Procedură : 2018/2279(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0160/2019

Texte depuse :

A8-0160/2019

Dezbateri :

PV 14/03/2019 - 6
CRE 14/03/2019 - 6

Voturi :

CRE 14/03/2019 - 11.19
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2019)0220

RAPORT     
PDF 258kWORD 84k
4.3.2019
PE 632.977v01-00 A8-0160/2019

Raportul anual strategic privind punerea în aplicare și realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD)

(2018/2279(INI))

Comisia pentru dezvoltare

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

Raportori: Eleni Theocharous, Francesc Gambús

(Procedura reuniunilor comune ale comisiilor – articolul 55 din Regulamentul de procedură)

AMENDAMENTE
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

Raportul anual strategic privind punerea în aplicare și realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD)

(2018/2279(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluția Organizației Națiunilor Unite intitulată „Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă”, adoptată la Summitul ONU privind dezvoltarea durabilă la 25 septembrie 2015, la New York,

–  având în vedere Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (CCONUSC), Acordul de la Paris, adoptat la cea de a 21-a Conferință a părților (COP 21) de la Paris la 12 decembrie 2015 și contribuțiile preconizate stabilite la nivel național (CPSN) ale UE și statelor sale membre, transmise CCONUSC la 6 martie 2015 de către Letonia și Comisia Europeană,

–  având în vedere cea de-a treia Conferință internațională privind finanțarea pentru dezvoltare, desfășurată în perioada 13-16 iulie 2015 la Addis Abeba,

–  având în vedere articolul 208 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere articolul 7 din TFUE, care reafirmă că UE „asigură coerența între diferitele sale politici și acțiuni, ținând seama de ansamblul obiectivelor Uniunii”,

–  având în vedere Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei Europene din 7 iunie 2017, intitulată „Noul Consens european privind dezvoltarea — Lumea noastră, demnitatea noastră, viitorul nostru”(1),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 22 noiembrie 2016 intitulată „Următorii pași către un viitor european durabil. Acțiunea europeană pentru durabilitate”(COM(2016)0739),

–  având în vedere documentul de reflecție al Comisiei intitulat „Către o Europă durabilă până în 2030”, publicat la 30 ianuarie 2019,

–  având în vedere platforma multipartită la nivel înalt privind obiectivele ONU de dezvoltare durabilă și contribuția comună a acesteia din 11 octombrie 2018, care recomandă ca UE să elaboreze și să pună în practică o strategie globală vizionară și transformatoare pentru o Europă durabilă în 2030, care să orienteze toate politicile și programele UE și care să includă atât obiective intermediare, cât și obiective pe termen lung și să elaboreze viziunea UE pentru o Europă durabilă dincolo de Agenda 2030,

–  având în vedere Raportul UE din 2019 privind coerența politicilor în favoarea dezvoltării, publicat la 28 ianuarie 2019,

–  având în vedere Programul general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2020 intitulat „O viață bună, în limitele planetei noastre”(2),

–  având în vedere rezoluția sa din 19 mai 2015 referitoare la finanțarea pentru dezvoltare(3),

–  având în vedere rezoluția sa din 12 mai 2016 referitoare la acțiunile subsecvente Agendei 2030 și la evaluarea acesteia(4),

–  având în vedere rezoluția sa din 7 iunie 2016 referitoare la raportul UE pentru 2015 privind coerența politicilor în favoarea dezvoltării(5),

–  având în vedere rezoluția sa din 22 noiembrie 2016 referitoare la creșterea eficacității cooperării pentru dezvoltare(6),

–  având în vedere rezoluția sa din 6 iulie 2017 referitoare la acțiunea UE pentru sustenabilitate(7),

–  având în vedere rezoluția sa din 14 martie 2018 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: analiza anuală a creșterii pentru 2018(8),

–  având în vedere Rezoluția sa din 3 iulie 2018 referitoare la încălcarea drepturilor popoarelor indigene în lume, inclusiv acapararea de terenuri(9),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 20 iunie 2017 privind „Răspunsul UE la Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă” (10502/17),

–  având în vedere propunerea Comisiei Europene din 30 mai 2018 de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul social european Plus (FSE+)(COM(2018)0382),

–  având în vedere Pilonul european al drepturilor sociale,

–  având în vedere declarația comună din 20 noiembrie 2018 a Organizației Mondiale a Sănătății și a Parlamentului European intitulată „Uniți pentru a accelera progresele în direcția îndeplinirii obiectivelor de dezvoltare durabilă legate de sănătate - nimeni trebuie lăsat în urmă”,

–  având în vedere raportul de monitorizare din 2018 al Eurostat privind progresele înregistrate în vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă în contextul UE,

–  având în vedere Strategia Europa 2020,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 19 septembrie 2018 intitulat „Indicatori mai adecvați pentru evaluarea obiectivelor de dezvoltare durabilă — contribuția societății civile”,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 18 octombrie 2018 (EUCO 13/18), în care se afirmă că UE și statele sale membre își mențin angajamentul ferm față de Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și față de punerea în aplicare a acesteia și în care Consiliul European salută intenția Comisiei de a publica, în 2018, documentul său de reflecție, care ar trebui să deschidă calea către adoptarea în 2019 a unei strategii cuprinzătoare de punere în aplicare,

–  având în vedere prioritățile UE în cadrul Organizației Națiunilor Unite și pentru cea de a 73-a Adunare Generală a Organizației Națiunilor Unite (septembrie 2018 - septembrie 2019), adoptate de Consiliu la 25 iunie 2018,

–  având în vedere contribuția platformei multipartite privind obiectivele de dezvoltare durabilă la documentul de reflecție al Comisiei intitulat „Către o Europă durabilă până în 2030”, publicat la 12 octombrie 2018,

–  având în vedere Pactul mondial privind migrația și Pactul mondial privind refugiații din 2018,

–  având în vedere Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre în perioada 2015-2030, adoptat la 18 martie 2015 de statele membre ale ONU în cadrul celei de a Treia Conferințe Mondiale a ONU privind reducerea riscului de dezastre,

–  având în vedere comunicatul comun al Uniunii Europene și Organizației Națiunilor Unite din 27 septembrie 2018, intitulat „Un parteneriat reînnoit pentru dezvoltare”(10),

–  având în vedere comunicatul comun prezentat în urma celei de a treia Reuniuni trilaterale între Uniunea Africană, Uniunea Europeană și ONU, care a avut loc la New York, la 23 septembrie 2018(11),

–  având în vedere declarația de presă comună UE-ONU din 23 septembrie 2018(12),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere deliberările comune ale Comisiei pentru dezvoltare și ale Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, în temeiul articolului 55 din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare și al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A8-0160/2019),

A.  întrucât Agenda 2030 are un potențial de transformare și stabilește obiective universale, ambițioase, cuprinzătoare, indivizibile și interconectate care au ca scop eradicarea sărăciei, combaterea inegalităților tot mai adânci și a discriminării, promovarea prosperității, durabilității, responsabilității față de mediu, incluziunii sociale, egalității de gen și respectului pentru drepturile omului, precum și coeziunea economică, socială și teritorială și consolidarea păcii și a securității; întrucât intervenția imediată, la toate nivelurile, alături de o strategie eficace de implementare, monitorizare și un mecanism de revizuire la nivel european sunt esențiale pentru realizarea ODD;

B.  întrucât Agenda 2030 și ODD reprezintă o viziune ambițioasă pentru o lume mai prosperă, mai incluzivă și mai rezilientă; întrucât Agenda 2030 se bazează pe valorile fundamentale ale Uniunii: democrația, participarea, buna guvernare, justiția socială, solidaritatea, sustenabilitatea și respectarea statului de drept și a drepturilor omului, în UE, în statele sale membre și în întreaga lume; întrucât, prin urmare, eforturile pentru realizarea ODD-urilor urmează în mod natural planurile Uniunii de a construi un viitor mai bun, mai sănătos și mai sustenabil pentru Europa, care ar trebui să se numere printre prioritățile strategice ale UE;

C.  întrucât Agenda 2030 și realizarea ODD reprezintă o provocare; întrucât cele 17 obiective și cele 169 de ținte de acțiune impun coordonarea între UE și statele sale membre, Parlamentul European și parlamentele naționale și o abordare bazată pe guvernarea pe mai multe niveluri, care presupune, la rândul ei, o implicare activă și largă a cetățenilor, a societății civile și a sectorului privat;

D.  întrucât implicarea partenerilor sociali în Agenda 2030 și în ODD a fost esențială încă de la început, promovând integrarea unor priorități precum munca decentă, combaterea inegalităților și participarea societății civile; întrucât participarea lor activă în procesul de evaluare a progreselor și a implementării are o importanță capitală;

E.  întrucât Comisia nu a elaborat încă o strategie cuprinzătoare pentru realizarea Agendei 2030, care să includă domenii de politică internă și externă ale UE, cu un calendar detaliat până în 2030, și obiective și măsuri concrete, după cum au solicitat Parlamentul European, Consiliul și Consiliul European, și nici nu a integrat ODD, ca un cadru global, în Orientările privind o mai bună legiferare publicate în 2017; întrucât sunt necesari indicatori și criterii de referință comune pentru a măsura și a monitoriza sistematic aplicarea unei astfel de strategii și pentru a identifica deficiențele, atât în prezent, cât și în viitor;

