Procedură : 2018/2119(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0159/2019

Texte depuse :

A8-0159/2019

Dezbateri :

PV 13/03/2019 - 17
CRE 13/03/2019 - 17

Voturi :

PV 13/03/2019 - 19.13

Texte adoptate :

P8_TA(2019)0201

RAPORT     
PDF 255kWORD 96k
4.3.2019
PE 631.920v02-00 A8-0159/2019

referitor la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: analiza anuală a creșterii pentru 2019

(2018/2119(INI))

Comisia pentru afaceri economice și monetare

Raportor: Tom Vandenkendelaere

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară
 AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: analiza anuală a creșterii pentru 2019

(2018/2119(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolul 121 alineatul (2), articolele 126 și 136 și Protocolul nr. 12 la tratat,

–  având în vedere Protocolul nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană,

–  având în vedere Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității,

–  având în vedere Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1175/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice(1),

–  având în vedere Directiva 2011/85/UE a Consiliului din 8 noiembrie 2011 privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1174/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind măsurile de executare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1177/2011 al Consiliului din 8 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii deficitului excesiv(4),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice(5),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1173/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro(6),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 473/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind dispozițiile comune pentru monitorizarea și evaluarea proiectelor de planuri bugetare și pentru asigurarea corectării deficitelor excesive ale statelor membre din zona euro(7),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind consolidarea supravegherii economice și bugetare a statelor membre din zona euro care întâmpină sau care sunt amenințate de dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea lor financiară(8),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 21 noiembrie 2018, intitulată „Analiza anuală a creșterii 2019: Pentru o Europă mai puternică într-un context de incertitudine la nivel mondial” (COM(2018)0770), și Raportul privind mecanismul de alertă 2019 (COM(2018)0758),

–  având în vedere raportul anual al Consiliului bugetar european din 10 octombrie 2018,

–  având în vedere previziunile economice europene ale Comisiei (toamna anului 2018 și iarna anului 2019),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2017/825 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2017 de instituire a Programului de sprijin pentru reforme structurale pentru perioada 2017-2020 și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1303/2013 și (UE) nr. 1305/2013(9),

–  având în vedere Raportul din 2018 privind îmbătrânirea populației, publicat de Comisie la 25 mai 2018,

–  având în vedere Recomandarea de recomandare a Consiliului din 21 noiembrie 2018 privind politica economică a zonei euro (COM(2018)0759),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la îmbunătățirea funcționării Uniunii Europene valorificând potențialul Tratatului de la Lisabona(10),

–  având în vedere Raportul celor cinci președinți din 22 iunie 2015 privind finalizarea uniunii economice și monetare a Europei, Cartea albă a Comisiei din 1 martie 2017 privind viitorul Europei și documentul de reflecție al Comisiei din 31 mai 2017 privind aprofundarea uniunii economice și monetare,

–  având în vedere raportul Eurogrupului adresat liderilor din 4 decembrie 2018 privind aprofundarea uniunii economice și monetare (UEM),

–  având în vedere declarația reuniunii la nivel înalt a zonei euro din 14 decembrie 2018,

–  având în vedere Rezoluția Comitetului Regiunilor din 10 octombrie 2018 privind politicile economice ale zonei euro și în perspectiva analizei anuale a creșterii pentru 2019(11),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și Comisiei pentru dezvoltare regională, precum și poziția sub formă de amendamente a Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0159/2019),

A.  întrucât economia europeană intră în prezent în cel de-al șaptelea an de creștere neîntreruptă; întrucât ratele de creștere ale PIB-ului zonei euro și UE au fost reduse, preconizându-se o creștere de 1,3 % și 1,5 % în 2019, și, respectiv, de 1,6 % și 1,8 % (UE27) în 2020; întrucât se așteaptă ca rata de creștere să se modereze și mai mult, ca urmare, în parte, a îngrijorărilor tot mai mari cu privire la perspectivele de creștere globală; întrucât diferențele dintre statele membre în ceea ce privește performanțele în domeniul economic și al ocupării forței de muncă persistă;

B.  întrucât șomajul din zona euro și UE s-a situat la 7,9 % și, respectiv, 6,6 % în decembrie 2018; întrucât rata șomajului în multe state membre rămâne peste nivelurile de dinaintea crizei, în special în cazul șomajului de lungă durată, șomajul în rândul tinerilor rămânând ridicat în mai multe state membre;

C.  întrucât rata ocupării forței de muncă în UE este în creștere, deși inegală între statele membre; întrucât numărul persoanelor încadrate în muncă a atins nivelul cel mai ridicat înregistrat vreodată în zona euro, ajungând la 146 de milioane în al treilea trimestru al anului 2018; întrucât multe dintre locurile de muncă nou create sunt cu fracțiune de normă;

D.  întrucât creșterea economică rămâne vulnerabilă și variază între statele membre, în contextul tensiunilor geopolitice continue, care au impact asupra comerțului mondial, și al incertitudinilor persistente legate de viitoarele relații ale Uniunii cu Regatul Unit;

E.  întrucât Europa încă se confruntă cu un deficit în materie de investiții, deși a beneficiat ani de zile de rate ale dobânzii deosebit de scăzute și deși condițiile de finanțare rămân favorabile;

F.  întrucât, potrivit Eurostat, se estimează că rata de dependență a persoanelor vârstnice în UE va crește de la 29,3 % în 2016 la 52,3 % până în 2080, în absența modificării politicilor, ceea ce reprezintă mai puțin de două persoane apte de muncă pentru fiecare persoană în vârstă; întrucât există diferențe vaste între statele membre în această privință;

G.  întrucât, în ultimele două decenii, productivitatea totală a factorilor în zona euro a rămas în urmă față de cea a principalelor economii mondiale;

H.  întrucât se estimează că ponderea datoriei din PIB în zona euro își va continua tendința descendentă din ultimii ani și va scădea de la circa 87 % în 2018 la aproximativ 85 % în 2019; întrucât, conform previziunilor Comisiei, se preconizează totuși că zece state membre vor avea o pondere a datoriei în PIB de peste 60 % în 2019, iar în șapte state membre ponderea va rămâne la peste 90 %; întrucât măsurile de reducere a datoriei au fost lente în câteva state membre; întrucât cinci state membre din zona euro cu o pondere ridicată a datoriei în PIB sunt preconizate a avea un deficit structural considerabil în 2019;

I.  întrucât nu se preconizează că statele membre din zona euro vor înregistra un deficit deasupra pragului de 3 % din PIB în 2019, iar deficitul global total al zonei euro este preconizat să scadă la 0,6 % din PIB în 2018, crescând ușor la 0,8 % din PIB în 2019;

J.  întrucât sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice ale statelor membre este o chestiune de interes pentru echitatea între generații;

K.  întrucât excedentul de cont curent a atins nivelul maxim în 2017 și urmează să scadă ușor pentru a se situa la aproximativ 3,6 % din PIB în zona euro și la 2,3 % din PIB în UE în 2019 și 2020, fiind astfel printre cele mai ridicate din lume,

1.  salută analiza anuală a creșterii pentru 2019 realizată de Comisie, care reafirmă importanța: 1) creșterii investițiilor de înaltă calitate; 2) a reformelor care cresc productivitatea, incluziunea și calitatea instituțională; și 3) a stabilității macro-financiare și a solidității finanțelor publice;

