Procedură : 2018/2237(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0157/2019

Texte depuse :

A8-0157/2019

Dezbateri :

PV 27/03/2019 - 27
CRE 27/03/2019 - 27

Voturi :

PV 28/03/2019 - 8.12
CRE 28/03/2019 - 8.12

Texte adoptate :

P8_TA(2019)0330

RAPORT     
PDF 206kWORD 70k
7.3.2019
PE 629.525v03-00 A8-0157/2019

referitor la recomandarea Parlamentului European adresată Consiliului și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, cu sprijinul Comisiei, către Consiliu de decizie a Consiliului de instituire a Instrumentului european pentru pace

(2018/2237(INI))

Comisia pentru afaceri externe

Raportoare: Hilde Vautmans

AMENDAMENTE
PROIECT DE RECOMANDARE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 OPINIE MINORITARĂ
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

PROIECT DE RECOMANDARE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

adresată Consiliului și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, cu sprijinul Comisiei, adresată Consiliului pentru o decizie a Consiliului de instituire a Instrumentului european pentru pace

(2018/2237(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU, în special ODD 1, 16 și 17, care urmăresc promovarea unor societăți pașnice și favorabile incluziunii pentru o dezvoltare durabilă(1),

–  având în vedere Acordul de parteneriat între statele din Africa, zona Caraibelor și Pacific, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de altă parte, semnat la Cotonou, la 23 iunie 2000,

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2015/322 al Consiliului din 2 martie 2015 privind punerea în aplicare a celui de al 11-lea Fond european de dezvoltare(2),

–  având în vedere Decizia (PESC) 2015/528 a Consiliului din 27 martie 2015 de instituire a unui mecanism de gestionare a finanțării costurilor comune ale operațiilor Uniunii Europene care au implicații militare sau în domeniul apărării (Athena) și de abrogare a Deciziei 2011/871/PESC(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 230/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 de instituire a unui instrument care contribuie la stabilitate și pace(4),

–  având în vedere Regulamentul (UE) al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 230/2014 de instituire a unui instrument care contribuie la stabilitate și pace(5),

–  având în vedere Declarația interinstituțională privind sursele de finanțare a măsurilor de asistență care intră sub incidența articolului 3a din Regulamentul (UE) 2017/230, , anexată la Regulamentul (UE) 2017/2306 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 de instituire a unui instrument care contribuie la stabilitate și pace(6),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2015/323 al Consiliului din 2 martie 2015 privind regulamentul financiar aplicabil celui de al 11-lea Fond european de dezvoltare(7),

–  având în vedere Poziția comună 2008/944/PESC a Consiliului din 8 decembrie 2008 de definire a normelor comune care reglementează controlul exporturilor de tehnologie și echipament militar(8) și Regulamentul (CE) nr. 428/2009 al Consiliului din 5 mai 2009 de instituire a unui regim comunitar pentru controlul exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere și tranzitului de produse cu dublă utilizare (reformare)(9),

–  având în vedere Acordul intern între reprezentanții guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți în cadrul Consiliului, privind finanțarea ajutoarelor Uniunii Europene în baza cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020, în conformitate cu Acordul de parteneriat ACP-UE, și privind alocarea de asistență financiară pentru țările și teritoriile de peste mări cărora li se aplică partea a patra din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene(10),

–  având în vedere propunerea din 13 iunie 2018 a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, cu sprijinul Comisiei, adresată Consiliului pentru o decizie a Consiliului de instituire a Instrumentului european pentru pace [HR (2018) 94],

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 20 decembrie 2013, din 26 iunie 2015, din 15 decembrie 2016, din 9 martie 2017, din 22 iunie 2017, din 20 noiembrie 2017, din 14 decembrie 2017 și din 28 iunie 2018,

–  având în vedere documentul intitulat „Viziune comună, acțiuni comune: o Europă mai puternică – O strategie globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene”, prezentat de Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) la 28 iunie 2016,

–  –  având în vedere concluziile Consiliului din 13 noiembrie 2017, din 25 iunie 2018 și din 19 noiembrie 2018 privind securitatea și apărarea în contextul Strategiei globale a UE,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 7 iunie 2017 intitulată „Document de reflecție privind viitorul apărării europene” (COM(2017)0315),

–  având în vedere Comunicarea comună a Comisiei și a SEAE din 5 iulie 2016 intitulată „Elemente pentru un cadru strategic la nivelul UE pentru sprijinirea reformei sectorului de securitate”,

–  având în vedere Raportul special nr. 20 al Curții de Conturi Europene din 18 septembrie 2018 intitulat „Arhitectura africană pentru pace și securitate: este necesară reorientarea sprijinului din partea UE”,

–  având în vedere Rezoluția sa din 22 aprilie 2015 referitoare la finanțarea politicii de securitate și apărare comune(11),

–  având în vedere Rezoluția sa din 22 noiembrie 2016 referitoare la Uniunea Europeană a Apărării(12),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 decembrie 2017(13) și Rezoluția sa din 12 decembrie 2018(14) Rezoluția Parlamentului European din 13 decembrie 2017 referitoare la raportul anual referitor la punerea în aplicare a politicii externe și de securitate comune,

–  având în vedere articolul 113 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0157/2019),

A.  întrucât UE are ambiția de a fi un actor global pentru pace, care urmărește menținerea păcii și a securității internaționale, precum și respectarea dreptului internațional umanitar și a dreptului internațional în domeniul drepturilor omului ;

B.  întrucât, într-un mediu strategic care s-a deteriorat în mod considerabil în ultimii ani, Uniunea are responsabilitatea tot mai mare e a-și asigura propria securitate;

