Procedură : 2018/2120(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0162/2019

Texte depuse :

A8-0162/2019

Dezbateri :

PV 13/03/2019 - 17
CRE 13/03/2019 - 17

Voturi :

PV 13/03/2019 - 19.14
CRE 13/03/2019 - 19.14
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2019)0202

RAPORT     
PDF 236kWORD 73k
4.3.2019
PE 631.882v02-00 A8-0162/2019

referitor la Semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: aspecte legate de ocuparea forței de muncă și aspecte sociale în Analiza anuală a creșterii pentru 2019

(2018/2120(INI))

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

Raportoare: Marian Harkin

AMENDAMENTE
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la Semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: aspecte legate de ocuparea forței de muncă și aspecte sociale în Analiza anuală a creșterii pentru 2019

(2018/2120(INI))

Parlamentul European,

  având în vedere comunicarea Comisiei din 21 noiembrie 2018, intitulată „Analiza anuală a creșterii 2019: Pentru o Europă mai puternică într-un context de incertitudine la nivel mondial” (COM(2018)0770),

–  având în vedere obiectivele de dezvoltare durabilă adoptate de liderii mondiali în septembrie 2015 și aprobate de Consiliu, care și-a exprimat angajamentul de a le pune în aplicare,

–  având în vedere Pilonul european al drepturilor sociale, proclamat de Consiliul European, Parlamentul European și Comisia Europeană în noiembrie 2017,

–  având în vedere Proiectul de raport comun al Comisiei și al Consiliului din 21 noiembrie 2018 privind ocuparea forței de muncă, care însoțește Comunicarea Comisiei privind Analiza anuală a creșterii 2019 (COM(2017)0761),

–  având în vedere Recomandarea Comisiei din 21 noiembrie 2018 de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro (COM(2018)0759),

–  având în vedere Raportul Comisiei din 21 noiembrie 2018 intitulat „Raportul privind mecanismul de alertă 2019” (COM(2018)0758),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 21 noiembrie 2018 intitulată „Proiectele de planuri bugetare pentru 2019: evaluare generală” (COM(2018)0807),

–  având în vedere Rezoluția sa din 29 noiembrie 2018 referitoare la situația femeilor cu dizabilități(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 noiembrie 2018 referitoare la serviciile de îngrijire în UE pentru îmbunătățirea egalității de gen(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2018 referitoare la politicile de ocupare a forței de muncă și politicile sociale ale zonei euro(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 martie 2018 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: aspecte legate de ocuparea forței de muncă și aspecte sociale în Analiza anuală a creșterii pe 2018(4),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European privind decalajul digital dintre femei și bărbați,

–  având în vedere dezbaterea cu reprezentanții parlamentelor naționale privind prioritățile semestrului european pe 2018,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și avizul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0162/2019),

A.  întrucât rata de ocupare a forței de muncă pentru persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani a fost de 73,2 % în 2017, ceea ce indică faptul că UE este pe cale să atingă obiectivul privind o rată de ocupare a forței de muncă de 75 % menționat în Strategia Europa 2020;

B.  întrucât locurile de muncă decente și sigure constituie un factor important în lupta împotriva excluziunii sociale și trebuie să fie promovate pentru a contribui la combaterea șomajului la nivelul UE, dar și pentru a stimula cererea internă și creșterea economică; întrucât, între 2008 și 2017, proporția lucrătorilor cu fracțiune de normă a crescut de la 16,8 % la 18,7 % din totalul forței de muncă, înregistrând niveluri mai ridicate și o creștere mai mare în cazul tinerilor;

C.  întrucât există diferențe semnificative între statele membre, dar și în cadrul acestora, în ceea ce privește ratele de ocupare a forței de muncă, precum și discrepanțe în ceea ce privește calitatea locurilor de muncă;

D.  întrucât, deși sunt în scădere la nivelul UE, șomajul de durată și ratele șomajului în rândul tinerilor rămân ridicate în mai multe state membre;

E.  întrucât rata șomajului în rândul tinerilor din UE este de 18,6 %, depășind nivelul din 2008; întrucât, potrivit Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound), se estimează că tinerii care nu sunt încadrați profesional și care nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) generează costuri de 153 de miliarde de euro pe an la nivelul UE, în timp ce costul total estimat al înființării Garanției pentru tineret este de 21 de miliarde de euro pe an; întrucât Garanției pentru tineret îi este alocată în prezent o sumă de 2 miliarde EUR pentru perioada 2017-2020;

F.  întrucât, pe măsură ce apar și se extind noi forme de muncă, inclusiv munca pe platforme și pe cont propriu, va trebui modernizată și adaptată protecția socială, care este concepută în mod tradițional pentru lucrătorii cu contracte pe durată nedeterminată cu normă întreagă;

G.  întrucât creșterea ratei de ocupare a forței de muncă în statele membre a fost însoțită, din păcate, din cauza crizei economice, a politicilor de austeritate și a reformelor structurale, de creșterea formelor atipice, precare și neformale de ocupare a forței de muncă, inclusiv de contracte cu zero ore de lucru, de slăbirea dialogului social, iar în unele state membre, de descentralizarea negocierilor colective, ceea ce a afectat negativ drepturile lucrătorilor;

H.  întrucât locurile de muncă cele mai precare sunt acelea în care lucrătorii nu sunt în măsură să-și exercite drepturile, în care lipsește protecția asigurărilor sociale, sunt periclitate sănătatea și siguranța, iar munca propriu-zisă nu asigură un venit suficient pentru un trai decent; întrucât nesiguranța constituie un alt element determinant al precarității și înglobează insecuritatea locului de muncă, insuficiența veniturilor, lipsa protecției împotriva concedierii, o durată de angajare necunoscută și incertitudinea cu privire la deținerea în viitor a unui loc de muncă;

I.  întrucât, deși inegalitatea veniturilor în UE a scăzut ușor în 2017, sărăcia persoanelor încadrate în muncă rămâne la un nivel inacceptabil de ridicat, reprezentând 9,6 % din populația activă și afectând în principal femeile;

J.  întrucât proporția persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială (AROPE) se ridică la 22,5 % și întrucât, deși acest procent se situează sub nivelurile din perioada anterioară crizei, obiectivul principal al Strategiei Europa 2020 de reducere a ratei AROPE cu 20 de milioane este încă departe de a fi atins; întrucât rata AROPE pentru copii continuă să scadă, dar este în continuare inacceptabil de ridicată; întrucât rata AROPE pentru copiii din familiile monoparentale este de două ori mai mare decât media pentru copii în general; întrucât existența unor niveluri ridicate ale inegalității reduce producția economică și potențialul de creștere durabilă;

K.  întrucât globalizarea a contribuit la stimularea creșterii economice, însă beneficiile sale sunt repartizate în mod inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora; întrucât aspectul incluziunii din cadrul modelului european al creșterii economice ar trebui revăzut, impunându-se consolidarea acestuia, mai ales în ceea ce privește sustenabilitatea socială și de mediu;