2.  îndeamnă UE și statele sale membre să ia măsuri hotărâte și concertate pentru a realiza o creștere incluzivă și sustenabilă, să își asume responsabilitatea pentru generațiile viitoare și să asigure echitatea între generații prin sustenabilitatea și adecvarea finanțelor publice și a sistemelor noastre de securitate socială și, astfel, să garanteze viitorul statelor noastre sociale;

3.  constată că în Raportul Comisiei din 2018 privind îmbătrânirea populației se estimează că, dacă nu se modifică politicile, costurile fiscale legate de pensii, de îngrijiri medicale și de îngrijiri pe termen lung vor crește în următoarele decenii, pe măsură ce populația Europei continuă să îmbătrânească semnificativ;

4.  îndeamnă statele membre să se pregătească pentru aceste evoluții demografice prin: 1) introducerea unor reforme structurale echilibrate din punct de vedere social în vederea reducerii unor asemenea costuri; 2) creșterea productivității, esențială pentru asigurarea unei creșteri economice puternice și sustenabile în viitor și 3) crearea de rezerve bugetare adecvate pentru a face față costurilor fiscale în creștere;

5.  salută faptul că rata ocupării forței de muncă în UE este în creștere, deși inegală între statele membre; constată că șomajul pe termen lung și șomajul în rândul tinerilor rămân ridicate în unele state membre, impunând reforme și investiții continue pentru a facilita intrarea tinerilor și a șomerilor de lungă durată pe piața forței de muncă;

6.  îndeamnă Comisia să promoveze în continuare aprofundarea uniunii economice și monetare (UEM), în conformitate cu foaia de parcurs convenită;

7.  invită Comisia să acorde prioritate absolută finalizării pieței unice;

Realizarea de investiții de înaltă calitate

8.   subliniază că, pentru a asigura echitatea între generații pe termen lung, statele membre trebuie să crească productivitatea prin investiții productive, cum ar fi cele în proiectele sustenabile de infrastructură care stimulează creșterea, conforme cu obiectivele ONU de dezvoltare durabilă (ODD), pentru a stimula o potențială creștere economică, atât de necesară;

9.   salută contribuția pozitivă a Planului de investiții pentru Europa la creșterea economică și crearea de locuri de muncă; subliniază că Parlamentul și-a adoptat deja poziția de negociere cu privire la Programul InvestEU și îndeamnă să se ajungă cât mai curând la un acord politic interinstituțional; ia act de sugestia Curții de Conturi Europene privind îmbunătățirea repartizării geografice a investițiilor sprijinite de Fondul european pentru investiții strategice (FEIS);

10.  constată că există încă un deficit de investiții în zona euro, în ciuda rezultatelor pozitive ale Planului de investiții pentru Europa; atrage atenția că, în contextul actual marcat de semne de încetinire a creșterii economice și de riscuri și provocări externe mai mari, investițiile publice și private joacă un rol important în facilitarea creșterii economice și a convergenței la nivel european;

11.   reamintește necesitatea ca statele membre să facă distincția între investițiile publice productive pe termen lung și cheltuielile curente atunci când recurg la marja de manevră bugetară;

12.   subliniază că intensificarea creșterii productivității necesită investiții în competențe, inovare, automatizare, digitalizare, C&D, mobilitate și infrastructură sustenabile, în conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020; evidențiază necesitatea de a investi atât în capitalul fizic, cât și în cel uman și, prin urmare, solicită statelor membre să asigure acces egal la educația pe tot parcursul vieții, la perfecționare și la reconversie profesională;

13.  consideră că reformele care elimină birocrația excesivă legată de investiții ar facilita activitatea economică și ar crea condiții favorabile creșterii pe termen lung;

14.   accentuează că investițiile intraeuropene directe pot duce la câștiguri de productivitate atât pentru firmele investitoare, cât și pentru întreprinderile locale din regiunile-gazdă și contribuie la generarea de convergență economică în Europa; consideră că factorii esențiali pentru atragerea investițiilor sunt normele clare și aplicabile, condițiile de concurență echitabile și costurile reduse ale cerințelor de conformitate;

15.   subliniază necesitatea urgentă a unei uniuni depline a piețelor de capital, deoarece piețele financiare mai bine integrate ar putea să furnizeze mai multe mecanisme private de partajare a riscurilor și de reducere a acestora, să faciliteze investițiile transfrontaliere și accesul la finanțare pentru economia reală, precum și să promoveze investițiile private sustenabile;

Axarea eforturilor de reformă pe creșterea productivității, incluziune și calitatea instituțională

16.  reamintește că îmbătrânirea forței de muncă ar putea deveni un obstacol în calea creșterii productivității europene în următoarele decenii, dacă celelalte condiții ar rămâne neschimbate; rămâne preocupat de nivelul scăzut al competitivității și al creșterii productivității din UE și îndeamnă, prin urmare, statele membre să pună în aplicare reforme structurale menite să stimuleze productivitatea și echilibrate din punct de vedere social;

17.  subliniază necesitatea urgentă de a examina atât adecvarea, cât și sustenabilitatea financiară pe termen lung a sistemelor publice naționale de pensii; reliefează necesitatea de a reforma sistemele de pensii din statele membre în cauză pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung;

18.  este de acord cu Comisia că o creștere mai mare a productivității și o incluziune mai bună ar trebui să fie un obiectiv important al reformelor naționale;

19.  subliniază importanța creșterii ratei de participare a forței de muncă, printre altele pentru a ajuta să mențină sustenabilitatea sistemelor de securitate socială, în special în contextul creșterii ratei de dependență; invită, prin urmare, statele membre să adopte măsuri care să încurajeze integrarea pe piața muncii a tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) și a refugiaților;

20.  observă că impozitarea excesivă poate reprezenta un obstacol pentru investiții și locuri de muncă; solicită să se renunțe la impozitarea ridicată a forței de muncă în Europa; consideră, în plus, că reducerea sarcinii fiscale pentru veniturile mici și medii va spori cererea și va stimula creșterea; reliefează necesitatea de a îmbunătăți colectarea impozitelor și de a coordona mai bine practicile administrative în domeniul fiscal și salută eforturile statelor membre care pun în aplicare astfel de reforme;

21.  subliniază că digitalizarea, globalizarea, inteligența artificială, automatizarea și schimbările tehnologice oferă un potențial ridicat de creștere, transformă radical piețele forței de muncă și afectează dinamica de creștere a economiilor europene;

22.  observă că mobilizarea unei populații în scădere de vârstă activă va necesita angajați mai flexibili și mai calificați, piețe ale forței de muncă mai dinamice, politici active privind piața forței de muncă, învățarea pe tot parcursul vieții și formarea, perfecționarea și reconversia profesională a forței de muncă, precum și legături mai puternice între sistemele de educație și formare și întreprinderi, combinate cu sisteme accesibile de securitate socială; insistă să se țină seama în mod corespunzător de aceste principii cu scopul de a sprijini piețe ale forței de muncă incluzive și funcționale și de a promova calitatea locurilor de muncă, astfel cum se menționează în Pilonul european al drepturilor sociale;

