Procedură : 2019/0802(NLE)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0194/2019

Texte depuse :

A8-0194/2019

Dezbateri :

Voturi :

PV 16/04/2019 - 8.6
CRE 16/04/2019 - 8.6

Texte adoptate :

P8_TA(2019)0364

RAPORT     
PDF 214kWORD 73k
10.4.2019
PE 636.163v02-00 A8-0194/2019

referitor la propunerea de numire a lui Viorel Ștefan ca membru al Curții de Conturi

(C8-0049/2019 – 2019/0802(NLE))

Comisia pentru control bugetar

Raportor: Indrek Tarand

PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 ANEXA 1: CURRICULUM VITÆ AL LUI Viorel Ștefan
 ANEXA 2: RĂSPUNSURILE LUI Viorel Ștefan LA ÎNTREBĂRILE COMISIEI
 PROCEDURA COMISIEI COMPETENTE

PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind propunerea de numire a lui Viorel Ștefan ca membru al Curții de Conturi

(C8-0049/2019 – 2019/0802(NLE))

(Consultation)

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 286 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C8-0049/2019),

–  având în vedere articolul 121 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0194/2019),

A.  întrucât Comisia sa pentru control bugetar a evaluat calificările candidatului propus, ținând seama în special de condițiile prevăzute la articolul 286 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

B.  întrucât, în cadrul reuniunii sale din 8 aprilie 2019, Comisia pentru control bugetar a audiat candidatul propus de Consiliu ca membru al Curții de Conturi,

1.  emite un aviz nefavorabil privind propunerea Consiliului de numire a lui Viorel Ștefan ca membru al Curții de Conturi;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și, spre informare, Curții de Conturi, precum și celorlalte instituții ale Uniunii Europene și instituțiilor de control din statele membre.


ANEXA 1: CURRICULUM VITÆ AL LUI Viorel Ștefan

Studii și specializări

  2002, doctorat în Economie, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați

  1980, absolvent al Facultății de Studii Economice, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași

Activitate profesională

  Februarie 2018 - Prezent, viceprim-ministru

  Iunie 2017 - Ianuarie 2018, deputat în Camera Deputaților, președinte și membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci

  Ianuarie 2017 - Iunie 2017, ministru al Finanțelor Publice

  2016 - Prezent, deputat în Camera Deputaților

  2012 - 2016, deputat în Camera Deputaților

  2008 - 2016, deputat în Camera Deputaților

  1996 - 2008, senator

  1996 - 2002, președinte, NAVROM SA, Compania de Navigație Fluvială din Galați

  1991 - 1996, director executiv, NAVROM SA, Compania de Navigație Fluvială din Galați

  1987- 1991, șef serviciu, NAVROM SA, Compania de Navigație Fluvială din Galați

  1980- 1987, economist, NAVROM SA, Compania de Navigație Fluvială din Galați

Activitate, funcții deținute într-un partid politic

Membru al Partidului Social Democrat (PSD) din 1993

  1996 -2015, vicepreședinte, organizația PSD Galați

  2015 - 2018, vicepreședinte al Partidului Social Democrat

Activitate, funcții deținute într-un sindicat, organizație patronală etc.

  1992 - 1998, președinte, Asociația angajatorilor din transportul naval

Activități și funcții parlamentare anterioare

  Iulie 2017 - Ianuarie 2018, președinte al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, Camera Deputaților

  Ianuarie 2017 - Iunie 2017, ministru al Finanțelor Publice

  2016 - Ianuarie 2017, președinte al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, Camera Deputaților

Inițiative legislative: 1

Intervenții în plen:

Discursuri: 3 (în două ședințe)

  2012- 2016

Deputat în Camera Deputaților, președinte al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci

Membru al Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și a Senatului pentru aprobarea proiectului de lege privind unele măsuri legate de exploatarea minereurilor de aur și de argint din perimetrul Roșia Montană și de stimulare și facilitare a dezvoltării activităților miniere din România;

Președinte al Grupului parlamentar de prietenie cu Federația Rusă;

Secretar al Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Federativă a Braziliei.

Inițiative legislative: 42, dintre care 11 au fost promulgate legi;

Intervenții în plen:

Discursuri: 110 (în 51 de ședințe)

Proiecte de decizie inițiate: 1

Moțiuni: 2

  2008-2012

Deputat în Camera Deputaților, președinte al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci

Membru al Comisiei speciale comune pentru analizarea crizei din funcționarea justiției;

Președinte al Grupului parlamentar de prietenie cu Japonia;

Membru al Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Elenă;

Membru al Grupului parlamentar de prietenie cu Statul Israel.

Inițiative legislative: 14, dintre care 2 au fost promulgate legi

Intervenții în plen:

Discursuri: 50 (în 35 de ședințe)

Întrebări și interpelări: 10

Moțiuni: 10

  2004 - 2008

Senator, vicepreședinte, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital;

Membru al Comisiei speciale comune permanente a Camerei Deputaților și a Senatului pentru controlul execuției bugetare al Curții de Conturi pe 2003;

Membru al Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Armenia;

Membru al Grupului parlamentar de prietenie cu Islanda;

Membru al Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Elenă.