F.  întrucât sustenabilitatea și tranziția către o economie climatic neutră, circulară și incluzivă social sunt esențiale pentru creșterea pe termen lung și competitivitatea UE, care sunt posibile numai dacă limitele planetei noastre sunt întru totul respectate;

G.  întrucât Consensul european privind dezvoltarea recunoaște faptul că coerența politicilor în favoarea dezvoltării (CPD) reprezintă o parte fundamentală a contribuției UE la realizarea ODD și că dezvoltarea durabilă implică o abordare politică holistică și orizontală, fiind în cele din urmă o chestiune de guvernanță care trebuie să fie realizată în parteneriat cu toate părțile interesate și la toate nivelurile; întrucât implementarea eficientă a CPD este esențială pentru realizarea Agendei 2030;

H.  întrucât cadrul de politică și de guvernanță al UE include deja un anumit număr de obiective de politică, criterii de referință și indicatori cu sau fără caracter obligatoriu, de exemplu în domeniul bugetar, social, energetic și climatic, fără a se baza însă pe o strategie tematică cuprinzătoare, coerentă și unitară;

I.  întrucât pentru realizarea Agendei 2030 pentru dezvoltarea durabilă este nevoie de o creștere a nivelului de conștientizare în rândul cetățenilor;

J.  întrucât evaluările ex-ante și ex-post sunt instrumente esențiale pentru a evita ca politicile UE să aibă un impact negativ asupra dezvoltării durabile, în special asupra țărilor în curs de dezvoltare, precum și pentru a maximiza impactului lor pozitiv; întrucât evaluările și revizuirile ar trebui publicate pentru a asigura transparența și responsabilitatea depline;

K.  întrucât Agenda 2030 are caracter universal și ar trebui pusă în aplicare în toate țările; întrucât principiul universalității impune ca fiecare țară să ia în considerare impactul acțiunilor sale în raport cu celelalte, pentru a asigura coerența politicilor în favoarea dezvoltării, ceea ce, date fiind complexitatea și fragmentarea politicilor UE, reprezintă o provocare majoră pentru Uniune;

L.  întrucât, conform celui de al 7-lea Program de acțiune pentru mediu (PAM), Comisia trebuie să evalueze impactul de mediu, într-un context global, al consumului de produse alimentare și nealimentare în Uniune;

M.  întrucât Parteneriatul mondial pentru o cooperare eficace în scopul dezvoltării (GPEDC) ar putea juca un rol important în aspectele bazate pe dovezi ale monitorizării și răspunderii în ceea ce privește principiile eficacității pentru realizarea ODD și în sprijinirea punerii în aplicare a acestora într-un grad cât mai mare de către toți actorii de la nivel național; întrucât GPEDC trebuie să prevadă căi de cooperare clar definite pentru anumiți actori din domeniul dezvoltării care nu fac parte din țările donatoare ale OCDE, precum donatorii emergenți, organizațiile societății civile, filantropii privați, instituțiile financiare și întreprinderile private;

N.  întrucât finanțarea acordată ODD reprezintă o provocare enormă care nu impune doar un angajament politic ferm din partea UE și a statelor sale membre, ci și un parteneriat mondial ferm și utilizarea tuturor formelor de finanțare (din surse interne, internaționale, publice, private și inovatoare); întrucât finanțarea privată este esențială, dar nu ar trebui să înlocuiască finanțarea publică;

O.  întrucât realizarea ODD nu depinde doar de un nivel suficient de finanțare, ci și de acțiunile nefinanciare, astfel cum sunt recunoscute în Agenda 2030;

P.  întrucât mobilizarea eficientă a resurselor interne este un factor indispensabil pentru îndeplinirea obiectivelor Agendei 2030; întrucât în special țările în curs de dezvoltare sunt afectate de evaziunea fiscală și de evitarea obligațiilor fiscale de către întreprinderi;

Q.  întrucât disparitatea de gen, schimbările climatice, diminuarea resurselor, pierderea biodiversității, insecuritatea alimentară, poluarea aerului și creșterea strămutării forțate a populației reprezintă unele dintre provocările foarte complexe cu care se confruntă în prezent civilizația noastră; întrucât acestea sunt provocări interconectate, pentru care este necesară o reacție holistică; întrucât Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a ONU este un instrument fundamental pentru contracararea acestor provocări globale într-un mod integrat și holistic;

R.  întrucât articolul 208 din TFUE prevede că obiectivul principal al politicii de cooperare pentru dezvoltare îl reprezintă reducerea și, pe termen lung, eradicarea sărăciei;

S.  întrucât Forumul politic la nivel înalt pentru dezvoltare durabilă al Organizației Națiunilor Unite (HLPF) se va reuni la nivel înalt, sub egida Adunării Generale a ONU, în septembrie 2019, pentru a evalua implementarea Agendei 2030 în ansamblu, analizând în mod global progresele înregistrate în toate ODD; se va reuni la nivel ministerial în iulie 2019, pentru a evalua progresele realizate pentru ODD 4 (educația de calitate), 8 (munca decentă și creșterea economică), 10 (reducerea inegalităților), 13 (măsuri climatice), 16 (pace, justiție și instituții puternice) și 17 (parteneriate pentru obiective); ulterior, se va reuni anual pentru a evalua progresele realizate în privința obiectivelor neanalizate în evaluarea tematică din 2019;

T.  întrucât reuniunea la nivel înalt a Adunării Generale a ONU privind ODD oferă UE și statelor sale membre ocazia de a-și prezenta în mod cuprinzător progresele în realizarea Agendei 2030 și a ODD;

U.  întrucât, în cadrul procesului de monitorizare și evaluare a Agendei 2030 în cadrul ONU, UE nu și-a manifestat întotdeauna unitatea atunci când și-a exprimat votul, în special în domeniul sănătății sexuale și reproductive și al drepturilor aferente;

V.  întrucât HLPF oferă un spațiu adecvat pentru ca UE și statele sale membre să își revizuiască progresele în realizarea Agendei 2030 prin intermediul evaluărilor naționale voluntare (ENV) și să aibă un rol de lider, ca cel mai mare furnizor de ajutor oficial pentru dezvoltare (AOD) și ca forță motrice în politicile de mediu; întrucât VNR realizate sunt utilizate pentru a evalua progresele ODD și pentru a semnala lacunele și provocările actuale;

W.  întrucât AOD poate juca un rol esențial în realizarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, - în special în țările cu venituri mici și în combaterea sărăciei extreme și a inegalităților - dacă respectă principiile eficacității dezvoltării, și anume aproprierea procesului la nivel de țară, transparența și responsabilitatea, axarea pe rezultate și incluziunea;

X.  întrucât principiul de „a nu lăsa pe nimeni în urmă” este elementul central al Agendei 2030; întrucât, în 2017, aproximativ 22,5 % din populația UE era în continuare expusă riscului de sărăcie și excluziune socială, iar 6,9 % dintre europeni se confruntau încă cu lipsuri materiale grave(13); întrucât inegalitățile au consecințe sociale multiple, precum decalajele mari de confort și calitate a vieții, inclusiv în ceea ce privește oportunitățile profesionale și serviciile medicale;

Y.  întrucât în Uniune există un nivel constant ridicat al sărăciei în rândul copiilor și al excluziunii sociale (26,4 % în 2017); întrucât Pilonul european al drepturilor sociale prevede că copiii au dreptul la protecție împotriva sărăciei, iar copiii care provin din medii defavorizate au dreptul la măsuri specifice de creștere a egalității de șanse; întrucât investițiile în copii de la vârste fragede le aduc beneficii semnificative și copiilor, și societății în ansamblu și sunt necesare pentru a întrerupe cercul vicios al dezavantajelor cu care se confruntă în primii ani;

Z.  întrucât în ultimii cinci ani, UE a progresat în aproape toate ODD, șapte dintre cele de state membre ale UE-27 numărându-se printre primele 10 din clasamentul indicelui de dezvoltare durabilă la nivel mondial și toate statele membre ale UE-27 se află în top 50 (din 156)(14); întrucât unele state membre sunt deja în curs de a implementa ODD; întrucât, cu toate acestea, UE nu dispune încă de o strategie de implementare pentru ODD;

AA.  întrucât inegalitatea ridicată și în creștere între țări și în interiorul țărilor poate avea un cost social și economic semnificativ; întrucât inegalitatea este în contradicție evidentă cu obiectivul dezvoltării durabile;

AB.  întrucât îmbunătățirea legiferării a fost menționată explicit într-o comunicare a Comisiei ca fiind una dintre modalitățile de a integra mai bine dezvoltarea durabilă în toate politicile UE(15);

AC.  întrucât documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 19 iulie 2018 privind combaterea HIV/SIDA, a hepatitei virale și a tuberculozei în Uniunea Europeană și în țările învecinate (SWD(2018)0387) evidențiază deficiențele și limitările în ceea ce privește datele de supraveghere în cazul hepatitei virale, ceea ce face dificilă evaluarea acțiunilor pe care statele membre ale UE trebuie să le întreprindă pentru a realiza nivelul impus de ODD;