C.  întrucât mediul de securitate problematic din jurul UE îi impune acesteia să dispună de autonomie strategică, fapt recunoscut în iunie 2016 de către cei 28 de șefi de stat și de guvern în cadrul Strategiei globale a UE, și necesită dotarea cu instrumente care să consolideze capacitatea UE de a menține pacea, de a preveni conflictele, de a promova societăți pașnice, drepte și favorabile incluziunii și de a consolida securitatea internațională; întrucât s-a recunoscut faptul că societățile sigure și pașnice reprezintă o condiție prealabilă pentru o dezvoltare durabilă;

D.  întrucât scopul Instrumentului european pentru pace (denumit în continuare „EPF” sau „Instrumentul”) nu este militarizarea acțiunii externe a Uniunii Europene, ci obținerea de sinergii și creșterea eficienței, prin oferirea unei abordări globale față de finanțarea operațională a acțiunii externe deja existente și pentru care nu este posibilă finanțarea din bugetul Uniunii;

E.  întrucât tratatul impune UE și instituțiilor sale să pună în aplicare o politică externă și de securitate comună (PESC), inclusiv definirea treptată a unei politici de apărare comune, care ar putea conduce la o apărare comună, în conformitate cu dispozițiile articolului 42, consolidând astfel identitatea Europei și independența acesteia în vederea promovării păcii, securității și progresului în Europa și în întreaga lume; întrucât Instrumentul propus trebuie considerat a fi încă un pas în această direcție, iar VP/ÎR trebuie încurajat să continue dezvoltarea și punerea în practică a acestuia;

F.  întrucât UE este cel mai mare furnizor de ajutor pentru dezvoltare și de ajutor umanitar la nivel mondial, consolidându-și legătura dintre securitate și dezvoltare în vederea asigurării păcii durabile;

G.  întrucât ar trebui încurajată utilizarea în mai mare măsură a finanțării și a instrumentelor Uniunii pentru îmbunătățirea cooperării, dezvoltarea capabilităților și desfășurarea misiunilor, precum și pentru a menține pacea, a preveni, gestiona și soluționa conflictele și a combate amenințările la adresa securității internaționale; subliniază faptul că EPF ar trebui, în special, să finanțeze misiunile militare ale Uniunii, să consolideze capacitățile militare și de apărare ale statelor terțe și ale organizațiilor regionale și internaționale și să contribuie la finanțarea operațiilor de sprijinire a păcii conduse de o organizație regională sau internațională sau de state terțe;

H.  întrucât, în trecut, UE a întâmpinat dificultăți în ceea ce privește finanțarea operațiilor care au implicații în domeniul apărării; întrucât Parlamentul a subliniat în repetate rânduri că este nevoie de o finanțare mai flexibilă și mai eficientă, care să exprime solidaritate și hotărâre; întrucât sunt necesare instrumente și unelte suplimentare pentru a garanta că UE își poate îndeplini rolul de actor global în domeniul securității; întrucât toate aceste instrumente trebuie să facă obiectul unui control parlamentar adecvat și al legislației UE;

I.  întrucât participarea femeilor la procesele de pace rămâne unul dintre aspectele cu cel mai mic grad de realizare ale Agendei privind femeile, pacea și securitatea, deși femeile sunt victimele principale ale crizelor umanitare și de securitate și, atunci când ele au un rol explicit în procesele de pace, probabilitatea ca un acord să dureze cel puțin 15 ani crește cu 35 %;

J.  întrucât securitatea internă și cea externă devin tot mai interdependente; întrucât UE a făcut pași importanți pentru intensificarea cooperării dintre statele sale membre în domeniul apărării; întrucât UE s-a bazat întotdeauna pe puterea sa necoercitivă și va continua să facă acest lucru; întrucât, cu toate acestea, o realitate în continuă evoluție, care generează îngrijorări, obligă UE să nu rămână exclusiv „putere civilă”, ci să își dezvolte și să își consolideze capabilitățile militare, care ar trebui să fie utilizate în mod consecvent și în coerență cu restul acțiunii externe a UE; întrucât dezvoltarea în țările terțe nu este posibilă fără securitate și fără pace; întrucât armata joacă un rol-cheie în acest sens, în special în țările în care autoritățile civile nu își pot îndeplini sarcinile, având în vedere situația în materie de securitate; întrucât este evident că instrumentul poate conduce către a un angajament mai ferm al UE față de țările partenere și va conferi un plus de eficacitate acțiunii externe a UE, dând UE posibilitatea de a deveni în viitor un furnizor de securitate și stabilitate relevant;

K.  întrucât acțiunea externă a UE nu trebuie folosită ca „gestionare a migrației”, iar toate eforturile de a coopera cu țări terțe trebuie să fie însoțite de îmbunătățirea situației drepturilor omului în aceste țări;

L.  întrucât neproliferarea și dezarmarea vor avea un efect semnificativ în ceea ce privește reducerea alimentării conflictelor și contribuția la o mai mare stabilitate, în conformitate cu obligațiile care decurg din Tratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare și, respectiv, din Rezoluția Parlamentului European referitoare la securitatea și neproliferarea nucleară(15); întrucât o lume fără arme de distrugere în masă este o lume mai sigură; întrucât UE este un actor principal în ceea ce privește interzicerea armelor nucleare și ar trebui să își consolideze rolul în acest sens;

M.  întrucât tratatele nu prevăd nicio acțiune militară externă a Uniunii în afara PSAC; întrucât o adevărată PESC a tuturor statelor membre ale UE mărește sfera de acțiune a politicii externe a UE; întrucât singura acțiune militară externă posibilă în cadrul PSAC ia forma unor misiuni în afara Uniunii pentru a asigura menținerea păcii, prevenirea conflictelor și consolidarea securității internaționale în conformitate cu principiile Cartei ONU menționate la articolul 42 alineatul (1) din TUE;