Inițiative legislative: 16, dintre care 3 au fost promulgate legi

Intervenții în plen:

Discursuri: 287 (în 156 de ședințe)

Declarații politice: 1

Moțiuni: 13

  2000 - 2004

Senator, președinte, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital;

Membru al Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Arabă Siriană;

Membru al Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Elenă;

Membru al Grupului parlamentar de prietenie cu Statul Israel.

Inițiative legislative: 4, dintre care 1 a fost promulgată lege

Intervenții în plen:

Discursuri: 276 (în 94 de ședințe)

Membru în 8 comisii de mediere

  1996-2000

Senator, membru al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital;

Membru al Comisiei comune a Camerei Deputaților și a Senatului pentru controlul execuției bugetare al Curții de Conturi;

Membru al Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Franceză;

Membru al Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Austria.

Activitate, funcții în alte organizații naționale

-  1995-2001, Președinte. Asociația Armatorilor și Operatorilor Portuari-Fluviali din România (AAOPFR)

Ordine, decorații

Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de cavaler


ANEXA 2: RĂSPUNSURILE LUI Viorel Ștefan LA ÎNTREBĂRILE COMISIEI

Experiența profesională

1.  Vă rugăm să indicați experiența dvs. profesională în domeniul finanțelor publice, de exemplu în planificarea bugetară, execuția sau gestiunea bugetară ori controlul sau auditul bugetar.

Experiența profesională în domeniul finanțelor publice, incluzând procesele de programare bugetară, execuție și gestiune bugetară, control și audit bugetar, am dobândit-o pe parcursul unei activități de 22 de ani în Parlamentul României, deținerea portofoliului de ministru al finanțelor publice în cursul anului 2017 și exercitarea mandatului de vicepremier în Guvernul României, începând cu anul 2018.

În Parlament, am activat neîntrerupt în cadrul comisiilor de specialitate din cele două Camere, respectiv 12 ani în Comisia de Buget, Finanțe, Bănci și Piață de Capital din Senat și 10 ani în Comisia de Buget, Finanțe și Bănci a Camerei Deputaților.

În această perioadă, am condus activitatea acestor comisii, 10 ani în calitate de președinte și 6 ani în calitate de vicepreședinte.

În calitate de președinte, am gestionat procedurile parlamentare de adoptare a bugetelor de stat și a bugetelor de asigurări sociale de stat, a bugetelor proprii ale celor două Camere ale Parlamentului, precum și ale instituțiilor și autorităților publice, care se regăsesc în subordinea sau coordonarea Parlamentului, inclusiv Curtea de Conturi a României.

Pe parcursul fiecărui exercițiu bugetar anual, am asigurat coordonarea activităților aferente funcției de control parlamentar asupra modului în care ordonatorii de credite gestionează resursele alocate, folosind instrumente specifice: audieri, analize sau anchete. La finalul fiecărui exercițiu am evaluat, dezbătut și prezentat plenului celor două Camere ale Parlamentului rapoartele de specialitate privind execuția bugetară.

Evaluarea execuției bugetare și adoptarea rapoartelor de specialitate s-au făcut printr-un dialog instituțional permanent cu reprezentanții Curții de Conturi a României, pe baza rapoartelor, concluziilor și opiniilor misiunilor de audit. Acest exercițiu de colaborare cu instituția de audit mi-a oferit ocazia de a înțelege principiile care guvernează buna funcționare a activității de audit, mecanismele cu care operează dar, mai ales, rolul pe care îl are în asigurarea bunei gestiuni a resurselor publice.

Implicarea mea directă și neîntreruptă pe parcursul celor 22 de ani în activitatea comisiilor parlamentare de specialitate, m-a ajutat să înțeleg și să particip activ, în egală măsură, la elaborarea și implementarea politicilor publice naționale în mai multe domenii economico-financiare, cum ar fi: impozite și taxe, piețe financiare (bancare, valori mobiliare, asigurări, pensii private), politică monetară, împrumuturi publice sau politici investiționale.

Încredințarea mandatului de ministru al finanțelor publice am perceput-o ca fiind o reală provocare în cariera mea profesională, dar și o oportunitate de a demonstra capacitatea de a gestiona finanțele publice. Dacă până la numirea mea în această funcție am fost angrenat cu precădere în zona legislativă și de control, în noua calitate am avut ocazia să-mi exersez abilitățile și, implicit, să aprofundez domeniul finanțelor publice din perspectivă executivă. Astfel, elaborarea strategiei fiscal-bugetare, a concepției bugetare, administrarea veniturilor statului, administrarea Trezoreriei Statului și a datoriei publice, politica și legislația vamală, organizarea și exercitarea auditului intern în entitățile publice, coordonarea relațiilor cu instituțiile financiare internaționale, promovarea și implementarea politicilor în domeniul achizițiilor publice, administrarea unor scheme de ajutor de stat, gestiunea inventarului centralizat al domeniului public și îmbunătățirea managementului investițiilor publice, reprezintă doar câteva dintre domeniile a căror coordonare am asigurat-o, acumulând o experiență solidă.

Competențele dobândite la Ministerul Finanțelor Publice, cumulate cu cele asimilate în activitatea parlamentară, mă ajută în realizarea sarcinilor care îmi revin în calitate de viceprim-ministru.

