Procedură : 2018/2166(DEC)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0110/2019

Texte depuse :

A8-0110/2019

Dezbateri :

PV 26/03/2019 - 12
CRE 26/03/2019 - 12

Voturi :

PV 26/03/2019 - 13.1
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2019)0242

RAPORT     
PDF 514kWORD 203k
28.2.2019
PE 626.769v02-00 A8-0110/2019

referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea III – Comisia și agențiile executive

(2018/2166(DEC))

Comisia pentru control bugetar

Raportoare: Inés Ayala Sender

1.  PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea III - Comisia
 2.  PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură aferent exercițiului financiar 2017
 3.  PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii aferent exercițiului financiar 2017
 4.  PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente aferent exercițiului financiar 2017
 5.  PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare aferent exercițiului financiar 2017
 6.  PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Cercetare aferent exercițiului financiar 2017
 7.  PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Inovare și Rețele aferent exercițiului financiar 2017
 8.  PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 privind închiderea conturilor bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea III - Comisia
 AVIZ AL COMISIEI PENTRU AFACERI EXTERNE
 AVIZ AL COMISIEI PENTRU DEZVOLTARE
 AVIZ AL COMISIEI PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ ȘI AFACERI SOCIALE
 AVIZ AL COMISIEI PENTRU MEDIU, SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚĂ ALIMENTARĂ
 AVIZ AL COMISIEI PENTRU TRANSPORT ȘI TURISM
 AVIZ AL COMISIEI PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ
 AVIZ AL COMISIEI PENTRU AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ
 AVIZ AL COMISIEI PENTRU PESCUIT
 AVIZ AL COMISIEI PENTRU CULTURĂ ȘI EDUCAȚIE
 AVIZ AL COMISIEI PENTRU LIBERTĂȚI CIVILE, JUSTIȚIE ȘI AFACERI INTERNE
 AVIZ AL COMISIEI PENTRU DREPTURILE FEMEII ȘI EGALITATEA DE GEN

1.  PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea III - Comisia

(2018/2166(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017 (COM(2018)0521 – C8-0318/2018)(2),

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2016 (COM(2018)0545),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei pentru 2017 privind gestionarea și performanța bugetului UE (COM(2018)0457),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2017 (COM(2018)0661) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2018)0429),

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2017, însoțit de răspunsurile instituțiilor(3), precum și rapoartele speciale ale Curții de Conturi,

–  având în vedere declarația de asigurare(4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2017 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 12 februarie 2019 privind descărcarea de gestiune care trebuie acordată Comisiei cu privire la execuția bugetului general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017 (05824/2019 – C8-0053/2019),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(5), în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(6), în special articolele 69, 260, 261 și 262,

–  având în vedere articolul 93 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0110/2019),

A.  întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele; întrucât, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,

1.  acordă Comisiei descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea III – Comisia și agențiile executive, precum și în Rezoluția sa din ... referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2017(7);

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi, precum și instituțiilor de control naționale și regionale din statele membre și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

(1)

JO L 51, 28.2.2017, p. 1.

(2)

JO C 348, 28.9.2018, p. 1.

(3)

JO C 357, 4.10.2018, p. 1.

(4)

JO C 357, 4.10.2018, p. 9.

(5)

JO L 298, 26.10.2012, p. 1.

(6)

JO L 193, 30.7.2018, p. 1.

(7)

Texte adoptate la această dată, P8_TA….


2.  PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură aferent exercițiului financiar 2017

(2018/2166(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017 (COM(2018)0521 – C8-0318/2018)(2),

–  având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură pentru exercițiul financiar 2017(3),

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2016 (COM(2018)0545) și documentul (documentele) de lucru al (ale) serviciilor Comisiei care îl însoțește (însoțesc),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2017 (COM(2018)0661) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2018)0429),

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură pentru exercițiul financiar 2017, însoțit de răspunsul Agenției(4),

–  având în vedere declarația de asigurare(5) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2017 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 12 februarie 2019 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2017 (05826/2019 – C8-0054/2019),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(6), în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(7), în special articolele 69, 260, 261 și 262,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare(8), în special articolul 14 alineatul (3),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(9), în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/776/UE a Comisiei din 18 decembrie 2013 de stabilire a „Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură” și de abrogare a Deciziei 2009/336/CE(10),

–  având în vedere articolul 93 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0110/2019),

A.  întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele; întrucât, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,

1.  acordă directorului Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2017;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea III – Comisia și agențiile executive, precum și în Rezoluția sa din ... referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2017(11);

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

(1)

JO L 51, 28.2.2017, p. 1.

(2)

JO C 348, 28.9.2018, p. 1.

(3)

JO C 413, 14.11.2018, p. 2.

(4)

JO C 434, 30.11.2018, p. 16.

(5)

JO C 434, 30.11.2018, p. 209.

(6)

JO L 298, 26.10.2012, p. 1.

(7)

JO L 193, 30.7.2018, p. 1.

(8)

JO L 11, 16.1.2003, p. 1.

(9)

JO L 297, 22.9.2004, p. 6.

(10)

JO L 343, 19.12.2013, p. 46.

(11)

Texte adoptate la această dată, P8_TA….


3.  PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii aferent exercițiului financiar 2017

(2018/2166(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017 (COM(2018)0521 – C8-0318/2018)(2),

–  având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii pentru exercițiul financiar 2017(3),

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2016 (COM(2018)0545) și documentul (documentele) de lucru al (ale) serviciilor Comisiei care îl însoțește (însoțesc),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2017 (COM(2018)0661) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2018)0429),

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii pentru exercițiul financiar 2017, însoțit de răspunsul Agenției(4),

–  având în vedere declarația de asigurare(5) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2017 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 12 februarie 2019 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2017 (05826/2019 – C8-0054/2019),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(6), în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(7), în special articolele 69, 260, 261 și 262,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare(8), în special articolul 14 alineatul (3),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(9), în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/771/UE a Comisiei din 17 decembrie 2013 de instituire a Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și de abrogare a Deciziilor 2004/20/CE și 2007/372/CE(10),

–  având în vedere articolul 93 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0110/2019),

A.  întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele; întrucât, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,

1.  acordă directorului Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2017;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea III – Comisia și agențiile executive, precum și în Rezoluția sa din ... referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2017(11);

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

(1)

JO L 51, 28.2.2017, p. 1.

(2)

JO C 348, 28.9.2018, p. 1.

(3)

JO C 413, 14.11.2018, p. 11.

(4)

JO C 434, 30.11.2018, p. 16.

(5)

JO C 434, 30.11.2018, p. 213.

(6)

JO L 298, 26.10.2012, p. 1.

(7)

JO L 193, 30.7.2018, p. 1.

(8)

JO L 11, 16.1.2003, p. 1.

(9)

JO L 297, 22.9.2004, p. 6.

(10)

JO L 341, 18.12.2013, p. 73.

(11)

Texte adoptate la această dată, P8_TA….


4.  PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente aferent exercițiului financiar 2017

(2018/2166(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017 (COM(2018)0521 – C8-0318/2018)(2),

–  având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente pentru exercițiul financiar 2017(3),

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2016 (COM(2018)0545) și documentul (documentele) de lucru al (ale) serviciilor Comisiei care îl însoțește (însoțesc),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2017 (COM(2018)0661) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2018)0429),

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente pentru exercițiul financiar 2017, însoțit de răspunsul Agenției(4),

–  având în vedere declarația de asigurare(5) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2017 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 12 februarie 2019 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2017 (05826/2019 – C8-0054/2019),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(6), în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(7), în special articolele 69, 260, 261 și 262,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare(8), în special articolul 14 alineatul (3),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(9), în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/770/UE a Comisiei din 17 decembrie 2013 de instituire a Agenției executive pentru consumatori, sănătate și alimente și de abrogare a Deciziei 2004/858/CE(10),

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare 2014/927/EU a Comisiei din 17 decembrie 2014 de modificare a Deciziei de punere în aplicare 2013/770/UE pentru a transforma „Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate și Alimente” în „Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente”(11),

–  având în vedere articolul 93 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0110/2019),

A.  întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele; întrucât, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,

1.  acordă directorului Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2017;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea III – Comisia și agențiile executive, precum și în Rezoluția sa din ... referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2017(12);

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

(1)

JO L 51, 28.2.2017, p. 1.

(2)

JO C 348, 28.9.2018, p. 1.

(3)

JO C431, 14.11.2018, p. 2.

(4)

JO C 434, 30.11.2018, p. 16.

(5)

JO C 434, 30.11.2018, p. 229.

(6)

JO L 298, 26.10.2012, p. 1.

(7)

JO L 193, 30.7.2018, p. 1.

(8)

JO L 11, 16.1.2003, p. 1.

(9)

JO L 297, 22.9.2004, p. 6.

(10)

JO L 341,18.12.2013, p. 69.

(11)

JO L 363, 18.12.2014, p. 183.

(12)

Texte adoptate la această dată, P8_TA….


5.  PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare aferent exercițiului financiar 2017

(2018/2166(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017 (COM(2018)0521 – C8-0318/2018)(2),

–  având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare pentru exercițiul financiar 2017(3),

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2016 (COM(2018)0545) și documentul (documentele) de lucru al (ale) serviciilor Comisiei care îl însoțește (însoțesc),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2017 (COM(2018)0661) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2018)0429),

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare pentru exercițiul financiar 2017, însoțit de răspunsul Agenției(4),

–  având în vedere declarația de asigurare(5) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2017 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 12 februarie 2019 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2017 (05826/2019 – C8-0054/2019),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(6), în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(7), în special articolele 69, 260, 261 și 262,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare(8), în special articolul 14 alineatul (3),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(9), în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/779/UE a Comisiei din 17 decembrie 2013 de înființare a Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare și de abrogare a Deciziei 2008/37/CE(10),

–  având în vedere articolul 93 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0110/2019),

A.  întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele; întrucât, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,

1.  acordă directorului Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2017;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea III – Comisia și agențiile executive, precum și în Rezoluția sa din ... referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2017(11);

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

(1)

JO L 51, 28.2.2017, p. 1.

(2)

JO C 348, 28.9.2018, p. 1.

(3)

JO C 413, 14.11.2018, p. 9.

(4)

JO C 434, 30.11.2018, p. 16.

(5)

JO C 434, 30.11.2018, p. 217.

(6)

JO L 298, 26.10.2012, p. 1.

(7)

JO L 193, 30.7.2018, p. 1.

(8)

JO L 11, 16.1.2003, p. 1.

(9)

JO L 297, 22.9.2004, p. 6.

(10)

JO L 346, 20.12.2013, p. 58.

(11)

Texte adoptate la această dată, P8_TA….


6.  PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Cercetare aferent exercițiului financiar 2017

(2018/2166(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017 (COM(2018)0521 – C8-0318/2018)(2),

–  având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive pentru Cercetare pentru exercițiul financiar 2017(3),

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2016 (COM(2018)0545) și documentul (documentele) de lucru al (ale) serviciilor Comisiei care îl însoțește (însoțesc),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2017 (COM(2018)0661) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2018)0429),

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive pentru Cercetare pentru exercițiul financiar 2017, însoțit de răspunsul Agenției(4),

–  având în vedere declarația de asigurare(5) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2017 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 12 februarie 2019 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2017 (05826/2019 – C8-0054/2019),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(6), în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(7), în special articolele 69, 260, 261 și 262,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare(8), în special articolul 14 alineatul (3),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(9), în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/778/UE a Comisiei din 13 decembrie 2013 de înființare a Agenției Executive pentru Cercetare și de abrogare a Deciziei 2008/46/CE(10),

–  având în vedere articolul 93 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0110/2019),

A.  întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele; întrucât, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,

1.  acordă directorului Agenției Executive pentru Cercetare descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive aferent exercițiului financiar 2017;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea III – Comisia și agențiile executive, precum și în Rezoluția sa din ... referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2017(11);

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

(1)

JO L 51, 28.2.2017, p. 1.

(2)

JO C 348, 28.9.2018, p. 1.

(3)

JO C 413, 14.11.2018, p. 12.

(4)

JO C 434, 30.11.2018, p. 16.

(5)

JO C 434, 30.11.2018, p. 225.

(6)

JO L 298, 26.10.2012, p. 1.

(7)

JO L 193, 30.7.2018, p. 1.

(8)

JO L 11, 16.1.2003, p. 1.

(9)

JO L 297, 22.9.2004, p. 6.

(10)

JO L 346, 20.12.2013, p. 54.

(11)

Texte adoptate la această dată, P8_TA….


7.  PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Inovare și Rețele aferent exercițiului financiar 2017

(2018/2166(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017 (COM(2018)0521 – C8-0318/2018)(2),

–  având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive pentru Inovare și Rețele pentru exercițiul financiar 2017(3),

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2016 (COM(2018)0545) și documentul (documentele) de lucru al (ale) serviciilor Comisiei care îl însoțește (însoțesc),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2017 (COM(2018)0661) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2018)0429),

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive pentru Inovare și Rețele pentru exercițiul financiar 2017, însoțit de răspunsul Agenției(4),

–  având în vedere declarația de asigurare(5) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2017 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 12 februarie 2019 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2017 (05826/2019 – C8-0054/2019),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(6), în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(7), în special articolele 69, 260, 261 și 262,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare(8), în special articolul 14 alineatul (3),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(9), în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/801/UE a Comisiei din 23 decembrie 2013 de înființare a Agenției executive pentru inovare și rețele și de abrogare a Deciziei 2007/60/CE, astfel cum a fost modificată prin Decizia 2008/593/CE(10),

–  având în vedere articolul 93 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0110/2019),

A.  întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele; întrucât, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,

1.  acordă directorului Agenției Executive pentru Inovare și Rețele descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2017;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea III – Comisia și agențiile executive, precum și în Rezoluția sa din ... referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2017(11);

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive pentru Inovare și Rețele, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

(1)

JO L 51, 28.2.2017, p. 1.

(2)

JO C 348, 28.9.2018, p. 1.

(3)

JO C 413, 14.11.2018, p. 11.

(4)

JO C 434, 30.11.2018, p. 16.

(5)

JO C 434, 30.11.2018, p. 221.

(6)

JO L 298, 26.10.2012, p. 1.

(7)

JO L 193, 30.7.2018, p. 1.

(8)

JO L 11, 16.1.2003, p. 1.

(9)

JO L 297, 22.9.2004, p. 6.

(10)

JO L 352, 24.12.2013, p. 65.

(11)

Texte adoptate la această dată, P8_TA….


8.  PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind închiderea conturilor bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea III - Comisia

(2018/2166(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017 (COM(2018)0521 – C8-0318/2018)(2),

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2016 (COM(2018)0545) și documentul (documentele) de lucru al (ale) serviciilor Comisiei care îl însoțește (însoțesc),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei pentru 2017 privind gestionarea și performanța bugetului UE (COM(2018)0457),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2017 (COM(2018)0661) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2018)0429),

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2017, însoțit de răspunsurile instituțiilor(3), precum și rapoartele speciale ale Curții de Conturi,

–  având în vedere declarația de asigurare(4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2017 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 12 februarie 2019 privind descărcarea de gestiune care trebuie acordată Comisiei cu privire la execuția bugetului general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017 (05824/2019 – C8-0053/2019),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 12 februarie 2019 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2017 (05826/2019 – C8-0054/2019),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(5), în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(6), în special articolele 69, 260, 261 și 262,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare(7), în special articolul 14 alineatele (2) și (3),

–  având în vedere articolul 93 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0110/2019),

1.  aprobă închiderea conturilor bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea III – Comisia și agențiile executive, precum și în Rezoluția sa din ... referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2017(8);

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții de Conturi și Băncii Europene de Investiții, precum și parlamentelor naționale și instituțiilor de control naționale și regionale din statele membre și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

9.  PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

conținând observațiile care fac parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea III - Comisia și agențiile executive

(2018/2166(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea III - Comisia,

–  având în vedere deciziile sale privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetelor agențiilor executive aferente exercițiului financiar 2017,

–  având în vedere articolul 93 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0110/2019),

A.  întrucât bugetul Uniunii joacă un rol semnificativ în realizarea obiectivelor de politică ale Uniunii, deși reprezintă doar 1 % din venitul național brut al Uniunii;

B  întrucât, atunci când Parlamentul acordă Comisiei descărcarea de gestiune, verifică dacă fondurile au fost utilizate corect și dacă obiectivele politice au fost atinse,

Execuția bugetului pe 2017 și rezultatele obținute

1.  ia act de faptul că, în 2017, al patrulea an de punere în aplicare a actualului cadru financiar multianual (CFM), bugetul Uniunii s-a ridicat la suma de 159,8 miliarde EUR, inclusiv cele șase bugete rectificative, și de faptul că alocările bugetare pentru diferite domenii au fost următoarele:

a)  75,4 miliarde EUR pentru o creștere inteligentă și favorabilă incluziunii;

b)  58,6 miliarde EUR pentru sprijinirea sectorului agricol european;

c)  4,3 miliarde EUR pentru consolidarea frontierelor externe ale Uniunii și abordarea crizei refugiaților și a migrației neregulamentare;

d)  10,7 miliarde EUR pentru activități în afara Uniunii;

e)  9,4 miliarde EUR pentru administrarea instituțiilor Uniunii;

2.  subliniază că bugetul Uniunii sprijină implementarea politicilor Uniunii și permite realizarea obiectivelor acestora și punerea în aplicare a priorităților lor, prin completarea resurselor statelor membre dedicate acelorași scopuri; ia act, în această privință, de obținerea următoarelor rezultate:

a)  în 2017, Orizont 2020 a oferit o finanțare în valoare de 8,5 miliarde EUR, care a mobilizat în continuare investiții suplimentare directe, fiind asigurată astfel o finanțare totală de 10,6 miliarde EUR, pentru 5 000 de proiecte;

b)  până la sfârșitul anului 2017, COSME a oferit finanțare pentru peste 275 000 de întreprinderi mici și mijlocii (dintre care 50 % erau întreprinderi nou-înființate) în 25 țări, care altfel ar fi întâmpinat dificultăți în a obține finanțare privată, din cauza profilului lor ridicat de risc;

c)  în ceea ce privește realizările programelor, astfel cum au fost raportate de statele membre până la sfârșitul anului 2016, proiectele implementate în cadrul Fondului de coeziune (FC) și al Fondului european de dezvoltare regională (FEDR) au generat deja următoarele rezultate:

–  sprijin pentru 84 579 de întreprinderi, dintre care peste 36 000 beneficiază de sprijin prin intermediul instrumentelor financiare;

–  10 300 de locuri de muncă create, la care se adaugă 636 de noi posturi de cercetători ocupate;

–  îmbunătățirea clasificării energetice pentru 41 800 de gospodării și reducerea cu 14,9 milioane kWh/an a consumului anual de energie primară înregistrat de clădirile publice;

–  2,7 milioane de persoane care beneficiază de servicii de sănătate îmbunătățite; alte 156 000 de persoane care beneficiază de o mai bună alimentare cu apă și o mai bună tratare a apelor uzate pentru alte 73 000 de persoane;

–  creșterea numărului de gospodării care au acces la internet în bandă largă cu 1 milion;

d)  până la sfârșitul anului 2016, programele de dezvoltare rurală au contribuit la restructurarea și modernizarea unui număr de aproape 45 000 de exploatații agricole;

e)  în 2017, Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI) a sprijinit crearea a peste 7 000 de locuri suplimentare în centrele de primire; numărul de locuri adaptate pentru minorii neînsoțiți, un grup de migranți deosebit de vulnerabil, a crescut, de asemenea, de la doar 183 de locuri în 2014 la 17 070 de locuri în 2017; până la sfârșitul anului 2017, 1 432 612 de resortisanți ai țărilor terțe au beneficiat de asistență pentru integrare;

f)  UE a furnizat ajutor umanitar în valoare de peste 2,2 miliarde EUR în 80 de țări diferite; finanțarea UE destinată ajutorului umanitar a sprijinit educația a peste 4,7 milioane de copii aflați în situații de urgență din peste 50 de țări;

Declarația de asigurare a Curții de Conturi

3.  salută faptul că Curtea de Conturi (denumită în continuare „Curtea”) a emis un aviz fără rezerve cu privire la fiabilitatea conturilor Uniunii Europene pentru exercițiul 2017, astfel cum a procedat începând din 2007, și a concluzionat că veniturile subiacente acestor conturi din exercițiul 2017 au fost legale și regulamentare sub toate aspectele semnificative;

4.  ia act de faptul că, în privința exercițiului 2017, Curtea a emis pentru al doilea an consecutiv un aviz cu rezerve privind legalitatea și regularitatea plăților subiacente acestor conturi, care indică, potrivit Curții, faptul că o parte considerabilă a cheltuielilor din 2017 auditate de aceasta nu a fost afectată de un nivel semnificativ de eroare și că nivelul neregulilor legate de cheltuielile UE a continuat să scadă;

5.  salută tendința pozitivă de scădere continuă a ratei de eroare celei mai probabile pentru plățile stabilite de Curte în ultimii ani, rata respectivă atingând un minim istoric de 2,4 % în 2017, care, în mod regretabil, se situează în continuare peste pragul de 2 %, constituind însă o scădere de aproape două treimi față de rata de eroare cea mai probabilă estimată de Curte pentru exercițiul financiar 2007, care se ridica la 6,9 % pentru plăți; observă, cu toate acestea, că plățile continuă să fie afectate de erori, deoarece sistemul de control și de supraveghere este doar parțial eficace;

6.  ia act de faptul că, în cazul plăților care au fost efectuate pe baza rambursării costurilor (în situațiile în care UE rambursează costurile eligibile pentru activități eligibile), Curtea estimează că nivelul de eroare este de 3,7 % (4,8 % în 2016), în timp ce rata de eroare pentru plățile bazate pe drepturi la plată (care depind de îndeplinirea anumitor condiții) s-a situat sub pragul de semnificație de 2 %;

7.  ia act de faptul că Curtea a auditat tranzacții în valoare totală de 100,2 miliarde EUR, ceea ce reprezintă mai puțin de două treimi din bugetul total pentru anul 2017, și că rubricii „Resurse naturale” îi corespunde cea mai mare parte din populația globală a Curții (57 %), în timp ce, spre deosebire de anii anteriori, ponderea corespunzătoare rubricii „Coeziune economică, socială și teritorială” este relativ mică (aproximativ 8 %);

8.  regretă faptul că Curtea nu a examinat nivelul de eroare care a afectat cheltuielile de la rubrica 3 „Securitate și cetățenie” și de la rubrica 4 „Europa globală”; consideră că, deși cifrele aferente acestor rubrici sunt relativ scăzute, ele prezintă o importanță politică deosebită; subliniază că auditarea unui eșantion reprezentativ de cheltuieli din cadrul acestor două rubrici este esențială pentru o evaluare riguroasă și independentă a tranzacțiilor financiare, precum și pentru o supraveghere mai eficientă a utilizării fondurilor UE de către Parlamentul European și solicită Curții să furnizeze în următoarele rapoarte anuale date privind rata de eroare pentru plățile efectuate în cadrul acestor rubrici;

9.  subliniază că însăși Comisia a observat că performanța îmbunătățită a ratei de eroare pentru anul 2017 s-a datorat, în mare parte, punctajului obținut în domeniul „Resurse naturale”(9);

10.  îndeamnă Curtea de Conturi să prezinte, în rapoartele sale viitoare, indicele de eroare pentru pescuit separat de indicii de eroare pentru mediu, dezvoltarea rurală și sănătate și nu în mod agregat; observă că această combinare a domeniilor nu permite cunoașterea indicelui de eroare aferent politicii de pescuit; constată că domeniul afacerilor maritime și al pescuitului nu este prezentat într-un mod suficient de detaliat în raportul anual al Curții, fapt ce face dificilă evaluarea corectă a gestiunii financiare în aceste domenii; consideră că, pentru a spori transparența, raportul anual al Curții de Conturi ar trebui să cuprindă în viitor o defalcare separată a cifrelor referitoare la DG MARE;

11.  regretă faptul că, în domeniul „Competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă”, care include și domeniul transporturilor, Curtea nu a furnizat niciun fel de informații detaliate cu privire la auditurile efectuate pentru sectorul transporturilor, în special în ceea ce privește Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE);

Venituri

12.  ia act de faptul că, în 2017, Uniunea dispunea de resurse proprii în valoare de 115,4 miliarde EUR și de alte venituri în valoare de 17,2 miliarde EUR și că excedentul reportat din 2016 a fost de 6,4 miliarde EUR;

13.  ia act cu satisfacție de concluzia Curții conform căreia, în 2017, veniturile nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare, iar sistemele legate de venituri examinate de Curte au fost, în general, eficace, însă remarcă faptul că unele controale privind resursele proprii tradiționale (RPT) au fost doar parțial eficace;

14.  constată cu îngrijorare că, în opinia Curții, sunt necesare îmbunătățiri în ceea ce privește acțiunile Comisiei de protejare a veniturilor Uniunii, pentru a remedia deficiențele legate de gestionarea de către aceasta a riscului reprezentat de importurile subevaluate în raport cu RPT și de verificările sale privind resursele proprii bazate pe TVA;

15.  își exprimă preocuparea profundă cu privire la faptul că aceste deficiențe pot afecta contribuțiile statelor membre la bugetul UE; invită, în acest sens, Comisia:

a)  să își îmbunătățească monitorizarea fluxurilor de importuri, inclusiv prin utilizarea la o scară mai largă a tehnicilor de explorare a datelor rezonabile și legale cu scopul de a analiza tendințele neobișnuite și motivele lor subiacente, și să acționeze în mod prompt pentru a se asigura că sunt puse la dispoziție cuantumurile RPT datorate;

b)  să revizuiască cadrul de control existent și să documenteze mai bine aplicarea acestuia în ceea ce privește verificarea modului de calculare a coeficientului mediu ponderat prezentat de statele membre în declarațiile lor de TVA, pe care Comisia îl folosește pentru a obține bazele de evaluare armonizate ale TVA;

16.  remarcă cu îngrijorare faptul că, pentru al doilea an consecutiv, DG Buget a exprimat o rezervă cu privire la valoarea RPT colectate de Regatul Unit, dat fiind faptul că acest stat membru nu a pus la dispoziția bugetului UE taxele vamale eludate la importurile de textile și de încălțăminte;

17.  salută procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor inițiată de Comisie la 8 martie 2018 ca urmare a cazului de fraudă vamală din Regatul Unit, dar – mai ales ținând seama de Brexit și de dificultățile crescute pe care acesta le va crea pentru orice proces de colectare – regretă faptul că lansarea acestei proceduri de către Comisie a intervenit la mai mult de șapte ani după solicitarea sa din 2011 adresată Regatului Unit, de a stabili profiluri de risc pentru importurile subevaluate de produse textile și de încălțăminte din China; subliniază că rețele de fraudă similare operează și în alte state membre, eludându-se plata unor taxe vamale în valoare de cel puțin 2,5 miliarde EUR începând din 2015; solicită Comisiei ca, în viitor, să abordeze astfel de cazuri fără ezitare și întârzieri inutile; reafirmă necesitatea clară de cooperare mai strânsă între serviciile vamale din statele membre pentru a se evita prejudicierea bugetului UE și a bugetelor naționale și încălcarea standardelor UE privind produsele; solicită Comisiei informații privind produsele care ajung pe piața internă fără a respecta standardele UE privind produsele;

18.  regretă discrepanțele dintre diferitele state membre în ceea ce privește nivelul controalelor vamale; subliniază importanța armonizării controalelor la toate punctele de intrare în uniunea vamală și solicită statelor membre să asigure punerea în aplicare coordonată, uniformă și eficientă a sistemului de frontieră, descurajând practicile divergente ale statelor membre în vederea reducerii lacunelor existente în sistemele de control vamal; invită, în acest sens, Comisia să analizeze diferitele practici legate de controalele vamale din UE, precum și impactul lor asupra devierii schimburilor comerciale, concentrându-se în special asupra vămilor UE de la frontierele externe, să dezvolte analize de referință și să ofere informații privind operațiunile vamale și procedurile din statele membre;