N.  întrucât sprijinul acordat operațiilor militare de sprijinire a păcii ale partenerilor a fost oferit până în prezent în afara bugetului UE prin Instrumentul financiar pentru pace în Africa (APF), creat și finanțat prin Fondul european de dezvoltare (FED); întrucât APF este limitat în prezent la operațiile conduse de Uniunea Africană (UA) sau de organizațiile regionale africane;

O.  întrucât EPF ar trebui să confere Uniunii capacitatea de a contribui în mod direct la finanțarea operațiilor de sprijinire a păcii conduse de țări terțe, precum și la organizațiile internaționale relevante, la nivel global și nu numai în Africa sau UA;

P.  întrucât instrumentul propus va înlocui mecanismul Athena și APF; întrucât acesta va completa inițiativa de consolidare a capacităților pentru securitate și dezvoltare prin finanțarea costurilor aferente activităților de apărare ale UE, cum ar fi misiunile UA de menținere a păcii, costurile comune ale propriilor operații militare desfășurate în cadrul PSAC și consolidarea capacităților militare ale partenerilor, care sunt excluse din bugetul UE în conformitate cu articolul 41 alineatul (2) din TUE;

Q.  întrucât operațiile desfășurate în cadrul instrumentului trebuie să respecte principiile și valorile consacrate în Carta drepturilor fundamentale și respectă dreptul internațional umanitar și dreptul internațional al drepturilor omului ; întrucât operațiile care nu sunt definite ca fiind etic acceptabile din punctul de vedere al siguranței, sănătății și securității, libertății, confidențialității, integrității și demnității persoanelor trebuie să fie evaluate și reanalizate temeinic;

R.  întrucât ponderea actuală a costurilor comune rămâne foarte scăzută (estimată la aproximativ 5-10 % din costurile totale), iar ponderea ridicată a costurilor și responsabilităților care le revin națiunilor în operațiile militare, pe baza principiului „costs lie where they fall” (un stat suportă exclusiv costurile aferente propriilor operații), este contrară principiului solidarității și al repartizării sarcinilor și descurajează și mai mult statele membre să își asume un rol activ în operațiile PSAC;

S.  întrucât pachetul anual mediu propus pentru EPF este de 1 500 000 000 EUR, în timp ce cheltuielile combinate în cadrul mecanismului Athena și ale APF au fluctuat între 250 000 000 EUR și 500 000 000 EUR anual; întrucât scopurile potențiale ale sumei suplimentare de 1 000 000 000 EUR pe an nu sunt specificate sau garantate corespunzător în propunere;

T.  întrucât, ca mecanism extrabugetar finanțat prin contribuții anuale din partea statelor membre stabilite în funcție de o cheie de repartizare bazate pe VNB, EPF ar trebui să permită UE să finanțeze o proporție mai mare din costurile comune ale misiunilor și operațiilor militare (35-45 %), așa cum este cazul în prezent cu mecanismul Athena; întrucât EPF urmează, de asemenea, să asigure disponibilitatea permanentă a fondurilor UE, asigurând o programare adecvată a pregătirii pentru situații de criză, facilitând desfășurarea rapidă și îmbunătățind flexibilitatea în cazul unui răspuns rapid; întrucât ambițioasa includere și extindere a mecanismului Athena pentru finanțarea comună a misiunilor și operațiilor PSAC este o solicitare pe care Parlamentul o adresează de multă vreme; întrucât, cu toate acestea, propunerea de decizie a Consiliului nu are același caracter obligatoriu ca acordul intern al APF, ceea ce înseamnă că statele membre pot renunța la finanțarea acțiunilor EPF;

U.  întrucât, prin creșterea costurilor comune, instrumentul propus va crește solidaritatea, va îmbunătăți repartizarea sarcinilor între statele membre și va încuraja statele membre, în special cele care nu dispun de resurse financiare sau operaționale, să contribuie la operațiile PSAC;

V.  întrucât, în concluziile sale din 19 noiembrie 2018, Consiliul manifestă rezerve față de acordarea de sprijin propunerii privind EPF; întrucât, cu toate acestea, este important să se depună eforturi pentru adoptarea unei propuneri ambițioase care să cuprindă toate componentele propuse, inclusiv mecanismul Athena;

W.  întrucât toate misiunile militare din cadrul instrumentului, cum ar fi acțiunile comune în materie de dezarmare, misiunile umanitare și de evacuare, misiunile de consiliere și asistență în probleme militare, misiunile de prevenire a conflictelor și de menținere a păcii, misiunile forțelor de luptă pentru gestionarea crizelor, misiunile de restabilire a păcii și operațiile de stabilizare după încetarea conflictelor, combaterea terorismului, inclusiv prin sprijinirea țărilor terțe în combaterea terorismului pe teritoriile lor, astfel cum sunt enumerate la articolul 43 alineatul (1) din TUE, cu respectarea deplină a drepturilor omului, intră în sfera de competență a PSAC; întrucât excepția prevăzută la articolul 41 alineatul (2) din TUE se aplică numai cheltuielilor de funcționare generate de aceste misiuni militare; întrucât toate celelalte cheltuieli de funcționare aferente PSAC, inclusiv cheltuielile care decurg din orice altă acțiune menționată la articolul 42 din TUE, ar trebui să fie acoperite din bugetul Uniunii; întrucât cheltuielile administrative ale EPF ar trebui să poată fi suportate din bugetul Uniunii;