Noua misiune constă, în principal, în coordonarea politicilor și strategiilor pe domeniul economic, armonizarea și optimizarea acțiunilor interinstituționale, cu accent pe creșterea eficienței actului de guvernare, prin reducerea cheltuielilor administrative, eliminarea paralelismelor, restructurarea sistemelor și accelerarea procesului de informatizare-digitalizare a sistemului public.

În mod evident, aceste acțiuni pot fi realizate doar plecând de la o permanentă monitorizare a modului în care ordonatorii de credite gestionează resursele alocate prin bugete.

2.  Care sunt cele mai importante realizări din cariera dvs. profesională?

În cariera mea profesională am parcurs două etape distincte care, în succesiunea lor, m-au ajutat să înțeleg resorturile care guvernează evoluțiile economice, atât la nivel microeconomic, cât și la nivel macroeconomic.

După absolvirea studiilor am început activitatea într-o întreprindere economică unde am parcurs toate etapele de formare profesională, de la statutul de stagiar debutant până la vârful piramidei ierarhice, ocupând succesiv funcții de director general, manager, președinte director general, președinte al Consiliului de Administrație.

Am parcurs această experiență într-o perioadă dificilă, de tranziție a economiei românești către economia de piață, caracterizată de nevoia acută de restructurare, de implementare a unor instrumente moderne de management, de adaptare la noul context caracterizat prin liberalizarea piețelor, reconfigurarea fluxurilor comerciale interne, regionale și internaționale.

Apreciez că prima realizare a carierei mele profesionale a fost finalizarea procesului de restructurare și privatizare a întreprinderii amintite. Dintr-o întreprindere de stat rigidă, neperformantă, am reușit să o transform într-o companie privată listată pe piața bursieră, cu rezultate economice deosebite, care și astăzi asigură câteva mii de locuri de muncă în România.

Experiența acumulată în această perioadă a stat la baza elaborării tezei mele de doctorat, care marchează, practic, finalizarea acestei etape a parcursului meu profesional.

A urmat cea de-a doua etapă a carierei mele profesionale, începută acum 22 de ani, prin intrarea mea în serviciul public, odată cu alegerea în Senatul României. Abordarea problemelor la nivel macroeconomic a presupus un efort de asimilare de noi competențe care au fost confirmate atunci când, câștigând al doilea mandat în Senatul României, colegii senatori, în unanimitate, m-au desemnat ca președinte al Comisiei de Buget, Finanțe, Bănci și Piață de Capital. Apreciez că aceasta a fost o realizare importantă în cariera mea parlamentară. M-am dedicat exclusiv acestei activități, reușind să obțin recunoașterea competențelor mele profesionale, atât în Parlamentul României din partea tuturor grupurilor politice, din partea instituțiilor relevante în domeniu, cât și în percepția publicului larg. Recunoașterea expertizei în acest domeniu a fost principalul argument prin prisma căruia am fost susținut de toate grupurile politice pentru ocuparea unei funcții de conducere a comisiilor de specialitate pe parcursul tuturor mandatelor parlamentare.

Ocuparea portofoliului de ministru al finanțelor publice completează lista realizărilor mele profesionale.

O satisfacție deplină mi-a adus-o însă faptul că am coordonat un colectiv de specialiști de marcă, reușind să asigur o atmosferă de lucru pozitivă, constructivă, bazată pe principii corecte, recunoaștere și apreciere reciprocă a competențelor fiecăruia, de recunoaștere și respect pentru ceea ce au făcut predecesorii, conștientizând necesitatea coerenței și continuității în gestiunea politicilor și strategiilor fiscal-bugetare.

Colaborarea bună și constructivă cu celelalte instituții relevante pentru acest domeniu (Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Consiliul Concurenței, Curtea de Conturi, etc.), care a condus la realizări importante constituie și o dovadă a calităților mele profesionale.

Încredințarea mandatului de viceprim-ministru reprezintă cea mai importantă realizare a carierei profesionale. Consecvent principiilor de corectitudine și profesionalism, rămân dedicat acestei misiuni onorante până în ultima zi de mandat.

3.  Ce experiență profesională aveți în cadrul organizațiilor sau instituțiilor internaționale, multiculturale și multilingve situate în afara țării dvs. de origine?

Chiar dacă nu am desfășurat în mod direct activități lucrative în cadrul vreunei instituții sau organizații internaționale, din punct de vedere al experienței internaționale, multiculturale și multilingve aș dori să menționez faptul că pe parcursul carierei de parlamentar am fost membru al grupurilor parlamentare de prietenie cu: Japonia (Președinte al Grupului), Federația Rusă (Președinte al Grupului), Republica Federativă a Braziliei (Secretar al Grupului), Confederația Elvețiană, Statul Israel, Republica Elenă, Islanda, Republica Armenia, Republica Arabă Siriană, Republica Austria, Republica Franceză.

Calitatea de membru în aceste grupuri parlamentare de prietenie mi-a oferit ocazia de a interacționa cu membrii parlamentelor țărilor menționate mai sus, aceste grupuri având rolul de a impulsiona cooperarea bilaterală în toate domeniile de interes comun, sfera lor de activitate fiind foarte diversă, incluzând atât dialogul în plan politic și parlamentar, cât și relațiile bilaterale economice, culturale și științifice.