Gestiune bugetară și financiară

19.  subliniază că, în 2017, 99,3 % din fondurile disponibile pentru angajamente au fost executate (158,7 miliarde EUR), dar că valoarea plăților executate a fost de doar 124,7 miliarde EUR, cu mult mai puțin decât nivelul prevăzut în buget și decât nivelul plăților executate în anul corespunzător din perioada de programare multianuală 2007-2013, în principal din cauza faptului că statele membre au depus mai puține cereri decât se anticipase pentru programele multianuale din cadrul fondurilor structurale și de investiții europene instituite pentru perioada 2014-2020, precum și ca urmare a adoptării tardive a CFM și a legislației sectoriale; ia act de faptul că această situație ar putea crea riscuri pentru execuția bugetului în viitor, în cazul în care există un număr mare de plăți restante la sfârșitul perioadei de programare; invită Comisia să ofere statelor membre sprijin maxim pentru a-și îmbunătăți ratele de absorbție;

20.  este profund preocupat de faptul că, în 2017, din cauza unei combinații de angajamente ridicate și de plăți scăzute, angajamentele bugetare restante au atins un nou nivel record de 267,3 miliarde EUR (2016: 238,8 miliarde EUR) și că estimările Curții indică faptul că acest nivel va crește și mai mult până la sfârșitul actualului CFM, ceea ce ar putea genera riscuri semnificative de deficit de credite de plată, dar și un risc de erori sub presiunea unei absorbții rapide, în contextul unei potențiale pierderi a finanțării din partea Uniunii; subliniază faptul că nu este permis ca bugetul UE să înregistreze deficit și că acumularea tot mai multor întârzieri la plată reprezintă, de fapt, o datorie financiară;

21.  invită Comisia să prezinte o analiză detaliată a motivelor pentru care unele regiuni continuă să prezinte o rată scăzută de absorbție a fondurilor și să ia în considerare măsuri specifice pentru a soluționa problemele structurale care stau la baza acestor deficiențe; invită Comisia să sporească asistența tehnică la fața locului, pentru a îmbunătăți capacitatea de absorbție a statelor membre care se confruntă cu dificultăți în această privință;

22.  reamintește că, potrivit raportării Curții, încă nu s-a clarificat dacă instrumentele speciale ar trebui contabilizate în cadrul plafoanelor pentru creditele de plată; consideră că acest aspect ar putea constitui un risc suplimentar pentru acumularea de plăți restante;

23.  invită Comisia să asigure o mai mare precizie a previziunilor privind plățile și să utilizeze lecțiile învățate din perioada de programare anterioară pentru a gestiona plățile restante acumulate și pentru a evita efectele negative ale acestora asupra următorului CFM și să prezinte planul de acțiune privind reducerea întârzierii plăților în cadrul financiar multianual 2021-2027;

24.  subliniază că este profund îngrijorat de faptul că expunerea financiară globală a bugetului UE a crescut, pe fondul unor datorii pe termen lung, al unor garanții și al unor obligații juridice semnificative, ceea ce denotă faptul că este nevoie de o gestiune mai riguroasă în viitor; invită, prin urmare, Comisia ca, atunci când prezintă propuneri legislative care includ crearea sau adăugarea unor datorii contingente considerabile, să însoțească aceste propuneri de o prezentare generală a valorii totale a datoriilor contingente la care este expus bugetul, precum și de o analiză a unor simulări de criză și a posibilului impact al acestora asupra bugetului;

25.  își reiterează solicitarea ca în cadrul bugetelor viitoare ale Uniunii să se introducă o linie bugetară dedicată turismului pentru a asigura transparența fondurilor Uniunii utilizate pentru sprijinirea acțiunilor în domeniul turismului;

Gestiune partajată

26.  subliniază că, potrivit Curții, s-au înregistrat progrese în ceea ce privește reducerea ratei de eroare în domeniile de cheltuieli „Resurse naturale” (2,4 %) și „Coeziune economică, socială și teritorială” (3 %), care fac obiectul gestiunii partajate între Comisie și statele membre;

27.  constată că, în 2017, Curtea a auditat mai puține cheltuieli decât în exercițiul precedent în domeniul „Coeziunii economice, sociale și teritoriale”, care a inclus plăți în valoare de 8 miliarde EUR;

28.  relevă faptul că, în mod similar cu exercițiul 2016, erorile privind eligibilitatea (includerea de costuri neeligibile în declarațiile de cheltuieli, nerespectarea angajamentelor de agromediu și climă și proiecte/activități neeligibile sau beneficiari neeligibili) au contribuit cel mai mult la nivelul de eroare estimat pentru 2017;

29.  ia în considerare faptul că, în sectorul agricol, sumele primite de beneficiari sunt relativ mici în comparație cu alte proiecte ale UE și că, prin urmare, sarcina administrativă de a dovedi utilizarea corectă a banilor este proporțional mai mare;

30.  indică un studiu recent al Comisiei, care a demonstrat că, între 2014 și 2017, marea majoritate a autorităților de gestionare a fondurilor ESI au utilizat opțiunile simplificate în materie de costuri (OSC) [pentru 64 % din programele de dezvoltare rurală finanțate prin Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), 73 % din programele operaționale ale FEDR-FC și 95 % din programele operaționale aferente Fondului social european (FSE)]; în ceea ce privește proiectele, ponderea proiectelor care utilizează OSC este de 19 % pentru FEADR, 65 % pentru FSE, 50 % pentru FEDR și 25 % pentru FC; consideră că utilizarea OSC ar putea contribui la reducerea erorilor legate de eligibilitate;

31.  subliniază că simplificarea legislației Uniunii și reducerea sarcinii administrative asupra fermierilor și a altor beneficiari trebuie să continue în viitor;

32.  relevă faptul că accesul la date și o bună monitorizare, în special a aspectelor de mediu, sunt esențiale în viitor, având în vedere că anumite resurse naturale, cum ar fi solul și biodiversitatea, susțin productivitatea agricolă pe termen lung;

33.  constată că numărul de erori legate de procedurile de achiziții publice identificate de Curte în 2017 a fost foarte mic: mai puțin de 1 % (comparativ cu 18 % în 2016), dar observă că această situație ar putea fi cauzată de nivelul relativ scăzut al cheltuielilor acceptate în cadrul FEDR și al FC, care erau mai predispuse la erori în domeniul achizițiilor publice; invită Comisia și statele membre să nu diminueze, ci să continue să își consolideze vigilența în efortul de monitorizare a punerii corecte în aplicare a normelor privind achizițiile publice;

34.  consideră că este necesar să se clarifice în continuare procedurile de achiziții publice și relațiile cu ofertanții din statele membre, întrucât este posibil ca procedurile de licitație să se fi transformat în proceduri semilegale, care creează obstacole în calea concurenței și este posibil să faciliteze frauda; salută studiul Comisiei privind „ofertanții unici” și așteaptă rezultatele acestuia; ia act cu îngrijorare de deficiențele existente în procedurile de achiziții publice din Ungaria și Slovacia;

35.  dorește, totuși, să atragă atenția asupra rezervelor formulate de serviciile Comisiei în cursul procedurilor normale de descărcare anuală de gestiune, precum și asupra faptului că toate statele membre înregistrează performanțe diferite în ceea ce privește utilizarea diversității de fonduri UE și că există întotdeauna domenii în care sunt necesare îmbunătățiri; constată, în această privință, că în 2017 s-au formulat rezerve de către următoarele direcții generale pentru următoarele state membre:

-  DG AGRI, pentru: AT, BE, BG, HR, CZ, DK, FI, FR, DE, HU, IT, PT, RO, SK, SI, ES, SE, UK ; 

-  DG MARE, pentru: BG, CZ, IT, NL, RO; 

-  DG REGIO, pentru: BG, HR, CZ, ET, FI, FR, DE, HU, IT, LV, PL, RO, SK, SI, SE, UK; 

-  DG EMPL, pentru: AU, CZ, FR, DE, HU, IT, PL, RO, SK, UK 

-  DG HOME, pentru: FI, DE, GR, UK; 

36.  observă, în acest sens, că, deși serviciile Comisiei nu au formulat rezerve în 2017 pentru IE, LUX, M, CY, LT, acest lucru s-a întâmplat în 2016 – în ceea ce privește DG AGRI, pentru: IE, LT, M, CY; în ceea ce privește DG EMPL, pentru: CY; iar în ceea ce privește DG REGIO, pentru: IE;

37.  salută progresele realizate în ceea ce privește punerea în aplicare a celor 181 de proiecte prioritare ale Greciei:

(a)   119 proiecte cu cheltuieli de 7,1 miliarde EUR sunt raportate ca fiind finalizate;

(b)  17 proiecte cu cheltuieli de 0,5 miliarde EUR urmează să fie finalizate până în martie 2019 cu fonduri naționale (se estimează că vor fi necesare fonduri suplimentare de 0,53 miliarde EUR);

(c)  24 de proiecte (0,8 miliarde EUR) sunt programate spre implementare progresivă în perioada 2014-2020, în care se estimează că vor necesita fonduri suplimentare de 1,1 miliarde EUR;

(d)  au fost anulate 21 de articole, cu un buget estimat de 1,1 miliarde EUR;

vede o poveste de succes în modul în care Comisia a sprijinit Grecia pentru punerea în aplicare și finalizarea proiectelor UE;

38.  ia act cu profund regret de faptul că, în pofida numeroaselor alerte transmise de Parlamentul European, Comisia a reacționat la problema conflictului de interese din cazul prim-ministrului Republicii Cehe numai după ce Transparency International din Republica Cehă a depus, în iunie 2018, o plângere referitoare la această situație; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că un document juridic al Uniunii, din 19 noiembrie 2018, a subliniat că situația prim-ministrului ceh poate fi calificată drept conflict de interese, întrucât premierul în cauză ar putea influența deciziile privind utilizarea unor fonduri ale Uniunii de care au beneficiat anumite întreprinderi asociate cu persoana sa(10);

39.  invită, în acest sens, Comisia să investigheze în mod temeinic conflictul de interese în cazul prim-ministrului Republicii Cehe, astfel cum se solicită în Rezoluția Parlamentului din decembrie 2018, precum și să investigheze, de asemenea, situația sa ca proprietar al unui grup media și să tragă concluzii în urma acestui caz;

40.  reamintește că serviciile Comisiei au solicitat autorității naționale responsabile pentru coordonarea fondurilor UE (Ministerul Dezvoltării Regionale) să furnizeze informațiile necesare(11) cu privire la finanțarea întreprinderilor care fac parte din holdingul deținut de prim-ministru;

41.  salută faptul că Ministerul Dezvoltării Regionale din Republica Cehă a colectat informațiile solicitate de la diferitele autorități de management în cauză și le-a transmis Comisiei; solicită Comisiei să precizeze ce măsuri intenționează să adopte în contextul recentei analize juridice a situației;

42.  reamintește că Parlamentul European a solicitat anul trecut Comisiei să accelereze procedura de verificare a conformității, deschisă la 8 ianuarie 2016, pentru a obține informații detaliate și precise cu privire la riscul de conflicte de interese privind Fondul de intervenție agricolă al statului din Republica Cehă;

Coeziune economică, socială și teritorială

Povești de succes

43.  ia act de progresele înregistrate în selectarea proiectelor și de faptul că, până în ianuarie 2018, au fost selectate 673 800 de proiecte pentru a fi sprijinite de FEDR, FC, FSE și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, valoarea acestora fiind de 260 de miliarde EUR sau de 54 % din totalul finanțării disponibile pentru perioada 2014-2020; constată că rata de selectare a proiectelor a atins 70 % din finanțarea totală disponibilă la sfârșitul anului 2018 și a fost similară ratei de selectare din același punct al ultimei perioade;

44.  salută faptul că, dintre cele 450 000 de proiecte dedicate sprijinirii IMM-urilor care au fost selectate până la sfârșitul anului 2016, 84 500 au fost deja finalizate, contribuind astfel la productivitatea și competitivitatea întreprinderilor;

45.  salută, de asemenea, faptul că, până la sfârșitul anului 2017, aproximativ 5 500 de proiecte au fost selectate pe teren pentru a sprijini realizarea unei piețe unice digitale conectate, acestea echivalând cu investiții totale de 9,1 miliarde EUR;

46.  ia act cu satisfacție de faptul că, în domeniul eficienței energetice și al energiei din surse regenerabile, a fost creată o capacitate suplimentară de producție de energie din surse regenerabile de peste 2 000 MW, și că emisiile de gaze cu efect de seră au fost reduse cu aproximativ 3 milioane de tone echivalent CO2 până la sfârșitul anului 2016; subliniază, totuși, că trebuie depuse mai multe eforturi pentru a atinge obiectivele din Acordul de la Paris din 2015 privind schimbările climatice;

47.  ia act de faptul că, până la sfârșitul anului 2017, 99 % din planurile de acțiune pentru condiționalitățile ex ante care afectează FSE, FC și FEDR au fost finalizate;

48.  salută, în special, în ceea ce privește fondurile structurale, activitatea de audit a Curții în ceea ce privește măsurile preventive și corecțiile financiare, condiționalitățile ex ante, rezerva de performanță și absorbția;

49.  ia act cu satisfacție de faptul că realizările și rezultatele prevăzute pentru Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane (FEAD) sunt pe cale de a fi realizate și că instrumentul completează eforturile naționale de eradicare a sărăciei și de promovare a incluziunii sociale;

50.  remarcă faptul că, dintre cele 113 proiecte finalizate examinate de Curtea de Conturi din domeniul de cheltuieli „Coeziune economică, socială și teritorială”, 65 % aveau un sistem de măsurare a performanței cu indicatori de realizare și de rezultate corelați cu obiectivele programului operațional, ceea ce reprezintă o îmbunătățire în comparație cu anii precedenți; constată cu îngrijorare că 30 % dintre proiecte nu au avut niciun indicator de rezultate sau obiective, făcând imposibilă evaluarea contribuției specifice a acestor proiecte la obiectivele generale ale programului;

Aspecte critice care necesită îmbunătățiri

51.  regretă faptul că Curtea a identificat și a cuantificat 36 de erori în eșantionul său de 217 de operațiuni pentru 2017, erori pe care autoritățile de audit din statele membre nu le detectaseră, și că numărul și impactul acestor erori indică deficiențe persistente în ceea ce privește regularitatea cheltuielilor declarate de autoritățile de management; regretă, de asemenea, că Curtea a identificat deficiențe în ceea ce privește metodologiile de eșantionare ale autorităților de control; invită Comisia să colaboreze și mai mult cu autoritățile de management și de audit din fiecare stat membru pentru depistarea acestor erori și să vizeze în mod special erorile cele mai frecvente;

52.  regretă faptul că, pentru 2017, astfel cum a remarcat Curtea, Comisia a prezentat cel puțin 13 rate de eroare diferite în domeniul de politică „coeziune economică, socială și teritorială” pentru perioadele de programare 2007-2013 și 2014-2020, ceea ce face ca raportarea să fie neclară și confuză și face dificilă evaluarea datelor;

53.  remarcă faptul că autoritățile de audit ale statelor membre comunică DG REGIO ratele de eroare pentru fondurile structurale după deducerea corecțiilor, ceea ce nu oferă o imagine reală a situației proiectelor UE la fața locului și a ratei reale de eroare pentru plățile efectuate în 2017;

54.  este preocupat de faptul că, în pofida creșterii semnificative a ratei medii de absorbție în ceea ce privește plățile efectuate de Comisie de la 3,7 % în 2016 la 16,4 % în 2017, rata de absorbție rămâne chiar mai scăzută decât cea din anul corespunzător din CFM anterior, respectiv 22,1 % în 2010;

55.  constată cu îngrijorare că, în septembrie 2018, existau încă șapte planuri de acțiune nefinalizate legate de condiționalități ex ante și că o suspendare a plăților intermediare a fost adoptată, alte două făcând obiectul unei consultări interservicii în vederea adoptării; regretă faptul că îndeplinirea condiționalităților ex ante s-a dovedit a fi împovărătoare din punct de vedere administrativ pentru autoritățile de management și unul dintre motivele absorbției întârziate; apreciază, în special, sprijinul specific acordat autorităților însărcinate cu programele și creșterea nivelului de punere în aplicare datorită inițiativelor „Regiuni rămase în urmă” și „Grupul operativ pentru o mai bună execuție” ale Comisiei; solicită Comisiei să se asigure că, în următoarea perioadă de programare, deficiențele și problemele identificate legate de îndeplinirea condițiilor favorizante, care vor înlocui condiționalitățile ex ante, sunt abordate în mod corespunzător;

56.  își exprimă îngrijorarea cu privire la lipsa de transparență în ceea ce privește cheltuielile pentru instrumentele financiare, întrucât, în CFM actual, este disponibilă o sumă de patru ori mai mare pentru instrumentele financiare; ia act de faptul că, până la sfârșitul anului 2017, 24 de state membre utilizau instrumente financiare, iar angajamentele totale la nivel de program dedicate instrumentelor financiare au fost de aproape 18,8 miliarde EUR (13,3 miliarde EUR la sfârșitul anului 2016), din care 14,2 miliarde EUR proveneau din fondurile ESI; constată, de asemenea, că o sumă totală de 5,5 miliarde EUR (aproximativ 29 %) din sumele angajate a fost plătită în cadrul instrumentelor financiare (3,6 miliarde EUR la sfârșitul exercițiului 2016), inclusiv 4,4 miliarde EUR din fondurile ESI; își exprimă totuși îngrijorarea cu privire la faptul că, la trei ani de la lansarea actualului CFM, 1,9 miliarde EUR (doar 10,1%) au fost plătite beneficiarilor finali (1,2 miliarde EUR la sfârșitul lui 2016), din care 1,5 miliarde EUR (10,5 %) proveneau din fondurile ESI;

57.  este de acord cu Curtea în ceea ce privește necesitatea unei raportări mai detaliate asupra instrumentelor financiare și invită Comisia să îmbunătățească în mod semnificativ raportarea cu privire la rezultatele acestor instrumente pentru perioadele 2007-2013 și 2014-2020;

58.  invită Comisia să prezinte informații exacte și complete referitoare la instrumentele financiare sub gestiune partajată după încheierea perioadei CFM 2007-2013, indicând sumele returnate la bugetul Uniunii și sumele care rămân în statele membre;

59.  regretă profund că, în contextul instrumentelor financiare, auditorii nu au fost în măsură să verifice modul în care s-a realizat selectarea și implementarea investițiilor la nivelul intermediarilor financiari, unde au fost observate o serie de nereguli, reprezentând 1 % din nivelul de eroare estimat pentru domeniul „Coeziune economică, socială și teritorială”;

60.  subliniază că, spre deosebire de exercițiul 2016, nivelul estimat de eroare pentru politica de coeziune include o cuantificare a plăților efectuate pentru instrumentele financiare în 2017; reamintește că, întrucât eligibilitatea cheltuielilor pentru fondurile structurale aferente perioadei 2007-2013 a fost amânată până la sfârșitul lunii martie 2017, rambursările efectuate în cadrul instrumentelor financiare aferente primelor trei luni ale anului 2017 trebuie să fie incluse în calculul ratei de eroare; regretă totuși faptul că Curtea nu a menționat în nicio secțiune din raportul său anual o rată clară de eroare pentru respectivele plăți, cu excepția unei casete; invită Curtea ca, atunci când stabilește rata de eroare cea mai probabilă, să ia în considerare toate neregulile care au un impact financiar și să menționeze în mod clar procentul fondurilor afectate de nereguli; invită Comisia să prezinte propunerea legislativă necesară pentru a pune capăt, pe viitor, practicii de adoptare a unor decizii unilaterale, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, privind extinderea eligibilității cheltuielilor pentru fondurile structurale;

61.  invită Comisia să furnizeze informații exacte și complete referitoare la închiderea instrumentelor financiare aferente CFM 2007-2013, inclusiv cu privire la sumele finale returnate la bugetul UE și la sumele care aparțin statelor membre;

62.  invită Comisia să ia în considerare, în cazul proiectelor de infrastructură de mare amploare, toate riscurile relevante în ceea ce privește impactul asupra mediului și să finanțeze numai acele proiecte care au demonstrat o valoare adăugată reală pentru populația locală și din punct de vedere ecologic, social și economic; subliniază importanța unei monitorizări stricte a posibilelor riscuri de corupție și fraudă în acest context, precum și necesitatea efectuării unor evaluări ex-ante și ex-post independente și atente cu privire la proiectele care urmează să fie finanțate;

63.  ia act de faptul că, potrivit Comisiei, statele membre au realizat puține evaluări cu privire la Fondul social european, cu excepția Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI); invită statele membre să evalueze sistematic Fondul social european pentru a permite elaborarea de politici bazate pe date concrete și invită Comisia să promoveze aceste evaluări;

64.  reamintește că, în Raportul său special nr. 5/2017, intitulat „Șomajul în rândul tinerilor”, Curtea a constatat că, deși s-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a Garanției pentru tineret (YG) și deși au fost obținute unele rezultate, situația nu corespunde așteptărilor inițiale de la lansarea Garanției pentru tineret; subliniază, cu toate acestea, că YEI și YG constituie în continuare unul dintre cele mai inovatoare și ambițioase răspunsuri politice la problema șomajului în rândul tinerilor apărută în urma crizei economice și, prin urmare, ar trebui să beneficieze de sprijinul financiar și politic continuu al Uniunii și al instituțiilor naționale și regionale în punerea lor în practică;

65.  subliniază faptul că se poate stabili dacă bugetul YEI este cheltuit în mod corespunzător și dacă aceasta își atinge obiectivul final, și anume acela de a ajuta tinerii șomeri să beneficieze de un loc de muncă durabil, numai dacă operațiunile sunt monitorizate îndeaproape și în mod transparent, pe baza unor date fiabile și comparabile și dacă se adoptă o abordare mai ambițioasă față de statele membre care nu au înregistrat progrese; insistă, prin urmare, ca statele membre să îmbunătățească de urgență monitorizarea, raportarea și calitatea datelor și să garanteze că datele și cifrele fiabile și comparabile privind punerea în aplicare a YEI actuale sunt colectate și puse la dispoziție în timp util și mai frecvent decât este necesar în baza obligației lor anuale de raportare, astfel cum este definită la articolul 19 alineatul (2) din Regulamentul privind FSE; invită Comisia să își revizuiască orientările privind colectarea datelor în conformitate cu recomandarea Curții, pentru a reduce la minimum riscul de supraestimare a rezultatelor;

66.  insistă asupra faptului că orice program de stagiu sau de ucenicie trebuie să ofere plasamente remunerate, care să nu conducă niciodată la substituirea unui loc de muncă și să se întemeieze pe contracte de stagiu sau de ucenicie elaborate în scris, în conformitate cu cadrul legislativ aplicabil sau cu convențiile colective ori cu ambele ale statului în care se desfășoară programul respectiv și asupra faptului că acesta ar trebui să urmeze principiile enunțate în Recomandarea Consiliului din 10 martie 2014 privind un cadru de calitate pentru stagii(12).

Resurse naturale

Câteva povești de succes

67.  salută evoluția pozitivă înregistrată în 2017 de rata de eroare în domeniul de cheltuieli „Resurse naturale”, aceasta fiind de 2,4 % (față de 2,5 % în 2016, 2,9 % în 2015 și 3,6 % în 2014), precum și faptul că, pentru trei sferturi din bugetul pentru agricultură, care corespunde „Fondului european de garantare agricolă (FEGA) – plăți directe”, Curtea a estimat că nivelul de eroare este sub pragul de semnificație de 2 %;

68.  salută faptul că nivelul de eroare global stabilit de Curte este foarte apropiat de rata de eroare globală prevăzută pentru PAC în raportul anual de activitate pe 2017 al DG AGRI, ceea ce demonstrează eficacitatea planurilor de acțiuni de remediere pe care statele membre le-au pus în aplicare în anii precedenți;

69.  subliniază că rezultatele pozitive obținute în domeniul plăților directe din FEGA s-au datorat, în principal, calității Sistemului integrat de administrare și control (IACS) și Sistemului de identificare a parcelelor agricole (LPIS), precum și introducerii progresive a cererilor de ajutor geospațiale și a noilor controale încrucișate preliminare privind cererile de ajutor ale fermierilor, fapt care a dus la reducerea timpului necesar finalizării cererilor de ajutor ale beneficiarilor și se estimează că va preveni anumite erori, economisind timp pentru procesarea cererilor de plată;

70.  constată că plățile directe efectuate din Fondul european de garantare agricolă reprezintă în jur de trei sferturi din cheltuielile efectuate și nu sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare; subliniază că plățile directe către fermieri sunt cheltuieli bazate pe drepturi la plată și au beneficiat de norme simplificate privind eligibilitatea terenurilor și de un sistem eficace de control ex ante (IACS) ce permite verificări încrucișate automatizate între bazele de date; este preocupat de persistența unui nivel ridicat de eroare în cadrul celorlalte domenii de cheltuieli pentru dezvoltare rurală, mediu, acțiuni climatice și pescuit; constată, de asemenea, că proiectele de dezvoltare rurală sunt în mod inerent mai complexe din cauza obiectivelor mai ample urmărite, iar cheltuielile în celelalte trei domenii sunt cofinanțate sau plătite prin rambursarea costurilor, iar beneficiarii neeligibili și activitățile, proiectele sau cheltuielile neeligibile contribuie la aproximativ două treimi din nivelul de eroare estimat pentru această rubrică din CFM;

71.  salută constatările Curții, care, în urma examinării unui număr total de 29 de proiecte de investiții în domeniul dezvoltării rurale, a stabilit că 26 dintre acestea sunt în conformitate cu prioritățile și ariile de intervenție stabilite în programele de dezvoltare rurală și că statele membre au aplicat proceduri de selecție corespunzătoare; salută, de asemenea, faptul că, în majoritatea cazurilor, beneficiarii proiectelor examinate le-au realizat conform planurilor, iar statele membre au făcut verificări pentru a constata dacă costurile au fost rezonabile; consideră, prin urmare, că abordarea privind dezvoltarea rurală trebuie să rămână un element pe deplin susținut, semnificativ și esențial în planurile strategice ale PAC și să avanseze;

72.  salută faptul că, în raportul său anual de activitate pe 2017, directorul general al DG AGRI a făcut referire la o ușoară creștere a venitului fermierilor, reamintind că a existat o ușoară scădere a acestor venituri în ultimii 4 ani;

73.  subliniază că a crescut capacitatea corectivă a corecțiilor financiare și a recuperărilor până la 2,10 %, comparativ cu 2,04 % în 2016, reducând astfel și mai mult suma expusă riscului din cadrul PAC în 2017;

Aspecte critice care necesită îmbunătățiri

74.  ia act de faptul că plățile directe pe hectar au scăzut odată cu creșterea dimensiunii fermelor, în timp ce venitul pe lucrător a crescut și că, potrivit Comisiei, exploatațiile foarte mici, cu o suprafață mai mică de 5 ha, reprezintă peste jumătate din beneficiari; observă cu îngrijorare că, potrivit raportului anual de activitate al DG AGRI, „fermele mari care administrează peste 250 ha reprezintă 1,1 % din numărul total de exploatații agricole, gestionează 27,8 % din suprafața totală a terenurilor agricole și primesc 22,1 % din totalul ajutoarelor directe. Dintre aceste «ferme mari», majoritatea dețin între 250 și 500 ha.”; îndeamnă Comisia să modifice acest tratament părtinitor și neîntemeiat;

75.  constată o creștere rapidă a inegalităților în ceea ce privește plățile directe în unele state membre, în special în Slovacia și în Republica Cehă, unde 7 % din beneficiari primesc în prezent peste 70 % din totalul plăților directe, precum și în Estonia, Letonia, Ungaria, România, Bulgaria și Danemarca, unde, în ultimii zece ani, o proporție din ce în ce mai mare a beneficiarilor au primit peste 100 000 EUR; solicită Comisiei și autorităților naționale să ia măsurile adecvate pentru a remedia aceste inegalități tot mai mari și să prezinte rapoarte în această privință;

76.  constată cu mare îngrijorare că Curtea a constatat existența unui nivel de eroare constant ridicat în domeniile corespunzătoare unui sfert din bugetul pentru „Resurse naturale”, care include cheltuielile pentru măsurile de piață în cadrul FEGA, dezvoltare rurală, mediu, politici climatice și pescuit; remarcă, în plus, că principalele surse de eroare au fost nerespectarea condițiilor de eligibilitate, furnizarea de informații inexacte privind zonele și nerespectarea angajamentelor de agromediu; subliniază că astfel de erori ar trebui să fie depistate mai eficient de autoritățile de management din fiecare stat membru sau, în cazurile în care auditurile ex post evidențiază aceste erori, eșantioanele pentru auditurile și verificările viitoare la fața locului ar trebui actualizate pentru a asigura un control mai bun;