X.  întrucât, în conformitate cu articolul 41 alineatul (2) din TUE, toate cheltuielile operaționale aferente PESC sunt suportate din bugetul Uniunii, cu excepția cheltuielilor aferente operațiilor care au implicații militare sau din domeniul apărării; întrucât la articolul 2 literele (a) și (d) din propunerea de decizie se precizează, respectiv, că EPF ar trebui să finanțeze atât „operații care au implicații militare sau din domeniul apărării”, cât și „alte acțiuni operative ale Uniunii care au implicații militare sau din domeniul apărării”;

Y.  întrucât, potrivit articolului 21 alineatul (2) litera (d) din TUE, Uniunea definește și desfășoară politici și acțiuni comune și acționează pentru asigurarea unui grad ridicat de cooperare în toate domeniile relațiilor internaționale, pentru a promova dezvoltarea durabilă în plan economic, social și de mediu a țărilor în curs de dezvoltare, cu scopul principal de a eradica sărăcia;

Z.  întrucât, în conformitate cu articolul 208 alineatul (1) al doilea paragraf din TFUE: „Obiectivul principal al politicii Uniunii în acest domeniu îl reprezintă reducerea și, în cele din urmă, eradicarea sărăciei.” întrucât, potrivit aceluiași paragraf, „Uniunea ține seama de obiectivele cooperării pentru dezvoltare la punerea în aplicare a politicilor care pot afecta țările în curs de dezvoltare”. întrucât a doua teză constituie o dispoziție a tratatului și, ca atare, o îndatorire constituțională pentru UE denumită „coerența politicilor în favoarea dezvoltării” (CPD);

AA.  întrucât misiunile militare și civile în afara Uniunii trebuie să fie ținute separat unele de altele pentru a se asigura că misiunile civile sunt finanțate exclusiv din bugetul Uniunii;

AB.  întrucât UE ar trebui să acorde personalului din cadrul misiunilor PSAC un statut similar cu cel al experților naționali detașați, oferindu-le un statut uniform și cea mai bună protecție posibilă în temeiul Statutului funcționarilor Uniunii; întrucât toate indemnizațiile care decurg din acest statut și toate cheltuielile de deplasare, de asistență medicală și diurnele ar trebui să fie acoperite din bugetul Uniunii sub formă de cheltuieli administrative;

AC.  întrucât Curtea de Conturi Europeană (CCE) a publicat un raport special privind Arhitectura africană pentru pace și securitate finanțată prin intermediul APF, care se propune să fie inclus și extins în EPF; întrucât, potrivit CCE, acestui sprijin nu i s-a acordat suficientă prioritate și a avut un efect limitat; întrucât recomandările CCE trebuie să fie luate în considerare în mod corespunzător, având în vedere majorarea ambițioasă a finanțării pentru noul instrument;

AD.  întrucât propunerea nu a fost însoțită de nicio evaluare a impactului financiar în ceea ce privește cheltuielile administrative; întrucât cheltuielile administrative aferente EPF au implicații substanțiale pentru bugetul UE; întrucât nu ar trebui angajat sau delegat personal suplimentar al EPF în afară de personalul care lucrează în prezent în cadrul instrumentelor care sunt înlocuite; întrucât sinergiile care decurg din punerea laolaltă a actualelor instrumente distincte într-o structură administrativă unică ar trebui să faciliteze gestionarea unei zone geografice mai mari acoperite de EPF; întrucât ar trebui să se recruteze personal suplimentar numai dacă și atunci când veniturile pentru o misiune sau măsură au fost efectiv colectate de la toate statele membre participante; întrucât caracterul limitat în timp al veniturilor impune stabilirea unor termene corespunzătoare pentru contractele personalului recrutat în cadrul instrumentului sau pentru detașările în cadrul instrumentului pentru o anumită misiune sau măsură; întrucât niciun membru al personalului nu ar trebui să fie recrutat sau detașat în cadrul instrumentului dintr-un stat membru în care s-a făcut o declarație oficială în temeiul articolului 31 alineatul (1) din TUE pentru o misiune sau măsură specifică;

AE.  întrucât VP/ÎR ar trebui să consulte periodic Parlamentul cu privire la toate aspectele principale și opțiunile fundamentale ale PESC și PSAC și evoluția ulterioară a acestora; întrucât Parlamentul ar trebui să fie consultat și informat în timp util, pentru a-i permite să își prezinte punctele de vedere și să adreseze întrebări, inclusiv cu privire la coerența politicilor în favoarea dezvoltării, VP/ÎR și Consiliului înainte de a adopta decizii sau măsuri decisive; întrucât VP/ÎR ar trebui să ia în considerare punctele de vedere ale Parlamentului, inclusiv cele asupra coerenței politicilor în favoarea dezvoltării, și să le includă în propunerile sale, acesta ar trebui să își reexamineze deciziile sau părțile deciziilor față de care Parlamentul și-a exprimat opoziția ori să le retragă, fără a aduce atingere posibilității ca un stat membru să preia inițiativa într-un astfel de caz, și ar trebui să propună decizii ale Consiliului referitoare la PSAC atunci când este invitat de Parlament să facă acest lucru; întrucât Parlamentul ar trebui să organizeze o dezbatere anuală cu VP/ÎR privind operațiile finanțate de instrument;

1.  adresează Consiliului următoarele recomandări:

(a)  să nu reducă contribuția unui stat membru la instrument în cazul în care statul membru recurge la articolul 31 alineatul (1) din TUE, întrucât acest lucru ar submina cheia de repartizare în funcție de VNB care stă la baza mecanismului de finanțare și a finanțării globale a instrumentului;

(b)  să menționeze în decizie rolul Parlamentului ca autoritate de descărcare de gestiune, așa a cum se întâmplă în prezent în cazul FED și, prin urmare, în cazul APF, în conformitate cu dispozițiile relevante ale regulamentelor financiare aplicabile FED, pentru a menține coerența acțiunii externe a UE în cadrul fondului și în cadrul celorlalte politici relevante ale sale, în conformitate cu articolul 18 din TUE și cu articolul 21 alineatul (2) litera (d) din TUE coroborat cu articolul 208 din TFUE;