În ceea ce privește perioada în care am exercitat funcția de ministru al finanțelor publice, faptul că am asigurat reprezentarea României ca membru în Comitetul Guvernatorilor la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Europeană de Investiții, m-a ajutat în perfecționarea abilității de a activa cu eficiență într-un mediu internațional, multicultural și multilingv. În virtutea aceleiași calități de ministru de finanțe am coordonat și dialogurile autorităților din România cu misiunile Fondului Monetar Internațional și Banca Mondială.

4.  Ați primit descărcare de gestiune pentru sarcinile de gestionare pe care le-ați îndeplinit anterior, în cazul în care s-a aplicat o astfel de procedură?

Nu s-a aplicat o astfel de procedură.

5.  Care dintre posturile profesionale ocupate de dvs. anterior reprezintă numiri politice?

Așa cum am prezentat în răspunsul de la întrebarea nr. 2, cariera mea profesională are două etape distincte. Prima etapă este caracterizată prin promovări pe scară ierarhică determinate de performanța profesională (de la poziția de debutant până la cea de președinte al Consiliului de Administrație), fără influențe politice. Este de la sine înțeles faptul că o companie privată, cotată pe piața bursieră, are criterii de promovare legate exclusiv de performanța în atingerea obiectivelor.

A doua etapă a parcursului meu profesional înseamnă, de fapt, o carieră parlamentară care, prin definiție, este un exercițiu democratic al actorilor politici. Am devenit membru în Parlamentul României, am ocupat portofoliul de ministru de finanțe și am obținut mandatul de viceprim-ministru cu susținere politică.

Aș vrea, totuși, să fac o mențiune specială în legătură cu accederea mea la funcțiile de conducere a comisiilor de specialitate din Parlament. Deoarece în evaluarea candidaților pentru aceste poziții au prevalat întotdeauna criteriul profesional și recunoașterea competențelor specifice în domeniu, pentru ocuparea acestor funcții am obținut, de fiecare dată, sprijinul tuturor grupurilor politice, indiferent că acestea se aflau la guvernare sau în opoziție.

6.  Care sunt cele mai importante trei decizii la care ați luat parte în cadrul carierei dvs. profesionale?

Cariera profesională mi-a oferit șansa de a participa activ la adoptarea multor decizii importante care au determinat parcursul societății românești în perioada de tranziție spre o economie de piață funcțională, urmată de aderarea la NATO și la Uniunea Europeană.

Voi prezenta doar 3 (trei) decizii importante care au contribuit la modernizarea Curții de Conturi a României și alinierea profilului constituțional și legal al acestei instituții la modelele și bunele practici europene și internaționale.

(1)  Revizuirea Constituției în 2003 a consolidat independența Curții de Conturi și a adus garanții suplimentare privind stabilitatea acesteia. S-a introdus un mecanism nou de reînnoire a componenței plenului, eliminându-se eventualele ingerințe politice excesive sau conjuncturale. S-au retras competențele jurisdicționale, creându-se totodată temei constituțional pentru înființarea instanțelor specializate, s-a desființat instituția procurorului financiar, procurorii financiari fiind preluați de Ministerul Public.

În calitate de președinte al Comisiei de Buget, Finanțe, Bănci și Piața de Capital din Senat, am participat activ la evaluarea, fundamentarea, formularea și redactarea finală a modificărilor privind această secțiune din Constituție.

(2)  În anul 2005, în calitate de vicepreședinte al Comisiei de Buget, Finanțe, Bănci și Piața de Capital din Senat, am întocmit raportul prezentat plenului pentru aprobarea legii prin care a fost înființată Autoritatea de Audit, entitate independentă operațional, aflată în structura Curții de Conturi.

Această autoritate a primit misiunea de a asigura auditarea fondurilor europene, cu respectarea principiilor generale referitoare la sistemele de management și control.

(3)  Modificarea și completarea legii de organizare și funcționare a Curții de Conturi, în anul 2008, a însemnat un proces laborios pe care l-am coordonat în calitate de vicepreședinte al comisiei de specialitate din Senat. În colaborare cu reprezentanții Curții de Conturi, am reușit să elaborăm și să promovăm, în Plenul Senatului, raportul pe baza căruia a fost adoptată Legea nr. 217/2008.

Noua reglementare a contribuit decisiv la armonizarea Statutului Curții de Conturi cu prevederile comunitare, plecând de la principiile statuate în 2007 prin Declarația de la Mexico City privind independența instituțiilor supreme de audit.

Au fost introduse norme noi privind independența membrilor Curții și a auditorilor publici externi, s-a consolidat independența din punct de vedere financiar a instituției, au fost reglementate drepturile și obligațiile Curții privind raportarea și libertatea de a decide conținutul rapoartelor, momentul publicării și diseminării conținutului acestora, s-a asigurat accesul nerestricționat la informații.

Ulterior adoptării acestor reglementări, Curtea de Conturi a României a dobândit un rol important în procesul de reformare a sistemelor publice, prin creșterea responsabilității în utilizarea și administrarea fondurilor publice, inclusiv a fondurilor europene sau atrase de la alte instituții financiare internaționale.

Independența

7.  Tratatul prevede ca membrii Curții de Conturi să își exercite atribuțiile în „deplină independență”. Cum ați respecta această obligație în exercitarea viitoarelor dvs. atribuții?

