Procedură : 2014/2976(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0353/2014

Texte depuse :

B8-0353/2014

Dezbateri :

Voturi :

PV 17/12/2014 - 10.23
CRE 17/12/2014 - 10.23
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :


PROPUNERE DE REZOLUȚIE
PDF 133kWORD 71k
10.12.2014
PE545.602v01-00
 
B8-0353/2014

depusă pe baza declarației Comisiei

depusă în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură


referitoare la sectorul siderurgic din UE: protejarea lucrătorilor și a industriilor (2014/2976(RSP))


Eleonora Forenza, Paloma López Bermejo, Kostadinka Kuneva, Dimitrios Papadimoulis, Sofia Sakorafa, Kostas Chrysogonos în numele Grupului GUE/NGL

Rezoluția Parlamentului European referitoare la sectorul siderurgic din UE: protejarea lucrătorilor și a industriilor (2014/2976(RSP))  
B8‑0353/2014

Parlamentul European,

–       având în vedere întrebarea adresată Comisiei referitoare la perspectivele industriale și de ocupare a forței de muncă din sectorul siderurgic al UE: este nevoie să se adopte urgent măsuri cu privire la pierderea locurilor de muncă și a producției-cheie din statele membre (O‑000086/2014),

–       având în vedere Declarația universală a drepturilor omului a Organizației Națiunilor Unite, în special articolele 22 și 23 referitoare la drepturile economice și sociale, precum și la dreptul la muncă,

–       având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care le impune atât statelor membre, cât și Uniunii să asigure competitivitatea industriei europene, și în special articolul 173,

–       având în vedere articolul 174 din TFUE referitor la coeziunea economică, socială și teritorială, în special în sectoarele afectate de tranziția industrială,

–       având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special capitolul IV privind solidaritatea,

–       având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 iunie 2013 intitulată „Plan de acțiune pentru o industrie siderurgică competitivă și durabilă în Europa” (COM(2013)0407),

–       având în vedere recomandările mesei rotunde la nivel înalt din 12 februarie 2013 privind viitorul industriei siderurgice europene,

–       având în vedere reuniunea Consiliului Competitivitate din 18-19 februarie 2013, în cadrul căreia Comisia a fost îndemnată să prezinte un plan de acțiune,

–       având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.     întrucât, în ultimii zece ani, situația producției siderurgice la nivel mondial s-a schimbat din cauza nevoilor tot mai mari și a capacității de producție mondiale;

B.     întrucât China este în prezent cel mai mare producător de oțel, cu o cotă pe piața mondială care a crescut de la 18% în 2001 la 45% în 2011, în timp ce cota de piață a UE-27 a scăzut de la 22% la 12% în aceeași perioadă;

C.     întrucât această situație a determinat pierderea a 60 000 de locuri de muncă în acest sector între 2007 și 2013 și o reducere a producției de la 210 la 166 milioane de tone, în ciuda faptului că se prevede o creștere cu 118 milioane de tone a producției mondiale în următorii doi ani;

D.     întrucât industria siderurgică reprezintă un sector-cheie pentru orice economie bazată pe industrie, datorită legăturii sale cu celelalte sectoare manufacturiere și tehnologice din toate statele membre și a influenței sale globale asupra acestora;

E.     întrucât, potrivit previziunilor OCDE, cererea de oțel la nivel mondial va crește pe termen lung cu 2,3 miliarde de tone până în 2025, în special în sectorul construcțiilor, al transporturilor și al ingineriei mecanice, și îndeosebi în economiile emergente;

F.     întrucât concurența dintre economiile europene agravează problema pierderii locurilor de muncă, concentrând producția în doar câteva domenii și state membre și nerespectând astfel principiul coeziunii consacrat în tratate;