23.  subliniază că întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), care sunt un factor important al ocupării forței de muncă, nu pot valorifica pe deplin potențialul pieței unice europene din cauza barierelor legislative și administrative; îndeamnă Comisia să reducă aceste bariere; în plus, îndeamnă Comisia să combată impozitarea și concurența neloială în rândul IMM-urilor și al companiilor multinaționale; accentuează importanța continuării luptei împotriva fraudei, evaziunii și eludării fiscale;

24.  reamintește importanța unui mediu administrativ și de reglementare favorabil întreprinderilor, ținând seama, în același timp, de o protecție suficientă a consumatorilor, pentru a facilita accesul întreprinderilor la finanțare și la strângerea de fonduri la nivel transfrontalier; salută accentul pus de analiza anuală a creșterii pe necesitatea de a îmbunătăți eficacitatea administrației publice, care ar trebui să implice toate nivelurile de guvernare; îndeamnă statele membre să elimine obstacolele inutile din calea investițiilor private și publice la nivel local și regional;

25.  evidențiază că, pentru a face față unor eventuale șocuri viitoare, se impune realizarea de progrese în ceea ce privește aprofundarea UEM; reamintește că aprofundarea UEM va necesita un angajament politic ferm, o guvernare eficientă și responsabilitate democratică; reamintește importanța unui sector bancar rezilient și a reglementării sale eficiente și adecvate pentru a proteja stabilitatea financiară; solicită finalizarea treptată a uniunii bancare, cu ajutorul unui sistem european credibil de asigurare a depozitelor, precum și al unor eforturi continue de reducere a creditelor neperformante; ia act de mandatul acordat Eurogrupului de reuniunea la nivel înalt a zonei euro cu privire la elaborarea unui instrument bugetar pentru convergență și competitivitate;

Asigurarea stabilității macroeconomice și a solidității finanțelor publice

26.   evidențiază faptul că stabilitatea macro-financiară și finanțele publice solide continuă să fie o condiție prealabilă a creșterii sustenabile;

27.  constată că o proporție mai mare a persoanelor în vârstă presupune cheltuieli mai mari cu asistența medicală, cu îngrijirile medicale asociate și cu pensiile; în plus, observă că, dacă celelalte condiții rămân neschimbate, într-o societate în curs de îmbătrânire, proporția persoanelor apte de muncă scade în raport cu proporția persoanelor în vârstă, ceea ce înseamnă că pentru fiecare persoană în vârstă scade numărul de plătitori de vârstă activă; subliniază că acest lucru creează o povară masivă asupra finanțelor publice ale acelor state membre care nu au implementat reformele necesare, punând sub semnul întrebării sustenabilitatea lor;

28.  solicită statelor membre cu un nivel ridicat al deficitelor și al datoriei publice să depună eforturi permanente pentru a le reduce; recunoaște eforturile depuse de o serie de state membre pentru a-și consolida finanțele publice, dar regretă că unele dintre ele au ratat ocazia de a realiza reformele necesare; atrage atenția că unele state membre cu o marjă de manevră fiscală suficientă s-au consolidat și mai mult, contribuind astfel la excedentul de cont curent al zonei euro;

29.  salută eforturile Comisiei de a încuraja statele membre cu deficite de cont curent sau cu datorii externe ridicate să își îmbunătățească nivelurile de competitivitate, iar pe cele cu excedente mari de cont curent să promoveze cererea prin stimularea creșterilor salariale în concordanță cu creșterea productivității și să stimuleze creșterea productivității prin promovarea investițiilor;

30.  îndeamnă statele membre să creeze rezerve bugetare adecvate pentru generațiile actuale și viitoare; solicită punerea în aplicare și respectarea consecventă a Pactului de stabilitate și de creștere (PSC), inclusiv a clauzelor sale de flexibilitate, pentru a garanta finanțe publice responsabile; reamintește importanța aplicării consecvente a normelor fiscale pentru a menține încrederea piețelor financiare, esențială pentru a atrage investiții;

31.  salută propunerea Consiliului bugetar european privind o simplificare radicală a normelor bugetare pentru a îmbunătăți în continuare cadrul bugetar actual al UE; subliniază că flexibilitatea, astfel cum este prevăzută în normele PSC, permite statelor membre să asigure un bun echilibru între obiectivul de a asigura o politică bugetară prudentă și cel de a facilita investițiile productive; invită Comisia să țină cont de toți factorii specifici fiecărei țări în analizele sale privind sustenabilitatea datoriei;

Asumarea responsabilității la nivel național

32.  reamintește că nivelurile de punere în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări sunt prea scăzute; consideră că semestrul european ar trebui să se concentreze asupra asumării responsabilității la nivel național; îndeamnă parlamentele naționale și regionale să dezbată rapoartele de țară și recomandările specifice fiecărei țări și să coopereze cu actorii relevanți; subliniază că un semestru european mai raționalizat și mai bine orientat ar putea spori asumarea responsabilității;

°

°  °

33.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)

JO L 306, 23.11.2011, p. 12.

(2)

JO L 306, 23.11.2011, p. 41.

(3)

JO L 306, 23.11.2011, p. 8.

(4)

JO L 306, 23.11.2011, p. 33.

(5)

JO L 306, 23.11.2011, p. 25.

(6)

JO L 306, 23.11.2011, p. 1.

(7)

JO L 140, 27.5.2013, p. 11.

(8)

JO L 140, 27.5.2013, p. 1.

(9)

JO L 129, 19.5.2017, p. 1.

(10)

JO C 252, 18.7.2018, p. 215.

(11)

JO C 461, 21.12.2018, p. 1.


AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (31.1.2019)

destinat Comisiei pentru afaceri economice și monetare

referitor la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: analiza anuală a creșterii pentru 2019

(2018/2119(INI))

Raportor pentru aviz: Andrey Kovatchev

SUGESTII

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru afaceri economice și monetare, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  invită Comisia să adapteze procesul semestrului european la un nou cadru strategic pe termen lung, ghidat după obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), pentru a ajuta statele membre să realizeze o creștere durabilă ecologic și incluzivă din punct de vedere social; reamintește cât de important este să se monitorizeze implementarea Pilonului european al drepturilor sociale pentru a asigura progrese semnificative în concretizarea principiilor sale cheie, în special dreptul de a avea acces la asistență medicală preventivă de înaltă calitate, care să fie abordabilă ca preț pentru toți;

2.  subliniază că politica socială și politica privind clima și mediul ar trebui să joace un rol de primă mână în procesul semestrului european, în plus față de dimensiunile economice; cere să se introducă indicatori orientați către măsurarea sustenabilității și a prosperității;

3.  evidențiază că pentru îndeplinirea obiectivelor UE privind clima și energia pentru 2030 este necesar să se decupleze și mai mult creșterea economică de consumul de energie și resurse, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Paris.