Independența este o valoare fundamentală în domeniul auditului public extern și cel mai important principiu în activitatea instituțiilor supreme de audit, fiind menționat în Declarația de la Lima, care reprezintă documentul de referință care guvernează domeniul auditului public la nivel mondial și care conferă premisele asigurării independenței acestor instituții.

Rolul esențial al respectării principiului independenței în activitatea desfășurată a fost aprofundat prin Declarația de la Mexico City și consolidat prin rezoluțiile Organizației Națiunilor Unite din perioada recentă.

Declarația de la Lima, adoptată încă din anul 1977, prevede fără echivoc faptul că Instituțiile Supreme de Audit își pot desfășura atribuțiile în mod obiectiv și eficient numai în măsura în care sunt independente față de entitatea auditată și protejate de orice influențe exterioare.

Cunosc prevederile Tratatului Uniunii Europene, care precizează clar faptul că membrii Curții de Conturi Europene trebuie să fie complet independenți în exercitarea atribuțiilor, în interesul general al Uniunii Europene și că aceștia nu trebuie să caute sau să primească nici un fel de instrucțiuni de la nici o instituție guvernamentală sau de la un alt tip de entitate.

În calitatea mea de membru al Curții de Conturi Europene, în măsura în care voi fi ales în această importantă funcție, înțeleg să respect în integralitate principiul independenței și prin aceasta să fiu complet independent în exercitarea atribuțiilor care îmi revin, garantând totodată că nimic nu poate influența independența, corectitudinea, imparțialitatea, obiectivitatea și profesionalismul meu.

În aceeași măsură, voi respecta și adera la valorile și regulile de procedură ale Curții de Conturi Europene, la normele de conduită etică prevăzute de Codul de Etică cuprins în Standardele Internaționale de Audit (ISSAI), la normele etice proprii ale Curții de Conturi Europene, la Codul de Conduită Etică a membrilor Curții de Conturi Europene, precum și la orice alt regulament aplicabil în domeniu.

Sunt ferm convins că un membru al Curții de Conturi trebuie să acționeze în mod deplin independent de orice fel de interese, presiuni și altele asemenea, venite din partea statelor membre UE sau ale instituțiilor acestora, ale partidelor politice, grupurilor de interese sau companiilor private și ale oricăror alte entități publice sau private.

Vreau să menționez și faptul că în toată cariera mea profesională, care a implicat poziții importante în instituțiile statului român, precum cea de parlamentar, președinte al Comisiei de Buget, Finanțe și Bănci, ministru al finanțelor publice, viceprim-ministru, am fost întotdeauna dedicat principiului independenței, pe care l-am respectat cu strictețe în exercitarea funcțiilor deținute.

8.  Participați, dumneavoastră sau rudele dvs. apropiate (părinți, frați sau surori, partener legal sau copii), la activități comerciale, dețineți acțiuni la vreo societate sau aveți alte angajamente care ar putea intra în conflict cu atribuțiile dvs. viitoare?

Nici eu personal, nici rudele apropiate (părinți, frați sau surori, partener legal sau copii) nu dețin participații la activități comerciale, nu am angajamente și nu dețin acțiuni la vreo societate comercială care ar putea intra în conflict cu atribuțiile mele viitoare.

Acțiunile pe care le dețin la societăți comerciale reprezintă participații minoritare, de portofoliu, care nu îmi conferă dreptul de a fi implicat în managementul entităților respective și nu mă implică în desfășurarea de acte și fapte de comerț.

În conformitate cu legislația din România, începând cu anul 2003, am făcut publice declarațiile de avere și de interese, prin postarea acestora pe site-urile celor două camere ale Parlamentului. Oricine și oricând le poate consulta ca atare.

9.  Sunteți dispus(ă) să comunicați Președintelui Curții de Conturi toate interesele dvs. financiare și alte angajamente pe care le aveți și să le faceți publice?

Voi comunica Președintelui Curții de Conturi și voi face publice toate interesele financiare și toate angajamentele pe care le am.

10.  Sunteți implicat(ă) în prezent în acțiuni în justiție? Dacă răspunsul este „da”, vă rugăm să explicați detaliat.

Nu sunt implicat în nici o acțiune în justiție.

11.  Dețineți în prezent funcții politice active sau executive? Dacă da, la ce nivel? Ați deținut funcții politice în ultimele 18 luni? Dacă răspunsul este „da”, vă rugăm să explicați detaliat.

Sunt membru al Partidului Social Democrat, sunt vicepreședinte al Organizației Județene Galați.

În perioada octombrie 2015-martie 2018 am deținut funcția de vicepreședinte al partidului la nivel național. Începând cu data de 10 martie 2018 mi-a încetat acest mandat.

12.  Sunteți dispus(ă) să renunțați la orice post electiv sau funcție activă care comportă responsabilități în cadrul unui partid politic în cazul în care veți fi numit(ă) membru/membră al/a Curții de Conturi?

În cazul în care voi fi numit membru al Curții de Conturi Europene, voi demisiona atât din Parlamentul României, cât și din toate funcțiile și responsabilitățile din cadrul partidului.

13.  Cum ați trata un caz de neregulă gravă sau chiar de fraudă și/sau corupție în care sunt implicate persoane din statul membru din care proveniți?