AD.  întrucât Cartea albă privind viitorul Europei a Comisiei de la 1 martie 2017 (COM(2017)2025) nu a inclus dezvoltarea durabilă și Agenda 2030 ca viziune sau mesaj pentru viitorul UE;

AE.  întrucât, în raportul său intitulat „Progrese pentru toți copiii în era ODD”, publicat în martie 2018, UNICEF a constatat o lipsă alarmantă de date în 64 de țări, precum și progrese insuficiente în direcția realizării ODD în cazul altor 37 de țări; întrucât mai mult de jumătate de miliard de copii locuiesc în țări care nu reușesc să măsoare progresul realizării ODD;

AF.  întrucât munca decentă constituie baza unei creșteri echitabile și incluzive și un vector al dezvoltării și progresului social; întrucât, împreună cu protecția socială pentru persoanele care nu își pot găsi un loc de muncă sau cele care se află în incapacitate de muncă, munca decentă diminuează inegalitatea și are o influență majoră asupra progresului social și economic;

Poziția de lider a Europei în ceea ce privește valorile universale într-un cadru multilateral pentru oameni, planetă și prosperitate

1.  subliniază faptul că provocările globale complexe cu care se confruntă lumea necesită un răspuns holistic și integrat pe care Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă are potențialul de a-l oferi;

2.  subliniază că obiectivul Agendei 2030 este de a asigura o calitate mai bună a vieții pentru toți, respectând limitele planetei, și o lume echitabilă, nelăsând pe nimeni în urmă; subliniază că cei patru piloni majori ai dezvoltării durabile (social, ecologic, economic și al guvernării), trebuie luați în mod global în considerare pentru a realiza obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD); subliniază faptul că dezvoltarea durabilă este un obiectiv fundamental al Uniunii, conform articolului 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), și ar trebui să joace un rol central în dezbaterea privind viitorul Europei; subliniază, de asemenea, că implementarea ODD ar trebui să ducă la o schimbare de paradigmă și să devină modelul economic general pe termen lung al UE, care să succeadă actualei Strategii Europa 2020;

3.  subliniază faptul că realizarea Agendei 2030 este strâns legată de valorile și interesele europene și reprezintă o inovație importantă, care ar putea revigora ordinea mondială, pe baza multilateralismului și a cooperării internaționale;

4.  reamintește necesitatea de a defalca în mod sistematic datele privind toți indicatorii relevanți aferenți tuturor obiectivelor și țintelor în funcție de gen și pe baza altor caracteristici;

5.  subliniază că Uniunea ar trebui să își reînnoiască angajamentul de a fi un lider mondial în punerea în aplicare a Agendei 2030 și a ODD, împreună cu statele sale membre și autoritățile lor locale și regionale, în conformitate cu principiul subsidiarității și în strânsă cooperare cu partenerii săi internaționali; reamintește că angajamentul politic al UE ar trebui să se reflecte în cadrul financiar multianual (CFM) 2021-2027; subliniază că Agenda 2030 trebuie să catalizeze în continuare o abordare coordonată între acțiunea internă și externă a UE și celelalte politici ale sale, precum și coerența instrumentelor sale de finanțare, pentru o reacție și un angajament globale în vederea creșterii și dezvoltării durabile;

6.  insistă asupra faptului că punerea în aplicare a ODD implică o cooperare eficientă la nivel european, național, regional și local, respectând principiile subsidiarității și proporționalității; subliniază rolul important al consiliilor consultative pentru mediu și dezvoltare durabilă în cadrul acestei cooperări și consideră că implicarea lor la toate nivelurile de guvernare ar trebui consolidată;

7.  salută faptul că multe state membre și țări partenere din afara UE au făcut eforturi considerabile pentru a concepe mecanisme și strategii de implementare a ODD și pentru a le integra în politicile și cadrele lor de guvernare; invită statele membre care nu au dezvoltat încă acest tip de mecanisme să facă acest lucru; subliniază că, ajutând și încurajând țările terțe să întreprindă acțiuni similare, UE contribuie la crearea unui mediu echitabil; recunoaște că sunt necesare în continuare îmbunătățiri la nivelul UE;

8.  invită Comisia și statele membre să asigure o abordare orizontală a ODD în cadrul politicilor lor;

9.  recunoaște că, în 2015, toate țările europene, atât din UE, cât și din afara UE, s-au angajat să participe la Agenda 2030; consideră că, în contextul dezbaterii privind viitorul Europei, ar trebui luată în considerare elaborarea unui cadru paneuropean pentru realizarea ODD-urilor la nivelul statelor membre ale UE și SEE, al semnatarilor acordurilor de asociere ale UE, al țărilor candidate la UE și, în urma retragerii sale, la nivelul Regatului Unit; subliniază importanța promovării dezbaterilor parlamentare la toate nivelurile;

10.  salută documentul de reflecție al Comisiei, intitulat „Către o Europă durabilă până în 2030”, care stabilește trei scenarii pentru modul în care UE ar putea să realizeze ODD; este în favoarea primului scenariu, care propune o strategie globală pentru implementarea ODD de către UE și statele membre; consideră că, în ceea ce privește viitorul Europei, calea de urmat pentru binele și prosperitatea cetățenilor și a planetei este o Europă sustenabilă;

11.  regretă faptul că Comisia nu a elaborat încă o strategie integrată și holistică de punere în aplicare a ODD;

12.  subliniază importanța AOD ca instrument esențial pentru eradicarea sărăciei și reamintește angajamentele UE și ale statelor membre în această privință, inclusiv cel de a cheltui 0,7 % din venitul național brut (VNB) pentru AOD, alocând între 0,15% și 0,20 % din AOD/VNB țărilor cel mai puțin dezvoltate; invită UE și statele sale membre să se reangajeze fără întârziere pentru obiectivul de 0,7 % din AOD/VNB și să majoreze treptat AOD pentru a atinge acest obiectiv, cu un calendar clar; invită statele membre să stabilească planuri de acțiune anuale verificabile pentru realizarea obiectivelor individuale în materie de AOD; subliniază că, având în vedere faptul că UE și statele membre au o responsabilitate comună în ceea ce privește realizarea obiectivului de 0,7 % AOD/VNB, statele membre sunt responsabile atât în fața parlamentelor naționale, cât și în fața Parlamentului European;

13.  recunoaște că beneficiile în materie de sănătate trebuie protejate și că progresul trebuie accelerat pentru a atinge ODD; afirmă că, deși lumea a făcut progrese remarcabile pe mai multe planuri în ceea ce privește sănătatea, rămân încă multe provocări, printre eliminarea disparităților în materie de sănătate dintre populațiile din țările stabile și cele care trăiesc în medii fragile și vulnerabile, precum și a disparitățile în materie de sănătate din interiorul țărilor;

14.  recunoaște că Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a consolidat sănătatea mondială ca prioritate politică; afirmă că sănătatea populației este esențială pentru dezvoltarea durabilă - pentru eradicarea sărăciei, promovarea unor societăți pașnice și incluzive și protecția mediului; insistă asupra faptului că sănătatea atât un rezultat, cât și un indicator al progresului, care reflectă succesul multor obiective și ale Agendei 2030 în ansamblu;

15.  subliniază că, în ansamblu, UE a reușit să-și reducă propriile emisii de gaze cu efect de seră și să le decupleze de creșterea economică, contribuind astfel semnificativ la efortul global, luând în considerare și emisiile încorporate în importurile și exporturile UE(16); constată, cu toate acestea, că sunt necesare mai multe eforturi, atât la nivelul UE, cât și la nivel mondial;

Consolidarea acțiunilor strategice și comune ale UE în vederea atingerii obiectivelor globale

16.  invită Comisia să efectueze o analiză aprofundată a lacunelor din politicile actuale și din aplicarea lor, pentru a identifica zonele critice de sinergie și incoerență; invită Comisia să identifice clar și rapid măsurile care trebuie luate până în 2030 în ceea ce privește politicile, legislația, statisticile și colectarea datelor dezagregate, guvernanța și implementarea, pentru a stabili o strategie cuprinzătoare pentru realizarea Agendei 2030 până la sfârșitul anului 2019;

17.  invită Comisia să elaboreze o strategie ambițioasă, globală și atotcuprinzătoare pentru implementarea Agendei 2030, care să integreze pe deplin ODD în politicile și guvernanța UE și să ofere orientări atât instituțiilor UE, cât și statelor membre pentru aplicarea, monitorizarea și analiza Agendei 2030, precum și să prezinte o foaie de parcurs sintetică și detaliată cu termene și obiective concrete; solicită Comisiei să se asigure că această strategie ia în considerare interconexiunile ODD;

18.  invită Comisia să își consolideze colaborarea cu ONU și solicită statelor membre ale UE să susțină reforma actuală a organizației, astfel încât aceasta să fie întru totul capabilă să implementeze Agenda 2030;

19.  reamintește că toate ODD sunt relevante pentru respectarea drepturilor copiilor; subliniază importanța punerii în aplicare a orientărilor UE pentru promovarea și protecția drepturilor copiilor în contextul relațiilor externe ale UE; solicită Comisiei să monitorizeze și să prezinte rapoarte referitoare la progresele în materie de drepturi ale copiilor în cadrul programelor externe ale UE;

