Schmidt, Tomáš Zdechovský, Joachim Zeller

S&D

Inés Ayala Sender, Zigmantas Balčytis, Bogusław Liberadzki, Georgi Pirinski, Derek Vaughan

VERTS/ALE

Bart Staes

4

-

ECR

John Flack, Czesław Hoc

EFDD

Rosa D'Amato

S&D

José Blanco López

0

0

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

(1)

JO L 51, 28.2.2017.

(2)

JO C 348, 28.9.2018, p. 1.

(3)

JO C 411, 13.11.2018, p. 1.

(4)

JO C 357, 4.10.2018, p. 1.

(5)

JO C 357, 4.10.2018, p. 9.

(6)

JO L 298, 26.10.2012, p. 1.

(7)

JO L 193, 30.7.2018, p.1.

(8)

PE 422.541/Bur.

(9)

Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020.

(10)

P7_TA(2013)0498

(11)

JO C 436, 24.11.2016, p. 2.

(12)

http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P7-TA-2012-0306+0+DOC+XML+V0//RO

(13)

Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei din 29 octombrie 2012 privind normele de aplicare

a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind

normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (JO L 362, 31.12.2012).

(14)

Aceasta include concesiunile acordate în 2016 în absența unui cadru juridic.

(15)

Aceasta include concesiunile acordate în 2016 în absența unui cadru juridic

(16)

Toate sumele sunt exprimate în mii EUR

(17)

Veniturile totale includ sumele reportate din exercițiul precedent în conformitate cu articolul 125 alineatul (6) din Regulamentul financiar

(18)

Toate sumele sunt exprimate în mii EUR

Ultima actualizare: 15 martie 2019Notă juridică