77.  invită Comisia să își continue activitatea de evaluare a eficacității acțiunilor întreprinse de statele membre pentru a aborda cauzele care stau la baza acestor erori și să emită orientări suplimentare sau să ofere ajutor direct, dacă este necesar;

78.  invită Comisia să prevadă o simplificare reală a procedurii, inclusiv a documentației necesare pentru a obține acces la finanțare, fără a neglija principiile de audit și de monitorizare; solicită să se acorde o atenție specială sprijinului administrativ pentru micii producători;

79.  ia act cu mare preocupare de faptul că rezultatele controalelor de ecocondiționalitate realizate la fața locului de DG AGRI sunt îngrijorătoare și, în special, că 47 % din numărul total de controale la fața locului au condus la sancțiuni; îndeamnă Comisia să verifice punerea în aplicare a măsurilor de remediere luate de autoritățile statelor membre în cazurile în care constată că demersurile întreprinse de organismul de certificare nu sunt fiabile sau au o fiabilitate limitată;

80.  recomandă ca:

(a)  Curtea de Conturi („Curtea”) să furnizeze separat rate de eroare în ceea ce privește plățile directe, operațiunile de piață și, respectiv, cheltuielile pentru dezvoltare rurală din cadrul PAC, astfel cum procedează directorul general al DG AGRI în raportul său anual de activitate;

(b)  Comisia să evalueze eficacitatea acțiunilor întreprinse de statele membre pentru a aborda cauzele care stau la baza erorilor și să emită orientări suplimentare, dacă este necesar;

(c)  statele membre să valorifice pe deplin posibilitățile oferite de sistemul de opțiuni simplificate în materie de costuri în cadrul dezvoltării rurale;

(d)  Comisia să țină seama, în cadrul propunerilor sale privind viitoarea PAC, că fermele mai mari nu necesită neapărat același nivel de sprijin ca fermele mai mici pentru stabilizarea veniturilor agricole în perioade de criză caracterizate de volatilitatea veniturilor, întrucât pot beneficia de posibile economii de scară, care le pot face mai reziliente;

(e)  DG AGRI să definească un nou obiectiv-cheie de performanță, însoțit de indicatori, care vizează atenuarea inegalităților în materie de venit dintre fermieri;

(f)  Comisia să realizeze o examinare mai atentă a calității testelor legate de operațiuni efectuate de organismele de certificare;

(g)  cere ca finanțarea PAC să rămână cel puțin la nivelurile actuale și să realizeze obiectivele pentru care a fost creată, și anume să sprijine producătorii astfel încât aceștia să aibă un trai sustenabil, asigurând în același timp o aprovizionare cu alimente de cea mai bună calitate și accesibile ca preț pentru cetățenii Uniunii;

(h)  Comisia să ia măsuri pentru a asigura distribuirea fondurilor PAC într-o manieră ponderată, astfel încât plățile pe hectar să fie invers proporționale cu dimensiunea exploatației sau a fermei;

81.  consideră că Comisia ar trebui să solicite ca planurile de acțiune ale statelor membre să includă măsuri de remediere a celor mai frecvente cauze ale erorilor;

82.  dat fiind faptul că obiectivele ecologice de „înverzire” nu au îndeplinit niciuna dintre așteptările formulate și că au generat o creștere considerabilă a sarcinii administrative atât pentru fermieri, cât și pentru administrațiile publice, solicită Comisiei să se asigure că arhitectura verde a noii propuneri privind PAC, cu așa-numitele programe ecologice, va obține rezultate mai bune pentru mediu, pe baza recompensării eforturilor care depășesc condiționalitatea consolidată a noii propuneri;

83.  reamintește, în special, că directorul general al DG AGRI menționează o analiză efectuată de un contractant extern, care a constatat că: „[...] în ansamblu, cu excepția câtorva domenii specifice, măsurile de înverzire au condus doar la schimbări de mică anvergură în practicile de gestionare ale fermierilor. Atât pentru statele membre, cât și pentru fermieri, în loc să se acorde prioritate mediului, principala preocupare a tins să fie aceea de a reduce la minimum sarcina administrativă a punerii în aplicare și de a evita orice eroare, întrucât controalele și punerea în aplicare pot conduce la reducerea plăților PAC”;

84.  solicită Comisiei să furnizeze date structurale privind cei mai mari 20 de beneficiari ai plăților directe din statele membre;

85.  este preocupat de faptul că rapoartele speciale ale Curții nr. 10/2017 și nr. 21/2017 privind tinerii fermieri și mecanismul de ecologizare, care sunt deosebit de critice și arată că nu s-a atins aproape niciunul dintre rezultatele dorite, nu au avut consecințe financiare; este preocupat de faptul că finanțarea acestor domenii de politică se desfășoară în continuare ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic;

86.  subliniază că, la patru ani de la adoptarea sa la 15 mai 2014, rata de execuție a FEPAM 2014-2020 este în continuare nesatisfăcătoare, dat fiind că până în octombrie 2018 s-a folosit doar 6,8 % din fondul în valoare de 5,7 miliarde EUR pus la dispoziție cu gestiune partajată;

Securitate și cetățenie

Câteva povești de succes

87.  ia act de faptul că resursele alocate în perioada 2014-2020 pentru FAMI (Fondul pentru azil, migrație și integrare) au crescut de la 2 752 de milioane EUR la 5 391,5 milioane EUR până la sfârșitul anului 2017 și că, în perioada 2014-2017, numărul persoanelor din grupurile-țintă care au beneficiat de asistență (în cadrul sistemelor de primire și de azil) a crescut de la 148 045 la 297 083, iar dintre acestea numărul persoanelor care au beneficiat de asistență juridică a crescut de la 18 395 (12,4 %) la 56 933 (19,1 %);

88.  subliniază că principalul beneficiu la nivelul Uniunii este asociat cu dimensiunea transnațională a acțiunilor, printre care se numără, de exemplu, Rețeaua europeană de migrație, dar și cu repartizarea sarcinilor, care sunt realizate în principal cu ajutorul asistenței de urgență și al mecanismului de transfer;

89.  constată că numărul returnărilor cofinanțate de FAMI a fost de 48 250 de persoane în 2017 față de 5 904 în 2014, precum și că, dintre persoanele returnate, procentul returnărilor non-voluntare a crescut de la un sfert (25 %) în 2014 la jumătate (50 %) în 2017, în timp ce numărul raportat al cazurilor de returnări voluntare a fost de 17 736 în 2017; constată că nu există un indicator-cheie de performanță care să evalueze măsurile luate pentru protejarea migranților – aflați în situație regulamentară sau neregulamentară– care au cea mai mare nevoie de protecție, respectiv femeile și copiii;

Aspecte critice care necesită îmbunătățiri

90.  subliniază regretul exprimat de Curte în legătură cu faptul că, în cadrul conturilor aferente programelor naționale desfășurate cu sprijinul FAMI și al FSI (Fondul pentru securitate internă), închise de Comisie în 2017 nu s-a făcut distincția între plățile de prefinanțare (avansuri) efectuate de statele membre către beneficiarii finali și plățile efectuate pentru rambursarea cheltuielilor suportate efectiv, ceea ce nu a permis Comisiei să obțină informații cu privire la sumele cheltuite efectiv;

91.  invită, în acest sens, Comisia să solicite statelor membre ca sumele pe care acestea le raportează în conturile anuale ale programelor lor naționale din cadrul FAMI și al FSI să fie prezentate în mod defalcat, în funcție de natura lor, fiind clasificate drept recuperări, prefinanțări și cheltuieli realizate efectiv, și ca pentru fiecare fond să fie raportate cheltuielile efective începând cu raportul anual de activitate pe 2018;

92.  subliniază că, în ceea ce privește Fondul pentru azil, migrație și integrare și Fondul pentru securitate internă, DG HOME raportează doar o rată de eroare din care s-au dedus deja corecțiile financiare, fiind astfel neclar ce corecții au fost făcute și care este rata reală de eroare la plată din 2017;

93.  ia act de observația Curții potrivit căreia birocrația excesivă ar putea fi unul dintre motivele creșterii cuantumului de credite de angajament restante și recomandă Comisiei să simplifice cerințele de reglementare introduse pentru autoritățile naționale implicate în gestionarea FAMI și a FSI, pentru a facilita utilizarea mai rapidă a fondurilor disponibile, a îmbunătăți transparența și a asigura un nivel mai ridicat de răspundere pentru cheltuielile din FAMI și FSI;

94.  subliniază neconcordanțele constatate de Curte în ceea ce privește modul în care statele membre au tratat eligibilitatea taxei pe valoarea adăugată declarate de organismele publice și invită Comisia să ofere orientări statelor membre în ceea ce privește punerea în aplicare a FAMI/FSI, precizând că, atunci când organismele publice pun în aplicare acțiunile UE, cofinanțarea din partea UE nu poate depăși totalul cheltuielilor eligibile fără TVA;

95.  recomandă ca:

(a)  Comisia să definească și să pună în aplicare o politică în materie de migrație echilibrată și cuprinzătoare, bazată pe principiile solidarității și parteneriatului, în loc să considere această politică o problemă de gestionare a unei crize;

(b)  DG HOME să introducă un indicator-cheie de performanță legat de situația migranților celor mai vulnerabili, în special copiii și femeile și fetele refugiate, pentru a preveni și a evita abuzurile și traficul de persoane;

(c)  DG HOME să furnizeze sistematic ratele de eroare pentru plăți și rata de eroare reziduală;

(d)  Comisia să solicite statelor membre ca sumele pe care acestea le raportează în conturile anuale ale programelor lor naționale din cadrul FAMI și al FSI să fie prezentate în mod defalcat, în funcție de natura acestor sume, și anume recuperări, prefinanțări și cheltuieli realizate efectiv, și să raporteze pentru fiecare fond cheltuielile efective începând cu raportul anual de activitate pe 2018;

96.  este profund îngrijorat de deficiențele identificate în ceea ce privește gestionarea și controlul EASO; consideră inacceptabil faptul că Comisia nu le-a monitorizat în mod eficace și nu a intervenit rapid pentru a rezolva situația; invită Comisia să monitorizeze constant agențiile care își desfășoară activitatea în conformitate cu rubrica 3;

97.  este preocupat de faptul că există riscul ca fondurile UE prevăzute pentru dezvoltare să fie utilizate în alte scopuri, cum ar fi pentru a combate migrația neregulamentară sau pentru acțiuni militare;

GESTIUNEA DIRECTĂ

98.  subliniază că, pentru 2017, Curtea a constatat cea mai ridicată rată estimată de eroare, de 4,2 %, în privința cheltuielilor din cadrul rubricii „Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă”; ia act de faptul că acestea sunt cheltuieli gestionate în mod direct de către Comisie și pentru care responsabilitatea îi revine în mod direct și unilateral Comisiei; se așteaptă ca Comisia să adopte un plan de acțiune urgent pentru îmbunătățirea situației și să ia toate măsurile pe care le are la dispoziție pentru a reduce nivelul de eroare în materie de cheltuieli;

99.  regretă că, din cele 130 de operațiuni examinate de Curte, 66 (51 %) conțineau erori și că, în 17 cazuri în care au fost identificate erori cuantificabile imputabile beneficiarilor, Comisia sau auditorul independent dispunea de informații suficiente prezentate în cererea de rambursare (de exemplu, un curs de schimb incorect sau un cost suportat în afara perioadei de raportare) pentru a putea preveni sau pentru a putea detecta și corecta eroarea înainte de acceptarea cheltuielilor; subliniază că, în cazul în care Comisia ar fi utilizat în mod corespunzător toate informațiile aflate la dispoziția sa, rata estimată de eroare pentru acest capitol ar fi fost cu 1,5 puncte procentuale mai mică;

100.  îndeamnă Comisia să ia toate măsurile necesare pentru a utiliza în mod mai eficient informațiile disponibile aflate la dispoziția sa cu scopul de a preveni și a corecta erorile înainte de efectuarea plăților pentru a reveni la tendința pozitivă de reducere a ratei de eroare observate în anii precedenți (de la 5,6 % în 2014, la 4,4 % în 2015 și 4,1 % în 2016);

101.  ia act de faptul că Curtea nu a furnizat o rată de eroare separată pentru securitate și cetățenie, întrucât doar o mică parte (2 %) din plățile pentru exercițiul 2017 se referă la acest domeniu, dar că DG HOME a prezentat următoarele rate de eroare în raportul său anual de activitate, care, cu toate acestea, nu au fost verificate de Curte:

a)  solidaritatea și gestionarea fluxurilor migratorii (SOLID): rata de eroare detectată (DER) în valoare de 2,26 % și rata de eroare reziduală (RER) de 0,75 %;

b)  Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI) și Fondul pentru securitate internă (FSI): DER de 0 % și RER de 1,54 %;

c)  agenții descentralizate cu regim de gestiune indirectă: RER mai mică de 2 %;

102.  ia act de faptul că, pentru 2017, Curtea nu a calculat o rată de eroare pentru fondurile Uniunii cheltuite în cadrul rubricii 4 din CFM, „Europa globală”, și că această decizie a fost luată ca urmare a strategiei generale a Curții de a-și reduce eforturile de efectuare a unor teste de fond și de a se baza parțial pe așa-numitele „activități ale altor entități”;

103.  ia act de evoluția pozitivă a ratei de eroare reziduale, astfel cum a fost stabilită prin studiile privind rata de eroare reziduală (RER) comandate de DG DEVCO și DG NEAR, și remarcă faptul că cea mai probabilă estimare a RER reprezentative pentru operațiunile DG DEVCO a fost de 1,18 %, față de 1,67 % în 2016 și 2,2 % în 2015, în timp ce pentru operațiunile DG NEAR rata de eroare reziduală era de 0,67;

104.  ia act, cu toate acestea, de faptul că rata de eroare reziduală a DG DEVCO și a DG NEAR nu se referă la un eșantion din toate plățile pentru proiectele în curs, ci este calculată numai pe baza operațiunilor pentru contractele închise, pentru care s-au efectuat toate controalele și verificările, consecința fiind faptul că s-au analizat numai plățile anterioare anului 2017, nu și rata de eroare efectivă pentru plățile efectuate în 2017;

105.  ia act de faptul că, în opinia Curții, studiile privind RER au fost, în linii mari, adecvate scopului, deși Curtea a exprimat preocupări serioase privind calitatea acestor studii;

106.  ia act cu îngrijorare de faptul că, în ciuda valorilor încurajatoare constatate în ceea ce privește rata de eroare, singurul domeniu de cheltuieli cu o rată indicativă de eroare mai mare de 2 % este „Gestiune directă - Granturi”, cu rate de eroare de 2,80 % pentru DG NEAR și de 2,12 % pentru DG DEVCO;

107.  solicită DG RTD să publice recomandările specifice fiecărei țări în raportul său anual de activitate;

108.  evidențiază caracterul extrem de negativ al constatărilor Curții de Conturi Europene legate de parteneriatele public-privat(13) (PPP), aceasta recomandând „să nu se promoveze o utilizare mai intensivă și la o scară mai largă a parteneriatelor public-privat” în cadrul Uniunii; invită Comisia să țină seama pe deplin de această recomandare atunci când activitatea sa implică gestionarea PPP-urilor în țările în curs de dezvoltare, în care mediul pentru punerea în aplicare cu succes a PPP-urilor este și mai dificil decât în interiorul UE;

109.  salută rezultatele obținute în cadrul celor trei axe ale Programului Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) în 2017; atrage atenția asupra importanței asistenței prin intermediul EaSI și, în special, a axelor sale Progress și Rețeaua de servicii europene pentru ocuparea forței de muncă (EURES) pentru punerea în aplicare a pilonului european al drepturilor sociale; cu toate acestea, ia act cu îngrijorare de faptul că secțiunea tematică „Antreprenoriat social” din cadrul axei Microfinanțare și antreprenoriat social a EaSI continuă să înregistreze rezultate insuficiente; apreciază faptul că Comisia colaborează îndeaproape cu Fondul European de Investiții (FEI) pentru a se asigura că FEI se angajează să utilizeze integral resursele prevăzute pentru secțiunea tematică privind antreprenoriatul social;

Cercetare și inovare

Povești de succes

110.  ia act cu satisfacție de faptul că, prin cofinanțarea acordată de UE prin programul Orizont 2020, Gérard Mourou a câștigat, alături de alți cercetători, premiul Nobel pentru fizică pentru cercetarea desfășurată în domeniul fasciculelor laser ultrascurte de înaltă intensitate care ajută în chirurgia oculară refractivă, precum și faptul că Consorțiul internațional pentru cercetare în domeniul bolilor rare (International Rare Diseases Research Consortium - IRDIRC) și-a atins obiectivul de a prezenta 200 de noi terapii pentru boli rare cu trei ani mai devreme decât era prevăzut;

111.  ia act, de asemenea, de faptul că, prin acțiunile Marie Skłodowska-Curie, programul Orizont 2020 a finanțat 36 000 de cercetători în toate etapele carierei lor, indiferent de vârstă și de naționalitate, și că doi dintre cei trei cercetători care au primit Premiul Nobel pentru chimie în 2017 pentru optimizarea microscoapelor electronice au participat la acțiunile Marie Skłodowska-Curie și la alte proiecte de cercetare finanțate de UE;

112.  salută lansarea primei faze a proiectului-pilot al Consiliului european pentru inovare din octombrie 2017, ca parte a programului de lucru Orizont 2020 pentru perioada 2018-2020, care beneficiază de o finanțare de 2,7 miliarde EUR și care vizează sprijinirea inovatorilor de înaltă clasă, a întreprinderilor nou-înființate, a întreprinderilor mici și a cercetătorilor cu idei strălucite, radical diferite de produsele, serviciile sau modelele de afaceri existente, care prezintă un grad ridicat de risc și care au potențialul de a se extinde la nivel internațional;

113.  ia act de faptul că Comisia analizează posibilitatea de a extinde și mai mult utilizarea opțiunii simplificate în materie de costuri, în special prin utilizarea finanțării prin sume forfetare;

Aspecte critice care necesită îmbunătățiri

114.  ia act de faptul că, potrivit Tabloului de bord european privind inovarea (EIS), performanțele în materie de inovare ale UE au crescut cu 5,8 % din 2010; constată, cu toate acestea, că nu a existat o convergență între țările membre; constată că următoarele țări beneficiază cel mai mult de fondurile din cadrul programului Orizont 2020 (contribuția UE netă obligatorie a participanților, în euro): Germania – 5 710 188 927,80 / Regatul Unit – 5 152 013 650,95 / Franța – 3 787 670 675,13; invită Comisia să acorde o atenție mai mare distribuției geografice a fondurilor de cercetare, cu scopul de a contribui la crearea unor condiții de concurență echitabilă pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă în spațiul european de cercetare;

115.  ia act de faptul că Comisia recunoaște existența unor deficiențe ale cadrului de performanță pentru programul Orizont 2020, ceea ce face dificilă evaluarea progreselor înregistrate de program în vederea atingerii tuturor obiectivelor de la un moment dat; se așteaptă ca propunerile pentru programul Orizont Europa din următorul CFM să remedieze aceste deficiențe și regretă că nu se ia în considerare nicio măsură de îmbunătățire a cadrului de performanță în perioada actuală;

116.  observă că raportul anual de activitate al Direcției Generale (DG) RTD menționează șase rate de eroare diferite, trei pentru PC7 și trei pentru programul Orizont 2020; subliniază că o astfel de abordare nu facilitează transparența și responsabilitatea și ar trebui să fie îmbunătățită imediat; acceptă totuși că sunt vizate două programe diferite în cadrul a două perioade financiare diferite;

Securitate și cetățenie

Câteva povești de succes

117.  subliniază că DG HOME a gestionat un buget de 1.831 milioane EUR pentru migrație și de 313,75 milioane EUR pentru securitate și că bugetul general inițial de 6,9 miliarde EUR pentru cadrul financiar multianual 2014-2020 a fost consolidat în mod substanțial din 2015 în 2017, cu 3,9 miliarde EUR;

118.  ia act de faptul că bugetul gestionat de DG HOME și numărul de angajați ai acestui DG au fost majorate pentru a face față activităților mai numeroase în contextul crizei migrației și al amenințărilor la adresa securității interne; în ceea ce privește resursele umane, la sfârșitul anului 2017, DG HOME avea 556 de membri ai personalului, comparativ cu 480 în 2016;

Aspecte critice care necesită îmbunătățiri

119.  ia act cu îngrijorare de faptul că ritmul execuției resurselor gestionate de DG HOME a declanșat o creștere cu 24 % a angajamentelor restante totale la sfârșitul exercițiului 2017 și că rata bună de execuție din 2017 reflectă faptul că o parte din creditele de angajament au fost reportate în 2018;

120.  este preocupat de deficiențele semnificative identificate la sistemele de gestiune și control ale EASO, care au justificat adoptarea unei rezerve din motive de reputație; subliniază, totuși, că DG HOME a reacționat prompt prin introducerea unui proces de codecizie de către comitetul executiv și a instituit o nouă conducere a EASO pentru a aduce situația sub control;

121.  își reiterează solicitarea ca liniile bugetare ale programului „Drepturi, egalitate și cetățenie” (REC) 2014-2020 să specifice resursele alocate pentru fiecare dintre obiectivele programului consacrat egalității de gen, asigurând astfel responsabilizarea adecvată în privința fondurilor alocate în acest scop;

122.  își reiterează solicitarea de a avea o linie bugetară separată pentru obiectivul specific Daphne, cu scopul de a demonstra angajamentul Uniunii în combaterea violenței împotriva femeilor și a fetelor; solicită ca acestei linii bugetare să i se aloce resurse suplimentare și să se inverseze tendința de scădere a fondurilor dedicate Daphne din perioada 2014-2020; solicită un efort constant de creștere a gradului de sensibilizare cu privire la granturile incluse în obiectivul specific Daphne, împreună cu măsuri care să facă procedurile sale administrative conexe cât mai ușor de utilizat;

Europa în lume

Câteva povești de succes

123.  subliniază că activitatea Curții cu privire la regularitatea operațiunilor a evidențiat faptul că Comisia și-a consolidat sistemele de control, ceea ce, proporțional, a dus la mai puține erori față de exercițiile DAS anterioare;

124.  ia act de faptul că Curtea a verificat, de asemenea, performanța a șapte proiecte; salută faptul că toate cele șapte proiecte au avut indicatori de performanță relevanți, un cadru bine structurat și obiective realizabile;

125.  ia act de Raportul special al Curții privind asistența acordată de UE în Myanmar/Birmania și de răspunsul Comisiei; salută, în acest sens, rolul principal jucat de UE în sprijinirea priorităților în materie de dezvoltare într-un context dificil și cu resurse umane limitate; remarcă, în același timp, că asistența UE s-a dovedit a fi doar parțial eficace; sprijină observația Curții că se impune o atenție sporită mobilizării veniturilor interne, în special în economiile emergente; având în vedere atrocitățile documentate comise de armata din Myanmar, își exprimă profunda îngrijorare cu privire la sprijinul bugetar sectorial continuu acordat din bugetul UE pentru Myanmar;

126.  solicită o abordare bazată pe stimulente față de dezvoltare, prin introducerea principiului „mai mult pentru mai mult”, după exemplul politicii europene de vecinătate; își reiterează opinia potrivit căreia cu cât o țară progresează mai mult și mai repede în legătură cu reformele sale interne privind crearea și consolidarea instituțiilor democratice, respectarea drepturilor omului și statul de drept, cu atât mai mult ajutor ar trebui să primească de la Uniune;

127.  relevă faptul că este important să se majoreze fondurile alocate sprijinirii bunei guvernanțe, democrației și statului de drept în țările în curs de dezvoltare, pentru a promova instituții responsabile și transparente, a sprijini consolidarea capacităților și a favoriza procesul decizional participativ și accesul public la informații;

128.  atrage atenția asupra amplorii și implicațiilor sărăciei energetice din țările în curs de dezvoltare și asupra implicării ferme a UE în eforturile de reducere a acesteia; relevă faptul că sunt necesare eforturi susținute și concertate din partea guvernelor și a părților interesate din țările afectate pentru a reduce sărăcia energetică;

Aspecte critice care necesită îmbunătățiri

129.  ia act cu îngrijorare de faptul că Curtea a detectat erori recurente de decontare excesivă a cheltuielilor în cazul plăților intermediare;

130.  regretă, încă o dată, că rapoartele privind gestionarea asistenței externe, elaborate de șefii delegațiilor Uniunii, nu sunt anexate la rapoartele anuale de activitate ale DG DEVCO și DG NEAR, așa cum este prevăzut la articolul 67 alineatul (3) din Regulamentul financiar; regretă că aceste rapoarte sunt considerate confidențiale în mod sistematic, deși, în conformitate cu articolul 67 alineatul (3) din Regulamentul financiar, acestea „se pun la dispoziția Parlamentului European și a Consiliului, ținând cont, dacă este cazul, de caracterul lor confidențial”;

131.  observă cu îngrijorare concentrarea mare de contracte la un număr foarte limitat de agenții naționale de dezvoltare, cu riscul aferent de renaționalizare a politicii UE, ceea ce contravine intereselor unei mai bune integrări a politicii externe a UE; îndeamnă Comisia ca, pe lângă facilitarea accesului autorității responsabile de descărcarea de gestiune la documentația privind evaluarea bazată pe piloni a agențiilor naționale, să asigure și accesul public la aceasta; se arată îngrijorat, în acest sens, de dorința comercială a acestor entități naționale, invocată de Comisia Europeană, de a restrânge accesul la aceste informații; solicită Comisiei să întărească și să consolideze, cât mai curând, controlul procedurilor de licitație și de achiziții pentru a evita orice denaturare a concurenței între acest număr limitat de agenții naționale, puternic subvenționate, și alte entități publice și private cu vocație europeană clară;

132.  constată cu îngrijorare că Curtea a constatat că studiile privind rata de eroare reziduală (RER) au anumite limitări, deoarece sunt studii și nu audituri și, prin urmare, nu respectă standardele internaționale de audit și includ controale foarte limitate privind achizițiile publice;

133.  solicită DG NEAR și DG DEVCO ca, începând cu următorul studiu pe 2019 privind RER, să pună la dispoziția contractantului RER orientări mai precise privind verificarea achizițiilor de nivelul doi și să stratifice populația RER pe baza riscului inerent al proiectelor, acordând o pondere mai mare granturilor cu gestiune directă și o pondere mai mică operațiunilor de sprijin bugetar;

134.  solicită Comisiei să ia măsurile necesare pentru a remedia deficiențele identificate de Serviciul său de Audit Intern și să transforme raportul privind gestionarea asistenței externe într-un document fiabil și în întregime public, care să justifice în mod corespunzător declarațiile de asigurare întocmite de șefii de delegație și de directorul general al DG DEVCO;

135.  consideră că, atunci când acordă ajutor extern, Comisia ar trebui să acorde mai multă atenție respectării, de către țările beneficiare, a drepturilor omului în conformitate cu Carta ONU și cu statul de drept;

136.   este preocupat de lipsa de vizibilitate a fondurilor UE puse în comun pentru proiecte; îndeamnă Comisia să îmbunătățească vizibilitatea și complementaritatea acțiunilor diferitelor instrumente;

137.  își exprimă îngrijorarea privind menținerea în propunerile Comisiei a tendinței de a nu lua în considerare prevederile cu caracter juridic obligatoriu ale Regulamentului (UE) nr. 233/2014 al Parlamentului European și al Consiliului(14) în cazul cheltuielilor eligibile pentru asistența oficială pentru dezvoltare și al țărilor eligibile pentru cheltuielile Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare (ICD); reamintește că legalitatea cheltuielilor UE este un principiu fundamental al bunei gestiuni financiare și că nu ar trebui să prevaleze considerentele politice asupra indicațiilor clare privind prevederile legale; reamintește că ICD este în primul rând un instrument menit să combată sărăcia;

138.  regretă că, în fiecare raport anual de activitate începând cu 2012, Direcția Generală Cooperare Internațională și Dezvoltare a Comisiei a fost nevoită să exprime o rezervă cu privire la regularitatea operațiunilor subiacente, fapt care indică deficiențe grave în materie de gestiune internă;