Consider că, indiferent de statul membru sau de persoanele vizate de asemenea cazuri care implică nereguli grave, fraudă sau chiar corupție, oricare dintre membrii Curții de Conturi Europene trebuie să fie nu numai independenți, dar și imparțiali, în consecință să trateze cu aceeași rigurozitate și strictețe aceste cazuri și să ia măsurile adecvate.

În calitate de membru al Curții de Conturi Europene, voi trata cu deplină imparțialitate și obiectivitate orice fel de caz de natura celor menționate, pentru că, indiferent de statul membru din care provin persoanele implicate în cazuri de nereguli grave, fraudă sau corupție, tratamentul trebuie să fie la fel, iar procedurile aplicabile să fie implementate uniform și cu echidistanță.

În conformitate cu procedurile Curții de Conturi Europene, voi informa de îndată președintele Curții de Conturi Europene și OLAF, în cazul în care mă voi confrunta cu o astfel de situație.

Mi se pare complet inacceptabilă simpla idee de a trata în mod diferit și cu accente subiective un caz de neregulă gravă, de suspiciune, de fraudă sau corupție în care sunt implicate persoane din statul membru din care provin, deoarece, ca membru al Curții de Conturi Europene, voi fi responsabil cu protejarea intereselor financiare ale tuturor statelor membre UE, în beneficiul contribuabililor europeni. Prin urmare, nu poate fi vorba de o abordare părtinitoare în asemenea cazuri.

Mai mult, în întreaga mea carieră profesională, am arătat în toate împrejurările că principii precum independența, imparțialitatea, obiectivitatea, onestitatea și profesionalismul sunt principii după care mă ghidez și care mă caracterizează în toate situațiile.

Îndeplinirea sarcinilor

14.  Care ar trebui să fie caracteristicile principale ale unei culturi de bună gestiune financiară în cadrul unui serviciu public? Cum ar putea contribui Curtea de Conturi Europeană (CCE) la consolidarea acestei culturi?

În termeni generali acceptați, buna gestiune financiară în orice instituție sau entitate publică se bazează pe principiile economicității, eficienței și eficacității. În timp ce principiul economicității se referă la faptul că resursele folosite la realizarea unei activități trebuie să fie disponibile în timp util, în calitatea și cantitatea corespunzătoare și la cel mai bun preț, principiul eficienței vizează obținerea celui mai bun raport între resurse și rezultatele obținute prin utilizarea resurselor respective. Principiul eficacității se referă la măsura în care rezultatele unei activități corespunde sau se conformează obiectivelor stabilite.

Aceste trei principii constituie nu numai fundamentul unui management sănătos al fondurilor publice, ci și temelia unei bune guvernanțe economice la nivelul societății.

Ținând seama de faptul că managementul financiar sănătos se sprijină pe aceste principii - ale economicității, eficienței și eficacității, cunoscute și sub denumirea de „principiul celor 3E” -, înseamnă că instituțiile publice trebuie să își stabilească obiectivele, să utilizeze indicatori de performanță și să înființeze sisteme corespunzătoare de control și audit intern, astfel încât să asigure un grad ridicat de conformitate și de realizare a obiectivelor.

Aceasta deoarece numai instituțiile care au implementat o asemenea cultură, ce implică un management sănătos al fondurilor publice, sunt percepute de părțile interesate dar și de contribuabili ca fiind instituții transparente și responsabile, capabile să gestioneze fondurile publice cu eficiență și eficacitate, asigurând o bună guvernanță în beneficiul final al cetățenilor statelor membre.

Cred că rolul Curții de Conturi Europene este esențial nu numai în promovarea și sprijinirea implementării unei culturi de bună gestiune financiară, dar și în contribuția pe care aceasta o are în sustenabilitatea unei asemenea culturi pe termen lung în toate instituțiile publice. Principalele mecanisme prin care această contribuție poate fi materializată sunt legate pe de o parte de recomandările cuprinse în rapoartele de audit emise de Curtea de Conturi Europeană, care contribuie la îmbunătățirea și eficientizarea obiectivelor supuse auditului Curții, iar, pe de altă parte, de monitorizarea implementării acestor recomandări.

De asemenea, Curtea de Conturi Europeană contribuie semnificativ și la simplificarea cadrului legislativ și a procedurilor administrative, acolo unde este cazul, în contextul în care buna gestiune financiară implică și eforturi de reformare și simplificare a reglementărilor ce o guvernează.

15.  Conform Tratatului, Curtea de Conturi sprijină Parlamentul în exercitarea atribuțiilor sale de control al execuției bugetare. Cum ați îmbunătăți cooperarea între Curte și Parlamentul European (în special CONT) pentru a întări atât controlul public asupra cheltuielilor generale, cât și eficiență acestora?

Având o carieră îndelungată în Parlamentul României, ce însumează 22 ani de activitate și deținând funcții importante în această perioadă, precum cea de președinte al Comisiei pentru Buget, Finanțe și Bănci, sunt pe deplin convins de faptul că supravegherea parlamentară a implementării bugetului public, indiferent dacă ne referim la nivelul statelor membre sau la nivel european, este esențială. Aceasta deoarece asigură cetățenii de faptul că fondurile sunt cheltuite în deplină legalitate și cu eficiență, precum și cu respectarea obiectivelor stabilite. Acest proces contribuie fără îndoială la consolidarea dialogului democratic și, pe termen lung, conduce la o mai mare coeziune în Uniunea Europeană.