G.     întrucât cele mai mari multinaționale din domeniul siderurgic au inițiat o serie de procese de restructurare în vederea sporirii integrării și competitivității lor la nivel mondial, în timp ce, la nivel european, nu a fost luată nicio măsură de salvgardare pentru a menține nivelurile de ocupare a forței de muncă și capacitatea de producție, nici în ceea ce privește calitatea, nici cantitatea;

H.     întrucât, în ciuda crizei, UE este în continuare cel de-al doilea mare producător de oțel la nivel mondial, fiind furnizorul unei serii de lanțuri valorice industriale strâns legate de sectoare industriale-cheie din UE, printre care sectorul autovehiculelor, construcțiilor, electronicii și ingineriei mecanice și electrice;

I.      întrucât energia reprezintă până la 40% din costurile operaționale totale ale industriei siderurgice europene;

J.      întrucât eficiența energetică și utilizarea eficientă a resurselor pot determina economii substanțiale în ceea ce privește costurile;

K.     întrucât, în funcție de poziția sa în lanțul valoric, industria siderurgică europeană trebuie să facă față unor prețuri mai ridicate la energie decât majoritatea concurenților săi internaționali și întrucât, în conformitate cu Perspectiva energetică 2050 a Comisiei, este posibil ca prețurile la energie să crească până în 2030 și să scadă ușor după aceea, ca urmare a investițiilor corespunzătoare în infrastructură;

L.     întrucât schema de comercializare a certificatelor de emisii de CO2 a dus la relocalizarea anumitor industrii în țări terțe care beneficiază de credite de emisii și nu au fost realizate investiții eficace în inovare, eficiența energetică sau reciclarea materiilor prime secundare;

M.    întrucât, atunci când se definesc viitoarele politici sustenabile în materie de energie, este esențial să se aibă în vedere posibilele repercusiunile asupra prețurilor și costurilor și să se identifice modalitățile de reducere a efectelor negative asupra schimbărilor climatice și a competitivității industriilor mari consumatoare de energie;

N.     întrucât nu toți producătorii adoptă aceleași norme pentru a reduce emisiile de CO2 și întrucât nivelul mediu al emisiilor de CO2 pe tonă de oțel produsă în China este de 2,1 tone, iar nivelul mediu al emisiilor de CO2 pe tonă de oțel produsă în UE este de 1,5 tone;

O.     întrucât încheierea unui acord mondial privind reducerea emisiilor de CO2 s-ar traduce printr-un acces mai echitabil la piața industriei siderurgice, contribuind astfel la sustenabilitatea mediului și la adoptarea unor politici eficace de relansare;

P.     întrucât schimbările care au intervenit pe piața mondială a oțelului și structura principalilor producători de oțel impun o revizuire amplă a normelor în materie de concurență și comerț în cadrul UE și al Organizației Mondiale a Comerțului, în special în ceea ce privește abuzul de poziție dominantă;

Q.     întrucât imposibilitatea pentru Outokumpu VDM de a achiziționa Acciai Speciali Terni (AST) și întoarcerea acesteia la ThyssenKrupp AG în urma opunerii Comisiei a demonstrat că normele UE în materie de concurență și antitrust nu permit sprijinirea îndeplinirii obiectivelor prevăzute în planul de acțiune al UE pentru oțel;

R.     întrucât acordul încheiat recent de reprezentanții sindicatelor și conducerea TyssenKrupp AG confirmă valoarea alegerii strategice de a menține deschise cuptoarele electrice și de a asigura investiții în valoare de 400 de milioane EUR în unul dintre domeniile de producție cu cea mai mare valoare adăugată;

S.     întrucât în situri precum Taranto, poluarea aerului și a apei a determinat o creștere cu 21% a mortalității infantile și o creștere a riscului de face cancer în rândul bărbaților și femeilor de 30%, respectiv 20%; întrucât este necesară luarea unor măsuri urgente pentru a proteja sănătatea și bunăstarea lucrătorilor din domeniul siderurgic și a populației locale,