20.  solicită Comisiei, ca fundament esențial al edificării unei Europe sustenabile, să preia inițiativa pentru dezvoltarea unui model sustenabil de producție și consum al produselor alimentare, care să protejeze și să elimine presiunile sistemelor alimentare asupra sănătății și mediului și să creeze avantaje economice pentru fermieri, întreprinderi și cetățeni;

21.  invită Comisia să acționeze, în colaborare cu actorii majori de la toate nivelurile, în vederea asigurării sănătății și promovării binelui tuturor, de toate vârstele, în special pentru ca serviciile medicale să fie mai accesibile, mai abordabile, mai eficiente și mai sustenabile, precum și în vederea tratării factorilor de risc ai bolilor netransmisibile într-un mod mai cuprinzător, prin schimburi de bune practici și consolidarea capacității de prevenire și control al riscurilor pentru sănătate la nivel mondial, cum ar fi rezistența la antimicrobiene;

22.  invită Comisia să alinieze politicile, abordările și metodologiile de programare, de finanțare și operaționale la cele ale ONU și ale partenerilor săi, în măsura în care acest lucru poate îmbunătăți eficiența și eficacitatea, pentru a crește eficacitatea în ceea ce privește o serie de priorități comune – precum egalitatea de gen și sănătatea reproducerii, sănătatea maternă, a nou-născuților, a copiilor și a adolescenților, schimbările climatice și mediul, combătând inegalitățile și sărăcia;

23.  subliniază că justiția și transparența fiscale, combaterea evitării obligațiilor fiscale și a evaziunii, eradicarea fluxurilor financiare ilicite și a paradisurilor fiscale și creșterea mobilizării resurselor interne sunt esențiale pentru finanțarea Agendei 2030; își reiterează solicitarea de a evalua efectul de propagare al politicilor fiscale naționale și ale UE asupra țărilor în curs de dezvoltare, asigurând astfel coerența politicilor în favoarea dezvoltării;

24.  subliniază importanța abordării inegalităților sociale și economice și a promovării egalității de gen la nivelul UE și la nivel mondial; reamintește principiul fundamental al Agendei 2030, de „a nu lăsa pe nimeni în urmă”; solicită, prin urmare, Comisiei să acorde o atenție deosebită celor mai marginalizate și vulnerabile categorii ale societății, favorizând astfel incluziunea deplină;

25.  solicită Comisiei să promoveze lanțurile valorice globale durabile prin introducerea unor sisteme de diligență pentru companii, punând accentul pe întregul lanț de aprovizionare al acestora, ceea ce ar încuraja societățile să investească mai responsabil și ar stimula o punere în aplicare mai eficientă a capitolelor referitoare la sustenabilitate în cadrul acordurilor de liber schimb, inclusiv în ceea ce privește lupta împotriva corupției, transparența, măsurile împotriva evitării obligațiilor fiscale și conduita profesională responsabilă;

26.  consideră că ODD ar trebui să se afle în centrul strategiei UE pentru dezvoltare durabilă și creștere incluzivă; subliniază necesitatea de a stabili în mod clar indicatori, criterii de referință și ținte comune, de a estima cât mai rămâne de făcut până la îndeplinirea obiectivelor generale și a celor concrete și de a stabili acțiunile necesare pentru atingerea lor și mijloacele prin care vor fi realizate; subliniază că strategia UE 2030 ar trebui, de asemenea, să precizeze momentul și modul în care Uniunea va efectua evaluări ale impactului asupra dezvoltării durabile, pentru a remedia lacunele existente, a reorienta politicile actuale și a elabora noi propuneri legislative sau a modifica legislația Uniunii, luând totodată măsuri pentru coerență și coordonare atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre; solicită, prin urmare, Comisiei și Consiliului, în toate configurațiile sale, să ia aceste măsuri fără întârziere;

27.  consideră că Semestrul european ar trebui să implice Parlamentul și să fie aliniat la Agenda 2030, precum și că ar trebui inclus în proces o verificare a durabilității; solicită, prin urmare, Comisiei să continue adaptarea procesului Semestrului european; subliniază că pentru aceasta ar fi necesar, în special, ca Semestrul european să ia în considerare toate dimensiunile ODD, de o manieră aprofundată;

28.  subliniază necesitatea unei identificări clare a măsurilor de luat la fiecare nivel de guvernanță pentru realizarea obiectivelor generale și concrete, respectând principiul subsidiarității; solicită stabilirea unor parcursuri clare și coerente de dezvoltare sustenabilă la nivelurile corespunzătoare (național, subnațional, local) în statele membre care încă nu au făcut acest lucru; subliniază că Comisia ar trebui să ofere orientări în acest proces, pentru o abordare coerentă; solicită o abordare pe mai multe niveluri pentru a asigura un nivel mai bun de înțelegere, angajamente ambițioase și partajarea răspunderii pentru implementarea ODD;

29.  salută publicarea celui de-al doilea raport de monitorizare al Eurostat privind dezvoltarea durabilă în UE, care reprezintă un pas înainte către crearea unui mecanism de monitorizare de sine stătător al UE; regretă faptul că raportul nu oferă o evaluare a impactului legislației UE asupra țărilor terțe și o evaluare a decalajului care există între rezultatele actuale și atingerea țintelor și a obiectivelor;

30.  subliniază că Comisia trebuie să dezvolte un cadru de monitorizare, responsabilitate și revizuire integrat, eficient și participativ pentru realizarea și integrarea ODD și a Agendei 2030, care să fie în concordanță cu Cadrul de indicatori la nivel global al ONU și care să cuprindă informații și datele defalcate importante la nivel național și subnațional, recunoscând, în același timp, că Eurostat nu poate identifica singur, în mod exhaustiv, toate dimensiunile progresului către ODD; subliniază că trebuie luate în considerare efectele de propagare și caracterul interconectat și indivizibil al obiectivelor și solicită ca Eurostat să fie mandatat și să raporteze sistematic cu privire la performanța în privința ODD a fiecărui stat membru, pe baza unui set uniform de indicatori;

31.  subliniază necesitatea unei game largi de indicatori care nu sunt de natură pur economică și care reflectă natura transformatoare a ODD, în special în ceea ce privește combaterea sărăciei în toate formele sale și care ar trebui să fie măsurați pe baza unor date defalcate relevante pentru realizarea ODD; subliniază necesitatea ca Eurostat să stabilească un set de indicatori de progres specifici pentru aplicarea internă a ODD în UE la nivelurile de guvernanță respective;

32.  reamintește rolul esențial al UE în îmbunătățirea standardelor de transparență, responsabilitate și sustenabilitate în cadrul lanțurilor valorice globale; subliniază că UE deține o poziție de putere normativă și economică și, în consecință, trebuie să își asume poziția de lider în aplicarea de bune practici și în stabilirea de norme la nivel mondial; invită Comisia și statele membre să sprijine negocierile în vederea semnării unui tratat cu caracter obligatoriu al ONU privind corporațiile transnaționale și drepturile omului;

33.  invită statele membre ale UE să furnizeze date pentru monitorizarea eficientă a hepatitei virale în conformitate cu indicatorii stabiliți de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor și solicită Comisiei să monitorizeze îndeaproape acest proces în concordanță cu angajamentul asumat în comunicarea intitulată „Următorii pași către un viitor european durabil” din noiembrie 2016;

34.  subliniază importanța creșterii gradului de conștientizare cu privire la potențialul transformator al Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă și al obiectivelor sale; reamintește necesitatea implicării cetățenilor și a organizațiilor societății civile în procesele de punere în aplicare și de monitorizare; subliniază rolul semnificativ pe care îl au Parlamentul European și parlamentele naționale;

35.  subliniază importanța transparenței și a responsabilității democratice în monitorizarea progresului Uniunii Europene în urmărirea Agendei 2030 și, în consecință, subliniază rolul colegiuitorilor în acest proces; consideră că încheierea unui acord interinstituțional cu caracter obligatoriu, în temeiul articolului 295 din TFUE, ar oferi un cadru corespunzător pentru cooperare în acest sens;

36.  solicită Comisiei și statelor membre să crească gradul de informare și sensibilizare a cetățenilor cu privire la necesitatea aplicării depline a Agendei 2030;

37.  subliniază faptul că cadrul financiar multianual (CFM) trebuie să fie orientat către Agenda 2030 și trebuie să asigure o integrare mai bună a dezvoltării durabile în toate mecanismele de finanțare și în liniile bugetare; de aceea, invită Comisia să crească gradul de asumare a răspunderii pentru obținerea de rezultate colective prin intermediul CFM; își reiterează poziția cu privire la viitorul cadru financiar multianual, care cere o evaluare obligatorie la jumătatea perioadei după o analiză a funcționării CFM și ținând seama de o evaluare a progreselor înregistrate în ceea ce privește realizarea ODD. accentuează necesitatea de a verifica pachetele financiare planificate ale politicilor existente pentru a asigura coerența cu dezvoltarea durabilă;

38.  consideră că este necesară accelerarea semnificativă a investițiilor ecologice, a inovării și a creșterii economice în UE pentru punerea în aplicare în timp util și cu succes a Agendei 2030 și subliniază importanța unei utilizări la scară mai largă a instrumentelor de finanțare existente și inovatoare, cum ar fi achizițiile publice ecologice, precum și nevoia urgentă a unor abordări diferite ale politicii actuale în materie de investiții, în special eliminarea treptată a subvențiilor cu efect dăunător asupra mediului;