L.  întrucât raportul Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) subliniază caracterul urgent al acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice, care ar putea deveni ireversibile în trei ani; întrucât la toate nivelurile de guvernare ar trebui prevăzute bugete (atât investiții publice, cât și private) pentru a moderniza și decarboniza sectoarele industrial, al transporturilor și energetic;

M.  întrucât economia UE intră în prezent în cel de-al șaselea an de creștere continuă, de redresare a investițiilor, de creștere a cererii consumatorilor și de creare mai rapidă a locurilor de munca, și întrucât diferențele dintre ratele de creștere ale țărilor din zona euro sunt cele mai scăzute din istoria UEM; întrucât, totodată, este regretabil faptul că beneficiile creșterii nu sunt partajate în mod egal;

N.  întrucât veniturile gospodăriilor au crescut mai lent decât PIB-ul, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la caracterul incluziv al creșterii înregistrate recent;

O.  întrucât schimbările demografice și creșterea speranței de viață creează pentru sistemele de pensii, de asistență medicală și de îngrijire de durată provocări considerabile în raport cu sustenabilitatea și adecvarea lor;

P.  întrucât un dialog social funcțional este un element-cheie al economiei sociale de piață europene, care consolidează coeziunea socială și reduce conflictele din societate, în avantajul comun al lucrătorilor, al angajatorilor și al guvernelor;

Q.  întrucât integrarea, începând cu 2018, a pilonului european al drepturilor sociale in semestrul european a contribuit la creșterea favorabilă incluziunii și a ocupării forței de munca, facilitând reducerea dezechilibrelor macroeconomice;

R.  întrucât semestrul european ar trebui să contribuie la finalizarea pilonului european al drepturilor sociale în scopul asigurării egalității de tratament și de șanse între femei și bărbați, precum și al asigurării egalității de remunerare între femei și bărbați pentru o muncă de valoare egală și a dreptului de acces la servicii medicale de calitate și la un preț accesibil;

S.  întrucât cei 80 de milioane de europeni cu dizabilități, precum și o serie de grupuri specifice, printre care tinerii și comunitățile marginalizate, persoanele care suferă de boli cronice și cele care fac parte din comunități minoritare, se confruntă cu obstacole specifice atunci când doresc să se angajeze și sunt supuse unui risc mai mare de sărăcie și de excluziune socială; întrucât organizațiile societății civile contribuie în mod considerabil prin servicii care vizează incluziunea și asigurând reprezentarea în procesul de elaborare a politicilor;

T.  întrucât inegalitățile persistente în materie de sănătate și o presiune din ce în ce mai mare din partea bolilor cronice au ca rezultat niveluri ridicate de mortalitate prematură pe întreg teritoriul UE, afectând în același timp forța de muncă, productivitatea și sistemele de protecție socială;

U.  întrucât principiul egalității de gen este o valoare fundamentală a UE și este consacrat în articolele 8 și 19 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care stabilesc obligația de a elimina inegalitățile, a promova egalitatea de gen și a combate discriminarea pe criterii de sex, precum și de a asigura integrarea perspectivei de gen în toate politicile și activitățile UE;

V.  întrucât rata de ocupare a forței de muncă în rândul femeilor a fost de 66,5 % în 2017, însă diferențele dintre genuri în ceea ce privește ocuparea forței de muncă rămân substanțiale, reprezentând 12 %, la fel ca diferența dintre remunerația femeilor și bărbaților și, prin urmare, diferența dintre pensiile femeilor și bărbaților; întrucât mai multe femei decât bărbați suferă de sărăcie și întrucât femeile se supun unui risc mai mare de excluziune socială la o vârstă înaintată, urmând să aibă pensii cu aproape 40 % mai mici din cauza acumulării inegalităților de gen de-a lungul vieții, situație care reprezintă o provocare pentru multe femei și pentru societate; întrucât participarea egală a bărbaților și a femeilor pe piața forței de muncă poate fi facilitată prin asigurarea accesului la servicii de îngrijire abordabile și de calitate;

W.  întrucât prezența unui număr mai mare de femei în funcții de decizie ar îmbunătăți egalitatea de gen;

X.  întrucât persoanele cu responsabilități de îngrijire informale sau familiale sunt expuse unui risc mai mare de sărăcie, atât în perioada de îngrijire, cât și în momentul pensionării; întrucât persoanele care îngrijesc membri ai familiei sunt, în mod predominant, femei; întrucât 80 % din totalul serviciilor de îngrijire din UE sunt asigurate de îngrijitori informali neremunerați, dintre care 75 % sunt femei;

Y.  întrucât calitatea serviciilor de îngrijire variază foarte mult în interiorul statelor membre și între acestea, precum și între sectorul privat și cel public, între zonele urbane și cele rurale și între categoriile de vârstă; întrucât femeile sunt afectate de reducerile bugetare din serviciile publice, inclusiv din sectorul sănătății, al educației și al locuințelor, atât în mod direct, ca utilizatori ai serviciilor și angajați, cât și în mod indirect, prin sprijinul pe care îl acordă membrilor familiei care se bazează pe servicii publice de bază;

Z.  întrucât probabilitatea ca femeile să-și întrerupă cariera din cauza rolului lor în familie este mai mare, și întrucât femeile își întrerup mai frecvent activitatea profesională pentru a se ocupa de un copil sau de o rudă bolnavă; întrucât acest rol asumat de femei le poate afecta cariera profesională; întrucât au loc dezbateri privind asigurarea unui echilibru între viața profesională și cea privată;

AA.  întrucât s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește obiectivul principal privind atingerea până în 2020 a unei rate de părăsire timpurie a școlii de 10 % și a unei rate de absolvire a învățământului terțiar de 40 %, însă între statele membre se înregistrează în continuare mari diferențe; întrucât statele membre ar trebui încurajate să sporească gradul de accesibilitate și de acceptare publică a formării profesionale, acordând totodată prioritate calității învățământului terțiar în procesul de îndeplinire a obiectivelor principale pentru 2020;

AB.  întrucât în epoca digitală competențele digitale sunt esențiale pentru toate sarcinile personale și profesionale, deși, cu toate acestea, peste 40 % din adulții din UE nu au competențe digitale elementare; întrucât 60 de milioane de adulți nu au competențe numerice de bază și nici un nivel de alfabetizare de bază; întrucât, la evaluarea competențelor digitale ce depășesc nivelul elementar, decalajul dintre genuri se dovedește a fi de 12,9 %;

AC.  întrucât lucrătorii cu un nivel scăzut de calificare și lucrătorii în vârstă au o probabilitate mult mai mică de a participa la programe de recalificare și de formare; întrucât microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii nu dispun adesea de resurse pentru a organiza cursuri de formare și recalificare pentru angajații lor;

