Procedură : 2019/0803(NLE)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0195/2019

Texte depuse :

A8-0195/2019

Dezbateri :

Voturi :

PV 16/04/2019 - 8.7
CRE 16/04/2019 - 8.7

Texte adoptate :

P8_TA(2019)0365

RAPORT     
PDF 201kWORD 63k
10.4.2019
PE 636.349v03-00 A8-0195/2019

referitor la propunerea de numire a dnei Ivana Maletić ca membră a Curții de Conturi

(C8-0116/2019 – 2019/0803(NLE))

Comisia pentru control bugetar

Raportor: Indrek Tarand

PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 ANEXA 1: Curriculum VITAE al dnei Ivana Maletić
 ANEXA 2: RĂSPUNSURILE dnei Ivana Maletić LA CHESTIONAR
 PROCEDURA COMISIEI COMPETENTE

PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind propunerea de numire a dnei Ivana Maletić ca membră a Curții de Conturi

(C8-0116/2019 – 2019/0803(NLE))

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 286 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C8-0116/2019),

–  având în vedere articolul 121 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0195/2019),

A.  întrucât Comisia sa pentru control bugetar a evaluat calificările candidatei propuse, ținând seama în special de condițiile prevăzute la articolul 286 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

B.  întrucât, în cadrul reuniunii sale din 8 aprilie 2019, Comisia pentru control bugetar a audiat candidata propusă de Consiliu ca membră a Curții de Conturi,

1.  emite un aviz favorabil privind propunerea Consiliului de numire a dnei Ivana Maletić ca membră a Curții de Conturi;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și, spre informare, Curții de Conturi, precum și celorlalte instituții ale Uniunii Europene și instituțiilor de control din statele membre.


ANEXA 1: Curriculum VITAE al dnei Ivana Maletić

Educație:

2015 - prezent

Doctorandă la Facultatea de Economie a Universității din Rijeka (Croația)

2012

Master în contabilitate, audit și finanțe, Facultatea de Afaceri și Economie, Universitatea din Zagreb (Croația)

2004 – 2006

Contabil și auditor autorizat în sectorul public (curs de doi ani), CIPFA - The Chartered Institute of Public Finance and Accountability (Regatul Unit)

1992 – 1997

Master în economie și afaceri, Facultatea de Afaceri și Economie, Universitatea din Zagreb (Croația)

Experiență profesională:

iulie 2013 - prezent

Deputată în Parlamentul European (Comisiile ECON, REGI și BUDG), Bruxelles (Belgia)

martie 2012 – iulie 2013

Președintă TIM4PIN - Centrul pentru dezvoltarea sectoarelor public și nonprofit, Zagreb (Croația)

februarie 2008 - decembrie 2011

Secretar de stat, ordonator național de credite, negociator pentru capitolul 22 și negociator-șef adjunct, Ministerul de Finanțe (Croația)

martie 2005 - februarie 2008

Ministru adjunct pentru execuția bugetului și adjunct al ordonatorului național de credite, Ministerul de Finanțe (Croația)

septembrie 2004 - mai 2005

Șefă a Departamentului pentru Fondul Național, Ministerul de Finanțe (Croația)

decembrie 1998- septembrie 2004

Consilier, Departamentul de contabilitate publică și raportare financiară, Ministerul de Finanțe (Croația)

decembrie 1997- decembrie 1998

Stagiar, Departamentul de contabilitate publică și raportare financiară, Ministerul de Finanțe (Croația)

Implicare profesională în proiecte:

mai 2012 - iunie 2013

Proiectul de evaluare și certificare „Certificarea regională a programului dedicat primăriilor favorabile întreprinderilor”, Alianța națională pentru dezvoltare economică locală, Centrul pentru dezvoltare economică locală al Facultății de Economie, Universitatea din Rijeka (Croația)

februarie - martie 2013

Proiectul „Sprijin pentru procesul de integrare în UE al Republicii Serbia”, GIZ - Societatea Germană pentru Cooperare Internațională (Serbia)

iunie - septembrie 2012

Proiectul „Analiza managementului fondurilor UE”, Banca Mondială (Croația)

mai 2012

Proiectul Comisiei Europene „Sprijin suplimentar pentru punerea în aplicare a sistemului descentralizat”, E.I. Euroconsultants (Serbia)

decembrie 2011

Proiectul Comisiei Europene „Consolidarea sistemului de management și control pentru asistența financiară acordată de UE în Muntenegru”, East West Consulting (Muntenegru)

noiembrie 2010 - ianuarie 2011

Proiectul de cercetare „Impactul procesului de integrare în UE asupra finanțelor publice și a procesului de gestiune bugetară din Bosnia și Herțegovina”, Institutul de Finanțe Publice (Croația)

octombrie 2004 - octombrie 2005

Proiectul „Sistemul de supraveghere în unitățile administrative autonome locale și regionale”, LGI - Fundațiile pentru o Societate Deschisă (Ungaria/Croația)

În perioada 2002 - 2004

Lector, Școala de vară pentru finanțe publice a Centrului de excelență în finanțe (Slovenia)

aprilie 2004 - iunie 2004

Proiectul „Finanțarea unităților locale”, USAID (Croația)

ianuarie 2002 - iunie 2002

Proiectul „Finanțarea științei în Croația”, Institutul de Finanțe Publice (Croația)

ianuarie 2001 - iunie 2001

Proiectul „Gestionarea bugetului în unitățile locale din Croația”, Institutul de Finanțe Publice (Croația)