Mediul, sănătatea publică și siguranța alimentară

139.  constată că, în 2017, programul LIFE și-a sărbătorit cea de-a 25-a aniversare; subliniază că programul a oferit 222 milioane EUR pentru cofinanțarea a 139 de proiecte noi; subliniază că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a reduce întârzierile în efectuarea plăților în cadrul programului LIFE, deoarece 5,8 % din plăți au depășit termenele legale în 2017 (3,9 % în 2016, 12 % în 2015);

140.  subliniază că evaluarea intermediară a programului LIFE, pentru perioada 2014-2015, a fost publicată în 2017; constată faptul că, având în vedere că majoritatea proiectelor încă nu au început și doar puține proiecte s-au încheiat, evaluarea s-a concentrat în principal asupra proceselor introduse pentru a atinge obiectivele programului LIFE și a conchis că programul LIFE are o valoare adăugată europeană, evidențiind totodată posibile îmbunătățiri; subliniază că procedurile de gestionare a granturilor, în special procedurile de depunere a cererilor și de raportare, ar trebui nu doar simplificate, ci și accelerate semnificativ;

141.  ia act de faptul că condițiile din decizia de externalizare pentru cooperarea cu Agenția Executivă pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (EASME) în ceea ce privește personalul implică faptul că situația resurselor umane în DG ENV este foarte tensionată relativ la activitățile legate de programul LIFE, ceea ce ar putea necesita o revizuire suplimentară a metodelor și modalităților de lucru în cadrul direcției generale;

142.  subliniază că sistemele de control intern ale DG ENV și DG CLIMA care au fost auditate sunt doar parțial eficace, dat fiind că anumite recomandări foarte importante trebuie încă să fie abordate în conformitate cu planurile de acțiune convenite;

143.  subliniază că DG CLIMA și DG BUDG monitorizează obiectivul de 20 % de integrare a măsurilor legate de schimbările climatice în cadrul financiar multianual, iar DG CLIMA sprijină alte direcții generale să integreze problematica climei în activitățile pe care le desfășoară; regretă faptul că, în 2017, doar 19,3 % din bugetul Uniunii a fost cheltuit pe activități în domeniul climei și că se estimează că media pentru perioada 2014-2020 va fi de doar 18,8 %;

144.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că rezerva din motive de reputație referitoare la deficiențele semnificative de securitate care persistă, identificate în registrul Uniunii al sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), este reiterată în Raportul anual de activitate pe 2017 al DG CLIMA;

145.  regretă că rata medie de eroare reziduală a DG SANTE s-a ridicat la 2,5 % pentru întreaga activitate din domeniul siguranței alimentelor și a hranei pentru animale în 2017, depășind pragul de semnificație de 2 %; ia act de faptul că acest lucru este cauzat de supraevaluări ale declarațiilor de cheltuieli de către statele membre, în contextul modificărilor structurale efectuate în gestionarea și controlul creanțelor într-un anumit stat membru; solicită DG SANTE să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că acest lucru nu se va mai întâmpla în viitor, de exemplu prin utilizarea măsurilor de simplificare oferite de Regulamentul financiar;

146.  subliniază că, în 2017, DG SANTE a publicat evaluarea intermediară a cadrului financiar comun pentru lanțul alimentar 2014-2020, care a conchis că actualul cadru funcționează bine și a contribuit la obținerea unei valori adăugate europene; ia act de faptul că Comisia, în conformitate cu recomandările Curții, depune eforturi pentru a elabora o metodologie de analiză privind rentabilitatea în domeniul lanțului alimentar, astfel încât evaluările viitoare ale intervențiilor finanțate de Uniune să devină mai solide;

Transport și turism

147.  ia act de faptul că, în 2017, Comisia a selectat 152 de proiecte care urmau să primească finanțare în valoare totală de 2,7 miliarde EUR din partea MIE –Transporturi, cu investiții totale de 4,7 miliarde EUR, inclusiv alte finanțări publice și private; afirmă din nou importanța pe care o are instrumentul de finanțare MIE pentru finalizarea rețelei TEN-T, pentru realizarea spațiului european unic al transporturilor, pentru dezvoltarea legăturilor transfrontaliere și pentru realizarea legăturilor care lipsesc; 

148.  invită coordonatorii europeni ai TEN-T să realizeze o evaluare amănunțită a proiectelor încheiate și a progreselor realizate de-a lungul coridoarelor TEN-T în cadrul actualei perioade de programare și să prezinte această evaluare Comisiei și Parlamentului;

149.  invită Comisia să prezinte în mod clar, pentru sectorul transporturilor, o evaluare a impactului FEIS asupra altor instrumente financiare, în special în ceea ce privește MIE și, de asemenea, coerența instrumentului de datorie al MIE cu alte inițiative ale Uniunii, în timp util, înainte de propunerea privind următorul CFM; solicită ca această evaluare să prezinte o analiză clară a echilibrului geografic al investițiilor din sectorul transporturilor; reamintește, cu toate acestea, faptul că suma de bani cheltuită în cadrul unui instrument financiar nu ar trebui să fie considerată singurul criteriu pertinent pentru a evalua performanța acestuia; invită, prin urmare, Comisia să evalueze mai amănunțit realizările obținute în cadrul proiectelor de transport finanțate de Uniune și să măsoare valoarea adăugată a acestora;

150.   salută rezultatele cererii de oferte de finanțare mixtă a MIE lansate în 2017 și decizia de majorare a bugetului acestuia la 1,35 miliarde EUR, fapt ce confirmă relevanța și valoarea adăugată a utilizării granturilor Uniunii combinate cu finanțare din partea Băncii Europene de Investiții sau a băncilor naționale de promovare economică ori a altor instituții de dezvoltare și instituții financiare publice, precum și din partea instituțiilor financiare din sectorul privat și a investitorilor din sectorul privat, inclusiv prin intermediul parteneriatelor public-privat; consideră, prin urmare, că MIE ar trebui să sprijine în continuare acțiunile care permit combinarea granturilor UE cu alte surse de finanțare, menținând totodată aceste granturi ca principal instrument de finanțare;

151.  ia act de faptul că Serviciul de Audit Intern al Comisiei, în cadrul auditului său privind supravegherea de către Comisie a implementării instrumentelor financiare ale MIE, a constatat că rata de implementare a instrumentelor financiare din cadrul MIE a fost foarte scăzută, iar cea mai mare parte a bugetului alocat inițial instrumentelor financiare ale MIE (2,43 miliarde EUR) a fost realocată unor linii bugetare destinate granturilor MIE, lăsând numai 296 de milioane EUR disponibili pentru instrumentele financiare ale MIE până în 2020; ia act, de asemenea, de faptul că unul dintre motivele invocate a fost acela că criteriile de eligibilitate a instrumentelor financiare ale MIE și a Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) se suprapun în mare măsură și că proiecte care ar fi putut fi eligibile pentru MIE au fost, de fapt, finanțate de FEIS, deoarece acesta este prioritar în plan politic și are o sferă de aplicare mai largă; invită Comisia ca, în ceea ce privește MIE, să crească gradul de cunoaștere a normelor de eligibilitate în rândul beneficiarilor, în special prin diferențierea clară între un contract de punere în aplicare și un subcontract, aspect ce a reprezentat principala sursă de confuzie pentru beneficiari; invită Comisia să garanteze faptul că instrumentele financiare se completează reciproc, nu se înlocuiesc unul pe celălalt;

152.  ia act de faptul că 2017 a fost primul an al campaniei de audit al programului MIE și că va fi nevoie de încă 2-3 ani în care să se realizeze audituri ale MIE pentru a se ajunge la un calcul fiabil al ratei de eroare pentru toate sectoarele MIE; cu toate acestea, salută faptul că erorile detectate de auditurile MIE și TEN-T încheiate în 2017 au fost foarte scăzute;

153.  este preocupat de faptul că Serviciul de Audit Intern al Comisiei a concluzionat că există deficiențe semnificative în sistemul actual al DG MOVE de monitorizare a politicii de securitate aviatică și maritimă și a formulat trei recomandări „foarte importante”; invită DG MOVE să pună pe deplin în aplicare planul de acțiune pe care l-a pregătit pentru abordarea riscurilor identificate;

Cultură și educație

154.  salută realizările obținute pe parcursul celor 30 de ani de existență ai programului Erasmus, la care au participat, începând din 1987, nouă milioane de persoane, inclusiv tineri, studenți și, mai recent, lucrători în cadrul unor acțiuni de mobilitate; pune accentul pe puternica valoare adăugată europeană a programului și pe menirea sa de a reuși, în calitate de investiție strategică în tineretul european;

155.  ia act de faptul că programul Erasmus trebuie să facă mai mult pentru a putea fi accesat de grupurile marginalizate, în special persoane cu handicap și cu nevoi educaționale speciale, persoane dezavantajate din punct de vedere geografic, persoane care abandonează școala la o vârstă fragedă, persoane care aparțin unei minorități, persoane care sunt dezavantajate din punct de vedere socioeconomic etc.;

156.  este alarmat de numărul mic al persoanelor care apelează la programul Erasmus + de garantare a împrumuturilor pentru studenți, precum și de acoperirea geografică insuficientă, limitată la bănci din trei țări și la universități din alte două țări; îndeamnă Comisia și Fondul European de Investiții să aplice o strategie de punere în aplicare care să crească cât mai mult posibil eficacitatea mecanismului până în 2020; sau, ca alternativă, să faciliteze redistribuirea în cadrul programului a fondurilor neutilizate și să se permită o mai bună acoperire a finanțării acțiunilor din cadrul diferitelor componente;

157.  este îngrijorat de problema permanentă a ratelor de succes scăzute ale proiectelor din cadrul programului „Europa pentru cetățeni” și al subprogramului Cultura din programul „Europa creativă” (21% și, respectiv, 22% în 2017); subliniază că un nivel mai adecvat de finanțare este decisiv pentru a nu mai avea aceste rezultate nesatisfăcătoare, care sunt contraproductive pentru obiectivele programului însuși prin faptul că îi descurajează pe cetățenii care ar dori să participe;

158.  evidențiază rolul jucat de Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură (EACEA) în punerea în aplicare a celor trei programe din domeniile culturii și educației; își exprimă totuși îngrijorarea legată de deficiențele EACEA în materie de control intern, constatate cu ocazia unui audit privind administrarea granturilor din cadrul programelor Erasmus + și Europa creativă; constată că același Serviciu de Audit Intern al Comisiei a detectat deficiențe din partea EACEA în procesul de administrare a granturilor Erasmus+; de aceea, este de părere că Comisia și EACEA nu ar trebui să aibă vreo dificultate să adopte măsurile de corecție necesare pentru a asigura transparența deplină și a garanta calitatea optimă în punerea în aplicare a programelor din domeniile culturii și educației;

GESTIUNEA INDIRECTĂ ȘI INSTRUMENTELE FINANCIARE

159.  ia act de faptul că, în 2017, Comisia a semnat contracte cu agențiile ONU în cuantum de aproape 253,5 milioane EUR în contribuții de la bugetul UE, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (119,21 milioane EUR), UNICEF (29,34 milioane EUR) și Biroul Națiunilor Unite pentru Servicii de Proiect (20,05 milioane EUR) fiind cei mai importanți beneficiari, iar contractele cu Banca Mondială s-au ridicat la 174,11 milioane EUR;

160.  având în vedere schimbarea modalităților de acordare a ajutorului, și anume trecerea de la granturi directe la fonduri fiduciare și la combinarea surselor de finanțare, inclusiv prin intermediul Fondului european pentru dezvoltare durabilă, invită Consiliul, Comisia și Banca Europeană de Investiții să încheie un acord interinstituțional cu Parlamentul European privind transparența, responsabilitatea și controlul parlamentar pe baza principiilor de politică stabilite în noul Consens european privind dezvoltarea;

161.  salută recomandările Curții privind îmbunătățirea transparenței fondurilor UE executate de ONG-uri, astfel cum au fost publicate în Raportul special nr. 35/2018, în care Curtea, printre altele, recomandă Comisiei să îmbunătățească fiabilitatea informațiilor privind ONG-urile din sistemul său contabil, precum și calitatea informațiilor colectate cu privire la fondurile executate de ONG-uri; invită, prin urmare, Comisia să pună în aplicare aceste propuneri înainte de sfârșitul actualului mandat;

162.  recunoaște pe deplin natura complexă a multor provocări și nevoia unor acțiuni de răspuns multidimensionale și complementare, însă insistă asupra faptului că este necesar să se asigure claritate în cadrul acordurilor de finanțare și să se respecte angajamentele internaționale;

163.  constată că numărul instrumentelor financiare a crescut considerabil, dând astfel naștere unor noi oportunități de finanțare mixtă în sectorul transporturilor și creând, în același timp, o rețea complexă de mecanisme în jurul bugetului Uniunii; este preocupat de faptul că aceste instrumente, alături de bugetul Uniunii, creează riscul potențial de subminare a nivelului de responsabilitate și transparență, deoarece raportarea, auditul și controlul public nu sunt aliniate; invită Comisia să identifice modul în care s-ar putea reforma sistemul bugetar al Uniunii, în special modul optim de asigurare a faptului că mecanismele generale de finanțare nu sunt mai complexe decât ceea ce este necesar pentru a îndeplini obiectivele de politică ale Uniunii și a garanta responsabilitatea, transparența și posibilitatea auditării;

164.  subliniază faptul că autoritatea bugetară a majorat garanția FEIS de la 16 miliarde EUR la 26 miliarde EUR, iar volumul de investiții vizat de la 315 miliarde EUR la 500 miliarde EUR și că, până la sfârșitul anului 2017, Grupul BEI semnase contracte în valoare de 36,7 miliarde EUR (2016: 21,3 miliarde EUR);

165.  observă că, potrivit Curții, 64 % din valoarea totală a contractelor FEIS semnate de Grupul BEI până la sfârșitul anului 2017 era concentrată în șase state membre: Franța, Italia, Spania, Germania, Regatul Unit și Polonia;

166.  regretă faptul că doar 20 % din finanțarea FEIS sprijină proiecte care contribuie la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea, în timp ce portofoliul standard al BEI a atins pragul de 25 %; invită Comisia să definească opțiunile financiare sau de finanțare sustenabile și mediul de investiții favorabil care să reflecte angajamentele și obiectivele generale ale Uniunii, cu scopul de a promova inovarea și coeziunea economică, socială și teritorială în cadrul Uniunii, precum și de a consolida dimensiunea socială a investițiilor BEI prin reducerea deficitului de investiții în sectorul social și în domeniul siguranței infrastructurilor;

167.  invită Comisia să se asigure că, atunci când semnează contracte, organele de management ale FEIS iau în considerare necesitatea unui echilibru geografic adecvat și să raporteze Parlamentului cu privire la progresele înregistrate;

Domeniul cercetării

168.  ia act de faptul că, în ceea ce privește plățile, în 2017 Comisia a investit 11,2 miliarde EUR în domeniul cercetării și inovării (C&I), 58 % din fonduri fiind gestionate direct și 42 % fiind alocate prin intermediul organismelor abilitate, și că, din acest ultim procent, 18,2 % (583 milioane EUR) au fost executate prin intermediul întreprinderilor comune și 16,8 % (540 milioane EUR) au fost distribuite prin intermediul Băncii Europene de Investiții (BEI) și al Fondului European de Investiții (FEI);

169.  invită Comisia să prezinte Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului, în a doua jumătate a anului 2019, un raport privind execuția și rezultatele instrumentelor financiare din domeniul cercetării;

Fondurile fiduciare

170.  subliniază că ajutorul acordat țărilor din afara Uniunii a utilizat tot mai mult modele de finanțare alternative, cum ar fi fonduri fiduciare și Instrumentul pentru refugiații din Turcia, ceea ce sporește complexitatea structurilor financiare existente; recunoaște, totuși, că aceste instrumente au făcut posibilă o reacție rapidă la circumstanțe dificile și au oferit flexibilitate;

171.  subliniază că punerea în comun a resurselor din FED, din bugetul Uniunii și de la alți donatori în fonduri fiduciare nu ar trebui să împiedice ca banii rezervați pentru politica de dezvoltare și cooperare să ajungă la beneficiarii lor obișnuiți și să urmărească obiectivele lor inițiale, cum ar fi eradicarea sărăciei și promovarea drepturilor fundamentale;

172.  subliniază că utilizarea crescută a fondurilor fiduciare este generată și de lipsa de flexibilitate care poate fi constatată în prezent în bugetul Uniunii;

173.  subliniază că utilizarea din ce în ce mai intensă a altor mecanisme financiare, pe lângă bugetul UE, pentru realizarea politicilor Uniunii riscă să afecteze nivelul de responsabilitate și de transparență, deoarece mecanismele de raportare, de audit și de control public nu sunt armonizate; solicită, prin urmare, Comisiei să analizeze posibilitatea de a pune capăt fondurilor fiduciare, în special în cazul în care caracterul lor „de urgență” nu este justificat în mod corespunzător, dacă nu sunt în măsură să atragă contribuții semnificative din partea altor donatori și în cazul în care există riscuri de încălcare a drepturilor fundamentale sau sunt implicate autorități din țări terțe care nu respectă drepturile fundamentale;

Instrumentul pentru Turcia

174.  ia act de faptul că, în Raportul său special nr. 27/2018 privind Instrumentul pentru refugiații din Turcia, Curtea a constatat că, într-un context dificil, Instrumentul pentru refugiații din Turcia a mobilizat rapid 3 miliarde EUR pentru a oferi un răspuns rapid la criza refugiaților, dar nu și-a îndeplinit pe deplin obiectivul de a coordona acest răspuns în mod eficient sau de a ajunge la un raport costuri-beneficii satisfăcător; solicită Comisiei să pună în aplicare toate recomandările Curții privind Instrumentul pentru refugiații din Turcia, mai ales îmbunătățirea monitorizării și a raportării în proiectele de asistență financiară și îmbunătățirea, împreună cu autoritățile turce, a mediului de funcționare a ONG(I)-urilor și să vegheze ca fondurile să vizeze strict proiecte legate de refugiați și să nu fie folosite în alte scopuri; invită Comisia să prezinte în mod regulat Parlamentului rapoarte despre compatibilitatea dintre acțiunile finanțate și temeiul lor juridic;

175.  ia act, în plus, de faptul că, potrivit Curții, proiectele auditate au furnizat un sprijin util pentru refugiați și că majoritatea proiectelor au dat rezultate, dar că jumătate dintre ele nu au atins încă rezultatele așteptate;

176.  observă că Ombudsmanul European a ajuns la concluzia că Comisia ar trebui să depună mai multe eforturi pentru a se asigura că Declarația UE-Turcia respectă drepturile fundamentale la care aderă UE și, prin urmare, invită Comisia să includă în mod sistematic considerații privind drepturile fundamentale în deciziile sale din cadrul acestui instrument, inclusiv prin intermediul evaluărilor impactului asupra drepturilor fundamentale; invită Comisia să informeze periodic Parlamentul European cu privire la acest aspect;

177.  regretă faptul că o anchetă efectuată de CEI european de investigații a ridicat îndoieli cu privire la utilizarea fondurilor din cadrul instrumentului; invită Comisia să investigheze în detaliu această chestiune și să informeze Parlamentul cu privire la rezultate;

178.  cere DG DEVCO ca, până în 2020, să revadă orientările existente pentru beneficiarii proiectelor implementate în cadrul gestiunii indirecte, cu scopul de a se asigura că activitățile planificate sunt desfășurate la timp și contribuie la utilizarea practică a realizărilor proiectelor, astfel încât să se obțină un raport optim costuri-beneficii;

179.  ia act de constatarea Curții în care se arată că nivelul de eroare din cadrul cheltuielilor aferente rubricii Administrație nu a fost semnificativ; constată, totuși, cu îngrijorare că rata de eroare a crescut față de anul precedent (0,55% în 2017 față de 0,2% în 2016);

180.  constată că, deși Curtea nu a identificat deficiențe semnificative, a găsit domenii recurente în care existau posibilități de îmbunătățire;

Administrația

Procedura de nominalizare pentru desemnarea Secretarului General al Comisiei

181.  nu este mulțumit de reacțiile Comisiei la preocupările justificate exprimate de mass-media și de publicul larg cu privire la procedură care a avut loc imediat după numirea Secretarului General al Comisiei Europene sau de explicațiile prezentate de Comisie în cadrul dezbaterii în plen a Parlamentului European și în răspunsul său scris la Rezoluția Parlamentului European din 18 aprilie 2018, care au fost evazive, defensive și legaliste și au demonstrat lipsă de sensibilitate față de importanța pe care cetățenii europeni o acordă procedurilor de recrutare transparente, echitabile și deschise;

182.  reamintește, în acest context, faptul că Ombudsmanul a identificat patru cazuri de administrare defectuoasă în recomandarea sa în cauzele conexate 488/2018/KR și 514/2018/KR; ia act de faptul că concluziile Ombudsmanului sunt „în mare măsură similare cu cele ale Parlamentului European” și că Ombudsmanul este de acord cu punctul de vedere al Parlamentului European, potrivit căruia numirea dublă forțează și chiar depășește limitele legii; subliniază recomandarea finală adresată Comisiei de către Ombudsman, potrivit căreia Comisia ar trebui să elaboreze o procedură specifică pentru secretarul său general, separată și independentă de alte numiri în funcții de conducere; regretă, prin urmare, răspunsul sfidător al Comisiei adresat la 3 decembrie 2018 Ombudsmanului European; regretă nivelul redus de discernământ față de problemele pe care Ombudsmanul le-a semnalat în urma examinării a 11 000 de pagini de documente;

183.  ia în considerare faptul că comisarul Oettinger a organizat, la 25 septembrie 2018, o masă rotundă interinstituțională privind selecția și numirea conducerii superioare, deși reuniunea pare să fi fost neconcludentă; invită, prin urmare, Comisia să pună în practică punctul 29 din rezoluția sa referitoare la politica de integritate în cadrul Comisiei;

184.  invită Comisia, precum și toate instituțiile europene să revizuiască, dacă este necesar, procedurile de numire, în special pentru înalții funcționari și, după caz, pentru membrii cabinetelor, și să ia măsuri suplimentare pentru a îmbunătăți transparența, echitatea și egalitatea de șanse pe parcursul procedurilor de numire, pe baza constatărilor Ombudsmanului European și a viitorului studiu al Parlamentului European privind procedurile de numire în instituțiile Uniunii Europene; invită Comisia să raporteze Parlamentului European până la 31 august 2019 cu privire la progresele înregistrate;

Școlile europene

185.  observă că, în 2017, școlile europene au primit 189,9 milioane EUR de la bugetul european;

186.  recunoaște că verificarea efectuată de Curte nu a descoperit erori semnificative ale situațiilor financiare consolidate finale ale școlilor europene pentru 2017 și că școlile europene și Oficiul central și-au pregătit conturile anuale în termenul prevăzut de lege; remarcă totuși faptul că sistemul de control intern al școlilor europene necesită în continuare mai multe îmbunătățiri pentru a respecta recomandarea făcută de Curtea de Conturi și de Serviciul de Audit Intern al Comisiei (IAS);

187.  consideră exasperant faptul că, după mai bine de 15 de ani, tot nu există un sistem solid de gestiune financiară pentru școlile europene;

188.   este preocupat în continuare de vulnerabilitatea sistemelor de control intern ale Oficiului central și ale școlilor selectate, în special în ceea ce privește sistemele de plată, mediul de control și procesul de recrutare;

189.   ia act de faptul că Curtea nu a fost în măsură să confirme faptul că, în 2017, gestiunea financiară a școlilor europene a respectat Regulamentul financiar și normele de aplicare a acestuia: solicită, prin urmare, să se depună în continuare eforturi pentru a închide celelalte recomandări legate de administrarea conturilor extrabugetare, îmbunătățirea sistemelor contabile și a sistemelor de control intern, precum și a procedurilor de recrutare și de remunerare și elaborarea unor orientări în vederea îmbunătățirii gestiunii bugetare;

190.  reiterează opinia Parlamentului conform căreia se impune de urgență o „revizuire cuprinzătoare” a sistemului școlilor europene pentru a lua în considerare „o reformă care acoperă probleme manageriale, financiare, organizatorice și pedagogice” și reamintește solicitarea sa ca „Comisia să prezinte anual Parlamentului un raport în care să evalueze progresul”;

191.  consideră inacceptabil faptul că, potrivit Comisiei, opt recomandări critice sau foarte importante emise de Serviciul de Audit Intern al Comisiei pentru perioada 2014-2017 nu sunt încă soluționate; solicită să se obțină raportul intermediar privind punerea în aplicare a acestor recomandări până la 30 iunie 2019;

Acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune acordate Comisiei pentru exercițiul financiar 2016

192.  ia act de faptul că, în Raportul său privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2016, COM(2018)0545, Comisia a făcut o selecție dintre cele 394 de chestiuni semnalate de Parlament pentru exercițiul financiar 2016, fără să formuleze observații pentru 108 dintre puncte; solicită Comisiei să răspundă în detaliu la toate problemele ridicate de Parlamentul European în rezoluțiile sale care fac parte integrantă din deciziile sale privind descărcarea de gestiune;

193.  salută faptul că Comisia a răspuns la observațiile Parlamentului referitoare la rapoartele privind gestionarea asistenței externe (EAMR) și la indicatorii-cheie de performanță, cuprinse în rezoluția sa din 18 aprilie 2018 referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2016(15), și că a făcut modificări pentru a le îmbunătăți; ia act de faptul că Comisia a transmis Parlamentului rapoartele privind gestionarea asistenței externe pe 2017 fără constrângeri legate de confidențialitate, dar regretă că accesul efectiv la aceste rapoarte a devenit mai dificil; așteaptă cu interes ca, pe viitor, Parlamentul să aibă acces mai ușor la aceste rapoarte;

Diverse

194.  se arată îngrijorat de întârzierea Comisiei în soluționarea problemei din ce în ce mai importante a disparității în ceea ce privește coeficientul de corecție în cazul funcționarilor europeni detașați la Luxemburg, întrucât această disparitate a crescut de peste trei ori până în 2018 (16,8 %) față de pragul de 5 % prevăzut în Statutul funcționarilor Uniunii Europene, reducând în mod implicit atractivitatea orașului Luxemburg și discriminând nejustificat peste 11 000 de funcționari ai Uniunii Europene, ceea ce obligă peste o treime dintre ei să locuiască în țări limitrofe, intensificând traficul transfrontalier; ia act de faptul că alte instituții internaționale situate în Luxemburg au oferit deja o soluție pozitivă la această problemă; îndeamnă Comisia să examineze problema actuală a coeficientului de corecție actual și să ia măsurile necesare;

195.  îndeamnă Comisia să denunțe, cât mai curând posibil, așa cum s-a întâmplat în 2018 în cazul Convenției medicilor și a stomatologilor, Convenția cu spitalele din Luxemburg privind suprataxarea funcționarilor și a agenților europeni din Luxemburg pentru acordarea de asistență medicală, care costă anual peste 2 milioane EUR, în urma hotărârii Curții de Justiție a Comunităților Europene din 2000 (Hotărârea Ferlini) și întrucât încalcă Directiva europeană 2011/24/UE privind egalitatea de tratament în rândul pacienților europeni;

196.  invită Comisia să efectueze o analiză foarte riguroasă și cu date la zi privind impactul pe care conceptul de spații deschise, cum sunt cele din noua clădire JMO II, îl poate avea asupra productivității și asupra asigurării unor locuri de muncă și condiții de muncă decente pentru personalul implicat; solicită Comisiei să informeze Parlamentul cu privire la rezultatul acestei analize;

2014 - 2017: Modul în care Parlamentul European a contribuit și continuă să contribuie la crearea unor structuri solide de gestiune financiară în cadrul Comisiei și în statele membre

Întocmirea bugetului în funcție de performanțe și auditul

197.  a insistat ca planificarea, execuția și raportarea cu privire la rezultatele obținute ale bugetului Uniunii Europene să se orienteze în funcție de politici;

198.  a insistat ca execuția bugetului Uniunii Europene să se axeze pe rezultate și să obțină efecte pozitive mai ample și ca structura bugetului UE să fie modificată pentru a se asigura măsurarea progreselor și a performanței;

199.  a încurajat, în acest context, Comisia și Curtea să acorde mai multă atenție simplificărilor, rezultatelor și realizărilor mai ample obținute, auditurilor de performanță și impactului final al politicilor;

200.  subliniază că toate auditurile ar trebui să se axeze pe domeniile cele mai susceptibile de a fi supuse erorilor, în special cele cu nivelurile de finanțare cele mai ridicate;