(c)  să acționeze pentru a institui o structură, în interiorul Parlamentului European, care să ofere acces în timp util, în funcție de parametri strict definiți, la toate informațiile, inclusiv la documentele originale, privind bugetul anual al EPF, bugetele rectificative, transferurile, programele de acțiune (inclusiv în faza pregătitoare), punerea în aplicare a măsurilor de asistență (inclusiv măsurile ad-hoc), acordurile cu actorii de punere în aplicare și rapoartele privind execuția veniturilor și a cheltuielilor, precum și conturile anuale, situația financiară, raportul de evaluare și raportul anual al CCE;

(d)  să fie de acord să includă accesul la toate documentele confidențiale în negocierile privind versiunea actualizată a Acordului interinstituțional dintre Parlamentul European și Consiliu privind accesul Parlamentului la informații sensibile ale Consiliului în domeniul politicii de securitate și apărare;

(e)  să se asigure că operațiile, programele de acțiune, măsurile de asistență ad-hoc și alte acțiuni operative finanțate de instrument nu vor încălca în niciun fel sau nu vor utilizate pentru a încălca principiile fundamentale prevăzute la articolul 21 din TUE ori nu vor fi utilizate pentru a încălca dreptul internațional, în special dreptul internațional umanitar și dreptul internațional al drepturilor omului;

(f)  să încheie revizuirea mecanismului Athena înainte de sfârșitul acestui an, dacă este posibil, și să îl integreze fără sincope în cadrul EPF, menținând în același timp eficacitatea și flexibilitatea operaționale ale mecanismului;

(g)  să se asigure că creșterea și îmbunătățirea eficacității oferite de un instrument unic se mențin atunci când se aduc modificările necesare propunerii;

(h)  să insereze amendamentele următoare:

-  să înlocuiască „politica externă și de securitate comună” cu „politica de securitate și apărare comună” la considerentul (4) și la articolul 1;

-  să adauge un nou considerent (10a), după cum urmează: „(10a) misiunile de consiliere și asistență în probleme militare menționate la articolul 43 alineatul (1) din TUE pot lua forma consolidării capacităților militare și de apărare ale statelor terțe, ale organizațiilor regionale și internaționale în vederea menținerii păcii, a prevenirii, a gestionării și a soluționării conflictelor și a abordării amenințărilor la adresa securității internaționale, cu respectarea strictă a dreptului internațional umanitar și a dreptului internațional al drepturilor omului, precum și a criteriilor prevăzute de Poziția comună 2008/944/PESC a Consiliului din 8 decembrie 2008 de definire a normelor comune care reglementează controlul exporturilor de tehnologie și echipament militar și a Regulamentului (CE) nr. 428/2009 al Consiliului din 5 mai 2009 de instituire a unui regim comunitar pentru controlul exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere și tranzitului de produse cu dublă utilizare (reformare).”;

-  să adauge un nou considerent (10b) după cum urmează: „(10b) misiunile de prevenire a conflictelor și de menținere a păcii menționate la articolul 43 alineatul (1) din TUE pot lua forma unei contribuții la finanțarea operațiilor de sprijinire a păcii conduse de o organizație regională sau internațională sau de state terțe.”;

-  să adauge un nou considerent (10c) după cum urmează: „(10c) operațiile finanțate de UE trebuie să integreze Rezoluția nr. 1325 a ONU privind femeile, pacea și securitatea”;

-  să modifice articolul 2 litera (a) după cum urmează: „(a) contribuirea la finanțarea misiunilor din cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC) care au implicații militare sau în domeniul apărării”;

-  să modifice articolul 2 litera (b) după cum urmează: „b) consolidarea capacităților militare și de apărare ale statelor terțe și ale organizațiilor regionale și internaționale pentru a menține pacea, pentru a preveni, a gestiona și a soluționa conflictele și pentru a aborda amenințările la adresa securității și a securității cibernetice internaționale”;

-  să adauge un nou alineat (2a) la articolul 3 după cum urmează: „2a. Defalcarea anuală a cheltuielilor administrative aferente acestui instrument, care sunt suportate din bugetul Uniunii, se stabilește în anexa Ia (nouă) pentru informare.”;

-  să modifice articolul 5 litera (c) după cum urmează: „c) „operație” înseamnă o operație militară a Uniunii care este instituită în cadrul politicii de securitate și apărare comune în conformitate cu articolul 42 din TUE pentru a îndeplini misiunile menționate la articolul 43 alineatul (1) din TUE și care are implicații militare sau din domeniul apărării, inclusiv o misiune încredințată unui grup de state membre în conformitate cu articolul 44 din TUE”;

-  să adauge un nou paragraf la sfârșitul articolul 6 după cum urmează: „Toate aspectele, activele sau misiunile civile din cadrul PESC și, în special, din cadrul PSAC sau componentele acestora, sunt finanțate exclusiv din bugetul Uniunii.”;

-  să modifice articolul 7 după cum urmează: „Orice stat membru, Înaltul Reprezentant sau Înaltul Reprezentant cu susținerea Comisiei poate prezenta propuneri de acțiuni ale Uniunii în temeiul titlului V din TUE care să fie finanțate de instrument. Înaltul Reprezentant informează în timp util Parlamentul European cu privire la orice propunere de acest fel.”;