Premii și distincții:

1995

Premiul rectorului pentru cel mai bun document de cercetare realizat de un student

Publicații:

Cărți:

1)  Maletić, I., Jakir Bajo, I., Stepić, D., A Guide to Good Governance in the Public and Non-Profit Sector (Ghidul bunei guvernanțe în sectoarele public și non-profit), Centrul pentru dezvoltarea sectoarelor public și non-profit, TIM4PIN, Zagreb, 2018

2)  Maletić, I., Kosor, K., Ivanković Knežević, K., et. al., My EU Project: A Manual for the Preparation and Implementation of EU Projects (Proiectul meu din banii UE: Manual privind pregătirea și implementarea proiectelor UE), Centrul pentru dezvoltarea sectoarelor public și non-profit TIM4PIN, Zagreb, 2018

3)  Maletić, I., Kosor, K., Copić, M., et al., EU Projects – from Idea to Realization (Proiectele UE - de la idee la realizare), Centrul pentru dezvoltarea sectoarelor public și non-profit TIM4PIN, Zagreb, 2016

4)  Maletić, I., Bešlić, B., Copić, M., Kosor, K,., Kulakowski, N., Zrinušić, N., EU Project Management (Managementul proiectelor UE), Centrul pentru dezvoltarea sectoarelor public și non-profit TIM4PIN, Zagreb, 2014

5)  Maletić, I., et. al., Fiscal Responsibility - Completing Questionnaires, Compiling Plans and Reports (Responsabilitatea bugetară- completarea chestionarelor, compilarea planurilor și raportarea), Centrul pentru dezvoltarea sectoarelor public și non-profit TIM4PIN, Zagreb, 2013

6)  Maletić, I., Stepić, D., Jakir Bajo, I., Knežević, M., Kozina, D., Fiscal Responsibility and Financial Management (Responsabilitatea bugetară și gestiunea financiară), Centrul pentru dezvoltarea sectoarelor public și non-profit TIM4PIN, Zagreb, 2012

7)  Maletić, I., Jakir-Bajo, I., Zorić, A., Fiscal Responsibility (Responsabilitatea bugetară), Asociația croată a contabililor și funcționarilor financiari, Zagreb, 2011

8)  Maletić, I., Vašiček, D., Jakir-Bajo, I., et al., The Accounting of Budget and Budget Users (Contabilitatea bugetară și utilizatorii bugetului), Asociația croată a contabililor și funcționarilor financiari, Zagreb, 2008

9)  Maletić, I., Jakir-Bajo, I., Budgetary Planning and Accounting (Planificarea și contabilitatea bugetară), Centrul de contabilitate și finanțe, Zagreb, 2003

10)  Maletić, I., Lončar-Galek, D., Mencer, J., et. al., Application of the Budget Accounting Plan 2003/2004 (Aplicarea planului bugetar contabil 2003-2004)), Asociația croată a contabililor și funcționarilor financiari, Zagreb, 2003

11)  Maletić, I., Vašiček, V., Vašiček, D., Introduction to Budgetary Accounting 2002 (Introducere în contabilitatea bugetară 2002), Asociația croată a contabililor și funcționarilor financiari, Zagreb, 2002

12)  Maletić, I., Jakir-Bajo, I., Budgetary Accounting (Contabilitatea bugetară), Informator, Zagreb, 2001

13)  Maletić, I., Vašiček, D., Jakir-Bajo, I., et al., Budgetary system: Accounting, Finance, Audit, Taxes (Sistemul bugetar: contabilitate, finanțe, audit, taxe), Asociația croată a contabililor și funcționarilor financiari, Zagreb, 2000

Articole în reviste științifice cu comitete editoriale internaționale și critici internaționale:

1)  Maletić, I., Kandžija, V., The Accession Process and IPA Funds in Bosnia and Herzegovina – an Opportunity for Restructuring Public Spending and Convergence Towards the EU (Procesul de aderare și fondurile IPA în Bosnia și Herțegovina - o oportunitate de restructurare a cheltuielilor publice și de convergență către UE), lucrările Conferinței științifice internaționale “Economic system of European Union and accession of Bosnia and Herzegovina – Challenges and Policies Ahead” (Sistemul economic al Uniunii Europene și aderarea Bosniei și Herțegovinei - Provocările și politicile viitoare), Facultatea de Științe Economice, Universitatea din Mostar, ECSA - Asociația de Studii Comunitare din Bosnia și Herțegovina, p. 238-267, Mostar, 2017

2)  Maletić, I., Petričko, I., Vašiček, D., Comparative Analysis of Croatia's Position in the Context of International Competitiveness (Analiză comparativă a poziției Croației în contextul competitivității internaționale), în lucrarea Competitiveness as a process (Competitivitatea ca proces), ECSA - Asociația de Studii Comunitare din Bosnia și Herțegovina, p. 13-42, Mostar, 2017