201.  remarcă cooperarea strânsă cu Comisia pentru a face din raportul de evaluare prevăzut la articolul 318 un raport de sinteză cuprinzător, care să înregistreze progresele din diferite domenii de politici, iar acest raport a devenit ulterior prima parte a raportului anual privind gestionarea și performanța;

Cadrul de control intern integrat

202.  a sprijinit includerea articolului 63 în Regulamentul financiar revizuit, care introduce „sistemul de audit unic” în cadrul gestiunii partajate, subliniind că buna funcționare a sistemelor de gestionare și de control de la nivel național și european reprezintă un element esențial în cadrul lanțului unic de audit; este de acord că abordarea auditului unic permite o mai bună utilizare a resurselor și ar trebui să evite duplicarea auditurilor la nivelul beneficiarilor; observă că strategia de audit unic a Comisiei constă în verificarea fiabilității rezultatelor auditului și a ratelor de eroare raportate anual de către autoritățile de audit și în monitorizarea activității lor printr-un cadru de control și de audit solid și coordonat; încurajează Comisia să continue monitorizarea și revizuirea activității autorităților de audit pentru a asigura un cadru comun de audit și rezultate fiabile;

Cercetarea

203.  a pledat pentru norme mai clare și pentru o mai mare utilizare a opțiunii simplificate în materie de costuri, și anume acordarea de plăți forfetare în cadrul programului Orizont 2020;

Fondurile structurale

204.  a insistat asupra consolidării responsabilităților autorităților naționale de gestionare și de audit în execuția bugetară;

205.  a sprijinit trecerea de la sistemele de „rambursare” (rambursarea costurilor suportate) la sisteme bazate pe „drepturile de plată”, care reduc în mod considerabil riscul de erori;

Agricultura

206.  a susținut consolidarea cerințelor de mediu, a insistat ca sprijinul pentru venit să fie alocat în mod mai echitabil, cu un sistem de plăți progresive favorabil fermelor mici și agriculturii sustenabile și ecologice, și ca PAC să devină, urgent și definitiv, o politică mai atrăgătoare pentru tinerii agricultori;

207.  a cerut ca PAC să devină mai sensibilă la problemele de mediu și mai favorabilă agricultorilor;

Migrația

208.  și-a adus contribuția pentru ca finanțarea acordată de UE să facă față provocărilor tot mai mari legate de migrație din perioada 2015-2018, prin dublarea finanțării la 22 miliarde EUR;

209.  a invitat statele membre să abordeze cauzele profunde ale migrației, în coordonare cu politica de dezvoltare, precum și cu politica externă;

Afacerile externe ale UE

210.  a pledat ca afacerile externe ale UE să fie coerente și bine coordonate și ca FED, fondurile fiduciare și instrumentele financiare să fie gestionate în concordanță cu politicile interne;

Administrația

211.  a insistat asupra revizuirii Codului de conduită al comisarilor, care a intrat în cele din urmă în vigoare la 31 ianuarie 2018;

212.  a insistat ca procedurile de recrutare pentru funcțiile de conducere superioară din instituțiile și organismele europene să fie revizuite și ca toate posturile vacante să fie publicate, în interesul transparenței, integrității și egalității de șanse;

213.  a continuat să susțină o politică de toleranță zero față de fraudă;

Recomandări pentru viitor

Raportarea

214.  reamintește că, pentru anii următori, articolul 247 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul financiar prevede obligația Comisiei de a transmite anual Parlamentului European și Consiliului un set integrat de rapoarte financiare și privind responsabilitatea, inclusiv o prognoză pe termen lung a viitoarelor intrări și ieșiri de fonduri din cursul următorilor cinci ani;

215.  insistă ca acest raport să analizeze impactul angajamentelor asupra acumulării de plăți restante dintr-un cadru financiar multianual dat;

216.  invită Comisia ca, în scopuri de gestionare și raportare, să stabilească o modalitate de a înregistra cheltuielile bugetare ale UE, care să facă posibilă raportarea tuturor finanțărilor legate de criza refugiaților și a migrației, precum și pentru viitoarea politică a UE în materie de gestionare a fluxurilor de migrație și integrare;

217.  se întreabă de ce Comisia utilizează două seturi de obiective și indicatori pentru a măsura performanța gestiunii financiare: pe de o parte, directorii generali ai Comisiei evaluează, în rapoartele anuale de activitate (RAA), îndeplinirea obiectivelor definite în planul lor de gestionare și, pe de altă parte, Comisia evaluează performanța programelor de cheltuieli prin intermediul declarațiilor de cheltuieli operaționale ale programelor anexate la proiectul de buget; invită Comisia să își bazeze raportarea pe un set unic de obiective și indicatori;

218.  subliniază că informațiile referitoare la performanță sunt utilizate în principal la nivel de direcție generală pentru gestionarea programelor și a politicilor; este preocupat de faptul că, întrucât informațiile referitoare la performanță care răspund nevoilor de gestionare curentă nu sunt armonizate cu responsabilitățile Comisiei în materie de raportare externă, direcțiile generale nu utilizează în general principalele rapoarte de performanță ale Comisiei pentru a-și gestiona propria performanță în cadrul execuției bugetului UE;

219.  subliniază că nu există nicio cerință ca direcțiile generale sau Comisia să explice în rapoartele lor de performanță modul în care au folosit informațiile referitoare la performanță în procesul decizional; invită Comisia să includă astfel de informații în rapoartele sale viitoare de performanță;

220.  regretă, o dată în plus, că rapoartele anuale de activitate nu includ o declarație cu privire la calitatea datelor raportate privind performanța și că, prin urmare, prin adoptarea RAGP, colegiul comisarilor își asumă responsabilitatea politică globală pentru gestiunea financiară a bugetului Uniunii, dar nu și pentru informațiile cu privire la performanță și rezultate;

221.  subliniază că Comunicarea către Comisie privind guvernanța în cadrul Comisiei Europene, adoptată la 21 noiembrie 2018, nu modifică distincția dintre „responsabilitatea politică a comisarilor” și „responsabilitatea operațională a directorilor generali” introdusă prin reforma administrativă din 2000; observă că nu s-a precizat întotdeauna în mod clar dacă „responsabilitatea politică” înglobează responsabilitatea direcțiilor generale sau este distinctă de aceasta;

222.  reiterează constatările auditului din 2017 al Curții, care arată că „Comisia ar trebui să utilizeze mai bine propriile informații referitoare la performanță și să dezvolte o cultură internă mai concentrată pe performanță”; prin urmare, invită Comisia să includă întocmirea bugetului în funcție de performanțe în întregul său ciclu politic;

223.  regretă publicarea din ce în ce mai târzie de către Comisie a „Raportului anual privind punerea în aplicare a instrumentelor Uniunii Europene pentru finanțarea acțiunilor externe”, ceea ce împiedică practic exercitarea supravegherii și a controlului public de către Parlament, raportul din 2016 fiind publicat abia în martie 2018, iar raportul privind 2017 nefiind încă publicat; invită Comisia să publice raportul privind exercițiul 2018 până cel târziu la sfârșitul lui septembrie 2019 și să mențină acest calendar pentru anii următori;

224.  ia act de faptul că s-au descoperit serie de deficiențe ale sistemelor de măsurare a performanței ale autorităților din statele membre, mare parte din acestea fiind legate de proiecte finalizate în perioada 2007-2013; invită Comisia să îmbunătățească sistemul de măsurare a performanței de ansamblu, astfel încât să includă indicatori de rezultat la nivel de proiect, pentru a permite evaluarea contribuției unui anumit proiect la obiectivele specifice ale programelor operaționale; constată că legislația care acoperă perioada de programare 2014-2020 a consolidat logica de intervenție și a pus accentul pe rezultate;

225.  își reiterează solicitarea adresată Comisiei, date fiind multiplele surse de finanțare, de a asigura un acces facil la proiecte, sub forma unui ghișeu unic, pentru a permite cetățenilor să urmărească în mod clar evoluțiile și finanțarea infrastructurilor cofinanțate din fondurile Uniunii și din FEIS; încurajează, prin urmare, Comisia să publice, în cooperare cu statele membre, o prezentare generală anuală a proiectelor de transport și turism care au fost cofinanțate prin FEDR și fondurile de coeziune, așa cum se practică în cazul MIE;

226.  solicită Comisiei:

a)  să simplifice raportarea cu privire la performanță prin următoarele măsuri:

–  reducând și mai mult numărul obiectivelor și al indicatorilor la care apelează pentru diversele sale rapoarte privind performanța și punând un accent mai mare pe indicatorii care măsoară cel mai bine performanța bugetului Uniunii;

–  îmbunătățind armonizarea dintre obiectivele generale de înalt nivel și obiectivele specifice ale programelor și politicilor;

b)  să asigure un echilibru mai bun la raportarea performanțelor prin prezentarea clară a informațiilor referitoare la principalele provocări ale UE care mai rămân de îndeplinit;

c)  să furnizeze o declarație privind calitatea datelor raportate privind performanța;

d)  să își asume responsabilitatea politică globală în RAGP pentru informațiile referitoare la „performanță și rezultate”;

e)  să includă informații actualizate cu privire la performanță în raportarea sa în materie, inclusiv în RAGP, privind progresele realizate în vederea atingerii obiectivelor și să ia întotdeauna măsuri atunci când aceste obiective nu sunt îndeplinite sau să prezinte propuneri în acest sens;

f)  să indice modul în care informațiile privind performanța referitoare la bugetul Uniunii au fost utilizate în procesul decizional;

g)  să introducă sau să îmbunătățească măsurile și stimulentele pentru a favoriza o mai mare concentrare asupra performanței în cultura internă a Comisiei, ținând seama, în special, de oportunitățile oferite de Regulamentul financiar revizuit, de inițiativa „un buget axat pe rezultate”, de raportarea performanțelor pentru proiectele în curs și de alte surse;

h)  să dezvolte metode de prelucrare a datelor pentru cantitățile mari de date create prin raportarea cu privire la performanță, cu scopul de a oferi o imagine promptă, corectă și reală a realizărilor; să insiste asupra faptului că raportarea cu privire la performanță ar trebui să fie utilizată pentru adoptarea de măsuri corective atunci când obiectivele programelor nu sunt îndeplinite;

227.  recomandă Curții ca, în cadrul raportului său anual, să continue să prezinte un capitol separat pentru securitate și cetățenie și să își aprofundeze analiza în acest domeniu, întrucât interesul public și politic pentru partea de securitate și migrație a bugetului Uniunii este mult mai mare decât cota sa financiară;

228.  îndeamnă Comisia să prezinte o imagine de ansamblu asupra supracompensării TVA în cadrul proiectelor finanțate de UE în domeniul coeziunii și al dezvoltării rurale, care afectează interesele financiare ale UE și ale contribuabililor din Uniune;

229.  salută propunerea făcută de Curte în documentul său de consultare „Raportarea periodică privind performanța acțiunii UE” referitoare la publicarea anuală, în luna noiembrie a anului N+1, a unei evaluări a performanței acțiunii UE, care să cuprindă o analiză detaliată a informațiilor privind performanța raportate de Comisie în raportul de evaluare prevăzut la articolul 318 din TFUE; insistă încă o dată ca acest raport să conțină, într-o a doua parte, o analiză detaliată a sintezei gestionării financiare a Comisiei, astfel cum se menționează în cea de a doua parte a Raportului anual privind gestionarea și performanța bugetului UE;

230.  reamintește că obiectivul final al unei analize de audit concentrate în mai mare măsură asupra performanței ar trebui să fie acela de a pune în aplicare un model global și consecvent al raportului cost/beneficii în vederea evaluării execuției bugetului european;

231.  insistă ca Curtea să îmbunătățească coordonarea dintre evaluările performanței la nivel de proiect desfășurate în contextul activității legate de declarația de asigurare și restul activităților sale legate de performanță, prin raportarea, în special, a principalelor concluzii ale rapoartelor sale speciale din capitolele sectoriale ale raportului său anual;

232.  solicită Curții să furnizeze autorităților care acordă descărcarea de gestiune o evaluare atât a conformității, cât și a performanței fiecărei politici a Uniunii, parcurgând capitol cu capitol rubricile bugetare din raportul anual al Curții;

233.  insistă ca Curtea să pună în aplicare o monitorizare extinsă a implementării recomandărilor sale din cadrul auditului de performanță;

234.  subliniază că drepturile femeilor și egalitatea de gen ar trebui integrate și garantate în toate domeniile de politică; își reiterează, așadar, solicitarea de a se asigura integrarea dimensiunii de gen în buget în toate etapele procesului bugetar, inclusiv în etapa execuției bugetare și a evaluării acesteia;

235.  își reiterează solicitarea referitoare la includerea în seria obișnuită de indicatori de rezultat aferenți execuției bugetului Uniunii a unor indicatori specifici de gen, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, și anume în conformitate cu principiile economiei, eficienței și eficacității;

Calcularea și raportarea ratei de eroare

236.  consideră că metodologia utilizată de Comisie pentru estimarea sumei expuse riscului sau erorilor s-a îmbunătățit în ultimii ani, dar că estimările făcute de direcțiile generale individuale privind nivelul cheltuielilor neconforme cu reglementările nu se bazează pe o metodologie uniformă și că rapoartele anuale de activitate ale direcțiilor generale și raportul anual privind gestionarea și performanța bugetului UE folosesc o terminologie complexă care ar putea crea confuzii;

237.  constată, în special, că serviciile Comisiei utilizează, cel puțin, toate conceptele următoare: rata de eroare reziduală, rata de eroare raportată, rata de eroare la plată, rata de eroare detectată în cursul exercițiului, rata de eroare reziduală netă, rata de eroare medie ponderată, rata de eroare la închidere sau rata de eroare reprezentativă comună;

238.  subliniază, de asemenea, faptul că, pentru mai mult de trei sferturi din cheltuielile pe 2017, direcțiile generale ale Comisiei își bazează estimările privind sumele supuse riscului pe datele furnizate de autoritățile naționale, deși din rapoartele anuale de activitate ale direcțiilor generale vizate ale Comisiei (DG AGRI și DG REGIO) reiese că fiabilitatea rapoartelor de control ale statelor membre rămâne problematică;

239.  ia act de faptul că suma totală raportată expusă riscului la plată estimată de Comisie în raportul său anual și de performanță (RAGP) pe 2017 se bazează pe cifrele de la serviciile individuale responsabile de programele de cheltuieli, care utilizează metode diferite de calculare a nivelului de eroare, bazate pe cadre juridice și organizaționale diferite; subliniază că o mai mare armonizare a metodelor de calcul ar crește, pe viitor, credibilitatea și transparența sumei globale raportate expuse riscului, precum și responsabilitatea pentru această sumă și ar da o imagine clară asupra situației ratei de eroare reziduale și a ratei riscului la plată;

240.  este îngrijorat, în plus, de faptul că raportul anual privind gestionarea și performanța bugetului UE (RAGP) compară cifre foarte diferite și, prin urmare, este înșelător, deoarece nivelul de eroare estimat de Curte este rata de eroare la plată și fără deducerea corecțiilor, în timp ce suma totală expusă riscului raportată de către Comisie în RAGP se calculează după deducerea corecțiilor; prin urmare, consideră că este imposibil să se realizeze comparații adecvate sau să se tragă concluzii fiabile; sprijină Curtea în calcularea ratei de eroare fără a lua în considerare corecțiile; invită Comisia să indice ratele de eroare fără și cu corecții în toate rapoartele anuale de activitate, precum și în RAGP; invită Curtea să își exprime opinia cu privire la rata de eroare a Comisiei după efectuarea corecției, cu scopul de a găsi o soluție la această incomparabilitate;

241.  în acest sens, solicită Comisiei să își armonizeze mai mult metodele de calcul al ratelor de eroare cu cele ale Curții, luând în considerare diferitele moduri de gestiune și temeiuri juridice și făcând totodată ratele de eroare comparabile și să distingă clar suma expusă riscului, cu și fără corecții financiare integrate; solicită, de asemenea, Comisiei să prezinte informații cu privire la capacitatea de corecție pentru recuperarea plăților necuvenite de la bugetul UE;

242.  își reafirmă îngrijorarea cu privire la diferența dintre metodele aplicate de Comisie, respectiv de Curte pentru calcularea erorilor, ceea ce împiedică o comparație adecvată a ratelor de eroare raportate de aceste instituții; subliniază că, pentru a prezenta o comparație fiabilă între ratele de eroare raportate de Comisie în RAGP și în rapoartele anuale de activitate ale direcțiilor generale și cele estimate de Curte, Comisia ar trebui să utilizeze o metodologie echivalentă cu cea a Curții atunci când evaluează rata de eroare și că ambele instituții ar trebui să încheie de urgență un acord în acest sens; invită Comisia să prezinte datele într-un mod compatibil cu metodologia adoptată de Curte, incluzând corecțiile estimate preconizate;

243.  invită, din nou, Comisia și statele membre să instituie proceduri solide prin care să confirme data, originea și cuantumul măsurilor de corecție și să prezinte informații care să reconcilieze, în măsura posibilului, exercițiul în cursul căruia se efectuează plățile în cauză, exercițiul în cursul căruia se detectează eroarea legată de acestea și exercițiul în cursul căruia recuperările sau corecțiile financiare sunt publicate în notele care însoțesc conturile; solicită Curții să menționeze nivelul corecției aplicate pentru calcularea ratei de eroare în raportul său anual, precum și rata de eroare inițială înainte de corecții;

244.  regretă faptul că Raportul anual privind gestionarea și performanța bugetului UE (RAGP) nu a fost auditat de Curte, în timp ce unele rapoarte anuale de activitate, în special cele ale DG EMPL și DG REGIO, au fost examinate de către Curte; invită Curtea să examineze cu atenție și să analizeze RAGP în raportul său anual;

Absorbția la timp a fondurilor și performanța

245.  ia act de faptul că rata redusă de absorbție este datorată în principal închiderii mai târzii a cadrului financiar multianual anterior, adoptării tardive a actelor juridice, unor dificultăți în punerea în aplicare a noilor cerințe pentru actualul CFM, modificării normelor de dezangajare de la N+2 la N+3 și sarcinii administrative legate de suprapuneri între perioadele aferente cadrelor financiare multianuale;

246.  regretă faptul că Comisia nu a elaborat încă o proiecție cuprinzătoare și pe termen lung care să contribuie la procesul decizional privind viitorul CFM, care să respecte pe deplin dispozițiile Acordului interinstituțional;

247.  observă că absorbția lentă a fondurilor rămâne o problemă în unele țări; consideră, prin urmare, că este oportun să se permită Grupului operativ pentru o mai bună punere în aplicare să își continue activitatea; constată, de asemenea, că Comisia a creat o inițiativă privind regiunile care înregistrează întârzieri; în acest context, atrage atenția asupra riscului unei acumulări uriașe de credite de angajament până la sfârșitul exercițiului financiar;

Conflictele de interese, statul de drept și combaterea fraudei și a corupției

248.  regretă orice tip de risc de încălcare a valorilor consacrate la articolul 2 din TUE și de nerespectare a articolului 61 alineatul (1) din Regulamentul financiare privind conflictele de interese, care ar putea compromite execuția bugetului Uniunii și submina încrederea cetățenilor Uniunii în gestionarea corectă a banilor contribuabililor Uniunii; invită Comisia să garanteze că în cazul oricărei încălcări a dreptului Uniunii și al conflictelor de interese se va aplica o politică de toleranță zero, fără standarde duble;

249.  invită Comisia să pună în aplicare Rezoluția Parlamentului European din 17 mai 2017 referitoare la situația din Ungaria, Recomandarea Comisiei privind statul de drept în Polonia, complementară Recomandărilor (UE) 2016/1374, (UE) 2017/146 și (UE) 2017/1520 ale Comisiei, și Propunerea motivată în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană referitoare la statul de drept în Polonia, din 20 decembrie 2017;

250.  reamintește investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) cu privire la proiectele ELIOS și „Heart of Budapest”, în care s-au constatat nereguli grave; în primul caz, a fost recuperată o mică parte din fonduri, iar în al doilea caz autoritățile maghiare acceptaseră corecția financiară, însă aceasta nu a fost încă operată; observă că faptele referitoare la magistrala 4 de metrou sunt încă „sub judice”; ia act, de asemenea, de faptul că în Slovacia se desfășoară în prezent o anchetă a OLAF privind acuzații de fraudă, precum și de faptul că, în prezent, Comisia efectuează șase proceduri de verificare a conformității în ceea ce privește plățile directe;

251.  reamintește cu îngrijorare rezultatele misiunilor Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European (CONT) în Slovacia, care au evidențiat o serie de deficiențe și riscuri pentru gestionarea și controlul fondurilor UE și un risc de infiltrare a crimei organizate, în special în contextul uciderii jurnalistului de investigație Ján Kuciak; invită, în acest sens, Comisia și OLAF să ia în considerare concluziile și recomandările Comisiei CONT prezentate în raportul său de misiune și invită Comisia să monitorizeze activ situația, să ia măsurile necesare și să informeze Parlamentul cu privire la acestea;

252.  invită Comisia să creeze o strategie unificată la nivelul UE pentru evitarea activă a conflictelor de interese, ca una dintre prioritățile sale, cu o strategie adaptată de control ex ante și ex post; invită Comisia, OLAF și viitorul Parchet European să includă în această strategie atât protecția denunțătorilor de nereguli, cât și a jurnaliștilor de investigație;

253.  invită Comisia să se asigure că, în fiecare stat membru, sunt elaborate și puse în aplicare planuri de acțiune privind conflictele de interese și să informeze Parlamentul cu privire la progresele înregistrate;

254.  salută faptul că Comisia publică informații privind reuniunile comisarilor cu reprezentanții grupurilor de interese; regretă, totuși, că subiectele discutate în cadrul acestor reuniuni nu sunt incluse în registru și invită Comisia să completeze registrul prin includerea conținutului reuniunilor;

255.  constată că, potrivit indicelui de percepție a corupției din 2018, situația dintr-un număr mare de state membre nu s-a îmbunătățit sau chiar s-a deteriorat; invită Comisia să prezinte, în cele din urmă, Parlamentului măsurile întreprinse în urma raportului său privind combaterea corupției din 2015, descriind, de preferință anual, situația cu privire la politicile de combatere a corupției în statele membre, precum și în cadrul instituțiilor europene;

256.  subliniază că foștii comisari nu pot face lobby pe lângă comisarii actuali sau pe lângă personalul acestora în numele unei afaceri proprii sau al afacerii clientului lor angajator, în chestiuni pentru care au fost responsabili în cadrul portofoliului lor, timp de doi ani după încetarea mandatului; invită Comisia să alinieze această perioadă de existență a stării de incompatibilitate cu cea aplicabilă președintelui, adică să o extindă la trei ani;

257.  subliniază că opiniile comitetului de etică referitoare la conflictele de interese trebuie să fie elaborate în mod proactiv de către comitet, în special pentru comisarii care își încheie mandatul; subliniază, de asemenea, că componența comitetului de etică ar trebui să fie consolidată cu membri ai organizațiilor internaționale, cum ar fi OCDE, și ai unor ONG-uri cu expertiză în domeniul politicilor de integritate;

258.  reamintește că, în Rezoluția sa din 18 aprilie 2018 referitoare la politica de integritate a Comisiei, Parlamentul European și-a exprimat îngrijorarea cu privire la procedurile de numire a înalților funcționari; îndeamnă Comisia să continue discuțiile cu Parlamentul cu privire la punerea în aplicare a diverselor recomandări cuprinse în această rezoluție a Parlamentului.

(1)

JO L 51, 28.2.2017, p. 1.

(2)

JO C 348, 28.9.2018, p. 1.

(3)

JO C 357, 4.10.2018, p. 1.

(4)

JO C 357, 4.10.2018, p. 9.

(5)

JO L 298, 26.10.2012, p. 1.

(6)

JO L 193, 30.7.2018, p. 1.

(7)

JO L 11, 16.1.2003, p. 1.

(8)

Texte adoptate la această dată, P8_TA….

(9)

1. RAGP, p. 81 - „În comparație cu 2016, principala modificare este scăderea semnificativă constatată în privința politicii de coeziune, migrație și pescuit. În cadrul acestui domeniu de politică, programele din perioada 2014-2020 se desfășoară în ritmul anticipat, cu un risc inerent mai mic având în vedere închiderea anuală a conturilor nou introdusă și mecanismul de reținere de 10 % aplicat plăților intermediare până la punerea în aplicare a tuturor controalelor și măsurilor (a se vedea „progresele realizate” în secțiunea 2.2)”.

(10)

Agrofert Holding este cel mai mare grup din sectorul agricol și alimentar din Cehia și al doilea cel mai mare din sectorul chimic, jucând, de asemenea, un rol semnificativ și în silvicultură și este, de asemenea, proprietarul grupului media MAFRA Publishing Company a.s., care deține unele dintre cele mai populare publicații scrise și online, cum ar fi MF DNES, Lidové noviny, iDnes.

(11)

(a) lista tuturor proiectelor finanțate din FEDR, Fondul de coeziune (FC), FSE și FEADR care au legătură cu grupul AGROFERT, începând din 2012, când actualul prim-ministru a preluat funcția de Ministru al Finanțelor în guvernul ceh, și dacă proiectele sunt încă în curs sau au fost finalizate; (b) sumele acordate, plătite și care urmează să fie plătite (precum și fondul în cauză) acestor societăți sau altor societăți din grupul AGROFERT; (c) perioadele în care aceste sume au fost acordate și plătite; (d) dacă proiectele au făcut obiectul unor verificări (administrative și/sau la fața locului) cu privire la respectivele finanțări și rezultatul acestor verificări.

(12)

  JO C 88, 27.3.2014, p. 1.

(13)

Raportul special nr. 9/2018: Parteneriatul public-privat în UE: deficiențe generalizate și beneficii limitate.

(14)

  Regulamentul (UE) nr. 233/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 de instituire a unui instrument de finanțare a cooperării pentru dezvoltare în perioada 2014-2020 (JO L 77, 15.3.2014, p. 44).

(15)

Nepublicată încă în Jurnalul Oficial.