4.  invită Comisia să includă în semestrul european obiectivul privind realizarea unei economii neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei; reamintește angajamentul UE de a atinge, până în 2050, un nivel zero al emisiilor nete de gaze cu efect de seră prin intermediul unei tranziții echitabile din punct de vedere social, cu un bun raport costuri/beneficii;

5.  subliniază că decarbonizarea economiei UE va stimula investiții suplimentare semnificative; reamintește că în prezent aproximativ 2 % din PIB-ul UE este investit în sistemul său energetic și în infrastructura aferentă; constată că acest procent ar trebui să crească până la 2,8 % pentru a realiza o economie cu un nivel zero al emisiilor nete de gaze cu efect de seră, fapt ce necesită investiții suplimentare considerabile față de scenariul de referință;

6.  reamintește necesitatea de a alinia angajamentele de finanțare ale UE la obiectivele de la Paris privind schimbările climatice, evaluând, printre altele, faptul dacă investițiile sprijină obiectivele climatice sau sunt compatibile cu ele, majorând fondurile destinate combaterii schimbărilor climatice și integrând raportarea despre schimbările climatice în fluxurile financiare;

7.  subliniază că obiectivele privind clima și energia stabilite de statele membre în cadrul Regulamentului privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice(1) trebuie integrate în semestrul european;

8.  subliniază că ecologizarea economiei și investițiile în sisteme de sănătate mai eficiente vor mări capacitatea Europei de a îmbunătăți nivelul de trai al cetățenilor săi; observă că ar trebui să se țină seama de implicațiile bugetare pe termen scurt ale reformelor structurale și de efectele lor sociale, economice și de mediu pe termen lung;

9.  consideră că este important să se utilizeze semestrul european pentru a accelera tranziția către o economie circulară, cu emisii nete zero, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și din punct de vedere energetic și bazată pe energie din surse regenerabile, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă și la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă; reiterează importanța sprijinului financiar oferit de UE pentru regiunile care utilizează intensiv cărbunele și emit masiv dioxid de carbon, pentru a permite o tranziție energetică echitabilă către tehnologii ecologice și soluții eficiente din punct de vedere energetic, creând în același timp locuri de muncă durabile;

10.  consideră că semestrul european este un instrument esențial, fără de care obiectivele UE în materie de biodiversitate și beneficiile socioeconomice aferente nu vor fi atinse;

11.  consideră binevenită propunerea de alocare a fondurilor UE în următoarea perioadă de programare pentru a sprijini statele membre la punerea în aplicare a recomandărilor și a reformelor structurale, dar subliniază că această legătură nu ar trebui să ia forma unei condiționalități; cere să se adopte o perspectivă pe termen mai lung în monitorizarea și evaluarea progreselor realizate pe calea reformelor;

12.  se bucură că în semestrul european se recunoaște că statele membre ar trebui să acorde o atenție deosebită adaptabilității forței de muncă, pentru a se asigura că aceasta dispune de competențe adecvate, în pas cu progresul tehnologic; subliniază, în acest context, necesitatea de a adopta o abordare echitabilă în ceea ce privește tranziția, care să asigure incluziunea și participarea tuturor celor afectați, precum și sprijinirea forței de muncă și crearea de locuri de muncă de calitate, în condiții decente;

13.  se bucură că în domeniul asistenței medicale procesul semestrului european a mutat accentul de la reducerea costurilor la performanța sistemului de sănătate, recunoscând cât sunt de importante performanțele sistemului sanitar și accesul la asistență medicală de înaltă calitate, care este abordabilă ca preț pentru toți; cere să se elaboreze indicatori și metodologii comune de evaluare a performanței sistemelor de sănătate, pentru a reduce inegalitățile în materie de servicii de sănătate; sprijină eforturile de a elabora indicatori și metodologii comune pentru evaluarea performanțelor sistemelor de sănătate naționale, inclusiv a inegalităților și disparităților în privința accesului la servicii medicale;

14.  pune în lumină faptul că investițiile eficiente în asistența medicală, inclusiv în cercetarea medicală și prevenirea bolilor, sunt esențiale pentru a le oferi cetățenilor un acces egal la servicii medicale de înaltă calitate; subliniază importanța sustenabilității sectorului sănătății;

15.  subliniază importanța unui dialog structurat și sistematic cu societatea civilă la nivel național, pentru ca voința populației să se facă mai bine auzită; consideră că Comisia ar trebui să adune informații de la o gamă variată de părți interesate și să facă o publicitate mai intensă recomandărilor specifice fiecărei țări și rapoartelor de țară, inclusiv prin mai multe discuții la nivel politic înalt;

16.  invită Comisia să dea o dimensiune teritorială semestrului european, atât la nivel analitic, cât și operațional; consideră, de asemenea, că, pentru a asigura gestionarea eficientă a politicilor structurale, autoritățile regionale și locale trebuie să fie implicate în elaborarea și luarea deciziilor legate de aceste politici printr-un proces de planificare mixtă: de la vârf la bază și invers;

17.  pledează pentru implicarea structurată a societății civile și a organizațiilor de mediu în procesul semestrului european, precum și pentru o participare mai intensă a miniștrilor mediului la acest proces la nivelul Consiliului;

18.  se pronunță pentru o mai mare coerență cu alte politici ale UE, cum ar fi cele legate de schimbările climatice și exploatarea nesustenabilă a resurselor naturale;

19.  subliniază necesitatea de a consolida capacitatea europeană comună de răspuns în caz de catastrofe precum seceta din țările din sudul Europei, inundațiile catastrofale, incendiile forestiere și cutremurele; subliniază necesitatea de a încuraja o cooperare mai intensă în procesul de planificare avansată a operațiunilor europene de răspuns în caz de catastrofe, inclusiv prin cartografierea activelor statelor membre, elaborarea de planuri de rezervă și îmbunătățirea planificării în materie de gestionare a riscurilor.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

29.1.2019

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

43

8

2

Membri titulari prezenți la votul final

Marco Affronte, Margrete Auken, Pilar Ayuso, Zoltán Balczó, Catherine Bearder, Ivo Belet, Paul Brannen, Soledad Cabezón Ruiz, Nessa Childers, Birgit Collin-Langen, Miriam Dalli, Seb Dance, Mark Demesmaeker, Bas Eickhout, José Inácio Faria, Francesc Gambús, Elisabetta Gardini, Gerben-Jan Gerbrandy, Jens Gieseke, Julie Girling, Sylvie Goddyn, Françoise Grossetête, Andrzej Grzyb, Jytte Guteland, Anneli Jäätteenmäki, Jean-François Jalkh, Benedek Jávor, Karin Kadenbach, Urszula Krupa, Giovanni La Via, Jo Leinen, Peter Liese, Valentinas Mazuronis, Susanne Melior, Miroslav Mikolášik, Rory Palmer, Massimo Paolucci, Bolesław G. Piecha, John Procter, Julia Reid, Michèle Rivasi, Davor Škrlec, Renate Sommer, Ivica Tolić, Adina-Ioana Vălean, Damiano Zoffoli

Membri supleanți prezenți la votul final

Herbert Dorfmann, Fredrick Federley, Christophe Hansen, Babette Winter, Carlos Zorrinho

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

José Blanco López, Andor Deli

(1)

Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, JO L 328, 21.12.2018, p. 1.


AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională (18.2.2019)

destinat Comisiei pentru afaceri economice și monetare

referitor la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: analiza anuală a creșterii pentru 2019

(2018/2119(INI))

Raportoare pentru aviz: Iskra Mihaylova

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru afaceri economice și monetare, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  recunoaște că economia UE continuă să crească, ocuparea forței de muncă a crescut, iar deficitul de investiții provocat de criză aproape s-a încheiat, cu toate că investițiile publice se situează încă sub nivelul înregistrat înainte de criză, cu lacune majore în unele dintre statele cele mai afectate de criză; evidențiază, cu toate acestea, faptul că încă mai există puncte slabe, creșterea nu a adus aceleași beneficii tuturor, ratele șomajului sunt încă ridicate în mai multe state membre, iar disparitățile economice, sociale, regionale și teritoriale reprezintă în continuare un motiv de îngrijorare; subliniază că, în ciuda faptului că investițiile au crescut, impactul lor asupra productivității a fost insuficient, și că o mai bună direcționare a investițiilor din cadrul politicii de coeziune, împreună cu complementaritatea acestora cu alte programe ale Uniunii, precum și cu investițiile publice și private, sunt, prin urmare, necesare pentru a crește productivitatea și a nivela diferențele dintre statele membre; ia act de faptul că Pactul de stabilitate și de creștere (PSC) trebuie să se concentreze și pe îmbunătățirea aspectelor sociale și pe realizarea creșterii sustenabile;

2.  subliniază că UE trebuie să sprijine așa-numita redresare prin politici economice care să protejeze serviciile publice și să îmbunătățească calitatea și accesibilitatea serviciilor de interes general;

3.  reamintește că, exprimate în procente din PIB, investițiile publice din 2017 din UE (2,7 %) și din zona euro (2,6 %) au fost destul de scăzute comparativ cu media ultimilor 10 ani (3,2 %, respectiv 3,0 %); reamintește, de asemenea, că din acest motiv, investițiile publice trebuie stimulate semnificativ pentru a compensa scăderea din timpul crizei financiare și pentru a face față nevoii urgente de investiții în infrastructură și servicii publice; constată că investițiile publice reprezintă în continuare o prioritate și nu trebuie subminate de nicio inițiativă de încurajare a parteneriatelor public-privat;

4.  constată că, potrivit Băncii Europene de Investiții (BEI), investițiile UE în infrastructură sunt în continuare cu 20 % mai mici decât erau înainte de criză, că 34 % dintre autoritățile locale declară că nivelul investițiilor în infrastructură este insuficient, și că, totodată, în UE sunt necesare investiții în infrastructură de cel puțin 335 miliarde EUR pe an;

5.  evidențiază că semestrul european trebuie să contribuie semnificativ la eliminarea inegalităților și disparităților, în special a celor sociale, economice și teritoriale, dintre diferitele regiuni ale UE; subliniază că este inacceptabil că dezechilibrele geografice în ceea privește investițiile BEI persistă, precum și că este foarte îngrijorător faptul că, în 2017, jumătate dintre statele membre au beneficiat de 80 % din investițiile totale ale BEI în UE, iar celelalte 14 state membre au beneficiat de doar 10 % din aceste investiții;

6.  reamintește că cel mai bun răspuns la îngrijorările cetățenilor este sprijinirea creșterii salariilor reale și efortul de a crea locuri de muncă de calitate, a stimula cererea internă și a garanta o distribuție mai echitabilă a bogăției produse, cu ajutorul investițiilor; consideră că UE ar trebui să contribuie la flexibilitatea PSC, creând un spațiu fiscal în vederea punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale;

7.  subliniază că prioritatea semestrului european ar trebui să fie să contribuie la realizarea Pilonului european al drepturilor sociale și să monitorizeze respectarea celor 20 de principii esențiale ale sale, punând un accent deosebit pe asigurarea egalității de tratament și de șanse pentru femei și bărbați, pe protecția socială, pe accesul tuturor la serviciile de bază, pe dreptul la remunerație egală pentru muncă de valoare egală și pe dreptul la servicii de îngrijire la prețuri accesibile și de bună calitate;

8.  reamintește că semestrul european trebuie să accentueze importanța consolidării luptei împotriva fraudelor și evaziunii fiscale și că aceasta va genera resurse pentru investițiile publice și resurse suplimentare pentru punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale;

9.  subliniază că semestrul european ar trebui să ia în considerare promovarea accesului la o protecție socială efectivă, în conformitate cu principiile relevante ale Pilonului european al drepturilor sociale, că statele membre trebuie încurajate să ia măsurile necesare pentru a îndepărta obstacolele din calea exercitării drepturilor de protecție socială ale lucrătorilor și să creeze sisteme cuprinzătoare de protecție socială, precum și că, prin urmare, semestrul european ar trebui să monitorizeze progresele statelor membre în ceea ce privește adoptarea de legislație și dezvoltarea de sisteme care să garanteze accesul la protecție socială pentru toți;

10.  subliniază că este important ca semestrul european să se concentreze în continuare asupra asigurării unei creșteri inteligente, sustenabile și incluzive, cu o mai bună coordonare între politicile naționale și cele ale UE, în vederea creării unor locuri de muncă de calitate în UE și a reducerii disparităților în materie de remunerare și pensii;

11.  evidențiază că semestrul european ar trebui să pună accentul pe creșterea productivității prin intermediul unor investiții mai mari în infrastructură, educație și formare, sănătate și cercetare și inovare, și că productivitatea crescută ar trebui să se reflecte în creșterea salariilor;

12.  subliniază că veniturile scăzute din Europa rămân o provocare, că nivelul ridicat al sărăciei și concentrarea lucrătorilor la capătul inferior al grilei de salarizare sunt un semnal clar al politicilor de stabilire a salariilor, precum și că diferența de remunerare între femei și bărbați, combinată cu locurile de muncă precare, mai ales în rândul tinerilor, rămâne o problemă gravă, care trebuie rezolvată urgent;

13.  solicită ca una dintre prioritățile semestrului european să fie eradicarea sărăciei, așa cum se prevede în obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD);

14.  subliniază că îmbătrânirea populației ar trebui să determine guvernele să investească mai mult în protejarea persoanelor în vârstă, și nu mai puțin, după cum se sugerează în PSC, că investițiile publice în sănătate ar trebui să fie proporționale cu necesitățile, că accesibilitatea asistenței medicale ar trebui să fie evaluată periodic, luând în considerare venitul disponibil individual mediu și impactul asupra gospodăriilor, și că trebuie luate măsuri de promovare și monitorizare a investițiilor în asistența medicală preventivă, care este esențială într-o societate în curs de îmbătrânire;

15.  recomandă ca semestrul european să contribuie activ la o abordare sustenabilă în ceea ce privește provocările demografice (îmbătrânirea, pierderea populației, presiunea demografică, incapacitatea de a atrage sau de a păstra lucrători calificați) care afectează regiunile europene în diferite moduri; subliniază, în special, necesitatea de a furniza un sprijin adecvat pentru anumite teritorii, cum ar fi anumite regiuni ultraperiferice;

16.  subliniază că semestrul european trebuie să includă o analiză aprofundată a efectelor, pe termen mediu și lung, ale schimbărilor tehnologice și ale digitalizării asupra pieței muncii; reamintește că, deși schimbările tehnologice pot crea oportunități de locuri de muncă noi sau mai bune și mai sigure, astăzi ele sunt asociate frecvent cu dispariția locurilor de muncă sau cu crearea de locuri de muncă precare;