3)  Maletić, I, Redžepagić, S., Experience in management and absorption of the EU pre-accession funds in Croatia – lessons learned (Experiența în gestionarea și absorbția fondurilor europene de preaderare în Croația - lecții învățate), în lucrarea Absorption Capacity of EU pre-accession Programmes in the Western Balkan Countries (Capacitatea de absorbție a programelor UE de preaderare în țările din Balcanii de Vest), p. 311-327, Nisa, 2014

4)  Maletić, I., Vašiček, D., Kandžija, J., Croatian experiences in Management and Absorption of the EU Pre-Accession Funds (Experiențele Croației în ceea ce privește gestionarea și absorbția fondurilor europene de preaderare), lucrările celei de-a 9-a Conferințe internaționale “Economic Integration, Competition and Cooperation – Accesion of the Western Balkan Countries to the European Union” (Integrare economică, concurență și cooperare - Aderarea țărilor din Balcanii de Vest la Uniunea Europeană), pp. 737-755, Rijeka, 2013.

5)  Maletić, I., Vašiček, D., Current Trends and Requirements in Financial Management as Support for the Process of Europeanization of Public Administration (Tendințe și cerințe actuale de management financiar ca sprijin pentru procesul de europenizare a administrației publice), lucrările celui de-al 14-lea Simpozion internațional “Turning to an Innovative and Creative Bosnia and Herzegovina” (Către o Bosnie și Herțegovina inovatoare și creativă), p. 345-361, Sarajevo, 2013

6)  Maletić, I., Vašiček, D., Europeanisation Reforms of the Financial Management System (Europenizarea reformelor sistemului de gestiune financiară), Institutul de Administrare Publică, Novi Informator, 393-420, Zagreb, 2011

7)  Maletić, I., et al., General framework of administrative convergence provided by Croatian public administrative reforms (Cadrul general de convergență administrativă adus de reformele din administrația publică din Croația), în lucrarea Administrative Convergence and Reforms in South-Eastern European States - Analyses, Models and Comparative Studies, No. 2, (Convergența administrativă și reformele administrative din statele din Europa de Sud-Est - analize, modele și studii comparative, nr. 2), Editura Economică, p. str. 141-188, București, 2011

8)  Maletić, I., Primorac, M., Sopek, P., The Net Fiscal Effect of Pre-Accession and Accession of Bosnia and Herzegovina to the European Union (Efectul bugetar net al preaderării și aderării Bosniei și Herțegovinei la Uniunea Europeană), lucrările simpozionului “Challenges and perspectives of integration in countries of South-Eastern Europe” (Provocările și perspectivele integrării în țările din Europa de Sud-Est), p. 269-285, Tuzla, 2011

9)  Maletić, I., Marić, Z., Rukelj, D., Analysis of Aggregate Investments and their Outlook in Croatia with Special Emphasis on the Possibility of Using the European funds (Analiza investițiilor globale și perspectivele acestora în Croația , cu accent pe posibilitatea utilizării fondurilor europene), jurnalul „Ekonomski pregled”, nr. 1-2, p. 3-34, 2011

10)  Maletić, I., Vašiček, D., Convergence of Croatian financial and budget regulations to the framework and practices of the European Union (Convergența reglementărilor bugetare și financiare din Croația cu cadrul și practicile Uniunii Europene), AGER - Asociația Generală a Economiștilor din România, Economie teoretică și aplicată, XVII, p. 25-42, București, 2010

Alte publicații

A publicat peste 250 de articole în publicații din Croația. În calitate de reprezentant în Parlamentul European, a lansat și a editat publicația periodică „I’M”, unde a publicat peste 30 de articole și a fost coautoare a unor ediții speciale privind utilizarea fondurilor UE pentru tineri, antreprenori, unități locale și sate inteligente. A publicat, de asemenea, o ediție specială privind Fondul european pentru investiții strategice. A fost, de asemenea, coautoare a cinci publicații apărute cu ocazia celor cinci ani de aderare a Croației la Uniunea Europeană, publicate în cotidianul „Jupătji List”. Toate publicațiile sunt disponibile la adresa www.ivana-maletic.com.

Conferințe, dialoguri, discuții, grupuri, ateliere, prezentări și conferințe:

A participat în calitate de lector la numeroase conferințe, mese rotunde și seminare, în Croația și în străinătate. În calitate de deputată în Parlamentul European, a organizat peste 100 de conferințe în diferite orașe din Croația, precum și la Bruxelles, Belgia. Toate informațiile despre aceste activități se găsesc la adresa www.ivana-maletic.com.


ANEXA 2: RĂSPUNSURILE dnei Ivana Maletić LA CHESTIONAR

Experiența profesională

1.  Vă rugăm să indicați experiența dvs. profesională în domeniul finanțelor publice, de exemplu în planificarea bugetară, execuția sau gestiunea bugetară ori controlul sau auditul bugetar.

În timpul celor 14 ani de activitate în cadrul Ministerului de Finanțe al Croației, am fost responsabilă de îmbunătățirea proceselor bugetare și de aplicarea de noi reglementări prin care am introdus clasificări bugetare (în funcție de criterii economice, programatice, funcționale, de localizare și în funcție de sursele de finanțare), am instituit sistemul de trezorerie al statului și funcționarea contului unic de trezorerie, am introdus controale și monitorizări suplimentare în procesul de execuție în ceea ce privește utilizarea legală și periodică a fondurilor, am modificat sistemul contabil și am introdus principiul modificat pe bază de angajamente, am instituit un sistem complet nou de raportare și rapoarte financiare care vor ajuta personalul de conducere în procesul de luare a deciziilor și de monitorizare a obținerii de rezultate și care vor reprezenta o bază bună pentru nevoile de raportare statistică în conformitate cu metodologiile ESA și GFS.