39.  salută majorarea capitalului public și privat alocat finanțării ODD și subliniază importanța unui cadru solid și sustenabil de finanțare, care să includă o calibrare a cerințelor de capital ale băncilor și un tratament prudențial al activelor cu emisii ridicate de dioxid de carbon, norme prudențiale pentru societățile de asigurări și o actualizare a obligațiilor investitorilor instituționali și ale administratorilor de active;

Coerența politicilor, coordonarea și integrarea ODD

40.  subliniază importanța unei mai bune coordonări și cooperări între organismele de decizie, diferitele organizații și părțile interesate relevante, inclusiv autoritățile locale și organizațiile societății civile și în cadrul acestora, pentru a pune în aplicare Agenda 2030 și pentru a obține o mai mare coerență a politicilor în favoarea dezvoltării durabile (CPDD);

41.  salută adoptarea raportului Comisiei din 2019 privind coerența politicilor în favoarea dezvoltării (CPD) și încercarea de a integra mai eficient CPD în abordarea UE privind punerea în aplicare a ODD; reamintește că CPD este un principiu prevăzut de articolul 208 din TFUE, fiind, de asemenea, fundamental pentru realizarea ODD;

42.  recunoaște progresele realizate de instrumentele CPD în influențarea procesului de elaborare a politicilor UE; cere depunerea unor mai mari eforturi pentru a se asigura că politicile care nu vizează dezvoltarea iau în considerare obiectivele de dezvoltare ca urmare a mecanismelor CPD;

43.  subliniază faptul că CPD constituie un element fundamental al CPDD și contribuie la aceasta; recomandă insistent ca bunele practici și învățămintele trase din CPD să fie aplicate în dezvoltarea pe mai departe și în operaționalizarea CPDD;

44.  invită Comisia și statele membre să își reafirme angajamentul față de CPD ca o contribuție importantă în direcția asigurării unei mai mari CPDD în cadrul acțiunilor lor pentru punerea în aplicare a Agendei 2030; subliniază necesitatea de a consolida mecanismele de asigurare a coerenței politicilor în toate instituțiile și procesele de elaborare a politicilor din cadrul UE și de a garanta că principiul este respectat în mod adecvat în evaluările ex ante regulate ale impactului și prin introducerea de mecanisme adecvate de asigurare a răspunderii și atenuare;

45.  consideră că CPDD înseamnă că, în viitor, toate politicile relevante și toate instrumentele financiare și nefinanciare de la nivelul UE trebuie să fie concepute, puse în aplicare și monitorizate în vederea realizării ODD și că, prin urmare, Comisia trebuie să dezvolte rapid capacitățile politice necesare la toate nivelurile;

46.  îndeamnă Comisia să adopte un plan de acțiune pentru monitorizare, în conformitate cu recomandările din evaluarea externă a CPD, care prevede adoptarea unui set clar de norme pentru punerea în aplicare a conceptului; își reiterează solicitarea de a defini în mod clar responsabilitățile fiecărei instituții UE în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor în materie de CPD;

47.  își reiterează solicitarea ca CPD să fie discutată la nivelul Consiliului European pentru a oferi un impuls punerii în aplicare a mecanismelor sale în cursul realizării obiectivelor Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă; consideră că, potrivit recomandării din evaluarea externă a CPD, numai voința politică a UE va avea un impact semnificativ asupra promovării și eficienței abordării CPD;

48.  având în vedere angajamentul juridic de a promova CPD, prevăzut la articolul 208 din TFUE, subliniază necesitatea ca UE să inițieze în mod activ un dialog cu țările și regiunile în curs de dezvoltare pentru a discuta și a analiza inițiativele politice majore care le pot afecta;

49.  subliniază necesitatea ca instituțiile UE să își asume poziția de lider și să-și adapteze guvernanța astfel încât să permită integrarea ODD în activitatea lor; solicită Comisiei să coordoneze ODD la cel mai înalt nivel, formând o echipă specială care să se ocupe de proiect în cadrul biroului președintelui și care să colaboreze cu toți comisarii și cu persoanele de contact formate în acest sens din cadrul direcțiilor generale; subliniază că în discursul privind starea Uniunii ar trebui menționată situația actuală a punerii în aplicare a ODD; insistă, de asemenea, că Parlamentul ar trebui să se asigure că ODD sunt integrate în mod coerent în cadrul comisiilor;

50.  salută înființarea unui grup de lucru privind Agenda 2030 în cadrul Consiliului Afaceri Generale; solicită, în vederea asigurării coerenței politicilor, instituirea unor mecanisme de coordonare și cooperare între Parlament, Consiliu și Comisie în materie de ODD, precum și în cadrul acestor instituții; subliniază că astfel de mecanisme ar trebui să fie clar definite și stabilite în cadrul unui Acord interinstituțional pentru o Europă durabilă până în 2030, deoarece procesele politice coerente care se desfășoară între cele trei instituții vor fi esențiale pentru punerea în aplicare cu succes a Agendei 2030; solicită implicarea celor trei instituții în activitatea viitoare a platformei multipartite privind ODD și subliniază importanța includerii tuturor actorilor relevanți în această platformă, inclusiv a organizațiilor societății civile;

51.  consideră că, în concordanță cu ODD 17 privind parteneriatele, rolul platformei multipartite existente privind ODD ar trebui să fie extins și introdus într-un cadru formal de consultare interinstituțională;

52.  subliniază rolul cooperării pentru dezvoltare în sprijinirea punerii în aplicare a Agendei 2030 în țările în curs de dezvoltare; salută integrarea ODD în noul Consens european privind dezvoltarea; reamintește că eradicarea sărăciei (ODD 1) trebuie să rămână obiectivul principal al cooperării pentru dezvoltare a UE; reamintește că ODD 1 și ODD 2 sunt indisolubil legate; reiterează faptul că, în ciuda progreselor înregistrate, este puțin probabil ca ritmul actual și sfera de punere în aplicare să promoveze transformarea necesară pentru realizarea obiectivelor vizate prin ODD 2; solicită intensificarea eforturilor de aliniere la recomandările din revizuirea tematică a ODD 2 din 2017 a Forumului politic la nivel înalt pentru dezvoltare durabilă;

53.  își reiterează solicitarea pentru integrarea realizării ODD în toate domeniile de politică; salută angajamentul Comisiei de a integra ODD în agenda sa privind o mai bună legiferare și subliniază potențialul utilizării strategice a instrumentelor pentru o mai bună legiferare în evaluările independente ale Comisiei vizând coerența politicii UE pentru Agenda 2030 și politica sa de cooperare pentru dezvoltare; invită Comisia să își revizuiască rapid orientările referitoare la agenda privind o mai bună legiferare și să își îmbunătățească și monitorizeze în continuare evaluările ex ante pentru a asigura o coerență deplină a politicilor în punerea în aplicare a ODD, promovând totodată sinergii, dobândind beneficii conexe și evitând compromisurile, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivelul statelor membre;

54.  solicită înființarea unui mecanism de coordonare la nivelul comisiilor în Parlament pentru a supraveghea și monitoriza punerea în aplicare de către UE a angajamentelor sale din Agenda 2030;

55.  solicită Conferinței președinților și Conferinței președinților de comisie din cadrul Parlamentului European să evalueze în ce măsură actuala structură a Parlamentului este adecvată pentru a-i asigura acestuia capacitatea de a monitoriza în mod eficace și cuprinzător eforturile depuse în toate domeniile de politică în vederea realizării ODD în politicile interne și externe ale UE;

56.  solicită Parlamentului, Comisiei și Consiliului să colaboreze în vederea elaborării unei Declarații comune privind durabilitatea, care să fixeze ODD între prioritățile interinstituționale multianuale ale următorului mandat legislativ;

57.  subliniază rolul evaluărilor de impact ex-ante regulate și adecvate, precum și a celor ex post pentru a asigura o mai bună integrare a Agendei 2030 și pentru a obține rezultate; subliniază importanța evaluării consecințelor pe termen scurt și lung ale politicilor și contribuția lor potențială la dezvoltarea durabilă; reamintește obligația din tratat de a lua în considerare obiectivele de cooperare pentru dezvoltare în toate politicile care ar putea să afecteze țările în curs de dezvoltare;

58.  reamintește importanța capitală a mobilizării resurselor interne pentru țările în curs de dezvoltare în vederea realizării ODD; subliniază că raportul Conferinței Organizației Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD) intitulat „Raport privind investițiile mondiale 2015 - reforma guvernanței investițiilor internaționale”(17), estimează că țările în curs de dezvoltare pierd cel puțin 100 de miliarde de dolari pe an din veniturile din impozitul pe profit din cauza evitării obligațiilor fiscale de către marile societăți; salută în acest sens documentul de lucru al Comisiei din octombrie 2015 intitulat „Collect more – spend better for achieving development in an inclusive and sustainable way” („Creșterea veniturilor colectate și eficientizarea cheltuielilor: pentru o dezvoltare durabilă și favorabilă incluziunii”) (SWD(2015)0198) care vizează acest subiect; regretă, totuși, că nu au fost adoptate măsuri concrete pentru a asigura punerea în aplicare a sus-menționatei strategii a Comisiei; invită Comisia să propună un program-fanion în domeniul mobilizării resurselor interne pentru a asigura colectarea mai multor venituri fiscale și pentru a permite finanțarea ODD;