AVIZ AL COMISIEI PENTRU AFACERI EXTERNE (23.1.2019)

destinat Comisiei pentru control bugetar

referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea III - Comisia și agențiile executive

(2018/2166(DEC))

Raportoare pentru aviz: Neena Gill

SUGESTII

Comisia pentru afaceri externe recomandă Comisiei pentru control bugetar, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  constată că, pentru 2017, Curtea de Conturi Europeană (CCE) nu a calculat nivelul ratei de eroare pentru cheltuielile de la rubrica 4; subliniază că un eșantion reprezentativ pentru auditul rubricii „Europa în lume” este esențial pentru o evaluare riguroasă și independentă a tranzacțiilor financiare și solicită o tratare rapidă a acestei chestiuni pentru a permite Parlamentului European să supravegheze mai bine utilizarea fondurilor UE;

2.  salută evaluarea de către CCE, în raportul său din 2017, a aspectelor legate de performanță, care se adaugă la verificarea regularității operațiunilor; sprijină pe deplin toate recomandările formulate de CCE pe baza celor 56 de operațiuni incluse în eșantion; salută disponibilitatea Comisiei de a-și asuma aceste recomandări și solicită punerea lor rapidă în aplicare;

3.   salută Raportul special nr. 22/2017 al CCE privind misiunile UE de observare a alegerilor și eforturile depuse pentru a asigura punerea în aplicare rapidă și integrală a recomandărilor sale de către Comisie și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE); subliniază că este important să se amelioreze în continuare raționalizarea, transparența și buna gestiune financiară, împreună cu o mai bună întocmire a bugetului pentru cheltuielile misiunilor individuale de observare a alegerilor, în special în ceea ce privește achizițiile recurente ale furnizorilor de servicii; încurajează Comisia să stimuleze concurența între furnizorii de servicii cu scopul de a reduce costurile; invită Comisia și SEAE să se angajeze într-un proces de reflecție cu privire la modalitățile de a îmbunătăți și mai mult eficiența și eficacitatea abordării adoptate; în concordanță cu constatările din raportul special, subliniază importanța resurselor necesare pentru a asigura o gestiune centralizată a recomandărilor misiunilor UE de observare a alegerilor, inclusiv o arhivă, și a evaluării sistematice a stadiului de punere în aplicare a acestora;

4.   este preocupat de lipsa de vizibilitate a fondurilor UE puse în comun pentru proiecte; îndeamnă Comisia să îmbunătățească vizibilitatea și complementaritatea acțiunilor diferitelor instrumente;

5.   consideră că trebuie întărite capacitățile administrative ale țărilor candidate la aderare; face apel la depunerea de eforturi pentru soluționarea deficiențelor din gestiunea indirectă a fondurilor UE în unele țări beneficiare ale Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA) și la mai multă rigoare în acordarea de sprijin bugetar țărilor partenere ale UE; constată cu îngrijorare că în cursul acordării de fonduri IPA Turciei problema valorilor fundamentale, inclusiv cea a libertății presei și a imparțialității justiției, aproape că nu a fost atinsă și că Comisia a recurs într-o mică măsură la condiționalitate pentru a sprijini reformele în sectoarele prioritare în Turcia, unde progresele în materie de democrație și stat de drept nu au fost satisfăcătoare; subliniază că este important ca fondurile să fie redirecționate către societatea civilă și ca modul de gestiune directă să fie utilizat într-o mai mare măsură; solicită Comisiei să pună în aplicare toate recomandările CCE privind Instrumentul pentru refugiații din Turcia, mai ales îmbunătățirea monitorizării și a raportării în proiectele de asistență financiară și îmbunătățirea, împreună cu autoritățile turce, a mediului de funcționare a ONG(I)-urilor și să vegheze ca fondurile să vizeze strict proiecte legate de refugiați și să nu fie folosite în alte scopuri; invită Comisia să prezinte în mod regulat autorității bugetare rapoarte despre compatibilitatea dintre acțiunile finanțate și temeiul lor juridic;

6.  salută Raportul special nr. 3/2017 al CCE „Asistența acordată Tunisiei de către UE” și constatarea sa conform căreia asistența UE a contribuit semnificativ la tranziția democratică și stabilitatea economică a țării; invită Comisia să canalizeze mai bine sprijinul acordat de UE, în conformitate cu recomandările cuprinse în raportul respectiv;

7.  ia act de publicarea Raportului special nr. 20/2018 al CCE: „Arhitectura africană pentru pace și securitate: este necesară reorientarea sprijinului din partea UE”; solicită măsuri rapide pentru eliminarea deficiențelor identificate în raport, inclusiv necesitatea de a reorienta sprijinul UE dinspre sprijinirea costurilor operaționale către măsuri de întărire a capacităților, de a fundamenta sistematic intervențiile pe rezultate, de a reduce întârzierile în contractarea și în finanțarea retroactivă, de a îmbunătăți monitorizarea și de a utiliza în mod coerent instrumentele de finanțare;

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

22.1.2019

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

41

3

8

Membri titulari prezenți la votul final

Michèle Alliot-Marie, Francisco Assis, Petras Auštrevičius, Amjad Bashir, Bas Belder, Goffredo Maria Bettini, Klaus Buchner, James Carver, Aymeric Chauprade, Javier Couso Permuy, Arnaud Danjean, Georgios Epitideios, Knut Fleckenstein, Eugen Freund, Michael Gahler, Sandra Kalniete, Manolis Kefalogiannis, Wajid Khan, Andrey Kovatchev, Eduard Kukan, Ilhan Kyuchyuk, Ryszard Antoni Legutko, Barbara Lochbihler, Sabine Lösing, David McAllister, Clare Moody, Pier Antonio Panzeri, Demetris Papadakis, Ioan Mircea Pașcu, Tonino Picula, Cristian Dan Preda, Jozo Radoš, Alyn Smith, Jordi Solé, Dobromir Sośnierz, Dubravka Šuica, Charles Tannock, László Tőkés, Ivo Vajgl, Geoffrey Van Orden

Membri supleanți prezenți la votul final

Asim Ademov, Doru-Claudian Frunzulică, Elisabetta Gardini, Rebecca Harms, Juan Fernando López Aguilar, Antonio López-Istúriz White, Bodil Valero, Marie-Christine Vergiat, Janusz Zemke, Željana Zovko

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Norbert Erdős, Martina Werner

VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

41

+

ALDE

Petras Auštrevičius, Ilhan Kyuchyuk, Jozo Radoš, Ivo Vajgl

EFDD

Aymeric Chauprade

PPE

Asim Ademov, Michèle Alliot-Marie, Arnaud Danjean, Norbert Erdős, Michael Gahler, Elisabetta Gardini, Sandra Kalniete, Manolis Kefalogiannis, Andrey Kovatchev, Eduard Kukan, Antonio López-Istúriz White, David McAllister, Cristian Dan Preda, Dubravka Šuica, László Tőkés, Željana Zovko

S&D

Francisco Assis, Goffredo Maria Bettini, Knut Fleckenstein, Eugen Freund, Doru-Claudian Frunzulică, Wajid Khan, Juan Fernando López Aguilar, Clare Moody, Pier Antonio Panzeri, Demetris Papadakis, Ioan Mircea Pașcu, Tonino Picula, Martina Werner, Janusz Zemke

VERTS/ALE

Klaus Buchner, Rebecca Harms, Barbara Lochbihler, Alyn Smith, Jordi Solé, Bodil Valero

3

-

EFDD

James Carver

NI

Georgios Epitideios, Dobromir Sośnierz

8

0

ECR

Amjad Bashir, Bas Belder, Ryszard Antoni Legutko, Charles Tannock, Geoffrey Van Orden

GUE/NGL

Javier Couso Permuy, Sabine Lösing, Marie-Christine Vergiat

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri


AVIZ AL COMISIEI PENTRU DEZVOLTARE (7.2.2019)

destinat Comisiei pentru control bugetar

referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea III – Comisia și agențiile executive

(2018/2166(DEC))

Raportor pentru aviz: Nirj Deva

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare recomandă Comisiei pentru control bugetar, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  ia act de Raportul special al Curții de Conturi Europene (denumită în continuare „Curtea”) privind asistența acordată de UE în Myanmar/Birmania și de răspunsul Comisiei; salută, în acest sens, rolul principal jucat de UE în sprijinirea priorităților în materie de dezvoltare într-un context dificil și cu resurse umane limitate, remarcând, în același timp, că asistența UE s-a dovedit a fi doar parțial eficace; sprijină observația Curții că se impune o atenție sporită mobilizării veniturilor interne, în special în economiile emergente; având în vedere atrocitățile documentate comise de armata din Myanmar, își exprimă profunda îngrijorare cu privire la sprijinul bugetar sectorial continuu acordat din bugetul UE pentru Myanmar;

2.  își exprimă îngrijorarea privind menținerea în propunerile Comisiei a tendinței de a nu lua în considerare prevederile cu caracter juridic obligatoriu ale Regulamentului (UE) nr. 233/2014 al Parlamentului European și al Consiliului(1) în cazul cheltuielilor eligibile pentru asistența oficială pentru dezvoltare și al țărilor eligibile pentru cheltuielile Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare (ICD); reamintește că legalitatea cheltuielilor UE este un principiu fundamental al bunei gestiuni financiare și că nu ar trebui să prevaleze considerentele politice asupra indicațiilor clare privind prevederile legale; reamintește că ICD este în primul rând un instrument menit să combată sărăcia;

3.  salută faptul că Comisia a răspuns la observațiile Parlamentului referitoare la rapoartele privind gestionarea asistenței externe (EAMR) și la indicatorii-cheie de performanță, cuprinse în rezoluția sa din 18 aprilie 2018 referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2016(2), și că a făcut modificări pentru a le îmbunătăți; ia act de faptul că Comisia a transmis Parlamentului rapoartele privind gestionarea asistenței externe pe 2017 fără constrângeri legate de confidențialitate, dar regretă că accesul la aceste rapoarte a devenit mai dificil; așteaptă cu interes un acces mai ușor al Parlamentului la aceste rapoarte în viitor;

4.  regretă publicarea din ce în ce mai târzie de către Comisie a „Raportului anual privind punerea în aplicare a instrumentelor Uniunii Europene pentru finanțarea acțiunilor externe”, ceea ce împiedică practic exercitarea supravegherii și a controlului public de către Parlament, raportul din 2016 fiind publicat abia în martie 2018, iar raportul privind 2017 nefiind încă publicat; invită Comisia să publice raportul privind exercițiul 2018 până cel târziu la sfârșitul lui septembrie 2019 și să mențină acest calendar pentru anii următori;

5.  regretă că, în fiecare raport anual de activitate începând cu 2012, Direcția Generală Cooperare Internațională și Dezvoltare a Comisiei a fost nevoită să exprime o rezervă cu privire la regularitatea operațiunilor subiacente, fapt care indică deficiențe grave în materie de gestiune internă;

6.  evidențiază caracterul extrem de negativ al constatărilor Curții de Conturi Europene legate de parteneriatele public-privat(3) (PPP), aceasta recomandând „să nu se promoveze o utilizare mai intensivă și la o scară mai largă a parteneriatelor public-privat” în cadrul Uniunii; invită Comisia să țină seama pe deplin de această recomandare atunci când activitatea sa implică gestionarea PPP-urilor în țările în curs de dezvoltare, în care mediul pentru punerea în aplicare cu succes a PPP-urilor este și mai dificil decât în interiorul UE;

7.  ia act de faptul că, în 2017, Comisia a semnat contracte cu agențiile ONU în cuantum de aproape 253,5 milioane EUR în contribuții de la bugetul UE, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (119,21 milioane EUR), UNICEF (29,34 milioane EUR) și Biroul Națiunilor Unite pentru Servicii de Proiect (20,05 milioane EUR) fiind cei mai importanți beneficiari, iar contractele cu Banca Mondială ridicându-se la 174,11 milioane EUR;

8.  consideră că promovarea păcii, a securității și a justiției în țările în curs de dezvoltare este deosebit de importantă pentru Uniune, în vederea abordării cauzelor profunde ale migrației; recunoaște că cheltuielile legate de securitate sunt deosebit de relevante în cadrul eforturilor actuale de a aborda în mod cuprinzător legătura dintre securitate și dezvoltare și de a realiza obiectivul 16 din Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă;

9.  reamintește că UE și-a asumat un angajament colectiv de a oferi 0,7% din venitul național brut (VNB) ca asistență oficială pentru dezvoltare (AOD); solicită Comisiei și statelor membre să pregătească și să prezinte un calendar plauzibil pentru o asemenea creștere progresivă a AOD în vederea atingerii acestui nivel; regretă faptul că UE și statele sale membre nu au realizat în 2017 progrese în direcția atingerii acestui obiectiv, AOD totală acordată de UE scăzând de la 0,51 % la 0,50 %, mai multe țări reducând fondurile de AOD și afirmă că asistența pentru dezvoltare acordată de Uniune ar trebui utilizată într-un mod mai eficient și că AOD ar trebui să vizeze acele sectoare unde este cea mai necesară, și anume consolidarea capacităților, buna guvernanță, sănătatea, educația, agricultura, aprovizionarea cu apă și salubritatea, precum și energia; subliniază faptul că este necesar să se ofere sprijin în scop de mentenanță, garantându-se implicării experților în domeniu instruiți pe plan local; reamintește angajamentul de aloca 0,15-0,20 % din VNB pentru finanțarea AOD în beneficiul țărilor celor mai puțin dezvoltate, pe termen scurt, și de a atinge 0,20 % până în 2030;

10.  având în vedere schimbarea modalităților de acordare a ajutorului, și anume trecerea de la granturi directe la fonduri fiduciare și la combinarea surselor de finanțare, inclusiv prin intermediul Fondului european pentru dezvoltare durabilă, invită Consiliul, Comisia și Banca Europeană de Investiții să încheie un acord interinstituțional cu Parlamentul European privind transparența, responsabilitatea și controlul parlamentar pe baza principiilor de politică stabilite în noul Consens european privind dezvoltarea;

11.  solicită extinderea programului „Erasmus pentru tinerii antreprenori” dincolo de granițele Europei, în special în țările în curs de dezvoltare, oferind în același timp mijloacele financiare necesare;

12.  salută recomandările Curții privind îmbunătățirea transparenței fondurilor UE executate de ONG-uri, astfel cum au fost publicate în Raportul special nr. 35/2018, în care Curtea, printre altele, recomandă Comisiei să îmbunătățească fiabilitatea informațiilor privind ONG-urile din sistemul său contabil, precum și calitatea informațiilor colectate cu privire la fondurile executate de ONG-uri; invită, prin urmare, Comisia să pună în aplicare aceste propuneri înainte de sfârșitul actualului mandat;

13.  recunoaște pe deplin natura complexă a multor provocări și nevoia unor acțiuni de răspuns multidimensionale și complementare, însă insistă asupra faptului că este necesar să se asigure claritate în cadrul acordurilor de finanțare și să se respecte angajamentele internaționale;

14.  solicită o abordare bazată pe stimulente față de dezvoltare prin introducerea principiului „mai mult pentru mai mult”, după exemplul politicii europene de vecinătate; își reiterează opinia potrivit căreia cu cât o țară progresează mai mult și mai repede în legătură cu reformele sale interne privind crearea și consolidarea instituțiilor democratice, respectarea drepturilor omului și statul de drept, cu atât mai mult ajutor ar trebui să primească de la Uniune;

15.  recunoaște faptul că niciodată țările nu s-au dezvoltat fără a se angaja în relații comerciale extinse cu vecinii lor și cu restul lumii; încurajează, de asemenea, finanțarea măsurilor de ajutor destinate activităților comerciale, pentru a permite țărilor în curs de dezvoltare să participe, în viitor, într-o măsură mult mai mare la lanțurile valorice globale; în acest context, subliniază importanța din ce în ce mai mare a conectivității digitale în vederea unei distribuții mai echilibrate a beneficiilor globalizării în favoarea țărilor în curs de dezvoltare;

16.  evidențiază importanța majoră a sprijinirii microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii și solicită, în special, instituirea unor soluții locale pentru a îmbunătăți accesul la finanțare, asigurându-se în continuare, totodată, consolidarea sistemelor de garanții și împrumuturi pentru microfinanțare;

17.  relevă faptul că este important să se majoreze fondurile alocate sprijinirii bunei guvernanțe, democrației și statului de drept în țările în curs de dezvoltare, pentru a promova instituții responsabile și transparente, a sprijini consolidarea capacităților și a favoriza procesul decizional participativ și accesul public la informații;

18.  subliniază importanța furnizării de apă curată și a construirii de stații suplimentare de eliminare a apelor uzate;

19.  atrage atenția asupra amplorii și implicațiilor sărăciei energetice din țările în curs de dezvoltare și asupra implicării ferme a UE în eforturile de reducere a acesteia; relevă faptul că sunt necesare eforturi susținute și concertate din partea guvernelor și a părților interesate din țările afectate pentru a reduce sărăcia energetică.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

22.1.2019

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

16

1

4

Membri titulari prezenți la votul final

Mireille D’Ornano, Doru-Claudian Frunzulică, Enrique Guerrero Salom, Maria Heubuch, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Linda McAvan, Norbert Neuser, Vincent Peillon, Lola Sánchez Caldentey, Elly Schlein, Bogusław Sonik, Eleni Theocharous, Anna Záborská, Joachim Zeller, Željana Zovko

Membri supleanți prezenți la votul final

Marina Albiol Guzmán, Agustín Díaz de Mera García Consuegra, Frank Engel, Stefan Gehrold, Maria Noichl, Judith Sargentini

(1)

Regulamentul (UE) nr. 233/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 de instituire a unui instrument de finanțare a cooperării pentru dezvoltare în perioada 2014-2020 (JO L 77, 15.3.2014, p. 44).

(2)

Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.

(3)

  Raportul special nr. 9/2018: Parteneriatul public-privat în UE: deficiențe generalizate și beneficii limitate.


AVIZ AL COMISIEI PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ ȘI AFACERI SOCIALE (25.1.2019)

destinat Comisiei pentru control bugetar

referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea III - Comisia și agențiile executive

(2018/2166(DEC))

Raportoare pentru aviz: Marian Harkin

SUGESTII

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale recomandă Comisiei pentru control bugetar, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  reamintește că 2017 a fost cel de-al patrulea an de execuție a actualului cadru financiar multianual și că toate programele financiare sunt acum pe deplin operaționale;

2.  ia act de faptul că, în ultimii ani, s-a înregistrat o îmbunătățire constantă a nivelului de eroare global estimat în ceea ce privește plățile efectuate din bugetul Uniunii (4,4 % în 2014; 3,8 % în 2015; 3,1 % în 2016, 2,4 % în 2017); salută faptul că Curtea de Conturi a emis o opinie cu rezerve în ceea ce privește regularitatea operațiunilor subiacente conturilor aferente exercițiului 2017;

3  ia act cu satisfacție de faptul că realizările și rezultatele prevăzute pentru Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane (FEAD) sunt pe cale de a fi realizate și că instrumentul completează eforturile naționale de eradicare a sărăciei și de promovare a incluziunii sociale;

4.  ia act cu îngrijorare de nivelul ridicat de eroare estimat în domeniul de politică „coeziune economică, socială și teritorială”, de 3,0 %, care depășește pragul de semnificație de 2 % și nivelul de eroare pentru bugetul Uniunii în ansamblu (2,4 %), precum și de faptul că numărul și impactul erorilor detectate indică deficiențe persistente în ceea ce privește regularitatea cheltuielilor declarate de autoritățile de management; constată totuși că acest nivel de eroare este mai scăzut decât cel înregistrat în exercițiul precedent (4,8 %); constată că acest nivel estimat relativ ridicat de eroare în acest domeniu de politică este cauzat în principal de costurile neeligibile din declarațiile beneficiarilor, de selectarea unor activități, proiecte sau beneficiari neeligibili și de încălcarea legislației în materie de achiziții publice; subliniază că este necesar să se ia măsuri eficace pentru a reduce aceste surse de eroare, asigurându-se totodată un nivel ridicat de performanță;

5.  constată cu îngrijorare că nivelul de eroare estimat în domeniul „Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă” este de 4,2 %, ceea ce reprezintă o ușoară creștere față de 2016 (4,1%) și că cea mai mare parte a erorilor au fost legate de rambursarea unor costuri neeligibile cu personalul și a altor costuri directe neeligibile declarate de beneficiarii proiectelor de cercetare, precum și a unor costuri cu proiecte/beneficiari neeligibili; subliniază că este necesar să se ia măsuri eficace pentru a reduce aceste surse de eroare, asigurându-se totodată un nivel ridicat de performanță; regretă faptul că, la fel cum s-a întâmplat și în anii anteriori, statele membre au dispus de suficiente informații pentru a preveni sau a detecta și corecta un număr semnificativ de erori; remarcă faptul că, în cazul în care Comisia și statele membre ar fi utilizat în mod corespunzător toate informațiile aflate la dispoziția lor, nivelul de eroare estimat pentru acest capitol ar fi fost cu 1,5 puncte procentuale mai mic;

6  remarcă faptul că, dintre cele 113 proiecte finalizate examinate de Curtea de Conturi din domeniul de cheltuieli „Coeziune economică, socială și teritorială”, 65 % aveau un sistem de măsurare a performanței cu indicatori de realizare și de rezultate corelați cu obiectivele programului operațional, ceea ce reprezintă o îmbunătățire în comparație cu anii precedenți; constată cu îngrijorare că 30 % dintre proiecte nu au avut niciun indicator de rezultate sau obiective, făcând imposibilă evaluarea contribuției specifice a acestor proiecte la obiectivele generale ale programului;

7.  ia act de faptul că, potrivit Comisiei, statele membre au realizat puține evaluări cu privire la Fondul social european, cu excepția Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI); invită statele membre să evalueze sistematic Fondul social european pentru a permite elaborarea de politici bazate pe date concrete și invită Comisia să promoveze aceste evaluări;

8.  reamintește că, în Raportul său special nr. 5/2017, intitulat „Șomajul în rândul tinerilor”, Curtea de Conturi a constatat că, deși s-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a Garanției pentru tineret (YG) și deși au fost obținute unele rezultate, situația nu corespunde așteptărilor inițiale de la lansarea Garanției pentru tineret; subliniază, cu toate acestea, că YEI și YG constituie în continuare unul dintre cele mai inovatoare și ambițioase răspunsuri politice la problema șomajului în rândul tinerilor apărută în urma crizei economice și, prin urmare, ar trebui să beneficieze de sprijinul financiar și politic continuu al Uniunii și al instituțiilor naționale și regionale în punerea lor în practică;

9.  subliniază faptul că se poate stabili dacă bugetul YEI este cheltuit în mod corespunzător și dacă aceasta își atinge obiectivul final, și anume acela de a ajuta tinerii șomeri să beneficieze de un loc de muncă durabil, numai dacă operațiunile sunt monitorizate îndeaproape și în mod transparent, pe baza unor date fiabile și comparabile și dacă se adoptă o abordare mai ambițioasă față de statele membre care nu au înregistrat progrese; insistă, prin urmare, ca statele membre să îmbunătățească de urgență monitorizarea, raportarea și calitatea datelor și să garanteze că datele și cifrele fiabile și comparabile privind punerea în aplicare a YEI actuale sunt colectate și puse la dispoziție în timp util și mai frecvent decât este necesar în baza obligației lor anuale de raportare, astfel cum este definită la articolul 19 alineatul (2) din Regulamentul privind FSE; invită Comisia să își revizuiască orientările privind colectarea datelor în conformitate cu recomandarea CCE, pentru a reduce la minimum riscul de supraestimare a rezultatelor;

10.  reamintește că, în raportul său special 22/2018, intitulat „Mobilitatea în cadrul programului Erasmus+”, Curtea de Conturi a constatat că, deși includerea educației și formării profesionale (EFP) în programul Erasmus+ pune programul în contact cu o mai mare diversitate de cetățeni, componenta EFP din program ar putea fi îmbunătățită în continuare, de exemplu, prin asigurarea unei mai mari continuități a programelor sale anuale de activități, prin reducerea procedurilor administrative și prin acordarea unui sprijin mai mare din partea Comisiei pentru instituțiile EFP în vederea găsirii de parteneri;

11.  reamintește că, în Raportul său special nr. 6/2018, intitulat „Libera circulație a lucrătorilor”, Curtea de Conturi a constatat că o mai bună identificare și monitorizare a fondurilor UE destinate mobilității forței de muncă ar contribui la asigurarea coordonării și complementarității fondurilor;

12.  salută rezultatele obținute în cadrul celor trei axe ale Programului Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) în 2017; atrage atenția asupra importanței asistenței prin intermediul EaSI și, în special, a axelor sale Progress și rețeaua de servicii europene pentru ocuparea forței de muncă (EURES) pentru punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale; cu toate acestea, ia act cu îngrijorare de faptul că secțiunea tematică „Antreprenoriat social” din cadrul axei Microfinanțare și antreprenoriat social a EaSI continuă să înregistreze rezultate insuficiente; apreciază faptul că Comisia colaborează îndeaproape cu Fondul European de Investiții (FEI) pentru a se asigura că FEI se angajează să utilizeze integral resursele prevăzute pentru secțiunea tematică privind antreprenoriatul social.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

23.1.2019

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

40

2

1

Membri titulari prezenți la votul final

Laura Agea, Guillaume Balas, David Casa, Ole Christensen, Michael Detjen, Martina Dlabajová, Lampros Fountoulis, Marian Harkin, Czesław Hoc, Agnes Jongerius, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Jean Lambert, Jérôme Lavrilleux, Jeroen Lenaers, Verónica Lope Fontagné, Javi López, Miroslavs Mitrofanovs, Elisabeth Morin-Chartier, Emilian Pavel, João Pimenta Lopes, Georgi Pirinski, Marek Plura, Dennis Radtke, Terry Reintke, Robert Rochefort, Romana Tomc, Yana Toom, Marita Ulvskog, Jana Žitňanská

Membri supleanți prezenți la votul final

Georges Bach, Amjad Bashir, Heinz K. Becker, Lynn Boylan, Mircea Diaconu, Eduard Kukan, Christelle Lechevalier, Paloma López Bermejo, António Marinho e Pinto, Alex Mayer, Csaba Sógor, Flavio Zanonato

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Angélique Delahaye, Monika Smolková


AVIZ AL COMISIEI PENTRU MEDIU, SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚĂ ALIMENTARĂ (23.01.2018)

destinat Comisiei pentru control bugetar

referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea III - Comisia și agențiile executive

(2018/2166(DEC))

Raportoare pentru aviz: Adina-Ioana Vălean

SUGESTII

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru control bugetar, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  consideră că execuția globală de către Comisie a liniilor bugetare pentru mediu, climă, sănătate publică și siguranță alimentară din 2017 este satisfăcătoare;

2.  își exprimă satisfacția cu privire la activitatea desfășurată de cele cinci agenții descentralizate care țin de domeniul său de competență și care îndeplinesc sarcini tehnice, științifice sau de management ce sprijină instituțiile Uniunii să elaboreze și să pună în aplicare politici în domeniul mediului, climei, sănătății publice și siguranței alimentare, precum și cu privire la modul în care au fost executate bugetele acestor agenții;

3.  constată că, în acest an, Curtea de Conturi (denumită în continuare „Curtea”), în raportul său anual privind execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2017 (denumit în continuare „raportul Curții”), a decis să nu furnizeze o evaluare sau un nivel de eroare estimat pentru domeniul „dezvoltare rurală, măsuri de piață, mediu, politici climatice și pescuit”, dar a oferit informații cu privire la tipurile de erori care pot apărea în acest domeniu (în principal beneficiari neeligibili, activități, proiecte sau cheltuieli neeligibile); ia act de faptul că doar 6 dintre cele 230 de operațiuni din eșantionul utilizat pentru a estima nivelul de eroare pentru rubrica „Resurse naturale” (2,4 %) se referă la mediu, politici climatice și pescuit; constată că nu s-a calculat nicio rată de eroare pentru rubrica 3, care include cheltuielile privind sănătatea, siguranța alimentelor și a hranei pentru animale;

Măsuri privind mediul și clima

4.  constată că, în 2017, programul LIFE și-a sărbătorit cea de-a 25-a aniversare; subliniază că programul a oferit 222 milioane EUR pentru cofinanțarea a 139 de proiecte noi;

5.  subliniază că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a reduce întârzierile în efectuarea plăților în cadrul programului LIFE, deoarece 5,8 % din plăți au depășit termenele legale în 2017 (3,9 % în 2016, 12 % în 2015);

6.  subliniază că evaluarea intermediară a programului LIFE, pentru perioada 2014-2015, a fost publicată în 2017; constată faptul că, având în vedere că majoritatea proiectelor încă nu au început și doar puține proiecte s-au încheiat, evaluarea s-a concentrat în principal asupra proceselor introduse pentru a atinge obiectivele programului și a conchis că programul are o valoare adăugată europeană, evidențiind totodată posibile îmbunătățiri; subliniază că procedurile de gestionare a granturilor, în special procedurile de depunere a cererilor și de raportare, ar trebui nu doar simplificate, ci și accelerate semnificativ;

7.  ia act de faptul că condițiile din decizia de externalizare pentru cooperarea cu Agenția Executivă pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (EASME) în ceea ce privește personalul implică faptul că situația resurselor umane în DG ENV este foarte tensionată relativ la activitățile legate de programul LIFE, ceea ce ar putea necesita o revizuire suplimentară a metodelor și modalităților de lucru în cadrul direcției generale;

8.  subliniază că sistemele de control intern ale DG ENV și DG CLIMA care au fost auditate sunt doar parțial eficace, dat fiind că anumite recomandări foarte importante trebuie încă să fie abordate în conformitate cu planurile de acțiune convenite;

9.  ia act de faptul că DG CLIMA a fost reorganizată începând cu 1 octombrie 2017 pentru a elimina Direcția pentru resurse comune ENV/CLIMA, inclusiv unitatea sa bugetară și financiară, și că, în prezent, această direcție generală integrează pe deplin activitățile financiare, de sprijin administrativ, de comunicare internă și de tehnologia informației asigurate în trecut de Direcția pentru resurse comune;

10.  subliniază că DG CLIMA și DG BUDG monitorizează obiectivul de 20 % de integrare a măsurilor legate de schimbările climatice în cadrul financiar multianual, iar DG CLIMA sprijină alte direcții generale să integreze problematica climei în activitățile pe care le desfășoară; regretă faptul că, în 2017, doar 19,3 % din bugetul Uniunii a fost cheltuit pe activități în domeniul climei și că se estimează că media pentru perioada 2014-2020 va fi de doar 18,8 %;

11.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că rezerva din motive de reputație referitoare la deficiențele semnificative de securitate care persistă, identificate în registrul Uniunii al sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), este reiterată în Raportul anual de activitate pe 2017 al DG CLIMA;