Am schimbat în mod semnificativ procesul de planificare bugetară: de la planificarea în funcție de clasificarea economică și la axarea pe intrări la întocmirea bugetului în funcție de programe (planificare bazată pe programe - proiecte și activități) și axarea pe rezultate. Obiectivul nostru a fost introducerea procedurii de întocmire a bugetului în funcție de performanțe; cu toate acestea, trecerea de la întocmirea bugetului pe programe la întocmirea bugetului în funcție de performanțe nu a fost încă realizată.

Am condus grupul de lucru din cadrul Ministerului de Finanțe care s-a ocupat de introducerea planificării strategice multianuale, iar în 2008 am adoptat o nouă Lege privind bugetul (Monitorul Oficial nr. 87/2008), care a îmbunătățit în mod semnificativ procesele de planificare, execuție, contabilitate, raportare și monitorizare.

Pe parcursul pregătirilor pentru aderarea la UE și pe parcursul negocierilor, am fost responsabilă de instituirea sistemului de gestionare a programelor de asistență pentru preaderare, ceea ce a însemnat elaborarea unor proceduri și a unor norme operaționale pentru toate organismele, precum și a unui sistem solid de gestiune și control financiar. La momentul respectiv, pe lângă toate reglementările direct și indirect legate de IPA, am studiat și reglementările financiare care au stat la baza activității noastre. În decursul anilor respectivi (2005-2009), s-a desfășurat, de asemenea, activitatea de introducere a sistemului de gestiune și control financiar în întregul sector public din Croația. Deoarece conceptul de control financiar intern public este chiar baza sistemului de management al programelor de asistență pentru preaderare, experiența și cunoștințele pe care le-am dobândit au fost, de asemenea, utile în instituirea unui sistem național, iar eu am făcut parte din echipa care a lucrat pe aceste chestiuni.

Am fost, de asemenea, responsabilă de înființarea și de buna funcționare a AFCOS - sistemul de combatere a fraudelor și a neregulilor. Am condus grupul de lucru pentru pregătirea strategiei naționale pentru lupta antifraudă și protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene pentru perioada 2010-2012, adoptată de guvern la 14 ianuarie 2010. În calitate de ordonator național de credite, am introdus conceptul de declarații de asigurare în sistemul de gestionare a fondurilor UE. Cu toate acestea, având în vedere importanța creșterii gradului de sensibilizare cu privire la responsabilitatea în materie de guvernanță, în calitate de secretar de stat la Ministerul de Finanțe, am extins acest concept la întregul sistem național și, în cursul anului 2010, am supervizat elaborarea Legii privind responsabilitatea bugetară, publicată în Monitorul Oficial nr. 131/10, potrivit căreia managerii de la toate nivelurile din sectorul public au obligația să furnizeze o declarație de responsabilitate bugetară care seamănă cu declarația de garanție pentru fondurile UE. Utilizând modelul sistemului de gestionare a fondurilor UE, am elaborat chestionare și formulare pentru testele care trebuie efectuate pentru ca managerii să poată furniza declarația, iar întreaga metodologie este prevăzută în Regulamentul privind întocmirea și prezentarea declarației de responsabilitate bugetară și în Raportul privind aplicarea normelor fiscale, adoptat în 2011 și publicat în Monitorul Oficial nr. 78/11.

În calitate de asistentă a ministrului de finanțe, pe lângă execuția bugetului de stat, am supravegheat și monitorizarea bugetului, analizând în detaliu rapoartele și subliniind ceea ce trebuie îmbunătățit și refăcut în cazurile în care au existat ambiguități.

Constatările monitorizării bugetare și ale auditurilor de stat au fost extrem de importante pentru noi în îmbunătățirea sistemului, deoarece au evidențiat deficiențe și cele mai comune nereguli.

Nu am participat la audituri, dar dețin un certificat și o diplomă de la British Chartered Institute of Public Finance and Accountancy (CIPFA) și am obținut diplomă de master în domeniul contabilității, auditului și finanțelor de la Facultatea de Economie din Zagreb.

În timpul activității mele în sistemul de gestionare a programelor de asistență pentru preaderare, am examinat zeci de acreditări și audituri diferite, am oferit răspunsuri la numeroase rapoarte și am îmbunătățit întregul sistem pe baza constatărilor acțiunilor de audit. La momentul respectiv, experiența în gestionarea fondurilor UE și colaborarea cu auditorii UE au permis îmbunătățirea considerabilă a cunoștințelor și au crescut gradul de sensibilizare cu privire la importanța controalelor interne și a auditurilor interne și externe în întregul sistem național. Auditorii interni au devenit mâna mea dreaptă în îndeplinirea sarcinilor și au avut același rol important în cadrul întregii unități centrale de armonizare.