AD.  întrucât excluziunea locativă, lipsa de adăpost și accesibilitatea locuințelor reprezintă o provocare considerabilă în multe state membre, nu mai puțin de zece dintre acestea înregistrând în 2017 niveluri de supra-aglomerare ce depășesc media europeana; întrucât locuința reprezintă postul de cheltuieli cel mai mare în bugetul europenilor, în timp ce prețurile la locuințe cresc mai rapid decât veniturile în majoritatea statelor membre; întrucât inegalitatea și excluziunea locativă se exacerbează reciproc, femeile, copiii și persoanele care provin din familii de migranți fiind deosebit de expuse riscului de excluziune locativă și de a nu avea un adăpost;

AE.  întrucât provocările pe termen lung, cum ar fi îmbătrânirea populației, digitalizarea și efectele acesteia asupra muncii, schimbările climatice și exploatarea nesustenabilă a resurselor naturale reprezintă, în continuare, chestiuni urgente,

1.  recunoaște progresele înregistrate în ceea ce privește tabloul de bord social, dar observă că majoritatea statelor membre se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește atingerea cel puțin a unui indicator principal și că 10 % din toate evaluările indică „situații critice”;

2.  subliniază faptul că obiectivele și angajamentele sociale ale UE sunt la fel de importante ca obiectivele sale economice; subliniază că necesitatea de a investi în dezvoltarea socială nu reprezintă doar o garanție pentru realizarea creșterii economice și a convergenței, ci trebuie să fie, de asemenea, un obiectiv în sine; salută faptul că a fost recunoscută importanța pilonului social și nevoia de întărire a dimensiunii sociale a UE, precum și nevoia de a trata inegalitățile dintre regiuni și din cadrul acestora; invită Comisia și statele membre să consolideze drepturile sociale prin punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale (PEDS), astfel încât să se creeze o dimensiune socială reală a UE, inclusiv prin luarea în considerare a studiilor recente(5) și prin îmbunătățirea vizibilității și impactului politic al tabloului de bord al principalilor indicatori sociali și de ocupare a forței de muncă, dând curs totodată tuturor recomandărilor pe țară, inclusiv celor care vizează acțiuni reformatoare în sensul unei Uniuni mai sustenabile din punct de vedere social, economic și ecologic; invită Comisia să utilizeze cele 20 de principii ale PEDS ca repere pentru evaluarea succesului realizat de țări în integrarea angajamentului lor față de acest pilon în politicile lor economice, precum și să-și îmbunătățească capacitatea de monitorizare a situației sociale; subliniază faptul că aspectele legate de muncă și aspectele sociale ar trebui să fie puse pe picior de egalitate cu cele economice în cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice;

3.  pledează pentru angajamentul deplin al semestrului european față de PEDS prin accentuarea egalității de tratament și de șanse între femei și bărbați, a dreptului la remunerare egală pentru o muncă de valoare egală, precum și a dreptului la servicii de îngrijire de înaltă calitate și la prețuri accesibile;

4.  subliniază că unele state membre se confruntă cu provocări structurale pe piața forței de muncă, cum ar fi participarea scăzută, segmentarea pieței muncii, precum și neconcordanța competențelor și calificărilor; ia act de faptul că sunt din ce în ce mai necesare măsuri eficiente de integrare și reintegrare pe piața muncii a forței de muncă inactive, inclusiv a migranților;

5.  solicită o mai mare coerență în cadrul semestrului european, inclusiv asigurarea faptului că aspectele evidențiate în Raportul comun privind ocuparea forței de muncă sunt preluate în mod adecvat în analiza anuală a creșterii și în recomandările specifice fiecărei țări, precum și menținerea priorităților de la un an la altul, cu excepția cazului în care sunt considerate rezolvate;

6.  observă că, potrivit previziunilor, economiile tuturor statelor membre vor continua să crească, dar într-un ritm mai lent; subliniază necesitatea de a se reduce deficitul de investiții pentru cercetare și inovare în infrastructură, inclusiv în serviciile sociale, de sănătate și de îngrijire, precum și pentru promovarea sănătății și prevenirea bolilor, pentru locuințele eficiente din punct de vedere energetic și de calitate, precum și în capitalul uman; invită Comisia și statele membre să își intensifice eforturile pentru a realiza investiții într-o educație și formare accesibile, abordabile și de înaltă calitate, în extinderea măsurilor de perfecționare și recalificare, inclusiv în competențe digitale și transferabile, precum și să promoveze învățarea și dezvoltarea competențelor pe tot parcursul vieții; subliniază importanța unor măsuri speciale pentru femei și fete, care sunt încă subreprezentate în sectoarele digitale și ale științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM), precum și importanța îmbunătățirii formării inițiale și a dezvoltării profesionale continue a profesorilor și a formatorilor; invită statele membre să își consolideze sistemele de educație și de formare profesională, de ucenicie, de învățare bazată pe realitate și să le îmbunătățească gradul de concordanță cu nevoile pieței forței de muncă; constată, de asemenea, importanța aptitudinilor și competențelor dobândite în situații de învățare neformale și invită statele membre să creeze sisteme de validare a aptitudinilor neformale, mai ales a celor dobândite în cadrul unor activități de voluntariat;

7.  împărtășește opinia Comisiei potrivit căreia actuala creștere economică ar trebui să determine concentrarea investițiilor în decarbonizarea industriei, transporturilor și sistemelor energetice din Europa; prin urmare, invită Comisia și statele membre să își intensifice eforturile de a asigura o formare adecvată și accesibilă axată pe competențele necesare, inclusiv de a sprijini întreprinderile în formarea, reconversia profesională și perfecționarea forței de muncă, precum și readaptarea sistemelor de educație și formare;

8.  constată că în unele state membre nivelul șomajului rămâne ridicat din cauza lipsei creșterii economice și a deficiențelor structurale care rezultă, în mare măsură, din ineficiența și, în multe cazuri, rigiditatea cadrelor normative pentru piața forței de muncă;

9.  observă că, în pofida îmbunătățirilor, există diferențe substanțiale între statele membre și între diferitele regiuni în ceea ce privește redresarea economică și progresele înregistrate, din cauza deficiențelor structurale preexistente în mai multe state membre, în special în domeniul ocupării forței de muncă și al productivității; consideră, în acest sens, că, la nivelul Uniunii, convergența treptată trebuie să abordeze, de asemenea, divergențele din interiorul statelor membre, întrucât disparitățile regionale au un impact asupra potențialului de creștere în UE, având în vedere că numeroase politici și servicii sunt realizate la nivel regional;

10.  consideră că, pe lângă faptul că este utilizat ca un ghid pentru recomandările de politică, tabloul de bord aferent pilonului social ar trebui utilizat ca un exemplu pentru analize similare ale performanțelor fiecărei țări în ceea ce privește politicile de mediu și de combatere a schimbărilor climatice, astfel încât acestea să poată fi evaluate pe baze similare;