59.  insistă asupra necesității de consolidare a rolului actorilor locali ca agenți ai dezvoltării durabile și solicită participarea mai puternică a parlamentelor naționale și a autorităților regionale și locale în toate etapele punerii în aplicare a ODD, de la planificare și programare până la evaluare și monitorizare; solicită, în plus, Comisiei să intensifice sprijinul acordat orașelor și autorităților locale pentru dezvoltarea, punerea în aplicare și monitorizarea inițiativelor de politică și strategiilor eficace în vederea realizării ODD;

60.  salută creșterea gradului de implicare a sectorului privat în sprijinul realizării ODD; subliniază importanța creării unui mediu care să faciliteze noi inițiative și parteneriate între sectorul public și sectorul privat și care să încurajeze întreprinderile să își alinieze strategiile de afaceri la obiectivele de dezvoltare durabilă;

61.  reamintește că ONU estimează că este necesar un buget de investiții de 5 000-7 000 de miliarde de dolari anual pentru a realiza ODD; insistă, prin urmare, asupra necesității de a mobiliza investițiile și salută, în acest sens, potențialul Planului UE pentru investiții externe;

Evaluări naționale voluntare și rapoarte ale UE pentru Forumul politic la nivel înalt (HLPF) 2019 al Adunării Generale a ONU

62.  încurajează statele membre să efectueze analize periodice și cuprinzătoare ale progreselor și încurajează acele state membre care nu s-au angajat încă în vederea finalizării unei ENV să facă acest lucru în conformitate cu Agenda 2030, iar acele statele membre care au prezentat deja o ENV să stabilească un calendar pentru viitoarele ENV periodice;

63.  invită Comisia să efectueze analize periodice ale ENV ale statelor membre pentru a evalua progresele și bunele practici; solicită, de asemenea, o analiză a EVN ale țărilor cel mai puțin dezvoltate pentru a identifica nevoile, a elimina lacunele și a întări sprijinul și cooperarea, precum și pentru a coopera îndeaproape în cadrul OCDE în ceea ce privește elaborarea unor mecanisme de evaluare inter pares pentru strategii și acțiuni reușite de implementare a ODD în politicile interne și externe, precum și pentru îmbunătățirea schimbului de bune practici și pentru monitorizarea efectelor colaterale negative externe;

64.  încurajează Comisia și statele membre să extindă programarea comună și punerea în aplicare comună a cooperării pentru dezvoltare, pe baza dialogurilor politice privind ODD cu țările partenere, a planurilor naționale de dezvoltare și a ENV, ținând seama în mod adecvat de responsabilitatea țării și de alte principii ale eficacității dezvoltării;

65.  subliniază rolul Forumului politic la nivel înalt în monitorizarea și revizuirea ODD; sprijină ferm angajamentul Uniunii de a efectua o evaluare voluntară la Forumul politic la nivel înalt; invită Comisia să onoreze rolul de lider al UE în elaborarea și punerea în aplicare a Agendei 2030 și să prezinte un raport comun cuprinzător privind toate ODD; subliniază că raportarea UE, inclusiv viitorul raport de sinteză comun privind sprijinul acordat de UE țărilor în curs de dezvoltare, ar trebui să includă o analiză a situației actuale și a deficiențelor și lacunelor actuale;

66.  solicită Comisiei să acționeze ca model demn de urmat în procesul HLPF; invită Comisia să se implice, alături de țările terțe, în realizarea de progrese în ceea ce privește realizarea Agendei 2030, inclusiv prin intermediul Comisiei Economice pentru Europa a ONU;

67.  solicită organizarea unui Forum european anual pentru ODD, pentru pregătirea HLPF, care să faciliteze participarea și dialogul între părțile interesate externe și organizațiile societății civile, precum și între parlamentari în ceea ce privește punerea în aplicare a ODD;

68.  salută reuniunea la nivel înalt a HLPF, care va avea loc în septembrie 2019 sub auspiciile Adunării Generale a ONU și reuniunile la nivel înalt viitoare, ca ocazii de a evalua punerea în aplicare a tuturor ODD în cadrul Agendei 2030 în ansamblu și se așteaptă ca Uniunea să joace un rol de frunte în acest context; constată că progresele înregistrate de statele membre variază, printre altele, în funcție de ODD avut în vedere, de obiectivele și țintele prioritare la nivel național; subliniază că ODD sunt strâns legate și că ar trebui urmărită o abordare sistemică integrată și cuprinzătoare în punerea lor în aplicare;

Atenția acordată ODD în viitoarea analiză aprofundată în cadrul HLPF 2019

69.  salută viitoarea analiză aprofundată a ODD 4 (educația de calitate), 8 (munca decentă și creșterea economică), 10 (reducerea inegalităților), 13 (politici climatice), 16 (pace, justiție și instituții solide) și 17 (parteneriate pentru obiective) și se așteaptă ca Uniunea să contribuie pe deplin la analiză; așteaptă cu interes viitoarele analize aprofundate ale tuturor celorlalte obiective de dezvoltare durabilă în următorii ani, subliniind, în același timp, caracterul indivizibil al Agendei 2030 și al gradului de interconectare a obiectivelor;

70.  reiterează faptul că educația de calitate și accesul la educația primară pentru toți (ODD 4) sunt condiții esențiale pentru realizarea dezvoltării durabile și a unor societăți autonome, precum și pentru a asigura capacitarea și angajabilitatea tinerilor; recunoaște că educația de calitate este un domeniu de interes de prim rang în multe state membre și subliniază că formarea tehnică și profesională sunt esențiale pentru capacitatea de inserție profesională a tinerilor și pentru accesul la locuri de muncă calificate; regretă, totuși, faptul că disparitățile în domeniul educației cauzate de decalajele dintre mediul urban și rural și de disparitatea de gen predomină încă atât în interiorul, cât și în afara UE; solicită, prin urmare, investiții mai substanțiale pentru a îmbunătăți calitatea educației și a infrastructurii aferente, acordând o atenție deosebită regiunilor mai puțin dezvoltate pe plan intern și țărilor cel mai puțin dezvoltate pe plan extern;

71.  încurajează Comisia și statele membre să vizeze mai sistematic țintele aferente ODD 8 (creștere economică durabilă și ocuparea forței de muncă) în cadrul politicilor lor de cooperare pentru dezvoltare și de programare (în comun); solicită contribuții suplimentare la realizarea ODD 8, inclusiv îmbunătățirea capacităților de producție, generarea de venituri, industrializare, modele durabile de consum și de producție, comerț, dezvoltarea sectorului privat, mediul de afaceri, infrastructură și turism;

72.  recunoaște rolul microîntreprinderilor, al întreprinderilor mici și mijlocii, al cooperativelor, inclusiv al modelelor de afaceri și al institutelor de cercetare ca motoare ale creșterii economice, ale ocupării forței de muncă și ale inovării la nivel local; solicită promovarea unor condiții de concurență echitabile pentru investiții durabile, industrializare, o activitate comercială, inclusiv un comportament responsabil în afaceri, finanțe și fiscalitate, știință, tehnologie, cercetare și inovare, pentru a stimula și accelera dezvoltarea economică și umană internă și pentru a contribui la o creștere durabilă pe termen lung în concordanță cu ODD și cu Acordul de la Paris; invită Comisia și statele membre să încurajeze apariția unor noi modele de afaceri și să valorifice avantajele create de noile tehnologii, cum ar fi inteligența artificială;

73.  subliniază rolul esențial pe care îl joacă sectorul privat în progresele către realizarea ODD, în special în ceea ce privește investițiile responsabile și durabile și încurajarea creșterii favorabile incluziunii, precum și promovarea și manifestarea unei conduite profesionale responsabile; subliniază, în acest context, necesitatea unor cadre de politică favorabile investițiilor, inclusiv indicatori de performanță în materie de durabilitate, precum și cerințe care să permită integrarea riscurilor legate de durabilitate în procesul de luare a deciziilor privind investițiile și statul de drept;

74.  recunoaște că centrele și incubatoarele de cercetare, dezvoltare și inovare ale UE sunt importante pentru sprijinirea de structuri de dezvoltare durabilă; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să promoveze legături mai strânse între cercetători și întreprinderi în vederea schimbului de bune practici și stimulării inovării; subliniază că finanțarea cercetării și inovării trebuie să fie completată de o abordare strategică în ceea ce privește investițiile, favorizând pătrunderea pe piață a unor soluții inovatoare, deoarece acestea necesită adesea investiții mari și cu risc ridicat;

75.  solicită Consiliului să țină seama de ODD atunci când adoptă poziția cu privire la viitorul FSE+ și alocarea pachetelor financiare necesare; subliniază că succesul ODD în Uniune depinde de politici ambițioase sprijinite de alocarea unor resurse suficiente;