Am scris numeroase lucrări științifice și în calitate de expert privind procesele bugetare, modificările din sistemul de gestionare a finanțelor publice, gestionarea programelor de asistență pentru preaderare, raportarea financiară, transparența bugetară, sistemul de responsabilitate bugetară și alte subiecte conexe și sunt coautoare a mai multor cărți în acest domeniu. Am participat în calitate de lector la numeroase seminare și conferințe pe aceste subiecte.

2.  Care sunt cele mai importante realizări din cariera dvs. profesională?

  Crearea contului de trezorerie unic și modernizarea proceselor bugetare definite în noua Lege privind bugetul adoptată în 2008.

  Sunt mândră de acreditările efectuate cu succes și de buna funcționarea a sistemului de gestionare a programelor de asistență pentru preaderare pentru care am fost responsabilă.

  Capitolul 22 - Politica regională și coordonarea instrumentelor structurale - pentru care am fost responsabilă în calitate de negociator, a fost finalizat cu succes, fapt pentru care am fost deosebit de mulțumită și de mândră de întreaga noastră administrație.

  Introducerea conceptului de responsabilitate bugetară la nivel managerial în sectorul public a fost o provocare de anvergură realizată cu succes, prin care a fost introdus un mod complet nou de acțiune și de gândire în sectorul public.

Toate aceste programe finalizate cu succes au însemnat și progres profesional și mă bucur că am lucrat la Ministerul de Finanțe, acolo unde munca, cunoștințele și excelența la locul de muncă au fost priorități de vârf. În cursul carierei mele profesionale la minister nu am fost membră a niciunui partid politic, iar fiecare pas înainte s-a datorat dăruirii și calității muncii mele. Acesta este motivul pentru care fiecare promovare în parte, de la consilier și consilier principal, la șef de departament, la ministru adjunct și la secretar de stat, negociator pentru capitolul 22 și negociator-șef adjunct, a fost un mare succes în cariera mea.

3.  Ce experiență profesională aveți în cadrul organizațiilor sau instituțiilor internaționale, multiculturale și multilingve situate în afara țării dvs. de origine?

Pe parcursul activității mele în cadrul Ministerului de Finanțe, am participat la numeroase programe educaționale la Washington și la Viena, care au fost organizate de Fondul Monetar Internațional, precum și la Ljubljana, organizate de Centrul pentru Excelență în Finanțe (CEF). În perioada 2002-2004, am fost lector în cadrul CEF la școala de vară pentru finanțe publice. Din octombrie 2004 până în octombrie 2005, am participat la proiectul „Sistemul de supraveghere la nivelul unităților autonome locale și regionale”, organizat de LGI - Fundația pentru o Societate Deschisă din Ungaria, cu reprezentanți din alte cinci țări.

Cea mai importantă și cea mai specială experiență a fost cea dobândită în calitate de deputată în Parlamentul European, de la 1 iulie 2013 până în prezent, mandatul meu urmând să ia sfârșit la 2 iulie 2019.

4.  Ați primit descărcare de gestiune pentru sarcinile de management pe care le-ați îndeplinit anterior, în cazul în care s-a aplicat o astfel de procedură?

Activitățile pe care le-am desfășurat până în prezent nu au făcut obiectul unei proceduri de descărcare de gestiune.

5.  Care dintre posturile profesionale ocupate de dvs. anterior reprezintă numiri politice?

Poziția de secretar de stat este rezultatul unei numiri politice. Am fost numită de guvernul Republicii Croația în februarie 2008, deși la acel moment nu eram membră a niciunui partid politic.

Am devenit membră a Uniunii Democrate Croate (CDU) în 2012, am devenit președintă a Comisiei pentru dezvoltare regională și fonduri UE și am fost aleasă deputată în Parlamentul European în mai 2013 și din nou în mai 2014.

6.  Care sunt cele mai importante trei decizii la care ați luat parte în cadrul carierei dvs. profesionale?

1.  Introducerea sistemului de responsabilitate bugetară în sectorul public din Croația.

2.  Participarea la negocierile pentru aderarea Republicii Croația la UE și încheierea cu succes a capitolului 22.

3.  Înființarea unui Centru pentru dezvoltarea sectoarelor public și nonprofit și publicarea revistei TIM4PIN, o revistă de specialitate pe subiecte contabile, financiare, economice și juridice legate de funcționarea sectoarelor public și non-profit.

Independența

7.  Tratatul prevede ca membrii Curții de Conturi să își exercite atribuțiile în „deplină independență”. Cum ați respecta această obligație în exercitarea viitoarelor dvs. atribuții?

În îndeplinirea atribuțiilor mele în calitate de membră a Curții, mă voi baza pe cunoștințele și experiența mea profesională, nu voi solicita și nici nu voi accepta influența sau instrucțiunile niciunui guvern, minister sau ale altei instituții și voi acționa întotdeauna în interesul suprem al UE. Nu voi desfășura activități incompatibile cu îndatoririle de membră a Curții.

8.  Participați, dumneavoastră sau rudele dvs. apropiate (părinți, frați sau surori, partener legal sau copii), la activități comerciale, dețineți acțiuni la vreo societate sau aveți alte angajamente care ar putea intra în conflict cu atribuțiile dvs. viitoare?

Nu.

9.  Sunteți dispus(ă) să comunicați Președintelui Curții de Conturi toate interesele dvs. financiare și alte angajamente pe care le aveți și să le faceți publice?