11.  invită Comisia și statele membre să examineze cu atenție problema sărăciei persoanelor încadrate în muncă și să propună soluții atât la nivelul UE, cât și la nivel național pentru a contracara această problemă insidioasă; consideră că trebuie luate măsuri imediat și în mod coordonat pentru a inversa această tendință, care amenință să fragmenteze coeziunea socială și solidaritatea dintre generații; își reafirmă îngrijorarea cu privire la numărul mare de persoane expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială, în pofida faptului că numărul acestor persoane se află în scădere; este îngrijorat, în special, de nivelul ridicat al sărăciei în rândul copiilor, al sărăciei în mediul rural și al sărăciei legate de vârsta înaintată, care afectează mult mai multe femei decât bărbați; solicită Comisiei și statelor membre să adopte toate măsurile necesare pentru a reduce în mod semnificativ sărăcia, în special sărăcia în rândul copiilor; invită Comisia și statele membre să recunoască într-o măsură mai mare munca și competențele ONG-urilor, ale organizațiilor care luptă împotriva sărăciei și pentru incluziunea socială și ale persoanelor care se află în situație de sărăcie, încurajându-le să participe la schimbul de bune practici; indică faptul că existența unor niveluri ridicate de inegalitate reduce producția economică și potențialul de creștere durabilă și favorabilă incluziunii;

12.  reamintește că salariile decente sunt importante nu numai pentru coeziunea socială, ci și pentru menținerea unei economii puternice și a unei forțe de muncă productive; invită statele membre să pună în aplicare măsuri de îmbunătățire a calității locurilor de muncă și de reducere a dispersiei salariilor, una dintre metode fiind creșterea salariilor minime, inclusiv, dacă este cazul, sub forma unor salarii minime stabilite la un nivel decent; solicită, în acest context, politici care să respecte, să promoveze și să consolideze negocierile colective și poziția lucrătorilor în cadrul mecanismelor de stabilire a salariilor, care joacă un rol esențial în obținerea unor condiții de muncă de înaltă calitate; consideră că trebuie făcute toate aceste eforturi în scopul de a sprijini cererea globală și redresarea economică, de a reduce inegalitățile salariale și de a combate sărăcia în rândul persoanelor încadrate în muncă; subliniază, în acest context, că legislația și politicile europene trebuie să respecte drepturile și libertatea sindicatelor, să respecte contractele colective și să apere egalitatea de tratament al lucrătorilor;

13.  subliniază că, deși ratele șomajului din UE se află la cel mai scăzut nivel, locurile de muncă vacante din UE au atins o proporție de 2,2 % în 2018, în creștere față de 1,9 % în 2017; constată cu îngrijorare că necorelarea competențelor este considerabilă; reamintește că rolul statelor membre este să garanteze accesul la o educație și la o formare de calitate; invită statele membre să acorde prioritate investițiilor publice pentru a garanta că oricine se poate bucura de dreptul la o educație și formare de calitate și favorabilă incluziunii; consideră că orientarea și formarea profesională pot fi un motor al unei creșteri durabile și favorabile incluziunii; subliniază că convergența calificărilor și a competențelor cu posibilitățile de angajare reprezintă o condiție necesară pentru crearea în UE a unei piețe a forței de muncă competitive și că această problemă ar trebui tratată prin facilitarea unei cooperări mai strânse între sistemele de învățământ, întreprinderi și sindicate, de exemplu prin promovarea învățământului dual, a uceniciei, a învățării la locul de muncă și a învățării bazate pe realitate în toate formele și nivelurile de educație, inclusiv în învățământul superior;

14.  invită Comisia să sprijine în continuare portalul pentru mobilitatea profesională EURES și alte programe care facilitează mobilitatea în scop educațional și de formare; constată că recunoașterea reciprocă a calificărilor favorizează ocuparea locurilor de muncă, în special în țările în care nivelul locurilor de muncă vacante este ridicat;

15.  subliniază că integrarea șomerilor de lungă durată prin intermediul unor măsuri adaptate la situația lor este un factor esențial în lupta împotriva inegalităților, a sărăciei și a excluziunii sociale și va contribui în ultimă instanță la sustenabilitatea sistemelor naționale de securitate socială; solicită, în acest sens, să se depună mai multe eforturi pentru dezvoltarea competențelor relevante pentru piața forței de muncă, precum și să se majoreze masiv cota formării cu caracter practic în vederea atingerii obiectivului privind capacitatea de inserție profesională; consideră că este necesar să se țină seama de situația socială a acestor cetățeni și de nevoile lor, mai ales în ceea ce privește suficiența veniturilor, adecvarea locuințelor, transportul public, asistența medicală și serviciile de îngrijire a copiilor; este necesară și o mai bună monitorizare la nivel european a politicilor implementate la nivel național;

16.  invită statele membre să se asigure că persoanele NEET, inclusiv tinerii cu dizabilități și cei cu nevoi complexe, pot profita și beneficia de Garanția pentru tineret în mod real și semnificativ, în conformitate cu recomandările Comisiei Europene și ale Curții de Conturi Europene; subliniază că este important să se abordeze deficiențele actuale în ceea ce privește calitatea ofertelor și impactul programului; consideră că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a stabili standarde de calitate, a oferi asistență financiară constantă și mai consistentă atât prin instrumentele de finanțare ale UE, cât și prin bugetele naționale, și pentru a asigura participarea efectivă a tinerilor și a organizațiilor de tineret la conceperea, punerea în practică și monitorizarea măsurilor din cadrul Garanției pentru tineret; subliniază că este necesar să se recunoască faptul că, din cauza criteriilor de vârstă, o parte din persoanele care erau șomeri sau subocupate la o vârstă tânără nu au fost incluse în măsurile care vizează în mod specific lucrătorii tineri și, prin urmare, trebuie să li se ofere oportunitatea de a-și actualiza competențele; subliniază că educația este esențială pentru a evita sărăcia; consideră că este esențial ca în instituțiile de învățământ să se accentueze formarea în materie de competențe digitale de bază, cum ar fi utilizarea dispozitivelor digitale și o cunoaștere de bază a programării; subliniază, în acest sens, că instituțiile de învățământ au nevoie de echipamente tehnice adecvate și de o infrastructură digitală adecvată; invită Comisia și statele membre să implementeze fără întârziere sistemul dual de formare, instituit ca model principal în UE, și să recunoască faptul că acesta trebuie adaptat la sistemele individuale ale statelor membre;

17.  subliniază că este important să se monitorizeze proporția NEET din populația totală cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani, precum și alți indicatori auxiliari, și să se acorde o atenție specială tinerelor și fetelor, deoarece există o diferență considerabilă între sexe în ceea ce privește proporția tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare;