Sănătatea publică

12.  Salută faptul că atât creditele de angajament, cât și creditele de plată ale celui de-al treilea program în domeniul sănătății au fost executate complet; ia act de faptul că marea majoritate a acțiunilor programului în domeniul sănătății sunt puse în aplicare prin intermediul Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente (CHAFEA);

13.  subliniază că, în 2017, DG SANTE a finalizat evaluarea intermediară a celui de al treilea program în domeniul sănătății pe anii 2014-2016, care a conchis că programul respectiv a produs rezultate concrete și a fost extrem de relevant pentru nevoile statelor membre și a recomandat consolidarea eforturilor de realizare a valorii adăugate europene, creșterea sinergiilor și asigurarea convergenței rezultatelor prin cooperarea cu alte instrumente financiare ale Uniunii;

14  salută lansarea a 24 de rețele europene de referință de asistență pentru pacienți cu boli rare și complexe, implicând 900 de unități de asistență medicală înalt specializate din peste 300 de spitale din 26 de țări, adică 25 de state membre și Norvegia;

Siguranța alimentară, sănătatea și bunul tratament al animalelor și domeniul fitosanitar

15.  salută faptul că atât angajamentele, cât și creditele de plată disponibile pentru programele privind siguranța alimentară, sănătatea și bunul tratament al animalelor și domeniul fitosanitar au fost executate complet;

16.  regretă că rata medie de eroare reziduală a DG SANTE s-a ridicat la 2,5 % pentru întreaga activitate din domeniul siguranței alimentelor și a hranei pentru animale în 2017, depășind pragul de semnificație de 2 %; ia act de faptul că acest lucru este cauzat de supraevaluări ale declarațiilor de cheltuieli de către statele membre, în contextul modificărilor structurale efectuate în gestionarea și controlul creanțelor într-un anumit stat membru; solicită DG SANTE să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că acest lucru nu se va mai întâmpla în viitor, de exemplu prin utilizarea măsurilor de simplificare oferite de Regulamentul financiar;

17.  subliniază că, în 2017, DG SANTE a publicat evaluarea intermediară a cadrului financiar comun pentru lanțul alimentar 2014-2020, care a conchis că actualul cadru funcționează bine și a contribuit la obținerea unei valori adăugate europene; ia act de faptul că Comisia, în conformitate cu recomandările Curții, depune eforturi pentru a elabora o metodologie de analiză privind rentabilitatea în domeniul lanțului alimentar, astfel încât evaluările viitoare ale intervențiilor finanțate de Uniune să devină mai solide;

18.  consideră, pe baza datelor disponibile și a raportului de execuție, că i se poate acorda Comisiei descărcarea de gestiune pentru cheltuielile aferente politicii privind mediul și clima și politicii privind sănătatea publică și siguranța alimentară pentru exercițiul financiar 2017.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

22.1.2019

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

50

7

0

Membri titulari prezenți la votul final

Margrete Auken, Pilar Ayuso, Catherine Bearder, Ivo Belet, Simona Bonafè, Biljana Borzan, Paul Brannen, Soledad Cabezón Ruiz, Nessa Childers, Birgit Collin-Langen, Miriam Dalli, Seb Dance, Angélique Delahaye, Mark Demesmaeker, Stefan Eck, Bas Eickhout, José Inácio Faria, Karl-Heinz Florenz, Francesc Gambús, Elisabetta Gardini, Arne Gericke, Jens Gieseke, Julie Girling, Sylvie Goddyn, Françoise Grossetête, Jytte Guteland, Anneli Jäätteenmäki, Jean-François Jalkh, Benedek Jávor, Kateřina Konečná, Urszula Krupa, Valentinas Mazuronis, Susanne Melior, Miroslav Mikolášik, Rory Palmer, Gilles Pargneaux, Bolesław G. Piecha, Pavel Poc, John Procter, Frédérique Ries, Daciana Octavia Sârbu, Annie Schreijer-Pierik, Ivica Tolić, Nils Torvalds, Adina-Ioana Vălean, Jadwiga Wiśniewska, Damiano Zoffoli

Membri supleanți prezenți la votul final

Nikos Androulakis, Cristian-Silviu Bușoi, Christophe Hansen, Martin Häusling, Anja Hazekamp, Jan Huitema, Tilly Metz, Bart Staes, Tiemo Wölken

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Olle Ludvigsson

VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

50

+

ALDE

Catherine Bearder, Jan Huitema, Anneli Jäätteenmäki, Valentinas Mazuronis, Frédérique Ries, Nils Torvalds

ENF

Jean-François Jalkh

GUE/NGL 

Stefan Eck, Anja Hazekamp, Kateřina Konečná

PPE

Pilar Ayuso, Ivo Belet, Cristian Silviu Bușoi, Birgit Collin Langen, Angélique Delahaye, José Inácio Faria, Karl Heinz Florenz, Francesc Gambús, Elisabetta Gardini, Jens Gieseke, Julie Girling, Françoise Grossetête, Christophe Hansen, Miroslav Mikolášik, Annie Schreijer Pierik, Ivica Tolić, Adina Ioana Vălean

S&D

Nikos Androulakis, Simona Bonafè, Biljana Borzan, Paul Brannen, Soledad Cabezón Ruiz, Nessa Childers, Miriam Dalli, Seb Dance, Jytte Guteland, Olle Ludvigsson, Susanne Melior, Rory Palmer, Gilles Pargneaux, Pavel Poc, Daciana Octavia Sârbu, Tiemo Wölken, Damiano Zoffoli

VERTS/ALE

Margrete Auken, Bas Eickhout, Martin Häusling, Benedek Jávor, Tilly Metz, Bart Staes

7

-

ECR

Mark Demesmaeker, Arne Gericke, Urszula Krupa, Bolesław G. Piecha, John Procter, Jadwiga Wiśniewska

EFDD

Sylvie Goddyn

0

0

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri


AVIZ AL COMISIEI PENTRU TRANSPORT ȘI TURISM (22.1.2019)

destinat Comisiei pentru control bugetar

referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea III – Comisia și agențiile executive

(2018/2166(DEC))

Raportor pentru aviz: Franck Proust

SUGESTII

Comisia pentru transport și turism recomandă Comisiei pentru control bugetar, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  salută constatarea Curții de Conturi (denumită în continuare „Curtea”) privind fiabilitatea conturilor consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017 și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente conturilor Comisiei aferente exercițiului financiar 2017 sub toate aspectele materiale, cu excepția plăților de rambursare a costurilor, care sunt afectate de erori; constată că nivelul de eroare global estimat de 2,4% se situează în continuare peste pragul de semnificație al Curții (2 %) și a scăzut față de valoarea de 3,1% pe care o avea în 2016 și de valoarea de 3,8% pe care o avea în 2015;

2.   salută faptul că, pentru al doilea an consecutiv, Curtea a emis o opinie cu rezerve privind plățile efectuate din bugetul Uniunii și se așteaptă ca îmbunătățirea gestionării finanțelor Uniunii să continue;

3.  regretă faptul că, în domeniul „Competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă”, care include și domeniul transporturilor, Curtea nu a furnizat niciun fel de informații detaliate cu privire la auditurile efectuate pentru sectorul transporturilor, în special în ceea ce privește Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE);

4.  constată că, în 2017:

–   au fost puse la dispoziție credite de angajament în valoare de 3 964 milioane EUR și credite de plată în valoare de 2 176 milioane EUR pentru politicile de transport, inclusiv pentru MIE, securitatea transporturilor și drepturile pasagerilor, precum și pentru agențiile competente în domeniul transporturilor și cercetarea și inovarea din domeniul transporturilor (Orizont 2020);

–   Agenția Executivă pentru Inovare și Rețele (INEA) a gestionat credite de angajament în valoare de 3 452,9 milioane EUR și credite de plată în valoare de 1643,7 milioane EUR autorizate pentru MIE – Transporturi (capitolul 06 02) și Orizont 2020 (Cercetare și inovare legate de domeniul transporturilor – capitolul 06 03);

–   au fost puse la dispoziție credite de angajament și credite de plată în valoare de 72,5 milioane EUR pentru cheltuieli administrative în domeniul de politică „Mobilitate și transporturi”;

5.  ia act de faptul că, în 2017, Comisia a selectat 152 de proiecte care urmau să primească finanțare în valoare totală de 2,7 miliarde EUR din partea MIE –Transporturi, cu investiții totale de 4,7 miliarde EUR, inclusiv alte finanțări publice și private; afirmă din nou importanța pe care o are instrumentul de finanțare MIE pentru finalizarea rețelei TEN-T, pentru realizarea spațiului european unic al transporturilor, pentru dezvoltarea legăturilor transfrontaliere și pentru realizarea legăturilor care lipsesc; regretă că ocazia oferită de MIE nu a fost apreciată pe deplin de toate părțile interesate de la nivel național; reamintește că suma cheltuită în cadrul unui instrument financiar nu este singurul criteriu de evaluare a performanței acestuia și invită Comisia să evalueze mai amănunțit realizările din cadrul proiectelor de transport finanțate de UE, să măsoare valoarea adăugată a acestora și să aprecieze dacă cheltuielile sunt orientate către rezultate; 

6.  invită coordonatorii europeni ai TEN-T să realizeze o evaluare amănunțită a proiectelor încheiate și a și a progreselor realizate de-a lungul coridoarelor TEN-T în cadrul actualei perioade de programare și să prezinte această evaluare Comisiei și Parlamentului; solicită, de asemenea, Comisiei să propună un mecanism care să includă asistență tehnică pentru a crește valoarea adăugată a fondurilor europene în finalizarea coridoarelor TEN-T și să realizeze progrese cât mai mari cu putință;

7.  invită Comisia să prezinte în mod clar, pentru sectorul transporturilor, o evaluare a impactului FEIS asupra altor instrumente financiare, în special în ceea ce privește MIE și, de asemenea, coerența instrumentului de datorie al MIE cu alte inițiative ale Uniunii, în timp util, înainte de propunerea privind următorul CFM; solicită ca această evaluare să prezinte o analiză clară a echilibrului geografic al investițiilor din sectorul transporturilor; reamintește, cu toate acestea, faptul că suma de bani cheltuită în cadrul unui instrument financiar nu ar trebui să fie considerată singurul criteriu pertinent pentru a evalua performanța acestuia; invită, prin urmare, Comisia să evalueze mai amănunțit realizările obținute în cadrul proiectelor de transport finanțate de Uniune și să măsoare valoarea adăugată a acestora;

8.   salută rezultatele cererii de oferte de finanțare mixtă a MIE lansate în 2017 și decizia de majorare a bugetului acestuia la 1,35 miliarde EUR, fapt ce confirmă relevanța și valoarea adăugată a utilizării granturilor Uniunii combinate cu finanțare din partea Băncii Europene de Investiții sau a băncilor naționale de promovare economică ori a altor instituții de dezvoltare și instituții financiare publice, precum și din partea instituțiilor financiare din sectorul privat și a investitorilor din sectorul privat, inclusiv prin intermediul parteneriatelor public-privat; consideră, prin urmare, că MIE ar trebui să sprijine în continuare acțiunile care permit combinarea granturilor UE cu alte surse de finanțare, menținând totodată aceste granturi ca principal instrument de finanțare;

9.  salută încheierea evaluării la jumătatea perioadei a programului MIE și a evaluării intermediare a programului Orizont 2020 și invită Comisia să ia măsuri subsecvente adecvate pentru a asigura finalizarea cu succes a ambelor programe;

10.  ia act de faptul că Serviciul de Audit Intern al Comisiei, în cadrul auditului său privind supravegherea de către Comisie a implementării instrumentelor financiare ale MIE, a constatat că rata de implementare a instrumentelor financiare din cadrul MIE a fost foarte scăzută, iar cea mai mare parte a bugetului alocat inițial instrumentelor financiare ale MIE (2,43 miliarde EUR) a fost realocată unor linii bugetare destinate granturilor MIE, lăsând numai 296 de milioane EUR disponibili pentru instrumentele financiare ale MIE până în 2020; ia act, de asemenea, de faptul că unul dintre motivele invocate a fost acela că criteriile de eligibilitate a instrumentelor financiare ale MIE și a Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) se suprapun în mare măsură și că proiecte care ar fi putut fi eligibile pentru MIE au fost, de fapt, finanțate de FEIS, deoarece acesta este prioritar în plan politic și are o sferă de aplicare mai largă; invită Comisia ca, în ceea ce privește MIE, să crească gradul de cunoaștere a normelor de eligibilitate în rândul beneficiarilor, în special prin diferențierea clară între un contract de punere în aplicare și un subcontract, aspect ce a reprezentat principala sursă de confuzie pentru beneficiari; invită Comisia să garanteze faptul că instrumentele financiare se completează reciproc, și nu se înlocuiesc unul pe celălalt;

11.  își reiterează solicitarea adresată Comisiei, date fiind multiplele surse de finanțare, de a asigura un acces facil la proiecte, sub forma unui ghișeu unic, pentru a permite cetățenilor să urmărească în mod clar evoluțiile și finanțarea infrastructurilor cofinanțate din fondurile Uniunii și din FEIS; încurajează, prin urmare, Comisia să publice, în cooperare cu statele membre, o prezentare generală anuală a proiectelor de transport și turism care au fost cofinanțate prin FEDR și fondurile de coeziune, așa cum se practică în cazul MIE;

12.  constată că numărul instrumentelor financiare a crescut considerabil, dând astfel naștere unor noi oportunități de finanțare mixtă în sectorul transporturilor și creând, în același timp, o rețea complexă de mecanisme în jurul bugetului Uniunii; este preocupat de faptul că aceste instrumente, alături de bugetul Uniunii, creează riscul potențial de subminare a nivelului de responsabilitate și transparență, deoarece raportarea, auditul și controlul public nu sunt aliniate; invită Comisia să identifice modul în care s-ar putea reforma sistemul bugetar al Uniunii, în special modul optim de asigurare a faptului că mecanismele generale de finanțare nu sunt mai complexe decât ceea ce este necesar pentru a îndeplini obiectivele de politică ale Uniunii și a garanta responsabilitatea, transparența și posibilitatea auditării;

13.  ia act de faptul că 2017 a fost primul an al campaniei de audit al programului MIE și că va fi nevoie de încă 2-3 ani în care să se realizeze audituri ale MIE pentru a se ajunge la un calcul fiabil al ratei de eroare pentru toate sectoarele MIE; cu toate acestea, salută faptul că erorile detectate de auditurile MIE și TEN-T încheiate în 2017 au fost foarte scăzute;

14.   constată că 2017 a fost un an de tranziție pentru punerea în aplicare a noului cadru de control intern, întrucât Comisia trece de la un sistem bazat pe conformitate la un sistem bazat pe principii începând din 2018, o treime dintre departamentele Comisiei raportând deja în conformitate cu noul cadru pentru exercițiul de raportare 2017;

15.  este preocupat de faptul că Serviciul de Audit Intern al Comisiei a concluzionat că există deficiențe semnificative în sistemul actual al DG MOVE de monitorizare a politicii de securitate aviatică și maritimă și a formulat trei recomandări „foarte importante”; invită DG MOVE să pună pe deplin în aplicare planul de acțiune pe care l-a pregătit pentru abordarea riscurilor identificate;

16.  ia act cu îngrijorare de faptul că DG MOVE, în calitate de principal serviciu al Comisiei responsabil de politica în domeniul transporturilor, se confruntă cu dificultăți în a recruta profiluri foarte specializate care sunt necesare pentru a asigura cunoștințele tehnice de specialitate și pentru a elabora principalele propuneri legislative în domeniile prioritare și în cadrul a diferite sectoare și piețe, cum ar fi decarbonizarea, finanțarea infrastructurii sau transportul digital; invită Comisia să se asigure că, în urma restructurării DG MOVE, acest serviciu esențial poate recruta specialiștii de care are nevoie pentru a-și juca rolul solicitant; în acest context, subliniază și că INEA se confruntă, de asemenea, cu o provocare permanentă legată de ocuparea posturilor din schema sa de personal – la sfârșitul lui 2017, aceasta a avea 249 de membri ai personalului din 272 prevăzuți și a trebuit să reporteze peste 23 de posturi spre a fi ocupate în anul următor;

17.   își reiterează solicitarea ca în cadrul bugetelor viitoare ale Uniunii să se introducă o linie bugetară dedicată turismului pentru a asigura transparența fondurilor Uniunii utilizate pentru sprijinirea acțiunilor în domeniul turismului;

18.  propune ca, în ceea ce privește sectoarele care țin de competența Comisiei pentru transport și turism, Parlamentul să acorde Comisiei descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

22.1.2019

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

35

6

0

Membri titulari prezenți la votul final

Daniela Aiuto, Lucy Anderson, Georges Bach, Izaskun Bilbao Barandica, Deirdre Clune, Michael Cramer, Luis de Grandes Pascual, Andor Deli, Isabella De Monte, Ismail Ertug, Jacqueline Foster, Dieter-Lebrecht Koch, Innocenzo Leontini, Bogusław Liberadzki, Peter Lundgren, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska, Marian-Jean Marinescu, Georg Mayer, Gesine Meissner, Gabriele Preuß, Dominique Riquet, Massimiliano Salini, Claudia Țapardel, Keith Taylor, Pavel Telička, Marita Ulvskog, Wim van de Camp, Marie-Pierre Vieu, Janusz Zemke, Roberts Zīle, Kosma Złotowski

Membri supleanți prezenți la votul final

Francisco Assis, Jakop Dalunde, Markus Ferber, Karoline Graswander-Hainz, Peter Kouroumbashev, João Pimenta Lopes

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Jude Kirton-Darling, Christelle Lechevalier, Francisco José Millán Mon, Julie Ward


AVIZ AL COMISIEI PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ (23.1.2019)

destinat Comisiei pentru control bugetar

referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea III – Comisia și agențiile executive

2018/2166(DEC)

Raportoare pentru aviz: Iskra Mihaylova

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru control bugetar, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  ia act de faptul că, așa cum se arată în Raportul anual al Curții de Conturi, nivelul de eroare estimat în cheltuielile aferente rubricii „Coeziune economică, socială și teritorială” a scăzut de la 4,8 % în 2016 la 3 % în 2017; observă cu satisfacție îmbunătățirea continuă din ultimii patru ani;

2.  constată că acesta a fost primul exercițiu în care s-a aplicat cadrul revizuit de control și de asigurare pentru perioada 2014-2020 și că s-au prezentat doar puține pachete de asigurare; subliniază că Raportul anual pe 2017 acoperă atât cheltuieli validate și închise aferente perioadei 2014-2020, cât și plăți de închidere aferente perioadei 2007-2013;

3.  constată că erorile din instrumentele financiare, costurile neeligibile și cererile de recuperare a unor creanțe neeligibile în materie de TVA au contribuit cel mai mult la nivelul estimat de eroare în politica de coeziune; ia act de faptul că unele dintre erorile identificate de Curte au fost legate de cazuri specifice pentru care au fost deja luate măsuri; invită Comisia să ia și alte măsuri preventive și corective adecvate, după caz;

4.  subliniază că Curtea de Conturi a depistat o serie de deficiențe de importanță variabilă în activitatea mai multor autorități de audit în ceea ce privește regularitatea cheltuielilor și că acest lucru ar putea limita fiabilitatea ratelor erorilor reziduale raportate; îndeamnă Comisia și autoritățile de audit să conlucreze în continuare strâns pentru a remedia neajunsurile respective;

5.  consideră că, după un debut foarte lent, punerea în aplicare a programelor pentru perioada 2014-2020 a atins în prezent viteza de croazieră, plățile efectuate în 2017 ridicându-se la 41 de miliarde EUR, sumă de 1,5 ori mai mare decât suma din 2016 și constată, însă, că nivelul plăților se ridică la 124,7 miliarde EUR și că este cu mult mai scăzut decât cel prevăzut în buget;

6.  invită statele membre să își îmbunătățească exactitatea previziunilor privind plățile, care sunt esențiale pentru prevenirea acumulărilor de întârzieri anormale; constată că rata medie de execuție a previziunilor de plăți s-a îmbunătățit de la 52 % în 2016 la 80 % în 2017; constată că s-au înregistrat, de asemenea, progrese semnificative în ceea ce privește rata de selectare a proiectelor pe teren (55 % la sfârșitul lui 2017 față de 20 % în 2016);

7.  este preocupat de faptul că rata de absorbție medie globală pentru actualul CFM a fost chiar mai scăzută decât în anul corespunzător din CFM anterior (16 % față de 22 %), ceea ce s-a datorat în principal închiderii cu întârziere a CFM anterior, adoptării cu întârziere a actelor legislative, dificultăților de punere în aplicare a noilor cerințe pentru actualul CFM și modificării normelor de dezangajare de la n + 2 la n + 3, precum și sarcinii administrative legate de suprapunerile dintre perioadele CFM;

8.  își reiterează apelul adresat Comisiei și statelor membre de a intensifica eforturile de adoptare și punere în aplicare rapidă și la timp a noilor programe operaționale pentru perioada 2021-2027, pentru a evita problemele legate de absorbția fondurilor în viitor;

9.  salută creșterea flexibilității bugetare introdusă de evaluarea intermediară a CFM; constată, cu toate acestea, că o mai mare flexibilitate și simplificare se pot dovedi a fi necesare pentru a răspunde în mod adecvat nevoilor viitoare;

10.  ia act de faptul că s-au descoperit serie de deficiențe ale sistemelor de măsurare a performanței ale autorităților din statele membre, mare parte din acestea fiind legate de proiecte finalizate în perioada 2007-2013; invită Comisia să îmbunătățească sistemul de măsurare a performanței de ansamblu, astfel încât să includă indicatori de rezultat la nivel de proiect, pentru a permite evaluarea contribuției unui anumit proiect la obiectivele specifice ale programelor operaționale; constată că legislația care acoperă perioada de programare 2014-2020 a consolidat logica de intervenție și a pus accentul pe rezultate.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

22.1.2019

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

36

0

0

Membri titulari prezenți la votul final

Franc Bogovič, Mercedes Bresso, Rosa D’Amato, John Flack, Aleksander Gabelic, Iratxe García Pérez, Michela Giuffrida, Ivan Jakovčić, Marc Joulaud, Sławomir Kłosowski, Constanze Krehl, Louis-Joseph Manscour, Martina Michels, Iskra Mihaylova, Andrey Novakov, Younous Omarjee, Stanislav Polčák, Liliana Rodrigues, Fernando Ruas, Monika Smolková, Ruža Tomašić, Ramón Luis Valcárcel Siso, Monika Vana, Matthijs van Miltenburg, Lambert van Nistelrooij, Derek Vaughan, Kerstin Westphal

Membri supleanți prezenți la votul final

Martina Anderson, Daniel Buda, John Howarth, Elsi Katainen, Jan Olbrycht, Bronis Ropė

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Marian-Jean Marinescu, Dario Tamburrano, Vladimir Urutchev


AVIZ AL COMISIEI PENTRU AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ (24.1.2019)

destinat Comisiei pentru control bugetar

referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea III – Comisia și agențiile executive

(2018/2166(DEC))

Raportoare pentru aviz: Marijana Petir

SUGESTII

Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală recomandă Comisiei pentru control bugetar, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  salută constatările Curții de Conturi, care confirmă că nivelul de eroare a continuat să scadă, având în vedere că rata de eroare a scăzut de la 2,5 % în 2016 la 2,4 % în 2017 în domeniul „Resurse naturale”, iar impactul său financiar este redus și mai mult prin corecții financiare și recuperări, deoarece sumele plătite nejustificat revin la buget; observă că politica agricolă și politica de dezvoltare rurală reprezintă 98 % din cheltuielile din acest domeniu și că, în raportul său, Curtea de Conturi a utilizat un eșantion care însumează un număr total de 230 de operațiuni în 21 state membre; se așteaptă ca rata de eroare să continue să scadă, pe măsură ce beneficiarii își finalizează ajustarea la noile norme ale actualei perioade a politicii agricole comune (PAC);

2.  ia act de recomandările Curții de Conturi privind măsurile care vizează întinerirea comunității agricole și necesitatea unor programe mai bine orientate în acest scop;

3.  reamintește Comisiei faptul că riscul comiterii unor erori neintenționate din cauza unor reglementări complexe este, în cele din urmă, în detrimentul beneficiarului; reamintește faptul că există diferențe semnificative între diferitele tipuri de erori și între amploarea acestora, și anume între omisiunile neintenționate, care sunt de natură administrativă, și cazurile de fraudă, precum și faptul că omisiunile nu cauzează, de regulă, prejudicii financiare contribuabililor, fapt care ar trebui să fie, de asemenea, luat în considerare la estimarea ratei reale de eroare; subliniază că este de dorit o mai mare raționalizare a metodei de calculare a erorilor; solicită, de asemenea, să se facă o distincție mai clară între diferitele tipuri de erori, deoarece unele erori detectate nu au nicio implicație financiară negativă; sugerează să se clasifice aceste erori în patru categorii: 1. erori fără implicații financiare negative; 2. neglijență; 3. neglijență gravă; 4. fraudă;

4.  încurajează Comisia să continue să avanseze către un sistem unic de audit, care să permită reducerea la toate nivelurile a sarcinii administrative generate de controale, menținând, în același timp, un control eficient al legalității și regularității plăților;

5.  consideră că Comisia ar trebui să solicite ca planurile de acțiune ale statelor membre să includă măsuri de remediere a celor mai frecvente cauze ale erorilor;

6.  subliniază că a crescut capacitatea corectivă a corecțiilor financiare și a recuperărilor până la 2,10 %, comparativ cu 2,04 % în 2016, reducând astfel și mai mult suma expusă riscului din cadrul PAC în 2017;

7.  salută faptul că nivelul de eroare global stabilit de Curtea de Conturi este foarte apropiat de rata de eroare globală prevăzută pentru PAC în raportul anual de activitate pe 2017 al DG AGRI, ceea ce demonstrează eficacitatea planurilor de acțiuni de remediere pe care statele membre le-au pus în aplicare în anii precedenți;

8.  constată că plățile directe efectuate din Fondul european de garantare agricolă reprezintă în jur de trei sferturi din cheltuielile efectuate și nu sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare; subliniază că plățile directe către fermieri sunt cheltuieli bazate pe drepturi la plată și au beneficiat de norme simplificate privind eligibilitatea terenurilor și de un sistem eficace de control ex ante (IACS) ce permite verificări încrucișate automatizate între bazele de date; este preocupat de persistența unui nivel ridicat de eroare în cadrul celorlalte domenii de cheltuieli pentru dezvoltare rurală, mediu, acțiuni climatice și pescuit; constată, de asemenea, că proiectele de dezvoltare rurală sunt în mod inerent mai complexe din cauza obiectivelor mai ample urmărite, iar cheltuielile în celelalte trei domenii sunt cofinanțate sau plătite prin rambursarea costurilor, iar beneficiarii neeligibili și activitățile, proiectele sau cheltuielile neeligibile contribuie la aproximativ două treimi din nivelul de eroare estimat pentru această rubrică din CFM;

9.  salută constatările Curții de Conturi, care, în urma examinării unui număr total de 29 de proiecte de investiții în domeniul dezvoltării rurale, a stabilit că 26 dintre acestea sunt în conformitate cu prioritățile și ariile de intervenție stabilite în programele de dezvoltare rurală și că statele membre au aplicat proceduri de selecție corespunzătoare; salută, de asemenea, faptul că, în majoritatea cazurilor, beneficiarii proiectelor examinate le-au realizat conform planurilor, iar statele membre au făcut verificări pentru a constata dacă costurile au fost rezonabile; consideră, prin urmare, că abordarea privind dezvoltarea rurală trebuie să rămână un element pe deplin susținut, semnificativ și esențial în planurile strategice ale PAC și să avanseze;

10.  ia în considerare faptul că, în sectorul agricol, sumele primite de beneficiari sunt relativ mici în comparație cu alte proiecte ale UE și că, prin urmare, sarcina administrativă de a dovedi utilizarea corectă a banilor este proporțional mai mare;

11.  invită Comisia, în cooperare cu statele membre, să continue să implementeze cu succes depunerea cererilor de ajutor bazate pe informații geospațiale (GSAA) și să monitorizeze progresele realizate de agențiile de plăți în ceea ce privește sprijinirea fermierilor care nu utilizează încă GSAA;