În calitate de deputată în Parlamentul European, am obligația să îmi dezvălui interesele financiare și sunt pe deplin pregătită să prezint președintelui Curții interesele financiare și alte angajamente și să fac publică declarația mea de interese.

10.  Sunteți implicată în prezent în acțiuni în justiție? Dacă răspunsul este „da”, vă rugăm să explicați detaliat.

Compania care a efectuat lucrări în jurul unei case familiale deținute de tatăl soțului meu a inițiat o acțiune judiciară împotriva mea, pe baza unor acuzații legate de lucrări care fuseseră prevăzute, dar care nu au fost niciodată executate. Conform constatărilor organismului de supraveghere, au fost executate mai puțin de jumătate din lucrările prevăzute, dar compania dorește să perceapă o sumă care depășește de 2,5 ori prețul stabilit pentru toate lucrările care nu au fost deloc realizate. Deși persoana vizată de acest contract este tatăl soțului meu (soțul meu este împuternicit să gestioneze investiția), societatea a intentat proces împotriva mea. Până în prezent nu a avut loc nicio audiere și am făcut contestație pe motiv de lipsă de legitimitate pasivă.

11.  Dețineți în prezent funcții politice active sau executive? Dacă da, la ce nivel? Ați deținut funcții politice în ultimele 18 luni? Dacă răspunsul este „da”, vă rugăm să explicați detaliat.

Sunt membră activă a Uniunii Democrate Croate din 2012 și am fost numită președintă a Comisiei pentru dezvoltare regională și fonduri UE a partidului. În 2016, am devenit unul dintre cei șase vicepreședinți aleși ai partidului și încă ocup această funcție.

12.  Sunteți dispusă să renunțați la orice post electiv sau funcție activă care comportă responsabilități în cadrul unui partid politic în cazul în care veți fi numită membră a Curții de Conturi?

Da, dacă voi fi numită membră a Curții, voi demisiona din funcția de vicepreședintă a partidului în care am fost aleasă și voi renunța la toate funcțiile active legate de responsabilități în cadrul partidului politic.

13.  Cum ați trata un caz de neregulă gravă sau chiar de fraudă și/sau corupție în care sunt implicate persoane din statul membru din care proveniți?

Exact în același fel în care aș trata neregulile/frauda/corupția identificate în orice alt stat membru. Susțin toleranța zero față de fraudă și corupție, deoarece acestea sunt fenomene care distrug societățile și reduc competitivitatea și oportunitățile de creștere și dezvoltare. Doar prin identificarea și eliminarea eficientă a acestor cazuri putem oferi cel mai bun sprijin posibil propriei noastre țări și celorlalte țări. Normele trebuie să fie respectate, iar legalitatea și regularitatea utilizării fondurilor publice reprezintă baza de la care nu trebuie să ne abatem.

Îndeplinirea sarcinilor

14.  Care ar trebui să fie caracteristicile principale ale unei culturi de bună gestiune financiară în cadrul unui serviciu public? Cum ar putea contribui CCE la asigurarea respectării acestei culturi?

Buna gestiune financiară înseamnă o abordare responsabilă și transparentă față de cheltuirea fondurilor publice, pentru ca societatea să obțină beneficii maxime din îndeplinirea obiectivelor stabilite, cu cele mai mici cheltuieli posibile.

Principalele caracteristici ale unui sistem de gestiune financiară adecvat, eficient și eficace sunt:

–  Planificarea activității - stabilirea misiunii, a viziunilor și a obiectivelor;

–  O structură organizatorică ordonată - autorități, responsabilități și linii ierarhice definite;

–  Proceduri de lucru clare, cu liste și descrieri și obiective măsurabile date și cu rezultatele preconizate ale activității fiecărui angajat;

–  Managementul riscurilor;

–  Instituirea și dezvoltarea unor mecanisme de control adecvate;

–  Instituirea și dezvoltarea unui sistem de informare și de comunicare;

–  Continuarea monitorizării și evaluării sistemului de gestiune financiară.

Curtea se concentrează din ce în ce mai mult pe evaluarea funcționării tuturor acestor elemente de gestiune financiară, în special prin audituri de conformitate și de performanță. Recomandările Curții, care evidențiază importanța eliminării deficiențelor din sistemul bunei gestiuni financiare, contribuie în mod considerabil la consolidarea culturii respective în sectorul public. Curtea subliniază adesea lipsa de informații cu privire la modul de implementare a anumitor procese și că, din acest motiv, nu poate formula concluzii sau recomandări cu privire la eficiența și eficacitatea programelor realizate. Este important ca instituțiile în care au fost identificate astfel de deficiențe să facă schimbări și să își organizeze operațiunile într-un mod mai transparent. Rolul unui deputat în Parlamentul European este considerabil, deoarece, la discuțiile în care Curtea își prezintă rapoartele, deputații ajută instituțiile în care au fost identificate deficiențe și/sau nereguli să înțeleagă cât de important este să reacționeze prompt și să își modifice tiparele de lucru și solicită adesea date, rapoarte și explicații suplimentare.