18.  constată că UE suferă în continuare de probleme structurale ce necesită atenție; recunoaște că măsurile de austeritate nu sunt potrivite pentru soluționarea durabilă a acestor probleme; subliniază necesitatea crucială de a stimula cererea internă prin promovarea investițiilor publice și private, prin promovarea unor reforme structurale echilibrate din punct de vedere social și economic care să reducă inegalitățile și să promoveze locuri de muncă de calitate și favorabile incluziunii, creșterea durabilă, investițiile sociale și consolidarea bugetară responsabilă, contribuind astfel la un traseu favorabil către îmbunătățirea coeziunii și un mediu de convergență socială ascendentă pentru întreprinderi și serviciile publice, cu scopul de a crea mai multe locuri de muncă de calitate concomitent cu echilibrarea dimensiunilor sociale și economice; subliniază că aceste priorități nu vor fi atinse decât dacă investițiile în capitalul uman vor fi considerate prioritare în cadrul unei strategii comune;

19.  subliniază că reformele responsabile din punct de vedere social trebuie să se bazeze pe solidaritate, integrare, justiție socială și o repartizare echitabilă a bogățiilor, creând astfel un model care asigură egalitate și protecție socială, protejează grupurile vulnerabile și îmbunătățește standardele de viață ale tuturor cetățenilor; subliniază, de asemenea, necesitatea de a reorienta politicile economice ale Uniunii către o economie de piață socială;

20.  invită Comisia să realizeze o evaluare a impactului reformelor structurale asupra aspectelor de gen;

21.  invită Comisia și toate statele membre să inițieze și/sau să consolideze reglementarea noilor forme de muncă; în acest context, își exprimă îngrijorarea cu privire la includerea lucrătorilor atipici și a lucrătorilor independenți, care adesea nu au acces deplin la sistemul de protecție socială; invită Comisia și statele membre să elaboreze și să promoveze măsuri care și-au dovedit eficacitatea în ceea ce privește reducerea muncii nedeclarate și care permit recunoașterea drepturilor în materie de muncă ale lucrătorilor și îngrijitorilor la domiciliu, precum și îmbunătățirea condițiilor de muncă;

22.  invită statele membre să îmbunătățească acoperirea și eficacitatea politicilor active privind piața muncii, inclusiv prin axarea mai puternică a acestora pe rezultate și printr-o cooperare strânsă cu serviciile publice de angajare a forței de muncă, cu partenerii sociali și cu alte părți interesate vizate, inclusiv, atunci când este cazul, cu societatea civilă;

23.  evidențiază importanța dimensiunii de stabilizare automată a sistemelor de protecție socială, în vederea absorbirii șocurilor sociale provocate de factori externi, cum ar fi recesiunile; invită, prin urmare, statele membre să adopte politici pentru a restabili securitatea locurilor de muncă prin asigurarea unei protecții proactive, inclusiv în cazul concedierilor; invită statele membre, de asemenea, ca, având în vedere Recomandarea nr. 202 a OIM, care stabilește nivelurile minime de protecție socială, să realizeze și să mărească investițiile în sistemele de protecție socială, pentru a garanta că acestea reușesc să combată și să prevină sărăcia și inegalitățile, asigurând totodată durabilitatea acestor sisteme;

24.  invită Comisia și statele membre să își intensifice eforturile în vederea unei mai bune integrări a persoanelor cu dizabilități pe piața forței de muncă prin eliminarea barierelor legislative care împiedică adoptarea de măsuri de stimulare a încadrării în muncă a acestor persoane și prin asigurarea accesibilității locurilor de muncă, recurgând într-o măsură mai mare la noile tehnologii de asistență care asigură, de exemplu, comunicarea și mobilitatea persoanelor cu handicap; invită, de asemenea, Comisia și statele membre să își intensifice eforturile în vederea unei mai bune integrări pe piața forței de muncă a grupurilor celor mai izolate de aceasta, cum ar fi părinții singuri, îngrijitorii informali, persoanele cu boli de durată, cu handicap, cu probleme de sănătate sau boli cronice complexe, migranții și refugiații, precum și persoanele aparținând minorităților etnice și religioase; invită statele membre să își intensifice eforturile de perfecționare a lucrătorilor și de promovare a locurilor de muncă de calitate care duc la încadrarea în muncă în condiții optime;

25.  invită Comisia și statele membre să se asigure că toate acțiunile de integrare a romilor respectă principiile generale ale strategiilor naționale de integrare a romilor;

26.  observă că microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii (MIMM) sunt extrem de importante pentru o dezvoltare durabilă și favorabilă incluziunii, pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă în Europa; solicită adoptarea unor măsuri de sprijin suplimentare, pentru a le permite MIMM-urilor să organizeze formarea de care au nevoie angajații acestora; invită Comisia și statele membre să țină seama într-o măsură mai mare și într-un mod mai serios de interesele MIMM-urilor în procesul decizional, elaborând un cadrul normativ optim pentru întreprinderi, inclusiv pentru întreprinderile mici și microîntreprinderi, care să le permită acestora să creeze locuri de muncă, de exemplu prin adoptarea unor reglementări inteligente;

27.  invită Comisia și statele membre sa își intensifice eforturile în vederea garantării unei impozitări mai echitabile, inclusiv a economiei digitale, ca o condiție prealabila pentru promovarea unei incluziuni mai favorabile;

28.  este preocupat de faptul că s-a acordat atât de puțină atenție echilibrului dintre viața profesională și cea privată în Analiza anuală a creșterii pentru 2019; invită statele membre și Comisia să ia toate măsurile necesare pentru a îmbunătăți echilibrul dintre viața profesională și cea privată și pentru a promova egalitatea de gen; solicită dezvoltarea unor servicii de îngrijire accesibile, abordabile și de calitate pentru întregul ciclu de viață și a unor servicii pentru îngrijirea copiilor și învățământul timpuriu, urmărind în continuare atingerea obiectivelor de la Barcelona din 2002 privind îngrijirea copiilor și adoptarea legislației care să promoveze formule flexibile de lucru; solicită să fie recunoscuți îngrijitorii neformali și condiții de muncă mai bune și forme adecvate de sprijin pentru persoanele care îngrijesc membri ai familiei și de recunoaștere a muncii lor importante, acestea asigurând cea mai mare parte a serviciilor de îngrijire în UE, de exemplu oferindu-le garanții de pensie și de securitate socială și recunoscându-le activitățile de formare și competențele neformale; solicită promovarea unor formule flexibile de lucru și utilizarea concediului de maternitate/paternitate, a concediului parental și a concediului pentru îngrijire, în condiții avantajoase; recunoaște că această chestiune necesită un răspuns complex și invită statele membre să abordeze de urgență această problemă; este ferm convins că adoptarea Directivei privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor este un pas necesar spre îmbunătățirea echilibrului dintre viața profesională și cea privată;

29.  solicită statelor membre să îmbunătățească echilibrul de gen în sectoarele relevante și în întreprinderi, acordând totodată o atenție deosebită femeilor cu dizabilități, deoarece acestea sunt deosebit de vulnerabile pe piața muncii;