Curtea de Conturi Europeană joacă un rol important în acest proces deoarece este instituția responsabilă cu furnizarea de informații credibile și bine fundamentate cu privire la modul de utilizare a fondurilor europene. Aceste informații sunt comunicate prin intermediul Raportului anual, care conține în principal aspecte legate de rezultatele auditurilor financiare și de conformitate precum și prin intermediul rapoartelor speciale, care adresează de cele mai multe ori aspecte referitoare la auditurile performanței.

Totuși, responsabilitatea Curții de Conturi Europene se extinde mai mult decât la simpla transmitere a rapoartelor sale către Parlamentul European. Consider că ceea ce rămâne esențial este o strânsă cooperare internațională, bazată pe principii de loialitate, încredere reciprocă și respect pentru responsabilitățile și prerogativele fiecărei instituții. În acest sens, consider că activitatea CONT trebuie sprijinită de câte ori este posibil, pentru aducerea informațiilor relevante cât mai rapid posibil la cunoștința membrilor Comisiei de Control Bugetar a Parlamentului European.

Sunt foarte convins de faptul că Curtea de Conturi Europeană consideră Comisia de Control Bugetar a Parlamentului European ca fiind partenerul său cel mai de seamă și principala parte interesată a rezultatelor activității sale și, în acest sens, este în contact strâns cu CONT, în vederea asigurării unui suport consistent pentru membrii comisiei în exercitarea atribuțiilor de control al execuției bugetare.

În ceea ce privește modalitățile concrete prin care eu consider că ar putea fi îmbunătățită cooperarea între Curtea de Conturi Europeană și CONT, pot afirma că un dialog continuu și eficient prin care așteptările membrilor parlamentului să fie cunoscute de către Curte, iar activitățile Curții să țină seama de acestea și să le pună în practică în condițiile respectării principiului independenței, ar fi o rețetă de succes. Acest fapt ar aduce beneficii ambelor instituții și ar răspunde implicit și așteptărilor contribuabililor europeni. De asemenea, o comunicare mai performantă și modalități inovative de prezentare a constatărilor și concluziilor rapoartelor trebuie să fie o prioritate permanentă a Curții care să răspundă în mod adecvat așteptărilor Parlamentului European în general, și ale Comisiei de Control Bugetar în special.

16.  În opinia dvs. care este valoarea adăugată a auditului performanței și cum ar trebui încorporate constatările acestuia în procedurile de gestiune?

Auditul financiar și de conformitate și auditul performanței sunt activități complementare care nu se exclud ci, dimpotrivă, creează o imagine globală care poate sprijini substanțial un decident în luarea deciziilor importante. De aceea, convingerea mea fermă este aceea că, atât auditul financiar cât și auditul performanței, aduc o valoare deosebită Parlamentului și societății în ansamblul său.

În vasta mea activitate parlamentară de aproape 22 ani, am analizat foarte multe rapoarte emise de către Curtea de Conturi a României, pe care le-am găsit deosebit de utile și, de multe ori, în dorința de a dobândi o perspectivă cât mai completă, am căutat cu interes să citesc și rapoarte de audit publicate de Curtea de Conturi Europeană, dar și de alte instituții supreme de audit naționale.

Astfel, am constatat că, de-a lungul timpului, s-a conturat o tendință de creștere a rolului auditurilor performanței, care adaugă un plus de valoare informațiilor livrate prin intermediul rapoartelor de audit financiar derulate în mod tradițional. Acest trend, care se bazează în special pe așteptările principalilor destinatari ai rapoartelor de audit, adică Parlamentul și cetățenii, este de a analiza în timp util aspecte de interes crescut și de a veni cu recomandări de corectare a unor disfuncționalități sau de a îmbunătăți sisteme și mecanisme, care nu sunt încă suficient de performante.

De aceea, pentru mine este limpede că nu este suficient să avem numai o imagine a legalității si regularității execuției bugetului Uniunii, ci trebuie să ne asigurăm că fondurile au fost executate cu economicitate, eficiență și eficacitate, ceea ce în context european înseamnă îmbunătățirea managementului financiar al Uniunii Europene.

Utilizarea eficientă a fondurilor europene este importantă pentru toți cetățenii europeni și, de aceea, Curtea de Conturi Europeană joacă un rol important în desfășurarea de audituri ale performanței relevante, atent selectate, utilizând proceduri adecvate de analiză a riscurilor, care să furnizeze valoare adăugată semnificativă.

17.  Cum ar putea fi îmbunătățita cooperarea dintre Curtea de Conturi, instituțiile naționale de control și Parlamentul European (CONT) în ceea ce privește auditarea bugetului UE?

În calitatea mea de președinte al Comisiei pentru Buget, Finanțe și Bănci, am urmărit cu interes modul în care instituțiile supreme de audit naționale cooperează la nivel internațional cu parlamentele naționale și, în particular, am fost interesat de cooperarea la scară europeană, incluzând aici și Parlamentul European și Curtea de Conturi Europeană. Sunt ferm convins că trebuie să existe un efect sinergic care, pe de o parte, să aducă în atenție domeniile de interes comun, iar pe de altă parte să identificăm și modalități cât mai eficiente de cooperare între parlamente și instituțiile supreme de audit.