15.  Conform Tratatului, Curtea de Conturi sprijină Parlamentul în exercitarea atribuțiilor sale de control al execuției bugetare. Cum ați îmbunătăți în continuare cooperarea dintre Curte și Parlamentul European (în special, Comisia pentru control bugetar a acestuia) pentru a întări atât controlul public asupra cheltuielilor generale, cât și eficiența acestora?

Deputații în Parlamentul European se ocupă de toate domeniile politicilor europene, precum și de programele și de instrumentele bugetului UE. Prin rapoartele din proprie inițiativă (INI) și prin rezoluții, deputații avertizează adesea cu privire la deficiențele din sistem și prezintă propriile propuneri prin care doresc să încurajeze creșterea eficienței și a calității și să accelereze implementarea unui anumit program.

Este important ca reprezentanții Curții să participe la discuțiile din Parlament privind programele și politicile UE, precum și la rapoartele tematice ale deputaților și ale Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), pentru a fi în măsură să reacționeze la problemele și deficiențele evidențiate de deputați și să pregătească rapoartele tematice ale Curții cu recomandări pentru îmbunătățirea sistemului.

Pe baza rapoartelor Curții, deputații pot înțelege mai bine funcționarea sistemului și pot contribui la accelerarea punerii în aplicare a recomandărilor și a îmbunătățirilor aduse sistemului prin rapoarte și modificări ale propunerilor legislative.

O excelentă ocazie o reprezintă discuțiile organizate de Comisia pentru control bugetar în cadrul cărora reprezentanții Curții prezintă rapoarte și reprezentanții instituțiilor la care se referă rapoartele au posibilitatea de a răspunde și de a explica deputaților îmbunătățirile pe care intenționează să le aducă. Comisia pentru control bugetar ar putea iniția mai des discuții comune cu comisiile responsabile pentru un anumit program sau instrument bugetar al UE pentru care Curtea a întocmit un raport și, în acest mod, ar putea implica mai activ reprezentanți care lucrează la amendamentele și la rapoartele Parlamentului pe aceeași temă.

Materiale precum observațiile CCE cu privire la propunerea Comisiei pentru CFM 2021-2027 din februarie 2019 și avizele și informările cu privire la noile propuneri de programe, de la programul Orizont, la noua politică de coeziune și politica agricolă și la reglementări privind statul de drept sunt extrem de utile. Cu ajutorul unor astfel de materiale, Curtea oferă asistență Parlamentului pentru a organiza discuții de calitate cu privire la noile propuneri și a adopta puncte de vedere întemeiate.

În cazul în care voi fi selectată ca membră a Curții de Conturi, voi avea o atitudine proactivă în a le prezenta deputaților în Parlamentul European rapoartele Curții. Sunt pregătită să contribui la consolidarea cooperării dintre Curte și PE prin organizarea de prezentări în cadrul comisiilor, la reuniuni bilaterale cu deputații și prin participarea la discuții, conferințe și mese rotunde speciale organizate de PE și de deputați.

16.  În opinia dvs. care este valoarea adăugată a auditului performanței și cum ar trebui încorporate constatările acestuia în procedurile de gestiune?

Auditul performanței are o importanță crucială în îmbunătățirea proceselor de gestionare, deoarece acesta evaluează eficacitatea, eficiența și economia activităților. Acest audit identifică deficiențe în sistemul de gestiune financiară: de la deficiențe de organizare, deficiențe în procedurile prevăzute și în implementarea anumitor procese, cum ar fi planificarea (situații precum: obiectivele, rezultatele preconizate și indicatorii de performanță ai anumitor programe nu au fost stabiliți, nu există nicio legătură între planul strategic al programelor și programe, activități și proiecte din planul financiar etc.), execuția (situații precum: obiectivele planificate nu au fost realizate cu o combinație optimă de resurse), la deficiențe în mediul de control și în activități (de exemplu, planurile de lucru și obiectivele din planurile de lucru nu sunt legate de programele, proiectele și activitățile din planul financiar; nu s-a stabilit responsabilitatea persoanelor și a unităților organizaționale în a îndeplini obiectivele specifice și în a obține rezultate; lipsesc procedurile speciale de lucru; angajații nu cunosc procedurile și le aplică în moduri diferite, ceea ce pune beneficiarii finali într-o poziție inegală), deficiențe în gestionarea riscurilor (situații precum: nu rezultă din activitățile zilnice și din sarcinile planificate pentru întregul an; sunt identificate numai riscurile generale recurente de la un an la altul - lipsă de personal, spații de lucru necorespunzătoare, echipamente IT deficitare), la deficiențe în informare și comunicare, precum și în evaluarea și monitorizarea sistemului.

Pe baza deficiențelor identificate, auditorii Curții furnizează recomandări privind economii financiare, o mai bună organizare și metode de lucru îmbunătățite, prevenirea pierderii resurselor și modalități mai eficiente de atingere a obiectivelor stabilite.

Acesta este întocmai motivul pentru care punerea în aplicare a recomandărilor bazate pe auditurile de performanță îmbunătățește per ansamblu activitățile economice, procesele decizionale și acțiunile manageriale.

17.  Cum ar putea fi îmbunătățită cooperarea dintre Curtea de Conturi, instituțiile naționale de control și Parlamentul European (Comisia pentru control bugetar) în ceea ce privește auditarea bugetului UE?