76.  regretă că există încă diferențe semnificative între progresele înregistrate de statele membre în atingerea ODD 10 în ceea ce privește reducerea inegalităților în materie de venituri și a inegalităților legate de vârstă, sex, handicap, etnie, origine, religie, statut economic și alți factori, ceea ce ar putea îmbunătăți coeziunea socială, și că inegalitățile persistă și se adâncesc în interiorul țărilor și între țări, în interiorul și în afara UE; solicită accelerarea progresului în direcția reducerii disparităților tot mai mari și a promovării egalității de șanse pentru toți, oferind asistență directă grupurilor vulnerabile și celor care au cea mai mare nevoie și generând o creștere mai favorabilă incluziunii și mai durabilă, precum și dezvoltare umană; invită Comisia să includă, printre altele, criterii îmbunătățite privind inegalitatea economică în cadrul analizei ODD 10;

77.  recunoaște că UE și toate statele sale membre au semnat și au ratificat Acordul de la Paris și că majoritatea statelor membre declară că Acordul de la Paris este un pilon central al politicilor lor de cooperare internațională, alături de Agenda 2030, iar unele state au acordat prioritate obiectivului de combatere a schimbărilor climatice și a impactului acestora (ODD 13); invită Comisia și statele membre să utilizeze strategii și activități de comunicare pentru a spori sprijinul public și politic pentru acțiuni climatice și pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la beneficiile conexe ale combaterii schimbărilor climatice, cum ar fi îmbunătățirea calității aerului și a sănătății publice, conservarea resurselor naturale, creșterea economică și creșterea gradului de ocupare a forței de muncă, creșterea securității energetice și reducerea costurilor de import al energiei;

78.  solicită ca Agenda 2030 să fie pusă în aplicare în întregime și într-un mod coordonat și coerent cu Acordul de la Paris privind schimbările climatice, inclusiv în ceea ce privește necesitatea de a lua măsuri necesare pentru a limita încălzirea globală, precum și a intensifica lucrările privind adaptarea la aceasta și finanțarea adaptării; reamintește angajamentul UE de a aloca cel puțin 20 % din bugetul său pentru 2014 - 2020 (și anume aproximativ 180 de miliarde de euro) pentru combaterea schimbărilor climatice, inclusiv în cadrul politicilor sale externe și de cooperare pentru dezvoltare;

79.  regretă că, în pofida dovezilor științifice clare și cuprinzătoare prezentate în raportul special al IPCC cu privire la încălzirea globală cu 1,5 °C, care a prezentat în detaliu efectele negative ale unei astfel de creșteri a temperaturii și efectele mult mai grave pe care le-ar avea o încălzire globală cu 2°C, părțile semnatare ale Acordului de la Paris nu au reușit până în prezent să-și stabilească obiective climatice mai ambițioase; salută colaborarea internațională în ceea ce privește comercializarea certificatelor de emisii și conectarea piețelor carbonului regionale și din țările terțe; invită Uniunea să încurajeze instituirea unor scheme de reducere a emisiilor bazate pe piață în economiile emergente și în țările în curs de dezvoltare; constată că acest lucru va contribui la reducerea emisiilor globale, la reducerea costurilor și la eficiență operațională, limitând riscul de relocalizare a emisiilor de dioxid de carbon prin crearea unor condiții de concurență echitabile la nivel mondial;

80.  subliniază necesitatea unei atenuări a încălzirii climatice globale și a adaptării la aceasta și accentuează rolul fundamental pe care l-au avut țările în curs de dezvoltare în îndeplinirea obiectivelor stabilite în Acordul de la Paris, Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și Planul de acțiune de la Addis Abeba, precum și necesitatea urgentă de a sprijini țările în cauză să își realizeze contribuțiile stabilite la nivel național; salută, în acest sens, faptul că lupta împotriva schimbărilor climatice este o prioritate a Fondului european pentru dezvoltare durabilă (FEDD), creat recent cu scopul de a mobiliza investițiile din sectorul public și privat în țările partenere din Africa și din vecinătatea UE;

81.  subliniază că UE ar trebui să își continue drumul spre o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, neutră din punct de vedere climatic, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și biodiversificată, în deplină conformitate cu Agenda 2030 a ONU și cu cele 17 obiective de dezvoltare durabilă pentru a reduce tendințele nesustenabile care se bazează pe exploatarea excesivă a resurselor naturale, precum și pierderea biodiversității cauzată de modele de consum și de producție nesustenabile; subliniază că este important ca UE să își accelereze inițiativele menite să promoveze consumul și producția responsabile și durabile, jucând în același timp un rol principal în eforturile în direcția unei economii circulare;

82.  reiterează că valorile universale ale democrației, bunei guvernări, statului de drept și drepturilor omului sunt condiții esențiale pentru o dezvoltare durabilă, așa cum sunt ele definite în ODD 16 (societăți pașnice și promovând incluziunea); își exprimă, totuși, regretul profund că, la nivel mondial, încă predomină conflictele armate și violența; își exprimă îngrijorarea cu privire la lipsa de progrese în ceea ce privește consolidarea statului de drept și accesul la justiție în multe țări; reamintește angajamentul UE și al statelor membre asumat în cadrul Consensului european privind dezvoltarea de a adopta o abordare globală în ceea ce privește conflictele și crizele, centrată pe fragilitate și securitatea umană, recunoscând totodată legătura dintre dezvoltarea durabilă, acțiunea umanitară, pace și securitate și acordând o atenție deosebită statelor afectate de conflicte; subliniază că obiectivul unor societăți pașnice și incluzive, care includ cu accesul tuturor la justiție ar trebui să fie integrat în acțiunea externă a UE care, prin sprijinirea actorilor locali, poate să întărească rezistența, să promoveze securitatea umană, să întărească statul de drept și să trateze probleme complexe precum insecuritatea, fragilitatea și tranziția democratică;

83.  subliniază că eliminarea inegalităților în interiorul țărilor și între țări, combaterea discriminării și promovarea păcii, a democrației participative, a bunei guvernări, a statului de drept și a drepturilor omului trebuie să reprezinte obiective transversale ale politicii de dezvoltare a UE;

84.  salută eforturile depuse de UE pentru creșterea gradului de coerență și pentru crearea de sinergii între diferitele politici, pentru consolidarea mijloacelor de punere în aplicare și pentru revitalizarea parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă;

85.  insistă asupra faptului că educația, știința, tehnologia, cercetarea și inovarea incluzive și echitabile constituie instrumente deosebit de importante pentru punerea în aplicare a ODD și recunoaște necesitatea de a îmbunătăți guvernanța în acest sector; regretă că potențială contribuție a comunității științifice nu a fost pe deplin încurajată până în prezent; subliniază necesitatea ca Orizont 2020 și viitoarele programe-cadru pentru cercetare să integreze mai bine noțiunea de dezvoltare durabilă și provocările societale; reamintește necesitatea de a facilita mecanisme pentru transferul semnificativ de tehnologie către țările în curs de dezvoltare;

86.  invită Comisia să adauge datele referitoare la ODD la seturile de date cu valoare ridicată, astfel cum se prevede în Directiva privind datele deschise și informațiile din sectorul public, și să încurajeze statele membre să publice toate rapoartele privind ODD cu licență gratuită;

87.  subliniază importanța utilizării integrale a programelor și instrumentelor existente și viitoare ale UE, cum ar fi programele Orizont și LIFE, care facilitează participarea țărilor terțe în domeniul energiei, al schimbărilor climatice și al dezvoltării durabile;

88.  solicită întocmirea unui buget al UE care să confere dezvoltării durabile statutul de obiectiv principal; reamintește că lupta împotriva fraudei și a evaziunii fiscale este o problemă de dezvoltare solidară;

89.  subliniază că realizarea ODD în domeniul alimentar, agricol, energetic, al materialelor, al orașelor și al sănătății și calității vieții poate oferi perspective comerciale în valoare de peste 10 000 de miliarde EUR(18); subliniază, cu toate acestea, că, pentru a atinge obiectivul UE al unei economii eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, Uniunea și statele sale membre trebuie să joace un rol de frunte în domeniul științei, tehnologiei și al infrastructurii moderne;

90.  subliniază că, având în vedere creșterea complexității și a globalizării lanțurilor de aprovizionare, este important să se promoveze aplicarea unor standarde ridicate de durabilitate, inclusiv în țările terțe;

°

°  °

91.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, OCDE și Organizației Națiunilor Unite.

(1)

JO C 210, 30.6.2017, p. 1.

(2)

Decizia nr. 1386/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2013 (JO L 354, 28.12.2013, p. 171).

(3)

JO C 353, 27.9.2016, p. 2.

(4)

JO C 76, 28.2.2018, p. 45.

(5)

JO C 86, 6.3.2018, p. 2.

(6)

JO C 224, 27.6.2018, p. 36.

(7)

JO C 334, 19.9.2018, p. 151.

(8)

Texte adoptate, P8_TA(2018)0077.

(9)

Texte adoptate, P8_TA(2018)0279.

(10)

http://europa.eu/rapid/press-release_STATEMENT-18-5927_en.htm

(11)

http://europa.eu/rapid/press-release_STATEMENT-18-5882_en.htm

(12)

http://europa.eu/rapid/press-release_STATEMENT-18-5870_en.htm

(13)

Date Eurostat pentru 2017, din 16 octombrie 2018.

(14)

Documentul de reflecție „Către o Europă durabilă până în 2030”, pagina 7.(https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/rp_sustainable_europe_ro_v2_web.pdf)

(15)

Comunicarea Comisiei intitulată „Următorii pași către un viitor european durabil. Acțiunea europeană pentru durabilitate” (COM(2016) 0739 final).