30.  este preocupat de segregarea verticală și orizontală a pieței muncii la nivelul Uniunii și de diferențele dintre remunerația și pensiile femeilor și bărbaților, precum și de numărul scăzut al femeilor care participă la procesul decizional; atrage atenția asupra faptului că femeile sunt în continuare încadrare în muncă într-o proporție mai mică decât bărbații; subliniază, în plus, că această diferență în ceea ce privește proporția ocupării forței de muncă este foarte mare în special în cazul mamelor și al femeilor cu responsabilități de îngrijire;

31.  invită Comisia și statele membre să asigure o mai bună integrare a perspectivei de gen în elaborarea recomandărilor specifice fiecărei țări, a programelor de stabilitate și convergență și a programelor naționale de reformă, prin introducerea unor obiective și măsuri calitative care să abordeze disparitățile de gen persistente, și să aplice sistematic principiul integrării dimensiunii de gen în buget;

32.  invită statele membre să stabilească obiective cantitative concrete în programele lor naționale de reformă (PNR) cu privire la ocuparea forței de muncă în rândul femeilor;

33.  invită Comisia și Consiliul să introducă un pilon al egalității de gen în Strategia 2020 și un obiectiv general privind egalitatea de gen;

34.  invită Comisia să includă Indicele egalității de gen ca unul dintre instrumentele semestrului european pentru monitorizarea progreselor realizate în sensul atingerii obiectivelor sociale și de ocupare a forței de muncă;

35.  invită Comisia și statele membre să monitorizeze participarea femeilor la forța de muncă; solicită, în plus, statelor membre să deblocheze Directiva privind femeile în consiliile de administrație;

36.  invită statele membre și Comisia să elimine toate obstacolele din calea participării femeilor pe piața muncii și toate prejudecățile de gen legate de fiscalitate și alte stimulente care perpetuează inegalitatea rolurilor de gen;

37.  solicită aplicarea unor politici de sprijinire a antreprenoriatului în rândul femeilor, care să le ofere acces la finanțare și oportunități de afaceri, propunându-le o formare adaptată și introducând măsuri care să asigure echilibrul dintre viața profesională și cea privată;

38.  subliniază faptul că discriminarea de gen continuă să fie o problemă, după cum o demonstrează diferențele de remunerare dintre femei și bărbați (salariul orar mediu brut al bărbaților fiind cu aproximativ 16 % mai ridicat decât cel al femeilor) și diferența dintre pensii de 37 %; subliniază că diferența dintre pensii, care este cel mai important indicator al inegalității de gen, se datorează subreprezentării femeilor în sectoarele bine plătite, discriminării pe piața muncii și ratei ridicate a femeilor în munca cu fracțiune de normă, precum și faptului că nu există suficiente mecanisme de conciliere a obligațiilor familiale și profesionale între femei și bărbați;

39.  reamintește că schimbarea structurii de vârstă a populației și creșterea conexă a speranței de viață impune adaptarea sistemelor de pensii și, în anumite state membre, realizarea unor reforme corespunzătoare, pentru a garanta pensii sustenabile și adecvate; solicită din nou introducerea unor credite de îngrijire în sistemele de pensii, care să compenseze contribuțiile pierdute ale femeilor și bărbaților din cauza responsabilităților de îngrijire a copiilor și de îngrijire de durată, ca instrument de reducere a diferențelor dintre salariile și pensiile femeilor și cele ale bărbaților și de garantare a echității dintre generații; invită UE și statele membre, în cooperare cu partenerii sociali și organizațiile pentru egalitatea de gen, să creeze și să aplice politici de eliminare a diferențelor dintre remunerațiile și pensiile femeilor și bărbaților; invită statele membre să realizeze în mod regulat analize comparative ale salariilor pentru a completa aceste eforturi; reamintește invitația adresată Consiliului European de a avea în vedere utilizarea rapoartelor anuale privind egalitatea de gen în contextul semestrului european, pentru a îmbunătăți integrarea perspectivei de gen;

40.  subliniază că trebuie să se acorde acces universal la pensii la retragerea din activitate și la pensii pentru limită de vârstă care să fie publice, bazate pe solidaritate și adecvate; recunoaște provocările cu care se confruntă statele membre pentru a consolida sustenabilitatea sistemelor de pensii, dar subliniază importanța asigurării în continuare a solidarității în cadrul sistemelor de pensii; consideră că cel mai bun mod de a asigura pensii sustenabile, sigure și corespunzătoare pentru femei și bărbați este de a crește rata globală de ocupare a forței de muncă și de a crea mai multe locuri de muncă de calitate pentru toate vârstele, de a îmbunătăți condițiile de muncă și de angajare și de a rezerva fondurile publice suplimentare necesare pentru aceasta; consideră că reforma sistemelor de pensii ar trebui să se concentreze, printre altele, pe vârsta efectivă de pensionare și să reflecte tendințele pieței muncii, ratele natalității, situația în materie de sănătate și de bunăstare, condițiile de muncă și raportul dependenței economice; consideră că aceste reforme trebuie să țină seama și de situația a milioane de muncitori din Europa, în special a femeilor, a tinerilor și a persoanelor care desfășoară activități independente, care sunt afectați de formele atipice, nesigure de angajare, de perioade de șomaj involuntar și de munca cu program redus;

41.  ia act de faptul că serviciile sociale și de sănătate sunt esențiale pentru a sprijini lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale și invită Comisia și statele membre să asigure investiții și un spațiu bugetar pentru a dezvolta aceste servicii, astfel încât acestea să fie abordabile ca preț, accesibile și de înaltă calitate; atrage atenția asupra faptului că, în absența unor investiții publice continue în politicile de sănătate și de îngrijire, dinamica speranței de viață ar putea fi inversată în anii următori;

42.  regretă faptul că, printre principalele priorități de politică pentru 2019, nu a fost inclusă criza locuințelor și îndeamnă Comisia și statele membre să utilizeze mai eficient semestrul european pentru a monitoriza și a sprijini progresele în sensul accesibilității ca preț a locuințelor și al soluționării problemei persoanelor fără adăpost, care sunt chestiuni de interes fundamental; invită Comisia să includă în tabloul de bord social, ca un prim pas, indicatorul costurilor suplimentare pentru locuințe calculat în cadrul statisticilor UE privind veniturile și condițiile de viață (EU-SILC), în conformitate cu principiul 19 din Pilonul european al drepturilor sociale; subliniază faptul ca nivelul ridicat al supraaglomerării în rândul tinerilor (15-29 ani) are consecințe negative asupra educației, dezvoltării personale și profesionale și asupra calității vieții; consideră că fondurile publice trebuie alocate în mod prioritar în folosul tinerilor care nu au condiții decente de locuit;

43.  este de părere că politica de coeziune, ca una din principalele politici de investiții ale Uniunii Europene, și-a dovedit eficacitatea în ceea ce privește sporirea coeziunii sociale și reducerea inegalităților; încurajează statele membre să utilizeze pe deplin fondurile disponibile pentru punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale;