17.  subliniază că dezvoltarea socioeconomică a UE poate avea loc numai dacă rămânem fideli valorilor noastre fundamentale;

18.  subliniază că una dintre prioritățile semestrului european trebuie să fie protejarea și sprijinirea populației și teritoriilor afectate de globalizare (cum ar fi de delocalizarea întreprinderilor și pierderea locurilor de muncă);

19.  invită Comisia și statele membre să își intensifice cooperarea și să ia măsuri suplimentare pentru a stimula investițiile private și publice și parteneriatele cu scopul de a crea noi locuri de muncă și a maximiza valoarea adăugată a fondurilor politicii de coeziune și a exploata pe deplin complementaritatea lor cu alte programe și instrumente financiare ale Uniunii, precum și sinergiile cu acestea;

20.  subliniază că implicarea partenerilor sociali la nivel național este încă redusă și că Comisia și guvernele statelor membre trebuie să promoveze consultarea partenerilor sociali;

21.  invită Comisia și statele membre să pună în aplicare o monitorizare completă și scrupuloasă a tuturor tipurilor de piețe imobiliare, precum și să cerceteze și să analizeze diferențele geografice între zonele cu cerere redusă și piețele imobiliare supraevaluate, printre alte chestiuni importante, cu scopul de a îmbunătăți baza analitică a evaluării pieței imobiliare în rapoartele de țară și în recomandările specifice fiecărei țări;

22.  este de părere că investițiile, inovarea, cunoștințele și reformele structurale joacă un rol important pentru a face Europa mai puternică și a-i mări coeziunea; remarcă, în acest context, că investițiile din cadrul politicii de coeziune, al cărui rol este vital și care nu poate fi înlocuită de alte instrumente, oferă cel mai mare sprijin financiar din partea UE, în valoare de 638 miliarde EUR, împreună cu cofinanțarea națională pentru perioada 2014-2020, și oferă valoare adăugată europeană prin contribuția la creșterea economică, incluziunea socială, inovare și protecția mediului, prin abordarea noilor provocări, cum ar fi securitatea, integrarea migranților și a refugiaților care beneficiază de protecție internațională, precum și prin contribuția la investițiile publice și private, alături de reformele adecvate pentru a stimula creșterea economică sustenabilă, incluziunea, capacitatea instituțională și administrativă;

23.  solicită evaluarea impactului politicilor de cercetare și inovare asupra dezvoltării și asupra creșterii economice și sociale a statelor membre;

24.  salută propunerile privind următorul cadru financiar multianual (CFM) și legăturile mai strânse dintre politica de coeziune și procesul semestrului european pentru obținerea unei creșteri sustenabile și favorabile incluziunii, fiind necesar să se acorde o atenție deosebită regiunilor ultraperiferice, îndepărtate, mai puțin dezvoltate sau cu deficit demografic; regretă, cu toate acestea, scăderea resurselor propuse pentru politica de coeziune și insistă asupra faptului că finanțarea ar trebui menținută la nivelul actual; solicită adoptarea rapidă și la timp a pachetului CFM și a regulamentelor privind politica de coeziune pentru a evita eventualele întârzieri la punerea în aplicare; salută cerința din noul CFM ca un sfert din cheltuielile efectuate să țintească obiective climatice, având în vedere că schimbările climatice reprezintă o chestiune importantă pe termen lung;

25.  ia act de faptul că semestrul european 2019 se axează mai mult pe nevoile de investiții pentru a sprijini deciziile de programare pentru perioada 2021-2027, precum și noua anexă prevăzută la rapoartele de țară pentru 2019, în care vor fi identificate nevoile de investiții relevante pentru Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european Plus (FSE+) și Fondul de coeziune pentru perioada 2021-2027; consideră că ar trebui să se pună un accent mai mare pe combaterea inegalităților inclusiv prin finanțarea politicii de coeziune, aplicând instrumente eficace și direcționând resursele în acest scop;

26.  subliniază importanța continuității și consolidării FSE+, a Garanției pentru tineret, a inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri” și a Corpului european de solidaritate în ceea ce privește răspunsul dat provocărilor legate de ocuparea forței de muncă, creșterea economică, incluziunea socială, învățământ și formare profesională;

27.  consideră că este necesar să se simplifice și să se flexibilizeze mai mult fondurile, programele și instrumentele Uniunii, pentru ca finanțarea UE pentru proiectele de investiții strategice să devină mai simplă, mai eficientă și echilibrată din punct de vedere geografic; subliniază că trebuie să se acorde o atenție deosebită regiunilor cu întârzieri în dezvoltare;

28.  subliniază că politica de coeziune trebuie să urmărească promovarea unei dezvoltări armonioase și echilibrate a Uniunii ca întreg și a regiunilor sale, având drept obiectiv consolidarea coeziunii sale economice, sociale și teritoriale, într-un spirit de solidaritate și cu scopul de a promova o creștere sustenabilă, ocuparea forței de muncă și incluziunea socială și de a reduce disparitățile dintre regiuni și din cadrul acestora, precum și de a contribui la depășirea întârzierilor de dezvoltare ale regiunilor defavorizate;

29.  reamintește că cel de-al șaptelea raport privind coeziunea evidențiază marea diversitate a regiunilor și a teritoriilor, inclusiv în cadrul actualelor categorii de regiuni, în funcție de condițiile lor specifice (regiuni ultraperiferice, slab populate, cu venituri mici sau cu o creștere slabă etc.), motiv pentru care este necesară o abordare teritorială adaptată;

30.  subliniază că trebuie să se țină seama de articolul 349 din TFUE, care stabilește măsuri specifice menite să răspundă provocărilor cu care se confruntă regiunile ultraperiferice din cauza depărtării geografice, caracterului insular, dimensiunii reduse, reliefului și climei dificile și dependenței economice de un număr mic de produse;

31.  solicită ca semestrul european să contribuie la cooperarea teritorială europeană în toate dimensiunile sale (cooperare transfrontalieră, transnațională și interregională, atât pe plan intern, cât și extern), garantând astfel că se încearcă atingerea obiectivelor generale de coeziune economică, socială și teritorială, precum și de solidaritate;

32.  reamintește importanța punerii în aplicare a strategiilor macroregionale pentru îndeplinirea obiectivelor politicii de coeziune;

33.  ia act de faptul că anumite regiuni europene sunt deosebit de expuse impactului Brexitului, și că retragerea Regatului Unit poate avea un impact negativ asupra politicii de coeziune în ansamblu; subliniază că unul dintre obiectivele semestrului european ar trebui să fie minimizarea efectului negativ al Brexitului asupra diferitelor regiuni europene afectate, și să contribuie în mod activ la consolidarea politicii de coeziune, care a avut un rol semnificativ în redresarea economiei UE prin promovarea unei creșteri economice inteligente, sustenabile și incluzive.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

14.2.2019

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

28

3

0

Membri titulari prezenți la votul final

Pascal Arimont, Franc Bogovič, Victor Boștinaru, Mercedes Bresso, Andrea Cozzolino, Rosa D’Amato, Tamás Deutsch, John Flack, Iratxe García Pérez, Krzysztof Hetman, Sławomir Kłosowski, Constanze Krehl, Louis-Joseph Manscour, Martina Michels, Iskra Mihaylova, Andrey Novakov, Mirosław Piotrowski, Stanislav Polčák, Liliana Rodrigues, Fernando Ruas, Monika Smolková, Ruža Tomašić, Ramón Luis Valcárcel Siso, Matthijs van Miltenburg, Lambert van Nistelrooij, Derek Vaughan