(16)

Analiză aprofundată pentru Comunicarea Comisiei intitulată „O planetă curată pentru toți – O viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei” (COM(2018)0773),

(17)

http://unctad.org/en/PublicationChapters/wir2015ch0_KeyMessage_en.pdf

(18)

Raportul Comisiei pentru afaceri și dezvoltare durabilă, Better Business, Better World, ianuarie 2017.


EXPUNERE DE MOTIVE

La nivelul ONU, monitorizarea și evaluarea progreselor înregistrate în vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) se desfășoară în fiecare an în luna iulie, în cadrul Forumului politic la nivel înalt (HLPF) și o dată la patru ani la nivelul șefilor de stat și de guvern; acesta din urmă va avea loc pentru prima dată în septembrie 2019.

Uniunea Europeană s-a angajat să prezinte în 2019 un raport comun cu privire la eforturile UE legate de agendă, pe lângă evaluările naționale voluntare pe care aproape toate statele membre ale UE le-au realizat deja. Acest raport strategic din proprie inițiativă, elaborat în comun de Comisia pentru dezvoltare și Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, intenționează să contribuie la bilanțul UE.

Raportul survine la aproape patru ani de la adoptarea în mod solemn a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă de către toți șefii de stat și de guvern din statele membre ale ONU și urmează mai mulți ani de negocieri în care Uniunea Europeană a jucat un rol principal. ODD reprezintă o inovație importantă în cadrul multilateralismului și al sistemului ONU și constituie un motor esențial al reformei în curs a ONU și al transformărilor majore ale planificării politicilor pe termen mai lung în multe țări din întreaga lume. Spre deosebire de Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, ODD sunt universale, transversale și interconectate. Astfel, pentru UE și statele sale membre există implicații la nivel european, național — la nivelul întregii țări, la nivel regional și local — și la nivel internațional.

Inițiativa de a adopta un raport comun se explică prin faptul că Parlamentul ar trebui să-și facă auzită vocea într-un moment în care cooperarea multilaterală pentru oameni, planetă și prosperitate — pentru politici climatice, solidaritate și pace — nu poate fi considerată ca fiind de la sine înțeleasă. Necesitatea unei cooperări mai strânse între cele două comisii și o mai mare implicare a Parlamentului în promovarea Agendei 2030 în Europa și în afara acesteia a fost în mod clar resimțită în cadrul delegației ad-hoc comune din iulie 2018, pentru a participa la Forumul politic la nivel înalt.

Prezentul raport este cu atât mai oportun cu cât Comisia pregătește în prezent un raport de sinteză comun privind sprijinul UE pentru țările în curs de dezvoltare în ceea ce privește punerea în aplicare a Agendei 2030, cu contribuții din partea statelor membre ale UE. Acesta va permite, de asemenea, Parlamentului să reacționeze la documentul de reflecție al Comisiei „Către o Europă durabilă până în 2030”, în timp util pentru viitoarele concluzii ale Consiliului și discuțiile purtate în cadrul Summitului de la Sibiu al liderilor UE cu scopul de a reflecta asupra viitorului Europei, programat pentru mai 2019. Coraportorii consideră că ODD pot și ar trebui să ofere inspirație și orientări cu privire la obiectivele pe care UE își propune să le realizeze și asupra cărora urmează să se concentreze în următorii ani.

Multe dintre ODD și dintre cele 169 de obiective prevăzute în Agenda 2030 vizează în mod direct competențele și responsabilitățile Uniunii, în plus față de autoritățile naționale, regionale și locale, iar punerea lor în aplicare necesită, prin urmare, o guvernanță reală pe mai multe niveluri. Coraportorii sunt convinși că pentru punerea în aplicare eficace a ODD este necesară o adevărată abordare bazată pe guvernanța pe mai multe niveluri, cu implicarea activă și amplă a cetățenilor, a societății civile și a sectorului privat.

În ceea ce privește domeniul de aplicare, coraportorii sugerează axarea pe o abordare cuprinzătoare și strategică a punerii în aplicare a ODD, inclusiv o mai bună coordonare și guvernanță comună. Raportul nostru urmărește să sprijine plasarea UE pe calea cea bună pentru o strategie UE 2030 globală de punere în aplicare a ODD și să îmbunătățească integrarea acestora în politicile și mecanismele de guvernanță ale UE. O astfel de strategie europeană globală de dezvoltare durabilă, bazată pe o analiză a lacunelor în materie de politici și pe o evaluare a distanței de parcurs, ar trebui să schițeze obiective, ținte, indicatori și acțiuni concrete necesare pentru a consolida coordonarea politicilor și coerența politicilor în favoarea dezvoltării durabile la nivel european. În vederea integrării ODD-urilor, coraportorii sprijină utilizarea strategică a instrumentelor aferente unei mai bune legiferări pentru a evalua și a asigura coerența politicilor UE în ceea ce privește Agenda 2030, promovând în același timp sinergiile, obținând beneficii conexe și evitând compromisurile, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivelul statelor membre. Raportul urmează să abordeze aspecte la fel de importante precum modul de îmbunătățire a monitorizării adecvate, a responsabilității proporționale și a mecanismelor de revizuire eficace, evaluând progresele înregistrate.

Un aspect important este acela că raportul dorește să contribuie la evaluarea și raportarea care vor avea loc în 2019. Aceasta va lua trei forme care trebuie să fie reflectate:

•  evaluarea tematică a unui număr selectat și limitat de ODD la HLPF în luna iulie, și anume revizuirea ODD 4 (educația de calitate), 8 (munca decentă și creșterea economică), 10 (reducerea inegalităților), 13 (politici climatice), 16 (pace, justiție și instituții puternice) și 17 (parteneriate pentru obiective);

•  evaluările naționale voluntare care oferă un instrument important pentru evaluarea bunelor practici și a progreselor care ar putea fi evaluate mai sistematic de către instituțiile UE;

•  raportul UE privind punerea în aplicare și contribuția la realizarea ODD, care va avea loc în acest an.


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

27.2.2019

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

57

1

1

Membri titulari prezenți la votul final

Pilar Ayuso, Beatriz Becerra Basterrechea, Ivo Belet, Biljana Borzan, Lynn Boylan, Paul Brannen, Soledad Cabezón Ruiz, Nessa Childers, Birgit Collin-Langen, Miriam Dalli, Seb Dance, Nirj Deva, Stefan Eck, Bas Eickhout, Francesc Gambús, Gerben-Jan Gerbrandy, Arne Gericke, Jens Gieseke, Julie Girling, Sylvie Goddyn, Françoise Grossetête, Enrique Guerrero Salom, Jytte Guteland, Heidi Hautala, Maria Heubuch, Anneli Jäätteenmäki, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Kateřina Konečná, Urszula Krupa, Jo Leinen, Linda McAvan, Susanne Melior, Norbert Neuser, Massimo Paolucci, Bolesław G. Piecha, Julia Reid, Elly Schlein, Annie Schreijer-Pierik, Renate Sommer, Bogusław Sonik, Eleni Theocharous, Adina-Ioana Vălean, Anna Záborská, Damiano Zoffoli

Membri supleanți prezenți la votul final

Frank Engel, Martin Häusling, Anja Hazekamp, Ádám Kósa, Cécile Kashetu Kyenge, Gesine Meissner, Maria Noichl, Alojz Peterle, Keith Taylor, Babette Winter, Carlos Zorrinho

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Georges Bach, Heinz K. Becker, Edward Czesak, Bogdan Andrzej Zdrojewski


VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ

57

+

ALDE

Beatriz Becerra Basterrechea, Gerben-Jan Gerbrandy, Anneli Jäätteenmäki, Gesine Meissner

ECR

Edward Czesak, Nirj Deva, Arne Gericke, Urszula Krupa, Bolesław G. Piecha, Eleni Theocharous

GUE/NGL

Lynn Boylan, Stefan Eck, Anja Hazekamp, Kateřina Konečná

PPE

Pilar Ayuso, Georges Bach, Heinz K. Becker, Ivo Belet, Birgit Collin-Langen, Frank Engel, Francesc Gambús, Jens Gieseke, Julie Girling, Françoise Grossetête, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Ádám Kósa, Alojz Peterle, Annie Schreijer-Pierik, Renate Sommer, Bogusław Sonik, Adina-Ioana Vălean, Anna Záborská, Bogdan Andrzej Zdrojewski

S&D

Biljana Borzan, Paul Brannen, Soledad Cabezón Ruiz, Nessa Childers, Miriam Dalli, Seb Dance, Enrique Guerrero Salom, Jytte Guteland, Cécile Kashetu Kyenge, Jo Leinen, Linda McAvan, Susanne Melior, Norbert Neuser, Maria Noichl, Massimo Paolucci, Elly Schlein, Babette Winter, Damiano Zoffoli, Carlos Zorrinho

VERTS/ALE

Bas Eickhout, Martin Häusling, Heidi Hautala, Maria Heubuch, Keith Taylor

1

-

EFDD

Julia Reid

1

0

EFDD

Sylvie Goddyn

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Ultima actualizare: 8 martie 2019Notă juridică