Instituțiile naționale de audit sunt parteneri ai Curții de Conturi Europene și este important să se consolideze activitatea comună cu obiectivul de a realiza sinergii, dar și de a simplifica procedurile de audit. Această chestiune este deosebit de importantă pentru beneficiarii finali și un subiect frecvent de nemulțumiri (de exemplu, proiectele finanțate din fondurile ESI au trebuit să facă obiectul a între cinci și zece audituri și controale diferite).

Planificarea și efectuarea de audituri comune, schimbul de cunoștințe și de experiență, prezentarea reciprocă a rezultatelor auditurilor, identificarea deficiențelor și recomandările reprezintă metode de cooperare de bază și este important ca ele să fie ameliorate. Conectarea și schimbul informațiilor prin intermediul unui sistem de informații unic și prin automatizarea unora dintre procese ar conecta, în plus, instituțiile de audit și ar accelera activitatea.

La Parlamentul European se organizează deja discuții și schimburi de opinii cu parlamentele naționale, iar acest program ar putea fi extins pentru a include rapoartele de audit tematice și rapoartele anuale de audit, cu participarea reprezentanților instituțiilor de audit și ai Curții. Deputații în Parlamentul European ar putea contribui în mod semnificativ la o mai bună punere în aplicare a recomandărilor formulate de instituțiile de audit și de Curte și, prin urmare, la o îmbunătățire mai rapidă a sistemului de gestionare a fondurilor publice.

Procedura PE care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2017, conform căreia Parlamentul întocmește rapoarte pe baza rapoartelor speciale ale Curții, reprezintă o schimbare foarte pozitivă în ceea ce privește îmbunătățirea cooperării și a legăturii dintre PE și Curte, dar și în ceea ce privește influența PE asupra subiecților auditați pentru a aplica recomandările Curții.

Recomandările și constatările Curții ar trebui utilizate mai mult în cadrul dezbaterilor și la elaborarea rapoartelor și a amendamentelor. Este important ca Comisia pentru control bugetar să implice, cât mai mult posibil, reprezentanți ai altor comisii în discuțiile privind rapoartele tematice speciale ale Curții din domeniul lor de activitate.

18.  Cum ați îmbunătăți procedura de raportare a CCE pentru a pune la dispoziția Parlamentului European toate informațiile necesare cu privire la corectitudinea datelor furnizate Comisiei Europene de către statele membre?

Acuratețea datelor este esențială pentru o evaluare precisă și de calitate a funcționării întregului sistem de gestionare a bugetului UE și pentru punerea în aplicare a politicilor UE în statele membre. De exemplu, fără date statistice fiabile privind indicatorii macroeconomici, nu se pot lua decizii de calitate referitoare la procedurile privind dezechilibrele macroeconomice, datoria și deficitul; fără informații de calitate privind punerea în aplicare a reformelor, este imposibilă punerea în aplicare corectă a semestrului european; fără date fiabile privind proiectele contractate, termenele de punere în aplicare, sumele facturate și termenele de plată, este dificilă planificarea corectă a plăților din fondurile ESI și ne confruntăm în permanență cu problema ratei scăzute de execuție a bugetului UE în raport cu sumele planificate pentru plăți în statele membre.

Având în vedere faptul că Comisia Europeană este responsabilă de monitorizarea punerii în aplicare a regulamentelor și a politicilor UE în statele membre și pentru colectarea de date exacte, de calitate și cuprinzătoare, Curtea își poate consolida supravegherea activității Comisiei și poate întocmi rapoarte privind calitatea și eficiența activității Comisiei în materie de colectare de date și acuratețea datelor colectate, precum și privind concluziile care vizează anumite state membre.

Alte chestiuni

19.  V-ați retrage candidatura în cazul unui aviz nefavorabil al Parlamentului cu privire la numirea dvs. ca membru al Curții?

Consider că autoritatea Parlamentului European, care rezultă din legitimitatea democratică a deputaților aleși, trebuie să fie respectată în totalitate, iar deciziile sale trebuie aplicate. Prin urmare, în cazul unui aviz negativ al Parlamentului cu privire la numirea mea, îmi voi retrage candidatura.


PROCEDURA COMISIEI COMPETENTE

Titlu

Înlocuirea parțială a membrilor Curții de Conturi - candidatul HR

Referințe

07034/2019 – C8-0116/2019 – 2019/0803(NLE)

Data sesizării

5.3.2019

 

 

 

Comisie competentă

Data anunțului în plen

CONT

14.3.2019

 

 

 

Raportori

Data numirii

Indrek Tarand

11.3.2019

 

 

 

Data adoptării

8.4.2019

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

11

8

2

Membri titulari prezenți la votul final

Nedzhmi Ali, Inés Ayala Sender, Martina Dlabajová, Luke Ming Flanagan, Ingeborg Gräßle, Wolf Klinz, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Petri Sarvamaa, Claudia Schmidt, Indrek Tarand, Marco Valli, Derek Vaughan, Joachim Zeller

Membri supleanți prezenți la votul final

Andrey Novakov

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Maria Grapini, Dan Nica, Emilian Pavel, Răzvan Popa, Paul Rübig, Lambert van Nistelrooij, Maria Gabriela Zoană

Data depunerii

10.4.2019

Ultima actualizare: 12 aprilie 2019Notă juridică