-  să modifice articolul 10 alineatul (1) după cum urmează: „În conformitate cu articolul 21 alineatul (3) și articolul 26 alineatul (2) din TUE, se asigură coerența între acțiunile Uniunii care urmează să fie finanțate de instrument și alte acțiuni ale Uniunii întreprinse în cadrul celorlalte politici relevante ale acesteia. De asemenea, acțiunile Uniunii care urmează să fie finanțate de instrument sunt coerente cu obiectivele celorlalte politici practicate de Uniune față de țările terțe și de organizațiile internaționale.”;

-  să adauge un nou alineat (3a) la articolul 10 după cum urmează: „3a. De două ori pe an, Înaltul Reprezentant raportează Parlamentului European cu privire la coerența menționată la alineatul (1).”;

-  să adauge un nou alineat (2a) la articolul 11: „2a. Instrumentul are un ofițer de legătură pe lângă Parlamentul European. În plus, secretarul general adjunct responsabil pentru PSAC și răspunsul în caz de criză face anual schimb de opinii cu organul competent al Parlamentului European pentru a oferi informări periodice.”;

-  să modifice articolul 12 alineatul (1) după cum urmează: „Se instituie un comitet al instrumentului (denumit în continuare „Comitetul”) format din câte un reprezentant al fiecărui stat membru participant. Reprezentanții Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) și ai Comisiei sunt invitați să participe la reuniunile Comitetului, fără a lua parte la vot. Reprezentanții Agenției Europene de Apărare (AEA) pot fi invitați să participe la reuniunile Comitetului pentru punctele în discuție care se referă la domeniul de activitate al AEA, fără a lua parte sau a fi prezenți la vot. Reprezentanții Parlamentului European pot fi invitați să participe la reuniunile Comitetului, fără a lua parte sau a fi prezenți la vot.”;

-  să modifice articolul 13 alineatul (8) după cum urmează: „8. Administratorul asigură continuitatea funcțiilor sale prin intermediul structurii administrative a structurilor militare competente ale SEAE menționate la articolul 9.”;

-  să adauge un nou alineat (8a) la articolul 13 după cum urmează: „8a. Administratorul este implicat în activitatea de informare a Parlamentului European.”;

-  să adauge un nou alineat (8a) la articolul 16 după cum urmează: „8a. Comandanții de operație sunt implicați în activitatea de informare a Parlamentului European.”;

-  să modifice articolul 34 alineatul (1) după cum urmează: „Administratorul propune Comitetului numirea unui auditor intern pentru instrument și a cel puțin unui auditor intern adjunct, pentru o perioadă de patru ani, care poate fi reînnoită până la o perioadă totală care să nu depășească 8 ani. Auditorii interni trebuie să dețină calificările profesionale necesare și să ofere garanții suficiente de securitate, obiectivitate și independență. Auditorul intern nu poate fi nici ordonator de credite, nici contabil; acesta nu poate participa la elaborarea situațiilor financiare.”;

-  să modifice articolul 47 alineatul (4) după cum urmează: „4. Destinația finală a echipamentelor și infrastructurilor finanțate în comun se aprobă de către Comitet, ținând seama de nevoile operaționale, de drepturile omului, de securitate și de evaluarea riscurilor de deturnare în ceea ce privește utilizarea finală certificată și utilizatorii finali, precum și de criteriile financiare. Prin destinație finală se poate înțelege:

a) în cazul infrastructurilor, vânzarea sau cesiunea acestora, prin intermediul instrumentului, către țara-gazdă, un stat membru sau o parte terță;

b) în cazul echipamentelor, fie vânzarea acestora, prin intermediul instrumentului, către un stat membru, țara -gazdă sau o terță parte, fie depozitarea și întreținerea acestora de către instrument, un stat membru sau o parte terță, în vederea utilizării într-o operație ulterioară.”;

-  să modifice articolul 47 alineatul (6) după cum urmează: „6. „6. Vânzarea sau cesiunea către țara-gazdă sau către o parte terță se efectuează în conformitate cu dreptul internațional, inclusiv cu dispozițiile relevante în materie de drepturi ale omului și cu principiul de „a nu face rău”, precum și cu normele relevante în vigoare privind securitatea și respectă cu strictețe criteriile prevăzute de Poziția comună 2008/944/PESC a Consiliului din 8 decembrie 2008 de definire a normelor comune care reglementează controlul exporturilor de tehnologie și echipament militar și Regulamentul (CE) nr. 428/2009 al Consiliului din 5 mai 2009 de instituire a unui regim comunitar pentru controlul exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere și tranzitului de produse cu dublă utilizare.”;

  să modifice articolul 48 alineatul (1) după cum urmează: „Înaltul Reprezentant poate prezenta Consiliului un concept privind un posibil program de acțiune sau o posibilă măsură de asistență ad-hoc. Înaltul Reprezentant informează Parlamentul European cu privire la un astfel de concept.”;

-  să modifice articolul 49 alineatul (1) după cum urmează: „Programele de acțiune se aprobă de către Consiliu, la propunerea Înaltului Reprezentant. . Parlamentul European este informat cu privire la programele de acțiune aprobate, după adoptarea acestora de către Consiliu.”;

-  să modifice articolul 50 alineatul (3) după cum urmează: „În cazul în care o cerere nu se încadrează în programele de acțiune existente, Consiliul poate aproba o măsură de asistență ad-hoc la propunerea Înaltului Reprezentant. Parlamentul European este informat cu privire la măsurile de asistență ad-hoc aprobate, după adoptarea acestora de către Consiliu.”;

-  să adauge o nouă literă (fa) la articolul 52 alineatul (2) după cum urmează: „fa) se pune la dispoziție o listă detaliată a echipamentelor finanțate de instrument;”;