Membri supleanți prezenți la votul final

Martina Anderson, Elsi Katainen, Ivana Maletić, Bronis Ropė, Davor Škrlec

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

28

+

ALDE

Elsi Katainen, Iskra Mihaylova, Matthijs van Miltenburg

ECR

John Flack, Sławomir Kłosowski, Mirosław Piotrowski, Ruža Tomašić

PPE

Pascal Arimont, Franc Bogovič, Tamás Deutsch, Krzysztof Hetman, Ivana Maletić, Lambert van Nistelrooij, Andrey Novakov, Stanislav Polčák, Fernando Ruas, Ramón Luis Valcárcel Siso

S&D

Victor Boștinaru, Mercedes Bresso, Andrea Cozzolino, Iratxe García Pérez, Constanze Krehl, Louis-Joseph Manscour, Liliana Rodrigues, Monika Smolková, Derek Vaughan

VERTS/ALE

Bronis Ropė, Davor Škrlec

3

-

EFDD

Rosa D’Amato

GUE/NGL

Martina Anderson, Martina Michels

0

0

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

4.12.2018

POZIȚIE SUB FORMĂ DE AMENDAMENTE

a Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen

destinată Comisiei pentru afaceri economice și monetare

referitoare la Semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: analiza anuală a creșterii pe 2019

(2018/2119(INI))

În numele Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen: Ernest Urtasun (raportor)

Poziție

AMENDAMENTE

Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen îi prezintă Comisiei pentru afaceri economice și monetare, care este comisie competentă, următoarele amendamente:

Amendamentul    1

Propunere de rezoluție

Considerent nou

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

întrucât principiul egalității de gen reprezintă o valoare fundamentală a UE; întrucât articolele 8 și 10 din TFUE prevăd obligația integrării perspectivei de gen, afirmând că UE trebuie să urmărească eliminarea inegalităților, promovarea egalității de gen și combaterea discriminării în toate politicile și activitățile sale;

Amendamentul    2

Propunere de rezoluție

Considerent nou

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

întrucât disparitățile de gen persistente, cum ar fi, de exemplu, decalajul de 18,2 % între femei și bărbați în ocuparea forței de muncă, disparitățile de remunerare de 16,2 % și disparitățile de pensii de 36,5 %,precum și disparitatea de gen în procesele decizionale, sunt încă semnificative în UE; întrucât este necesară eliminarea de urgență a acestor disparități, pentru că ele constituie unul dintre principalele obstacole pentru realizarea egalității de gen, precum și o formă inacceptabilă de discriminare de gen;

Amendamentul    3

Propunere de rezoluție

Considerent nou

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

întrucât diminuarea decalajului de gen la pensii, care se ridică la o medie de aproape 40 % în UE și este rezultatul inegalităților acumulate pe parcursul vieții femeilor, precum și al perioadelor de absență de pe piața muncii, este extrem de importantă; întrucât existența serviciilor de îngrijire este esențială pentru a reduce deficitul ocupațional al femeilor;

Amendamentul    4

Propunere de rezoluție

Considerent nou

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

întrucât insuficiența fondurilor pentru serviciile publice și reducerile bugetare la serviciile sociale, inclusiv cele medicale, de educație, locuințe, de îngrijire a copiilor și de îngrijire pe termen lung, au un impact special asupra femeilor, în măsura în care adesea remediază lacunele în ceea ce privește îngrijirea, educația și alte tipuri de sprijin familial, de obicei fără remunerare, ceea ce perpetuează responsabilitatea disproporționată a femeilor în oferirea de îngrijire;

Amendamentul    5

Propunere de rezoluție

Considerent nou

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

întrucât calitatea serviciilor de îngrijire variază foarte mult în interiorul statelor membre și între acestea, precum și între sectorul privat și cel public, între zonele urbane și cele rurale și între categoriile de vârstă;

 

Amendamentul    6

Propunere de rezoluție

Considerent nou

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

întrucât femeile sunt subreprezentate în domeniul TIC și sunt în general angajate în locuri de muncă de slabă calitate în sectorul digital; întrucât există discrepanțe de gen în ceea ce privește accesul la tehnologiile digitale și utilizarea acestora; întrucât includerea unui număr mai mare de femei în economia digitală ar putea avea un impact semnificativ asupra creșterii economice;

Amendamentul    7

Propunere de rezoluție

Considerent nou

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

întrucât Semestrul european ar trebui să contribuie la realizarea Pilonului european al drepturilor sociale și să monitorizeze respectarea tuturor celor 20 principii esențiale, cu un accent deosebit pe asigurarea egalității de tratament și de șanse între femei și bărbați, a dreptului la remunerație egală pentru muncă de valoare egală și a dreptului la servicii de îngrijire accesibile și de bună calitate; întrucât guvernanța economică europeană trebuie să se reorienteze dinspre obiectivul limitat al creșterii produsului intern brut (PIB) către bunăstare și convergență, stabilind standarde minime ridicate pentru egalitatea de gen;

Amendamentul    8

Propunere de rezoluție

Punct nou

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

își exprimă încă o dată regretul pentru faptul că integrarea egalității de gen nu a fost inclusă în Strategia Europa 2020 și invită Comisia și Consiliul să introducă un pilon al egalității de gen și să stabilească un obiectiv general privind egalitatea de gen;

Amendamentul    9

Propunere de rezoluție

Punct nou

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

își reiterează preocuparea pentru lipsa unei perspective de gen și a indicatorilor de gen în cadrul Semestrului european și invită Comisia și statele membre să asigure o mai bună integrare a perspectivei de gen în elaborarea recomandărilor specifice de țară, în programele de convergență și în programele naționale de reformă, stabilind obiective și măsuri calitative pentru eliminarea disparităților de gen persistente, precum și să aplice sistematic principiul bugetării de gen;

Amendamentul    10

Propunere de rezoluție

Punct nou

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

reiterează apelul adresat Comisiei de a facilita monitorizarea îndeplinirii obiectivelor globale în materie de ocupare a forței de muncă și de reducere a sărăciei, solicitând statelor membre să utilizeze date defalcate pe gen și să stabilească indicatori suplimentari legați de gen; solicită ca la tabloul de bord privind dezechilibrele macroeconomice să fie adăugați indicatori sociali, inclusiv pentru inegalitatea de gen, care să fie pe o poziție egală cu indicatorii economici;

Amendamentul    11

Propunere de rezoluție

Punct nou

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

invită Comisia și statele membre să utilizeze date defalcate pe gen în procesul de monitorizare, dacă este posibil, în special în ceea ce privește participarea femeilor pe piața muncii;