44.  solicită din nou Comisiei să sprijine statele membre în utilizarea pe scară mai largă a fondurilor structurale pentru investiții în structuri și servicii publice de îngrijire a copiilor, a persoanelor în vârstă și a altor persoane aflate în întreținere, pentru a favoriza revenirea femeilor pe piața muncii și pentru a asigura un echilibru între viața profesională și cea privată;

45.  reamintește că analiza anuală a creșterii favorizează anumite domenii ale investițiilor sociale, inclusiv sănătatea, sistemele de îngrijire pe termen lung și locuințele publice; subliniază că Comitetul Economic și Social European a pledat în favoarea recunoașterii numeroaselor efecte pozitive ale unor investiții sociale bine planificate, eficiente și orientate către viitor, care nu ar trebui considerate un cost, ci o investiție în potențialul Europei în ceea ce privește creșterea și ocuparea; subliniază că punerea în aplicare a acestor obiective necesită dispoziții în domeniul cheltuielilor publice;

46.  invită statele membre, Comisia și Parlamentul European să acorde o mai mare recunoaștere competențelor ONG-urilor în domeniul social și să depună eforturi, în acest context, pentru realizarea unui dialog civil în cadrul procesului semestrului european, astfel cum se prevede la articolul 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană;

47.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)

  Texte adoptate, P8_TA(2018)0484.

(2)

  Texte adoptate, P8_TA(2018)0464.

(3)

  Texte adoptate, P8_TA(2018)0432.

(4)

  Texte adoptate, P8_TA(2018)0078.

(5)

A se vedea raportul OCDE („Împreună – De ce reducerea inegalităților aduce beneficii tuturor”, 2015) și cel al FMI („Cauzele și consecințele inegalităților în materie de venituri”, iunie 2015).


AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (24.1.2019)

destinat Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

referitor la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: aspecte legate de ocuparea forței de muncă și aspecte sociale în Analiza anuală a creșterii pe 2019  

(2018/2120(INI))

Raportoare pentru aviz: Pina Picierno

SUGESTII

Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen recomandă Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât principiul egalității de gen este o valoare fundamentală a UE, consacrat în articolele 8 și 19 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care stabilește obligația de a elimina inegalitățile, a promova egalitatea de gen și a combate discriminarea pe criterii de sex, precum și de a asigura integrarea perspectivei de gen în toate politicile și activitățile UE;

B.  întrucât disparitățile de gen persistente din UE, cum ar fi disparitatea de gen de 11,6 % în materie de ocupare a forței de muncă(1) , diferența de remunerare între femei și bărbați de 16,2 %(2) și decalajul de pensii între femei și bărbați de 37,2 %(3), printre altele, sunt nu numai inechitabile, dar pun femeile în situații vulnerabile sau precare, cum ar fi sărăcia sau excluziunea socială; întrucât sunt necesare eforturi urgente pentru eliminarea acestor disparități, pentru că ele rămân unul dintre principalele obstacole din calea realizării egalității de gen și constituie o formă inacceptabilă de discriminare de gen;

C  întrucât reducerea decalajului de pensii - care ajunge în prezent la 40%, în medie, în UE și care este, de asemenea, rezultatul acumulării inegalităților din cursul vieții femeilor și al perioadelor lor de absență de pe piața muncii - este deosebit de importantă; întrucât furnizarea serviciilor de îngrijire constituie o bază solidă pentru o reacție eficace la insuficiența locurilor de muncă pentru femei;

D.  întrucât calitatea serviciilor de îngrijire variază foarte mult în interiorul statelor membre și între acestea, precum și între sectorul privat și cel public, între zonele urbane și cele rurale și între categoriile de vârstă; întrucât femeile sunt afectate de reducerile bugetare din serviciile publice, inclusiv din sectorul sănătății, al educației și al locuințelor, atât în mod direct, ca utilizatori ai serviciilor și angajați, cât și în mod indirect, prin sprijinul membrilor familiei care se bazează pe servicii publice de bază;

E.  întrucât prezența unui număr mai mare de femei în funcții de decizie ar îmbunătăți egalitatea de gen;

F.  întrucât probabilitatea ca femeile să-și întrerupă cariera din cauza rolului lor în familie este mai mare, iar ele sunt mai des cele care își întrerup activitatea profesională pentru a se ocupa de un copil sau de un părinte bolnav; întrucât acest rol asumat de femei poate constitui un obstacol în calea carierei lor; întrucât există dezbateri în curs privind asigurarea unui echilibru între viața profesională și cea privată;

G.  întrucât semestrul european ar trebui să contribuie la realizarea pilonului european al drepturilor sociale în scopul asigurării egalității de tratament și de șanse între femei și bărbați, al respectării egalității de remunerare a mâinii de lucru masculine și a mâinii de lucru feminine, pentru o muncă de valoare egală, precum și respectarea dreptului de acces la servicii de îngrijire de calitate și la un preț accesibil,

1.  invită Comisia și statele membre să asigure o mai bună integrare a perspectivei de gen în elaborarea recomandărilor specifice fiecărei țări, a programelor de stabilitate și convergență și a programelor naționale de reformă, prin introducerea unor obiective și măsuri calitative care să abordeze disparitățile de gen persistente, și să aplice sistematic principiul integrării dimensiunii de gen în buget;

2.  invită statele membre să stabilească obiective cantitative concrete în programele lor naționale de reformă (PNR) cu privire la ocuparea forței de muncă în rândul femeilor, precum și măsuri specifice pentru grupurile de femei care prezintă un grad foarte scăzut de încadrare în muncă, cum ar fi femeile tinere, femeile în vârstă, femeile migrante, femeile cu dizabilități, mamele singure și femeile rome;

3.  invită Comisia și Consiliul să introducă un pilon al egalității de gen în Strategia 2020 și un obiectiv general privind egalitatea de gen;

4.  invită Comisia să includă Indicele egalității de gen ca unul dintre instrumentele semestrului european pentru monitorizarea progreselor în direcția atingerii obiectivelor sociale și de ocupare a forței de muncă;

5.  subliniază că șomajul, sărăcia și excluziunea socială sunt surse de îngrijorare, în special pentru femei; subliniază, prin urmare, că este important ca procesul semestrului european să se concentreze, în continuare, asupra realizării unei creșteri inteligente, durabile și incluzive, cu o mai mare coordonare a politicilor naționale și europene pentru a crea mai multe locuri de muncă de calitate în UE, eliminând, astfel, decalajele dintre femei și bărbați în materie de șomaj, remunerație și pensie;