-  să modifice articolul 53 alineatul (1) litera (b) după cum urmează: „b) sunt livrate efectiv forțelor armate ale statului terț în cauză, cu condiția respectării criteriilor prevăzute de Poziția comună 2008/944/PESC a Consiliului din 8 decembrie 2008 de definire a normelor comune care reglementează controlul exporturilor de tehnologie și echipament militar și a Regulamentului (CE) nr. 428/2009 al Consiliului din 5 mai 2009 de instituire a unui regim comunitar pentru controlul exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere și tranzitului de produse cu dublă utilizare;”;

-  să modifice articolul 53 alineatul (1) litera (d) după cum urmează: „d) sunt utilizate în conformitate cu politicile Uniunii, cu respectarea corespunzătoare a dreptului internațional, în special în ceea ce privește drepturile omului, și cu certificatele de utilizare finală, în special clauzele privind retransferurile;”;

-  să modifice articolul 53 alineatul (1) litera (e) după cum urmează: „sunt gestionate în conformitate cu eventualele restricții sau limitări privind utilizarea, vânzarea sau cesiunea lor hotărâte de către Consiliu sau de către Comitet și în conformitate cu certificatele de utilizare finală relevante, cu criteriile prevăzute de Poziția comună 2008/944/PESC a Consiliului din 8 decembrie 2008 de definire a normelor comune care reglementează controlul exporturilor de tehnologie și echipament militar și cu Regulamentul (CE) nr. 428/2009 al Consiliului din 5 mai 2009 de instituire a unui regim comunitar pentru controlul exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere și tranzitului de produse cu dublă utilizare;”;

-  să modifice articolul 54 alineatul (1) după cum urmează: „Toți actorii de punere în aplicare cărora le-a fost încredințată execuția unor cheltuieli finanțate prin intermediul instrumentului respectă principiile bunei gestiuni financiare și transparenței, efectuează în prealabil evaluările necesare ale riscurilor și controalele privind utilizarea finală și țin seama în mod corespunzător de valorile fundamentale ale UE și de dreptul internațional, în special în ceea ce privește drepturile omului și principiul de « a nu dăuna ».”; Orice astfel de actor de punere în aplicare face obiectul unei evaluări prealabile a riscurilor, pentru a stabili posibilele riscuri în ceea ce privește drepturile omului și guvernanța.”;

2.  recomandă Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate următoarele:

(a)  să consulte Parlamentul cu privire la amendamentele recomandate și să se asigure că opiniile Parlamentului sunt luate în considerare, în conformitate cu articolul 36 din TUE;

(b)  în conformitate cu articolul 36 din TUE, să pună în aplicare pe deplin opiniile Parlamentului în momentul pregătirii propunerilor de „programe de acțiune” multianuale sau de măsuri de asistență ad-hoc, inclusiv prin retragerea unor propuneri față de care Parlamentul și-a exprimat opoziția;

(c)  să furnizeze o evaluare completă a impactului financiar al deciziei, având în vedere implicațiile acesteia pentru bugetul UE, evidențiind în special nevoile suplimentare de personal;

(d)  să prezinte Parlamentului spre consultare proiecte de decizii ale Consiliului privind EPF, în același timp cu prezentarea acestora Consiliului sau Comitetului politic și de securitate, acordând Parlamentului timpul necesar pentru a-și prezenta punctele de vedere; invită VP/ÎR să modifice proiectele de decizii ale Consiliului în cazul în care Parlamentul solicită acest lucru;

(e)  să asigure, în conformitate cu articolul 18 din TUE, complementaritatea cu fondurile, programele și instrumentele existente ale UE, coerența EPF cu toate celelalte aspecte ale acțiunii externe a UE, în special în ceea ce privește inițiativa referitoare la consolidarea capacităților ca sprijin pentru securitate și dezvoltare (CBSD) și propunerea privind Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI), care ar trebui, în toate cazurile, să fie puse în aplicare în contextul mai larg al programului de reformă a sectorului de securitate, care trebuie să dispună de componente puternice privind buna guvernanță, de dispoziții de combatere a violenței bazate pe gen și, în special, de dispoziții privind supravegherea civilă a sistemului de securitate și controlul democratic al forțelor armate;

(f)  să transmită periodic Parlamentului feedback cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a Rezoluției nr. 1325 privind femeile, pacea și securitatea și să consulte Parlamentul cu privire la componenta de gen recomandată, punând accentul pe rolul femeilor în prevenirea și soluționarea conflictelor, în reconstrucția post-conflict și în negocierile de pace și, de asemenea, să furnizeze evaluări periodice ale măsurilor luate pentru a proteja persoanele vulnerabile, inclusiv femeile și fetele, împotriva violenței în situații de conflict;

(g)  să asigure, în conformitate cu articolul 18 din TUE, coerența EPF cu toate celelalte aspecte ale acțiunii externe a UE, inclusiv cu politicile sale de dezvoltare și umanitare, în vederea încurajării dezvoltării țărilor terțe în cauză și a reducerii și eradicării sărăciei acestora;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta recomandare Consiliului și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, precum și, spre informare, Serviciului European de Acțiune Externă și Comisiei.

(1)

https://sustainabledevelopment.un.org/

(2)

JO L 58, 3.3.2015, p. 1.

(3)

JO L 84, 28.3.2015, p. 39.

(4)

JO L 77, 15.3.2014, p. 1.

(5)

JO L 335, 15.12.2017, p. 6.

(6)

JO L 335, 15.12.2017, p. 6.

(7)

JO L 58, 3.3.2015, p. 17.

(8)

JO L 335, 13.12.2008, p. 99.

(9)

JO L 134, 29.5.2009, p. 1.

(10)

JO L 210, 6.8.2013, p. 1.

(11)

JO C 353, 27.9.2016, p. 68.

(12)

JO C 224, 27.6.2018, p. 18.

(13)

JO C 369, 11.10.2018, p. 47.

(14)

Texte adoptate, P8_TA(2018)0514.