Amendamentul    12

Propunere de rezoluție

Punct nou

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

își reiterează îngrijorarea cu privire la lipsa unor servicii de îngrijire a copiilor și a unor servicii de îngrijire pe termen lung de bună calitate, la prețuri rezonabile și accesibile pentru persoanele în vârstă și pentru persoanele cu dizabilități și boli cronice, care reprezintă unul dintre motivele subreprezentării femeilor pe piața forței de muncă; subliniază necesitatea de a acorda prioritate măsurilor de soluționare a problemelor șomajului, sărăciei și excluziunii sociale, care afectează în special femeile, mai ales femeile din medii defavorizate, punând un accent special pe sustenabilitatea și calitatea locurilor de muncă, pe drepturi și servicii publice de bună calitate care să asigure incluziunea socială, în special în domeniile educației, serviciilor medicale, îngrijirii copiilor, îngrijirii persoanelor care au nevoie de sprijin, transportului public și serviciilor sociale; invită statele membre să îmbunătățească investițiile publice în serviciile de îngrijire și să monitorizeze calitatea, costurile pentru beneficiari și accesibilitatea acestora;

Amendamentul    13

Propunere de rezoluție

Punct nou

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

subliniază că șomajul, sărăcia și excluziunea socială sunt extrem de îngrijorătoare, în special în rândul femeilor; subliniază, prin urmare, că este important ca Semestrul european să continue să se concentreze asupra asigurării unei creșteri inteligente, sustenabile și incluzive, cu o mai bună coordonare între politicile naționale și cele ale UE, în vederea creării unor locuri de muncă de calitate în UE, tratând astfel problema disparităților de gen în materie de angajare, remunerare și pensii;

Amendamentul    14

Propunere de rezoluție

Punct nou

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

își exprimă îngrijorarea cu privire la segregarea verticală și orizontală de pe piața forței de muncă a Uniunii, la disparitățile de gen în remunerații și pensii, precum și la numărul redus de femei implicate în procesele decizionale; subliniază că rata de încadrare în muncă a femeilor este, în continuare, mai scăzută decât a bărbaților; subliniază că decalajul ocupațional este foarte ridicat în cazul mamelor și al femeilor cu responsabilități de îngrijire;

Amendamentul    15

Propunere de rezoluție

Punct nou

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

invită Comisia și statele membre să monitorizeze participarea femeilor pe piața muncii în funcție de numărul orelor lucrate pe zi, de tipurile de contract și de gradul de independență financiară a femeilor, precum și să combată, pe această bază, sărăcia în rândul femeilor; solicită o creștere a salariului minim care să ofere cel puțin un venit de subzistență, adoptarea unor măsuri obligatorii pentru transparența salariilor și efectuarea unor audituri salariale la nivelul întreprinderilor, pentru a realiza egalitatea de remunerare pentru muncă egală și muncă de valoare egală în toate sectoarele și profesiile; solicită, în plus, statelor membre să deblocheze Directiva privind femeile în consiliile de administrație; solicită insistent Consiliului să ajungă rapid la un acord cu privire la propunerea de directivă privind un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată, inclusiv cu privire la servicii de îngrijire a copiilor egalitare și accesibile pentru părinții și îngrijitorii care lucrează, pentru a le permite o mai bună reconciliere a vieții private cu cea profesională;

Amendamentul    16

Propunere de rezoluție

Punct nou

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

subliniază importanța monitorizării numărului de tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) ca procent din populația totală cu vârsta între 15 și 24 de ani, printre alți indicatori auxiliari, și subliniază că trebuie să se acorde o atenție specială femeilor și fetelor tinere, întrucât există o diferență considerabilă între sexe în ceea ce privește proporția NEET în această grupă de vârstă;

Amendamentul    17

Propunere de rezoluție

Punct nou

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

invită statele membre să își intensifice eforturile de îmbunătățire a competențelor digitale de care au nevoie cetățenii pe piața muncii, cu un accent deosebit pe reducerea la minimum a disparităților de gen în acest domeniu; subliniază necesitatea stringentă de a îmbunătăți formarea și a crește angajarea femeilor în sectoarele TIC, precum și de a le facilita accesul la poziții de nivel înalt;

Amendamentul    18

Propunere de rezoluție

Punct nou

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

solicită politici de susținere a spiritului antreprenorial al femeilor, care să le faciliteze accesul la finanțare și la oportunități de afaceri, oferind cursuri de formare adaptate și stabilind măsuri pentru reconcilierea vieții profesionale cu viața privată;

Amendamentul    19

Propunere de rezoluție

Punct nou

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

invită Comisia să facă o evaluare a impactului de gen al reformelor structurale realizate până în prezent și sugerează implicarea mai îndeaproape a Institutului European pentru Egalitatea de Gen în toate etapele semestrului european;

Amendamentul    20

Propunere de rezoluție

Punct nou

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

invită încă o dată comisarul (comisarii) responsabil(i) la o discuție anuală cu Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen pe tema egalității de gen în cadrul analizei anuale a creșterii;


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

26.2.2019

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

35

9

3

Membri titulari prezenți la votul final

Pervenche Berès, Esther de Lange, Markus Ferber, Jonás Fernández, Giuseppe Ferrandino, Sven Giegold, Roberto Gualtieri, Brian Hayes, Gunnar Hökmark, Cătălin Sorin Ivan, Petr Ježek, Othmar Karas, Wolf Klinz, Werner Langen, Bernd Lucke, Olle Ludvigsson, Ivana Maletić, Gabriel Mato, Alex Mayer, Bernard Monot, Luděk Niedermayer, Stanisław Ożóg, Ralph Packet, Dariusz Rosati, Pirkko Ruohonen-Lerner, Anne Sander, Molly Scott Cato, Pedro Silva Pereira, Peter Simon, Theodor Dumitru Stolojan, Paul Tang, Ramon Tremosa i Balcells, Ernest Urtasun, Marco Valli, Tom Vandenkendelaere, Babette Winter, Sotirios Zarianopoulos

Membri supleanți prezenți la votul final

Eric Andrieu, Nessa Childers, Bas Eickhout, Sophia in ‘t Veld, Jeppe Kofod, Aleksejs Loskutovs, Thomas Mann, Lieve Wierinck

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Ole Christensen, Danilo Oscar Lancini


VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ

35

+

ALDE

Sophia in 't Veld, Petr Ježek, Wolf Klinz, Ramon Tremosa i Balcells, Lieve Wierinck

NI

Cătălin Sorin Ivan

PPE

Markus Ferber, Brian Hayes, Gunnar Hökmark, Othmar Karas, Esther de Lange, Werner Langen, Aleksejs Loskutovs, Ivana Maletić, Thomas Mann, Gabriel Mato, Luděk Niedermayer, Dariusz Rosati, Anne Sander, Theodor Dumitru Stolojan, Tom Vandenkendelaere

S&D

Eric Andrieu, Pervenche Berès, Nessa Childers, Ole Christensen, Jonás Fernández, Giuseppe Ferrandino, Roberto Gualtieri, Jeppe Kofod, Olle Ludvigsson, Alex Mayer, Pedro Silva Pereira, Peter Simon, Paul Tang, Babette Winter

9

-

ECR

Bernd Lucke

EFDD

Bernard Monot, Marco Valli

ENF

Danilo Oscar Lancini

NI

Sotirios Zarianopoulos

VERTS/ALE

Bas Eickhout, Sven Giegold, Molly Scott Cato, Ernest Urtasun

3

0

ECR

Stanisław Ożóg, Ralph Packet, Pirkko Ruohonen-Lerner

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Ultima actualizare: 8 martie 2019Notă juridică