1.      invită Comisia să considere industria siderurgică ca esențială pentru relansarea industriei și a sectorului manufacturier din Europa; consideră, în acest sens, că este esențial ca Comisia să își relanseze și să își revizuiască strategia pe termen lung privind viitorul industriei siderurgice în Europa, pentru a proteja locurile de muncă și drepturile lucrătorilor, calitatea produselor și know-how-ul indispensabil;

2.      reafirmă necesitatea de a menține know-how-ul și cunoștințele de specialitate dobândite în importante districte industriale, cum ar fi Terni, Piombino, Florange, Krefeld, Bochum, Taranto și Asturias, care vor asigura diversificarea, produse inovatoare și menținerea actualei capacități de producție;

3.      subliniază că doar printr-un dialog constructiv între producătorii de oțel, pe de o parte, și reprezentanții sindicatelor și ai lucrătorilor, pe de altă parte, pot fi identificate soluțiile și strategiile de dezvoltare corecte pentru a asigura viitorul tuturor districtelor industriale, evitând astfel luarea de către proprietari a unor deciziile unilaterale; invită, prin urmare, statele membre și Comisia să faciliteze participarea conducerilor din industriile siderurgice la un dialog constructiv cu sindicatele și autoritățile locale și naționale, pentru a dezvolta împreună strategii industriale;

4.      îndeamnă statele membre să asigure o protecție socială și condiții de muncă corespunzătoare, precum și salarii decente, fie prin intermediul legislației, fie al convențiilor colective, și o protecție eficace împotriva concedierilor abuzive;

5.      invită atât UE, cât și statele sale membre, să se asigure că sunt disponibile resursele financiare necesare pentru acțiunile de formare și de relansare, pentru a sprijini astfel industria siderurgică în perioadele de tranziție critică;

6.      evidențiază că este esențial să se evite importul de produse siderurgice și de materii prime din țările în care producția are consecințe negative asupra sănătății umane, a drepturilor sociale sau a mediului;

7.      recunoaște necesitatea de a dezvolta și disemina cele mai bune tehnici disponibile (BAT) în întreaga Uniune, sprijinind ori de câte ori este posibil înlocuirea mineralelor cu deșeuri feroase, utilizând în mai mare măsură cuptoarele cu arc electric (CAE) și înlocuind cărbunele cocsificabil cu gazul;

8.      invită statele membre să sprijine protejarea capacității de producție a domeniilor din sectorul siderurgic cu cea mai mare valoare adăugată și să nu recurgă la delocalizare, deoarece aceasta va afecta grav locurile de muncă și competitivitatea UE;

9.      îndeamnă să se realizeze o revizuire apoliticii de protecție comercială pentru a descuraja concurența neloială în țările care nu respectă drepturile lucrătorilor și standardele sociale și de mediu minime necesare pentru a evita dumpingul social și de mediu;

10.    îndeamnă Comisia să combată dumpingul social rezultat în urma delocalizării în țările terțe și prin revizuirea normelor în materie de concurență pentru a evita atât procesele de delocalizare, cât și accentuarea efectelor crizei;

11.    subliniază necesitatea de a actualiza politicile comerciale și normele antitrust în conformitate cu noul cadru de piață al industriei siderurgice mondiale; solicită, prin urmare, Comisiei să revizuiască normele în materie de concurență, ținând seama de situațiile socioeconomice din statele membre;

12.    subliniază necesitatea absolută de a sprijini financiar și de a dezvolta cercetarea, în special cu privire la problemele ridicate și tehnicile folosite de industria siderurgică, îndeosebi pentru a dezvolta productivitatea și sustenabilitatea producției în acest sector, precum și pentru a limita costurile energetice pe termen mediu și lung, mai ales pentru această industrie, mare consumatoare de energie;

13.    subliniază necesitatea de a dezvolta industria europeană în cadrul politicii de coeziune, pentru a îmbunătăți capacitățile tehnice ale tuturor statelor membre în sectorul siderurgic;

14.    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

Notă juridică