(15)

JO C 215, 19.6.2018, p. 202.


OPINIE MINORITARĂ

referitoare la Recomandarea adresată Înaltului Reprezentant și Consiliului privind propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, cu susținerea Comisiei, către Consiliu de decizie a Consiliului de instituire a Instrumentului european pentru pace (2018/2237(INI))

Comisia pentru afaceri externe Raportoare: Hilde Vautmans

Opinie minoritară depusă de deputații GUE/NGL Sabine Lösing, Javier Couso Permuy și Miguel Urban Crespo

Recomandarea nu pune deloc sub semnul întrebării intenția propunerii privind Instrumentul european pentru pace (EPF), nici abordarea adoptată de aceasta. Recomandarea confirmă faptul că EPF ar trebui, în special, să finanțeze misiunile militare ale Uniunii, să consolideze capacitățile militare și de apărare ale țărilor terțe. În plus, titlul „Instrumentul pentru pace” este înșelător și nu reflectă finanțarea planificată a sectorului militar, inclusiv a armamentului. Recomandarea invită UE să nu rămână exclusiv o „putere civilă”, ci să își dezvolte și să își consolideze puterea coercitivă (militară).

Formulăm obiecții cu privire la recomandare, deoarece:

•  încurajează continuarea punerii în aplicare a unei apărări comune și o consideră ca fiind un mijloc de consolidare a identității europene;

•  instrumentul presupune implicarea financiară automată a fiecărui stat membru la fiecare misiune militară a UE, indiferent de implicarea sa efectivă;

•  nu abordează cauzele profunde ale instabilității și insecurității, cum ar fi sărăcia, lipsa de perspective socioeconomice, relațiile economice dezechilibrate cu țările terțe;

•  în pofida denumirii sale („Instrumentul pentru pace”), acesta nu conține nicio dispoziție care să promoveze pacea și securitatea persoanelor și neglijează faptul că EPF va militariza și mai mult abordarea UE față de conflicte;

Solicităm următoarele:

-  soluționarea pe cale nemilitară a conflictelor și încetarea tuturor misiunilor militare ale UE;

-  dizolvarea structurilor militare ale UE și dezarmarea totală (inclusiv nucleară) la nivelul UE și la nivel mondial.


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

20.2.2019

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

52

7

3

Membri titulari prezenți la votul final

Michèle Alliot-Marie, Francisco Assis, Goffredo Maria Bettini, Victor Boștinaru, Elmar Brok, Javier Couso Permuy, Georgios Epitideios, Knut Fleckenstein, Anna Elżbieta Fotyga, Eugen Freund, Michael Gahler, Iveta Grigule-Pēterse, Tunne Kelam, Stelios Kouloglou, Ilhan Kyuchyuk, Ryszard Antoni Legutko, Barbara Lochbihler, Sabine Lösing, Andrejs Mamikins, David McAllister, Tamás Meszerics, Clare Moody, Pier Antonio Panzeri, Demetris Papadakis, Ioan Mircea Pașcu, Alojz Peterle, Kati Piri, Julia Pitera, Jozo Radoš, Michel Reimon, Anders Sellström, Alyn Smith, Jordi Solé, Dobromir Sośnierz, Jaromír Štětina, Dubravka Šuica, Charles Tannock, László Tőkés, Ivo Vajgl, Geoffrey Van Orden, Hilde Vautmans

Membri supleanți prezenți la votul final

Asim Ademov, Laima Liucija Andrikienė, Brando Benifei, Tanja Fajon, Doru-Claudian Frunzulică, Takis Hadjigeorgiou, Marek Jurek, Patricia Lalonde, Javi López, Marietje Schaake, Renate Sommer, Bodil Valero, Marie-Christine Vergiat, Janusz Zemke, Željana Zovko

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

James Carver, Stefan Gehrold, Agnes Jongerius, Ulrike Rodust, Kārlis Šadurskis, Vladimir Urutchev, Bogdan Andrzej Zdrojewski


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

52

+

ALDE

Iveta Grigule-Pēterse, Ilhan Kyuchyuk, Patricia Lalonde, Jozo Radoš, Marietje Schaake, Ivo Vajgl, Hilde Vautmans

ECR

Anna Elżbieta Fotyga, Ryszard Antoni Legutko, Geoffrey Van Orden

PPE

Asim Ademov, Michèle Alliot-Marie, Laima Liucija Andrikienė, Michael Gahler, Stefan Gehrold, Tunne Kelam, David McAllister, Alojz Peterle, Julia Pitera, Kārlis Šadurskis, Anders Sellström, Renate Sommer, Jaromír Štětina, Dubravka Šuica, László Tőkés, Vladimir Urutchev, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Željana Zovko

S&D

Francisco Assis, Brando Benifei, Goffredo Maria Bettini, Victor Boștinaru, Tanja Fajon, Knut Fleckenstein, Eugen Freund, Doru-Claudian Frunzulică, Agnes Jongerius, Javi López, Andrejs Mamikins, Clare Moody, Pier Antonio Panzeri, Demetris Papadakis, Ioan Mircea Pașcu, Kati Piri, Ulrike Rodust, Janusz Zemke

VERTS/ALE

Barbara Lochbihler, Tamás Meszerics, Michel Reimon, Alyn Smith, Jordi Solé, Bodil Valero

7

-

EFDD

James Carver

GUE/NGL

Javier Couso Permuy, Takis Hadjigeorgiou, Sabine Lösing, Marie-Christine Vergiat

NI

Georgios Epitideios, Dobromir Sośnierz

3

0

ECR

Marek Jurek

GUE/NGL

Stelios Kouloglou

PPE

Elmar Brok

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Ultima actualizare: 18 martie 2019Notă juridică