12.  salută faptul că punerea în aplicare a unor instrumente și procese noi de utilizare a datelor privind performanța, cum ar fi aplicațiile informatice cu date din sistemele LPIS privind parcelele de teren, a facilitat verificarea și actualizarea suprafeței agricole declarate atât pentru agențiile de plăți din statele membre, cât și pentru fermieri; acest lucru va contribui la efectuarea de controale încrucișate privind cererile de ajutor direct, precum și la reducerea numărului de erori;

13.  subliniază că simplificarea legislației Uniunii și reducerea sarcinii administrative asupra fermierilor și a altor beneficiari trebuie să continue în viitor;

14.  relevă faptul că accesul la date și o bună monitorizare, în special a aspectelor de mediu, sunt esențiale în viitor, având în vedere că anumite resurse naturale, cum ar fi solul și biodiversitatea, susțin productivitatea agricolă pe termen lung;

15.  invită statele membre și regiunile să se asigure că cererile de sprijin pot fi completate și transmise electronic și să ajute statele membre la îndeplinirea acestui obiectiv;

16.  salută publicarea raportului anual de activitate pe 2016 al DG AGRI, care indică în mod clar contribuția PAC la creșterea ratelor de ocupare a forței de muncă în zonele rurale; este preocupat, în acest context, de faptul că propunerile privind PAC după 2020 și negocierile în curs privind CFM prevăd reduceri ale bugetului PAC, în special pentru pilonul II FEADR, cofinanțat de statele membre, care acoperă măsurile de dezvoltare rurală și este strâns legat de angajamentele în materie de mediu și climă, investițiile în exploatațiile agricole și alte proiecte rurale;

17.  consideră că controalele la fața locului ale fermierilor ar trebui reduse cât mai mult posibil și că ar trebui impuse controale administrative și prin satelit;

18.  invită statele membre și regiunile să se asigure că autoritățile obțin cât mai multe date și cât mai multe documente din sistemele de înregistrare naționale și ale Uniunii și că obligă doar în ultimă instanță fermierii să furnizeze informații; invită, de asemenea, Comisia să ajute statele membre la atingerea acestui obiectiv.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

23.1.2019

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

34

3

5

Membri titulari prezenți la votul final

John Stuart Agnew, Clara Eugenia Aguilera García, Daniel Buda, Nicola Caputo, Matt Carthy, Jacques Colombier, Michel Dantin, Paolo De Castro, Albert Deß, Diane Dodds, Jørn Dohrmann, Herbert Dorfmann, Norbert Erdős, Luke Ming Flanagan, Karine Gloanec Maurin, Martin Häusling, Anja Hazekamp, Esther Herranz García, Jan Huitema, Ivan Jakovčić, Jarosław Kalinowski, Zbigniew Kuźmiuk, Norbert Lins, Philippe Loiseau, Mairead McGuinness, Giulia Moi, James Nicholson, Maria Noichl, Marijana Petir, Jens Rohde, Bronis Ropė, Maria Lidia Senra Rodríguez, Czesław Adam Siekierski, Tibor Szanyi, Marc Tarabella, Marco Zullo

Membri supleanți prezenți la votul final

Paul Brannen, Elsi Katainen, Momchil Nekov, Annie Schreijer-Pierik, Thomas Waitz

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Stanisław Ożóg, Michaela Šojdrová


AVIZ AL COMISIEI PENTRU PESCUIT (10.1.2019)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea III – Comisia și agențiile executive

(2018/2166(DEC))

Raportor pentru aviz: Alain Cadec

SUGESTII

Comisia pentru pescuit recomandă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  ia act de comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Curtea de Conturi privind conturile anuale ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017; ia, de asemenea, act de Raportul anual al Curții de Conturi privind exercițiul financiar 2017;

2.  își exprimă satisfacția cu privire la faptul că execuția titlului 11 din buget a fost satisfăcătoare, cu o rată de execuție de 99,7 % pentru creditele de angajament și de 99,9 % pentru creditele de plată; ia act de rata de execuție menționată în raportul anual de activitate pe 2016 al DG MARE, care era nevoie să fie îmbunătățită;

3. îndeamnă Curtea de Conturi să prezinte, în rapoartele sale viitoare, indicele de eroare pentru pescuit separat de indicii de eroare pentru mediu, dezvoltarea rurală și sănătate și nu în mod agregat; Această concentrare a domeniilor nu permite cunoașterea indicelui de eroare aferent politicii de pescuit. Constată că domeniul afacerilor maritime și al pescuitului nu este prezentat într-un mod suficient de detaliat în raportul anual al Curții, fapt ce face dificilă evaluarea corectă a gestiunii financiare în aceste domenii. Consideră că, în viitor, raportul anual al Curții de Conturi ar trebui să cuprindă o defalcare separată a cifrelor referitoare la DG MARE pentru sporirea transparenței;

4.  constată că Raportul special nr. 8/2017 al Curții de Conturi Europene privind controlul a identificat deficiențe în conceperea și punerea în aplicare a proiectelor, precum și în înființarea sistemelor de gestiune și control;

5.  ia act de observațiile Curții de Conturi privind datele referitoare la activitățile de pescuit colectate în baza Regulamentului privind controlul, care nu sunt suficient de cuprinzătoare și de fiabile, în special pentru navele cu o lungime mai mică de 12 metri. Datele privind capturile au fost incomplete și adesea insuficient înregistrate în bazele de date ale statelor membre. S-au constatat discrepanțe semnificative între debarcările declarate și înregistrările ulterioare la prima vânzare;

6.  constată că DG MARE își exercită rolul de supraveghere în gestiunea partajată. Subliniază că este responsabilitatea Comisiei să evalueze impactul prezentului regulament asupra PCP și să monitorizeze punerea în aplicare a normelor de către statele membre. Succesul politicii de control depinde de colaborarea și de gestiunea statelor membre;

7.  Subliniază că, la patru ani de la adoptarea sa la 15 mai 2014, rata de execuție a FEPAM 2014-2020 este în continuare nesatisfăcătoare, dat fiind că până în octombrie 2018 s-a folosit doar 6,8 % din fondul în valoare de 5,7 miliarde EUR pus la dispoziție cu gestiune partajată.

8. propune acordarea descărcării de gestiune Comisiei pentru cheltuielile sale în domeniul afacerilor maritime și al pescuitului pentru exercițiul financiar 2017.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

10.1.2019

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

20

3

0

Membri titulari prezenți la votul final

Marco Affronte, Clara Eugenia Aguilera García, Renata Briano, David Coburn, Diane Dodds, Sylvie Goddyn, Carlos Iturgaiz, Werner Kuhn, António Marinho e Pinto, Gabriel Mato, Norica Nicolai, Annie Schreijer-Pierik, Ricardo Serrão Santos, Isabelle Thomas, Peter van Dalen, Jarosław Wałęsa

Membri supleanți prezenți la votul final

José Blanco López, Ole Christensen, Norbert Erdős, Jens Gieseke, Czesław Hoc, Nosheena Mobarik

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Tilly Metz


AVIZ AL COMISIEI PENTRU CULTURĂ ȘI EDUCAȚIE (23.1.2019)

destinat Comisiei pentru control bugetar

referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea III – Comisia și agențiile executive

(2018/2166(DEC))

Raportor pentru aviz: Bogdan Andrzej Zdrojewski

SUGESTII

Comisia pentru cultură și educație recomandă Comisiei pentru control bugetar, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  salută realizările obținute pe parcursul celor 30 de ani de existență ai programului Erasmus, la care au participat, începând din 1987, nouă milioane de persoane, inclusiv tineri, studenți și, mai recent, lucrători în cadrul unor acțiuni de mobilitate; pune accentul pe puternica valoare adăugată europeană a programului și pe menirea sa de a reuși, în calitate de investiție strategică în tineretul european;

2.  ia act de faptul că programul Erasmus trebuie să facă mai mult pentru a putea fi accesat de grupurile marginalizate, în special persoane cu handicap și cu nevoi educaționale speciale, persoane dezavantajate din punct de vedere geografic, persoane care abandonează școala la o vârstă fragedă, persoane care aparțin unei minorități, persoane care sunt dezavantajate din punct de vedere socioeconomic etc.;

3.  ia act de începerea punerii în aplicare a Corpului european de solidaritate (CES), cu toate că nu există un temei juridic; regretă că decizia inițială de a aloca bugetul Serviciului european de voluntariat din programul Erasmus + către CES a fost adoptată printr-un act de punere în aplicare;

4.  insistă asupra faptului că orice program de stagiu sau de ucenicie trebuie să ofere plasamente remunerate, care să nu conducă niciodată la substituirea unui loc de muncă și să se întemeieze pe contracte de stagiu sau de ucenicie elaborate în scris, în conformitate cu cadrul legislativ aplicabil sau cu convențiile colective ori cu ambele ale statului în care se desfășoară programul respectiv și asupra faptului că acesta ar trebui să urmeze principiile enunțate în Recomandarea Consiliului din 10 martie 2014 privind un cadru de calitate pentru stagii(1).

5.  este alarmat de numărul mic al persoanelor care apelează la programul Erasmus + de garantare a împrumuturilor pentru studenți, precum și de acoperirea geografică insuficientă, limitată la bănci din trei țări și la universități din alte două țări; îndeamnă Comisia și Fondul european de investiții să aplice o strategie de punere în aplicare care să crească cât mai mult posibil eficacitatea mecanismului până în 2020 sau, ca alternativă, să faciliteze redistribuirea în cadrul programului a fondurilor neutilizate și să permită o mai bună acoperire a finanțării acțiunilor din cadrul diferitelor componente;

6.  constată cu dezamăgire ca studenții ar putea fi nevoiți să recurgă la credite bancare pentru a participa la programele Erasmus +;

7.  subliniază că îndatorarea are un impact negativ asupra dezvoltării personale și asupra unei bune integrări pe piața forței de muncă și că trebuie oferite granturi incluzive și disponibile unor categorii largi, astfel încât niciun student să nu fie exclus din cauza veniturilor insuficiente;

8.  este îngrijorat de problema permanentă a ratelor de succes scăzute ale proiectelor din cadrul programului „Europa pentru cetățeni” și al subprogramului Cultura din programul „Europa creativă” (21% și, respectiv, 22% în 2017); subliniază că un nivel mai adecvat de finanțare este decisiv pentru a nu mai avea aceste rezultate nesatisfăcătoare, care sunt contraproductive pentru obiectivele programului însuși prin faptul că îi descurajează pe cetățenii care ar dori să participe;

9.  evidențiază rolul jucat de Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură (EACEA) în punerea în aplicare a celor trei programe din domeniile culturii și educației; cu toate acestea, își exprimă îngrijorarea legată de vulnerabilitatea în materie de control intern a EACEA, constatată cu ocazia unui audit privind administrarea granturilor în cadrul programelor Erasmus + și „Europa creativă”; constată că același Serviciu de Audit Intern al Comisiei a detectat deficiențe din partea EACEA în procesul de administrare a granturilor Erasmus+; de aceea, este de părere că Comisia și EACEA nu ar trebui să aibă vreo dificultate să adopte măsurile de corecție necesare pentru a asigura transparența deplină și a garanta calitatea optimă în punerea în aplicare a programelor din domeniile culturii și educației;

10.  ia act de primele rezultate ale etapei de punere în aplicare a mecanismului de garantare pentru sectoarele culturale și creative, 280 de contracte fiind semnate cu intermediarii financiari; speră că se vor face progrese constante în faza operațională a mecanismului, oferind astfel instrumente solide care să fie incluse în punerea în aplicare a etapei următoare a mecanismului din cadrul programului InvestEU;

11.  recunoaște că verificarea efectuată de Curtea de Conturi nu a descoperit erori semnificative ale situațiilor financiare consolidate finale ale școlilor europene pentru 2017 și că școlile europene și Oficiul central și-au pregătit conturile anuale în termenul prevăzut de lege; remarcă totuși faptul că sistemul de control intern al școlilor europene necesită în continuare mai multe îmbunătățiri pentru a respecta recomandarea făcută de Curtea de Conturi și de Serviciul de Audit Intern al Comisiei (IAS);

12.   este preocupat în continuare de vulnerabilitatea sistemelor de control intern ale Oficiului central și ale școlilor selectate, în special în ceea ce privește sistemele de plată, mediul de control și procesul de recrutare;

13.   ia act de faptul că Curtea de Conturi nu a fost în măsură să confirme faptul că, în 2017, gestiunea financiară a școlilor europene a respectat Regulamentul financiar și normele de aplicare a acestuia: solicită, prin urmare, să se depună în continuare eforturi pentru a închide celelalte recomandări legate de administrarea conturilor extrabugetare, îmbunătățirea sistemelor contabile și a sistemelor de control intern, precum și a procedurilor de recrutare și de remunerare și elaborarea unor orientări în vederea îmbunătățirii gestiunii bugetare;

14.   constată că intrarea treptată în vigoare a noului Regulament financiar al școlilor europene va implica provocări majore pentru administrarea școlilor europene, întrucât funcțiile ordonatorului de credite și ale contabilului vor fi centralizate, iar controlul financiar va deveni o unitate de control intern, în serviciul ordonatorului de credite; consideră, în acest sens, că restructurarea diferitelor funcții de contabilitate și control trebuie susținută de un sistem administrativ adecvat;

15.   atrage atenția asupra mai multor provocări cu care se confruntă școlile europene, cum ar fi tranziția după Brexit și înrăutățirea situației în Bruxelles în ceea ce privește supraaglomerarea școlilor; invită Comisia și școlile europene să prezinte Comisiei pentru cultură și educație un raport referitor la retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană și la modul în care intenționează să ofere învățământ de foarte bună calitate în limba engleză după această retragere;

16.   ia act cu îngrijorare de constatările raportului elaborat de Human Rights Watch și de Forumul european al persoanelor cu handicap în decembrie 2018, care examinează obstacolele cu care se confruntă copiii cu dizabilități în sistemul școlilor europene, inclusiv cazurile presupuse de hărțuire a copiilor cu dizabilități și a familiilor acestora; invită școlile europene să se conformeze Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap; îndeamnă Comisia Europeană să lanseze o anchetă oficială privind constatările raportului menționat mai sus, împreună cu Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene și cu școlile europene; cere Comisiei Europene și statelor membre să ia în considerare cel puțin următoarele posibilități:

(i)   de a modifica politica de acordare a sprijinului educațional în școlile europene, astfel încât să se asigure conformitatea deplină cu Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap;

(ii)   de a răspunde nevoilor copiilor cu dizabilități prin utilizarea unor tehnologii asistive;

(iii)   de a concepe cursuri de formare a cadrelor didactice din întregul sistem pe tema dizabilităților și a educației incluzive, inclusiv cursuri de formare a cadrelor didactice și a asistenților care oferă asistență pe tema nevoilor personalizate ale copiilor cu dizabilități;

17.  recunoaște că Curtea de Conturi este nevoită să facă față unui volum de muncă considerabil; invită totuși Curtea să își publice prompt rapoartele, în special rapoartele referitoare la școlile europene, pentru a acorda Parlamentului timp suficient pentru a-și îndeplini în mod corespunzător, la rândul său, funcția de control bugetar și politic.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

22.1.2019

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

18

1

0

Membri titulari prezenți la votul final

Dominique Bilde, Andrea Bocskor, Silvia Costa, Mircea Diaconu, Damian Drăghici, Jill Evans, María Teresa Giménez Barbat, Petra Kammerevert, Krystyna Łybacka, Svetoslav Hristov Malinov, Luigi Morgano, Momchil Nekov, Michaela Šojdrová, Bogusław Sonik, Helga Trüpel, Julie Ward, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Milan Zver

Membri supleanți prezenți la votul final

Liadh Ní Riada

(1)

  JO C 88, 27.3.2014, p. 1.


AVIZ AL COMISIEI PENTRU LIBERTĂȚI CIVILE, JUSTIȚIE ȘI AFACERI INTERNE (17.1.2019)

destinat Comisiei pentru control bugetar

referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea III – Comisia și agențiile executive

(2018/2166(DEC))

Raportor pentru aviz: Romeo Franz

SUGESTII

Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne recomandă Comisiei pentru control bugetar, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  salută avizul Curții de Conturi Europene (Curtea) referitor la conturile Uniunii Europene aferente exercițiului 2017; subliniază în special reducerea în continuare a erorilor de plată agregate în 2017 la nivelul UE, atingând un minim istoric de 2,4 %; subliniază că este important să se mențină erorile de plată sub obiectivul de 2 %;

2.  cu toate acestea, regretă că, pentru 2017, la fel ca în cazul anului 2016, Curtea a ales să ignore cererea Comisiei LIBE de a calcula rata specifică de eroare la rubrica III (Securitate și cetățenie); ia act de justificarea prezentată de Curte pentru faptul că nu a dat curs acestei cereri, în special de faptul că rubrica III nu a reprezentat decât 2 % din plăți în cadrul bugetului 2017; ia act de faptul că DG HOME și-a autoevaluat rata de eroare sub pragul de semnificație de 2 %; regretă faptul că eșantionul limitat de 15 operațiuni auditate pentru 2017 nu a fost suficient pentru a permite Curții să confirme acest rezultat pozitiv; solicită să se auditeze un eșantion mai mare de operațiuni, cu scopul de a furniza Curții informațiile necesare pentru evaluarea corespunzătoare a rezultatelor obținute în acest domeniu de politică;

3.  subliniază totuși că este importantă pentru UE evaluarea sistematică și independentă efectuată de Curte privind ratele de eroare ale plăților în cazul tuturor domeniilor bugetului UE;

4.  salută faptul că Curtea nu a identificat nicio deficiență majoră în cadrul procedurilor de verificare privind FAMI și FSI și că este de acord cu deciziile Comisiei privind validarea și închiderea conturilor; regretă, totuși, că dintre cele 15 operațiuni examinate de Curte, trei (20 %) conțineau erori, dintre care două depășeau pragul de semnificație de 2 %, în special o operațiune referitoare la relocare în cadrul FAMI (rata de eroare de 10 %) și una privind o subvenție operațională acordată EASO (rata de eroare de 2,9 %);

5.  evidențiază constatarea principală a Curții, potrivit căreia conturile FAMI și FSI validate și închise de Comisie în 2017 nu făceau distincție între plățile de prefinanțare (plăți în avans) efectuate de statele membre către beneficiarii finali și plățile efectuate pentru rambursarea cheltuielilor realizate efectiv; este de acord cu Curtea că, deși o astfel de practică este în conformitate cu cerințele actuale de raportare pentru FAMI și FSI, așa cum au convenit ambii colegiuitori, aceasta afectează totuși rolul de supraveghere al Comisiei; invită colegiuitorii să modifice cerințele de raportare pentru fondurile din domeniul JAI în viitorul cadru financiar multianual; susține recomandarea Curții de a solicita statelor membre ca sumele pe care acestea le raportează în conturile anuale ale programelor lor naționale din cadrul FAMI și al FSI să fie prezentate în mod defalcat, în funcție de natura acestor sume, și anume: recuperări, prefinanțări și cheltuieli realizate efectiv, astfel încât Comisia să poată raporta aceste informații în mod adecvat începând cu raportul anual de activitate pe 2018. În plus, pentru a crește transparența generală a FAMI, reamintește importanța defalcării liniilor bugetare în funcție de cele patru obiective generale ale fondului (azil, migrație legală și integrare, întoarcere și solidaritate).

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

10.1.2019

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

44

3

0

Membri titulari prezenți la votul final

Asim Ademov, Martina Anderson, Heinz K. Becker, Monika Beňová, Michał Boni, Caterina Chinnici, Rachida Dati, Frank Engel, Laura Ferrara, Romeo Franz, Kinga Gál, Ana Gomes, Nathalie Griesbeck, Sylvie Guillaume, Monika Hohlmeier, Sophia in ‘t Veld, Cécile Kashetu Kyenge, Monica Macovei, Roberta Metsola, Claude Moraes, Ivari Padar, Judith Sargentini, Birgit Sippel, Csaba Sógor, Helga Stevens, Traian Ungureanu, Bodil Valero, Marie-Christine Vergiat, Udo Voigt, Josef Weidenholzer, Cecilia Wikström, Kristina Winberg, Tomáš Zdechovský, Auke Zijlstra

Membri supleanți prezenți la votul final

Dennis de Jong, Anna Hedh, Lívia Járóka, Marek Jurek, Jean Lambert, Jeroen Lenaers, Andrejs Mamikins, Angelika Mlinar, Maite Pagazaurtundúa Ruiz, Christine Revault d’Allonnes Bonnefoy

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Norbert Erdős, Fernando Ruas, Adam Szejnfeld


AVIZ AL COMISIEI PENTRU DREPTURILE FEMEII ȘI EGALITATEA DE GEN (24.1.2019)

destinat Comisiei pentru control bugetar

referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea III - Comisia și agențiile executive

(2018/2166(DEC))

Raportoare pentru aviz: Malin Björk

SUGESTII

Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen recomandă Comisiei pentru control bugetar, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât egalitatea de gen reprezintă una dintre valorile pe care se întemeiază Uniunea Europeană și întrucât Uniunea se angajează să promoveze integrarea perspectivei de gen în toate acțiunile sale, așa cum acest lucru este consacrat la articolul 8 din TFUE;

B.  întrucât Parlamentul European a solicitat în repetate rânduri Comisiei să promoveze și să pună în aplicare integrarea principiului egalității de gen, integrarea dimensiunii de gen în buget și evaluarea impactului din perspectiva genului în domeniile relevante de politică a Uniunii și a solicitat, de asemenea, Curții de Conturi să includă o perspectivă de gen, inclusiv date defalcate pe genuri, în rapoartele sale privind execuția bugetului Uniunii,

1.  subliniază că drepturile femeilor și egalitatea de gen ar trebui integrate și garantate în toate domeniile de politică; își reiterează, așadar, solicitarea de a se asigura integrarea dimensiunii de gen în buget în toate etapele procesului bugetar, inclusiv în etapa execuției bugetare și a evaluării acesteia;

2.  își reiterează solicitarea referitoare la includerea în seria obișnuită de indicatori de rezultat aferenți execuției bugetului Uniunii a unor indicatori specifici de gen, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, și anume în conformitate cu principiile economiei, eficienței și eficacității;

3.  își reiterează solicitarea ca liniile bugetare ale programului „Drepturi, egalitate și cetățenie” (REC) 2014-2020 să specifice resursele alocate pentru fiecare dintre obiectivele programului consacrat egalității de gen, asigurând astfel responsabilizarea adecvată în privința fondurilor alocate în acest scop;

4.  își reiterează solicitarea de a avea o linie bugetară separată pentru obiectivul specific Daphne, cu scopul de a demonstra angajamentul Uniunii în combaterea violenței împotriva femeilor și a fetelor; solicită ca acestei linii bugetare să i se aloce resurse suplimentare și să se inverseze scăderea propusă a fondurilor dedicate Daphne în perioada 2014-2020; solicită un efort constant de creștere a gradului de sensibilizare cu privire la granturile incluse în obiectivul specific Daphne, împreună cu măsuri care să facă procedurile sale administrative conexe cât mai ușor de utilizat;

5.  solicită ca egalitatea de gen să fie menționată explicit la rubrica 3, „Securitate și cetățenie” ca drept fundamental al cetățenilor;

6.  reiterează solicitările adresate Comisiei de a avea în vedere, în toate etapele procesului bugetar, obiectivul integrării dimensiunii de gen în buget, inclusiv, printre altele, în etapa execuției bugetului și a evaluării execuției bugetare, inclusiv în ceea ce privește FEIS, FSE, FEDR și Orizont 2020, pentru a combate discriminarea existentă în statele membre; subliniază că ar trebui să se asigure, în etapele de planificare, execuție și evaluare a bugetului, integrarea unui set comun de indicatori măsurabili privind rezultatele și impactul, care ar permite evaluarea mai exactă a execuției bugetare din perspectiva genului, în conformitate cu inițiativa „Un buget axat pe rezultate” și acordând o atenție deosebită performanțelor;

7.  solicită o mai mare transparență, acțiuni specifice pentru îndeplinirea obiectivelor în materie de egalitate de gen și de drepturi ale femeilor în acțiunile externe ale UE, inclusiv sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente;

8.  subliniază că integrarea perspectivei de gen se numără, de asemenea, printre principiile fondatoare ale Fondului pentru azil, migrație și integrare (FAMI) și solicită includerea unor acțiuni specifice privind drepturile femeilor și egalitatea de gen care să dispună de linii bugetare speciale pentru ca dimensiunea de gen să fie luată în calcul în politicile privind migrația și azilul.

9.  regretă faptul că Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) nu conține o perspectivă de gen; subliniază că perspectiva de gen ar trebui să fie inclusă în FEIS, dat fiind că Uniunea Europeană nu se va redresa niciodată în mod complet și adecvat ca urmare a recentelor crize economice, dacă nu este abordat impactul acestora asupra femeilor care, în majoritatea cazurilor, au fost cele mai afectate;

10.  solicită ca evaluarea impactului de gen să fie parte a condiționalității generale ex ante pentru fondurile UE și pentru colectarea de date defalcate în funcție de gen cu privire la beneficiari și la participanți;

11.  subliniază necesitatea de a integra perspectiva de gen în sistemele de justiție europene și regretă faptul că sprijinirea procedurilor favorabile victimelor și a celor adaptate din punct de vedere al genului în sistemele judiciare nu este considerată un obiectiv specific în programul „Justiție”;

12.  își exprimă regretul cu privire la procentul scăzut de femei care au participat la acțiunile antreprenoriale destinate femeilor și solicită eforturi majore în ceea ce privește execuția bugetului pentru sprijinirea antreprenoriatului feminin și a ocupării forței de muncă în rândul femeilor;

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

23.1.2019

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

21

7

0

Membri titulari prezenți la votul final

Beatriz Becerra Basterrechea, Heinz K. Becker, Malin Björk, Vilija Blinkevičiūtė, Anna Maria Corazza Bildt, Iratxe García Pérez, Arne Gericke, Anna Hedh, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Angelika Niebler, Maria Noichl, Marijana Petir, Pina Picierno, João Pimenta Lopes, Terry Reintke, Liliana Rodrigues, Michaela Šojdrová, Ernest Urtasun, Jadwiga Wiśniewska, Anna Záborská

Membri supleanți prezenți la votul final

Eleonora Forenza, Julie Girling, Lívia Járóka, Dubravka Šuica, Mylène Troszczynski, Julie Ward

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Jean Lambert

VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

21

+

ALDE

Beatriz Becerra Basterrechea

GUE/NGL

Malin Björk, Eleonora Forenza, João Pimenta Lopes

PPE

Heinz K. Becker, Anna Maria Corazza Bildt, Julie Girling, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Lívia Járóka, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Dubravka Šuica

S&D

Vilija Blinkevičiūtė, Iratxe García Pérez, Anna Hedh, Maria Noichl, Pina Picierno, Liliana Rodrigues, Julie Ward

Verts/ALE

Jean Lambert, Terry Reintke, Ernest Urtasun

7

-

ECR

Arne Gericke, Jadwiga Wiśniewska

ENF

Mylène Troszczynski

PPE

Angelika Niebler, Marijana Petir, Michaela Šojdrová, Anna Záborská

0

0

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

iFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

20.2.2019

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

20

2

0

Membri titulari prezenți la votul final

Nedzhmi Ali, Inés Ayala Sender, Zigmantas Balčytis, Dennis de Jong, Tamás Deutsch, Martina Dlabajová, Ingeborg Gräßle, Jean-François Jalkh, Wolf Klinz, Georgi Pirinski, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Petri Sarvamaa, Claudia Schmidt, Bart Staes, Derek Vaughan, Tomáš Zdechovský, Joachim Zeller

Membri supleanți prezenți la votul final

José Blanco López, Julia Pitera

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Clara Eugenia Aguilera García, John Flack, Eider Gardiazabal Rubial

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

20

+

ALDE

Nedzhmi Ali, Martina Dlabajová, Wolf Klinz

GUE/NGL

Dennis de Jong

PPE

Tamás Deutsch, Ingeborg Gräßle, Julia Pitera, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Petri Sarvamaa, Claudia Schmidt, Tomáš Zdechovský, Joachim Zeller

S&D

Clara Eugenia Aguilera García, Inés Ayala Sender, Zigmantas Balčytis, José Blanco López, Eider Gardiazabal Rubial, Georgi Pirinski, Derek Vaughan

VERTS/ALE

Bart Staes

2

-

ECR

John Flack

ENF

Jean-François Jalkh

0

0

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Ultima actualizare: 20 martie 2019Notă juridică