Am constatat că instituțiile supreme de audit și Curtea de Conturi Europeană cooperează deja de multă vreme în cadrul unui forum comun, denumit Comitetul de Contact al conducătorilor Instituțiilor Supreme de Audit din statele membre UE și Curtea de Conturi Europeană, care presupune întâlniri anuale și în care se discută aspecte de actualitate legate de problematica auditului fondurilor europene și de protejarea intereselor comunitare. Cunosc și faptul că Parlamentul European, și în special Comisia de Control Bugetar monitorizează cu atenție rezultatele acestei cooperări și sprijină chiar o mai strânsă legătură în acest domeniu, în beneficiul cetățenilor europeni.

Cunosc, de asemenea, și faptul că în perioada recentă Comitetul de Contact a inițiat proceduri ample de reformare în sensul realizării unor mai strânse legături ce privesc elemente comune de cooperare la nivel european, pentru a răspunde cât mai prompt așteptărilor parlamentare. Apreciez faptul că și instituția supremă de audit din România, în speță Curtea de Conturi a României, a fost implicată cu succes în acest proces de reformare a Comitetului de Contact și sprijină misiunile de audit ale Curții de Conturi Europene desfășurate în România și identifică noi mijloace de a consolida cooperarea interinstituțională, inclusiv prin schimburi de experiență în domeniul auditului extern și, cu precădere, în domeniul auditului performanței.

Cooperarea între instituțiile naționale supreme de audit și Curtea de Conturi Europeană este dinamică și un mijloc eficace de îmbunătățire a cooperării poate fi reprezentat de analize comune de risc, în vederea identificării unor zone de risc ridicat pe care se pot focaliza activități de audit, efectuate la nivel național și european, rezultând, astfel, o mai eficientă alocare a resurselor, prin faptul că rezultatele obținute la nivel național pot facilita concluzii la nivel european.

În calitate de membru al Curții de Conturi Europene, dacă voi fi ales, voi susține cu tărie consolidarea și dezvoltarea cooperării între instituțiile supreme de audit naționale, Curtea de Conturi Europeană și Parlamentul European, considerând că Curtea de Conturi Europeană este legătura logică între ISA naționale și Parlamentul European.

18.  Cum ați îmbunătăți procedura de raportare a CEE pentru a pune la dispoziția PE toate informațiile necesare cu privire la corectitudinea datelor furnizate CE de statele membre?

Consider că punerea la dispoziția Parlamentului European a tuturor datelor necesare cu privire la corectitudinea datelor furnizate CE de către statele membre este un obiectiv esențial pentru Curtea de Conturi Europeană în procedura sa de raportare.

Pentru că implică și date furnizate de către autoritățile competente ale statelor membre, sunt de părere că acest domeniu ar putea fi un mijloc concret de cooperare între instituțiile supreme de audit la nivel național și Curtea de Conturi Europeană. Din câte cunosc, acest aspect a constituit deja un subiect de cooperare comună la nivelul Comitetului de Contact prin implicarea instituțiilor supreme de audit în verificarea corectitudinii determinării datelor statistice, existând un Grup de lucru comun care a implicat și institutele naționale de statistică, cu scopul de a oferi asigurări că eventualele corecții ce ar trebui făcute ca urmare a rapoartelor de audit asupra datelor finale referitoare la execuția conturilor bugetare sunt corect reflectate în datele statistice finale.

În orice caz, găsesc absolut corectă preocuparea de a ne asigura că datele furnizate CE de către statele membre trebuie să fie corecte și să reflecte realitatea și mă angajez să contribui activ la identificarea pârghiilor necesare pentru a îmbunătăți procedura de raportare a Curții în acest domeniu.

Alte chestiuni

19.  V-ați retrage candidatura în cazul unui aviz nefavorabil al Parlamentului cu privire la numirea dvs. ca membru al Curții?

Am fost propus de Guvernul României drept candidat la funcția de membru al Curții Europene de Conturi.

Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene prevede că Consiliul decide după consultarea Parlamentului European.

În cazul unui aviz negativ din partea Parlamentului European, Consiliului îi revine responsabilitatea de a lua decizia adecvată, luând în considerare toate elementele relevante și informațiile de care dispune.


PROCEDURA COMISIEI COMPETENTE

Titlu

Numirea unui membru al Curții de Conturi - Viorel Ștefan

Referințe

06341/2019 – C8-0049/2019 – 2019/0802(NLE)

Data sesizării

14.2.2019

 

 

 

Comisie competentă

Data anunțului în plen

CONT

11.3.2019

 

 

 

Raportor

Data numirii

Indrek Tarand

1.3.2019

 

 

 

Data adoptării

8.4.2019

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

8

12

0

Membri titulari prezenți la votul final

Nedzhmi Ali, Inés Ayala Sender, Martina Dlabajová, Luke Ming Flanagan, Ingeborg Gräßle, Wolf Klinz, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Petri Sarvamaa, Claudia Schmidt, Indrek Tarand, Marco Valli, Derek Vaughan, Joachim Zeller

Membri supleanți prezenți la votul final

Andrey Novakov

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Maria Grapini, Dan Nica, Emilian Pavel, Răzvan Popa, Paul Rübig, Lambert van Nistelrooij, Maria Gabriela Zoană

Data depunerii

10.4.2019

Ultima actualizare: 12 aprilie 2019Notă juridică