6.  este preocupat de segregarea verticală și orizontală a pieței muncii la nivelul Uniunii și de disparitățile de remunerare și de pensie între femei și bărbați, precum și de numărul scăzut al femeilor implicate în procesul decizional; insistă asupra faptului că procentul de încadrare în muncă a femeilor este, în continuare, mai scăzut decât cel al bărbaților; subliniază, în plus, că această disparitate în procentul de ocupare a forței de muncă este foarte mare în special în cazul mamelor și al femeilor cu responsabilități de îngrijire;

7.  solicită din nou Comisiei să sprijine statele membre în utilizarea pe scară mai largă a fondurilor structurale pentru investiții în structuri și servicii publice de îngrijire a copiilor, a persoanelor în vârstă și a altor persoane aflate în întreținere, pentru a facilita revenirea femeilor pe piața muncii și a asigura un echilibru între viața profesională și cea privată;

8.  încurajează statele membre să identifice modele eficiente de finanțare, inclusiv finanțare direcționată, care asigură un bun echilibru între finanțarea publică și cea privată, adaptându-se, de asemenea, la circumstanțele naționale și locale;

9.  pledează pentru angajamentul deplin al semestrului european față de pilonul european al drepturilor sociale, subliniind egalitatea de tratament și de șanse între femei și bărbați, dreptul la remunerare egală pentru muncă de valoare egală, precum și dreptul la servicii de îngrijire de înaltă calitate și la prețuri accesibile;

10.  subliniază importanța învățării pe tot parcursul vieții și pentru femei, deoarece aceasta le oferă oportunitatea de a se recalifica pe o piață a muncii aflată constant în schimbare; solicită o mai mare promovare a subiectelor legate de informatică și de TIC care pot ajuta fetele să elimine stereotipurile de gen existente în învățământ și decalajele de gen în ratele de ocupare a forței de muncă și de pensii;

11.  invită Comisia și statele membre să monitorizeze participarea femeilor la forța de muncă; solicită, în plus, statelor membre să deblocheze Directiva privind femeile în consiliile de administrație;

12.  invită statele membre și Comisia să elimine toate obstacolele din calea participării femeilor pe piața muncii și toate prejudecățile de gen legate de fiscalitate și alte stimulente care perpetuează rolurile de gen inegale;

13.  invită Comisia să realizeze o evaluare a impactului reformelor structurale asupra aspectelor de gen;

14.  subliniază că este important să se monitorizeze procentul din populația totală considerat a fi NEETS, cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani, precum și alți indicatori auxiliari, și să se acorde o atenție specială tinerelor femei și fete, deoarece există o diferență considerabilă între sexe în ceea ce privește proporția tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare;

15.  solicită aplicarea unor politici de sprijinire a antreprenoriatului în rândul femeilor, care să le ofere acces la finanțare și oportunități de afaceri, propunându-le formări adaptate și introducând măsuri de reconciliere între viața profesională și cea privată;

16.  salută propunerea Comisiei privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată, ca metodă eficace de încurajare a încadrării în muncă a femeilor și de echilibrare a ratei lor de ocupare a forței de muncă; solicită statelor membre să îmbunătățească echilibrul de gen în sectoarele relevante și în întreprinderi, acordând totodată o atenție deosebită femeilor cu dizabilități, deoarece acestea sunt deosebit de vulnerabile pe piața muncii.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

23.1.2019

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

19

3

6

Membri titulari prezenți la votul final

Beatriz Becerra Basterrechea, Heinz K. Becker, Malin Björk, Vilija Blinkevičiūtė, Anna Maria Corazza Bildt, Iratxe García Pérez, Arne Gericke, Anna Hedh, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Angelika Niebler, Maria Noichl, Marijana Petir, Pina Picierno, João Pimenta Lopes, Terry Reintke, Liliana Rodrigues, Michaela Šojdrová, Ernest Urtasun, Jadwiga Wiśniewska, Anna Záborská

Membri supleanți prezenți la votul final

Eleonora Forenza, Julie Girling, Lívia Járóka, Dubravka Šuica, Mylène Troszczynski, Julie Ward

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Jean Lambert

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

19

+

ALDE

Beatriz Becerra Basterrechea

PPE

Heinz K. Becker, Julie Girling, Lívia Járóka, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Angelika Niebler, Michaela Šojdrová, Dubravka Šuica

S&D

Vilija Blinkevičiūtė, Iratxe García Pérez, Anna Hedh, Maria Noichl, Pina Picierno, Liliana Rodrigues, Julie Ward

VERTS/ALE

Jean Lambert, Terry Reintke, Ernest Urtasun

3

-

ECR

Arne Gericke, Jadwiga Wiśniewska

GUE/NGL

João Pimenta Lopes

6

0

ENF

Mylène Troszczynski

GUE/NGL

Malin Björk, Eleonora Forenza

PPE

Anna Maria Corazza Bildt, Marijana Petir, Anna Záborská

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

(1)

Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, baza de date privind statisticile de gen.

(2)

Boll, C. și Lagemann, A., „Diferența de remunerare între femei și bărbați în țările UE bazate pe SES (2014)”, Luxemburg: Comisia Europeană, 2018.

(3)

Comisia Europeană, Raportul privind adecvarea pensiilor pentru 2018.


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

26.2.2019

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

31

6

0

Membri titulari prezenți la votul final

Brando Benifei, Enrique Calvet Chambon, David Casa, Ole Christensen, Michael Detjen, Lampros Fountoulis, Elena Gentile, Marian Harkin, Agnes Jongerius, Rina Ronja Kari, Jan Keller, Ádám Kósa, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Jean Lambert, Jeroen Lenaers, Thomas Mann, João Pimenta Lopes, Georgi Pirinski, Terry Reintke, Sofia Ribeiro, Robert Rochefort, Claude Rolin, Siôn Simon, Romana Tomc, Yana Toom, Ulrike Trebesius, Marita Ulvskog, Renate Weber

Membri supleanți prezenți la votul final

Georges Bach, Lynn Boylan, Krzysztof Hetman, Alex Mayer, Ivari Padar, Neoklis Sylikiotis, Monika Vana

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Jens Gieseke, Paul Tang


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

31

+

ALDE

Enrique Calvet Chambon, Marian Harkin, Robert Rochefort, Yana Toom, Renate Weber

PPE

Georges Bach, David Casa, Jens Gieseke, Krzysztof Hetman, Ádám Kósa, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Jeroen Lenaers, Thomas Mann, Sofia Ribeiro, Claude Rolin, Romana Tomc

S&D

Brando Benifei, Ole Christensen, Michael Detjen, Elena Gentile, Agnes Jongerius, Jan Keller, Alex Mayer, Ivari Padar, Georgi Pirinski, Siôn Simon, Paul Tang, Marita Ulvskog

VERTS/ALE

Jean Lambert, Terry Reintke, Monika Vana

6

-

ECR

Ulrike Trebesius

GUE/NGL

Lynn Boylan, Rina Ronja Kari, João Pimenta Lopes, Neoklis Sylikiotis

NI

Lampros Fountoulis

0

0

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Ultima actualizare: 8 martie 2019Notă juridică