Procedură : 2015/2660(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0381/2015

Texte depuse :

B8-0381/2015

Dezbateri :

Voturi :

PV 29/04/2015 - 10.67
CRE 29/04/2015 - 10.67
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :


PROPUNERE DE REZOLUȚIE
PDF 150kWORD 90k
27.4.2015
PE555.155v01-00
 
B8-0381/2015

depusă pe baza declarațiilor Consiliului European și Comisiei

în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură


referitoare la raportul privind reuniunea extraordinară a Consiliului European (23 aprilie 2015) - Tragediile recente din Mediterana și politicile UE în domeniul migrației și azilului (2015/2660(RSP))


Barbara Spinelli, Cornelia Ernst, Marina Albiol Guzmán, Martina Anderson, Malin Björk, Kostas Chrysogonos, Marie-Christine Vergiat, Eleonora Forenza, Tania González Peñas, Takis Hadjigeorgiou, Pablo Iglesias, Patrick Le Hyaric, Younous Omarjee, Curzio Maltese, Marisa Matias, Lola Sánchez Caldentey, Neoklis Sylikiotis, Estefanía Torres Martínez, Miguel Urbán Crespo, Dimitrios Papadimoulis, Stelios Kouloglou, Sofia Sakorafa, Kostadinka Kuneva, Emmanouil Glezos în numele Grupului GUE/NGL

Rezoluția Parlamentului European referitoare la raportul privind reuniunea extraordinară a Consiliului European (23 aprilie 2015) - Tragediile recente din Mediterana și politicile UE în domeniul migrației și azilului (2015/2660(RSP))  
B8‑0381/2015

Parlamentul European,

–       având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–       având în vedere Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale,

–       având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,

–       având în vedere Convenția de la Geneva din 1951 și Protocolul adițional la aceasta,

–       având în vedere Rezoluția sa din 9 octombrie 2013 referitoare la măsurile UE și ale statelor membre pentru a face față fluxului de refugiați ca urmare a conflictului din Siria(1),

–       având în vedere Rezoluția sa din 23 octombrie 2013 referitoare la fluxurile migratorii din Mediterana, cu o atenție specială acordată evenimentelor tragice petrecute în largul coastelor insulei Lampedusa(2),

–       având în vedere dezbaterile organizate, de la începutul actualei legislaturi, în cadrul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European, la 22 iulie 2014, pe tema punerii în aplicare a comunicării privind activitatea Grupului operativ pentru Marea Mediterană; la 4 septembrie 2014, pe tema activităților Frontex în Marea Mediterană și a Grupului operativ pentru Marea Mediterană; la 24 septembrie 2014, pe tema celui de Al cincilea raport anual al Comisiei privind imigrația și azilul (2013); pe tema Raportului anual al Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO) referitor la situația azilului în Uniunea Europeană (2013); la 21 aprilie 2014, pe tema grupului operativ comun - JOT Mare,

–       având în vedere rapoartele anuale ale Raportorului special al ONU pentru drepturile omului în cazul migranților, în special raportul referitor la gestionarea frontierelor externe ale UE și impactul său asupra drepturilor omului în cazul migranților, publicat în aprilie 2013, și raportul referitor la exploatarea prin muncă a migranților, publicat în aprilie 2014,

–       având în vedere Rezoluția sa din 17 decembrie 2014 referitoare la situația din Mediterana și la necesitatea unei abordări globale a migrației de către UE(3),

–       având în vedere planul de acțiune în zece puncte propus de Comisie înaintea reuniunii extraordinare a Consiliului European din 23 aprilie 2015,

–       având în vedere declarația Președintelui Juncker din cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului European, în care acesta a afirmat că „[p]rioritatea numărul unu este salvarea vieților omenești. Dată fiind urgența imediată, va trebui să intensificăm resursele pentru a salva vieți”,

–       având în vedere discursul Președintelui Parlamentului European, Martin Schulz, din cadrul reuniunii extraordinare din 23 aprilie 2015,

–       având în vedere declarația Consiliului European din 23 aprilie 2015,

–       având în vedere declarația Secretarului General al ONU, Ban Ki-moon, care a afirmat, la 26 aprilie 2015, într-un interviu acordat ziarului La Stampa, că „[n]u există o soluție militară la tragedia umană care are loc în Marea Mediterană” și că „este vital să adoptăm o abordare globală care să evalueze cauzele profunde, securitatea și drepturilor omului în cazul migranților și al refugiaților, și să avem rețele de imigrație legale și reglementate”,

–       având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.     întrucât peste 1 554 de migranți și-au pierdut viața de la începutul anului 2015, conform Organizației Internaționale pentru Migrație, și mulți alții sunt dați dispăruți; întrucât moartea a peste 800 de migranți care s-au înecat la 19 aprilie 2015 reprezintă cea mai mare tragedie din Marea Mediterană de la Al Doilea Război Mondial și până în prezent;

B.     întrucât cel puțin 30 000 de persoane au murit pe mare în ultimii 20 de ani, conform Organizației Internaționale pentru Migrație, ceea ce demonstrează necesitatea de a face tot posibilul pentru a salva viețile persoanelor aflate în pericol, precum și necesitatea ca statele membre să respecte obligațiile internaționale legate de salvarea pe mare care le revin în temeiul dreptului maritim internațional;

C.     întrucât operațiunea de patrulare, salvare și supraveghere „Mare Nostrum”, lansată de Italia pentru a consolida activitățile umanitare de salvare din Mediterana, a salvat 150 810 de migranți în decursul celor 364 de zile în care a fost activă; întrucât Guvernul italian a pus capăt operațiunii Mare Nostrum, justificându-și decizia prin faptul că aceasta reprezenta un „factor de atracție”, deoarece încuraja migranții și traficanții de persoane să încerce să traverseze marea, o justificare pe deplin contrazisă de fapte; întrucât nicio altă operațiune de căutare și salvare de aceeași amploare nu a înlocuit de atunci operațiunea Mare Nostrum, din cauza lipsei de solidaritate dintre statele membre ale Uniunii Europene, care nu și-au asumat responsabilitățile ce le revin; întrucât, odată cu încheierea operațiunii Mare Nostrum, nicio altă navă de mari dimensiuni consacrată exclusiv operațiunilor de căutare și de salvare nu a mai fost plasată în marea liberă din largul coastelor libiene, în zonele în care majoritatea ambarcațiunilor cu refugiați întâmpină probleme;

D.     întrucât operațiunea comună „Triton” coordonată de Frontex, care a devenit pe deplin funcțională la 1 noiembrie 2014, are drept misiune supravegherea frontierelor și nu căutarea și salvarea; întrucât mijloace ale operațiunii Triton au fost utilizate la operațiuni de căutare și salvare coordonate de Centrul italian de coordonare a operațiunilor de căutare și salvare, determinând o plângere din partea agenției Frontex, potrivit căreia paza de coastă italiană îi folosește resursele în marea liberă; întrucât triplarea bugetului operațiunii Triton, conform deciziei adoptate de Consiliul European la 24 aprilie 2015, nu va reduce numărul migranților care își pierd viața pe mare, având în vedere mandatul agenției Frontex, tipul de echipamente pe care le folosește aceasta și actuala limită de 30 de mile marine impusă zonei sale operaționale;

E.     întrucât posibilitatea ca persoanele care au nevoie de protecție să pătrundă legal pe teritoriul UE este foarte limitată; întrucât, conform estimărilor, 90 % dintre solicitanții de azil intră în UE în mod ilegal; întrucât numărul vizelor Schengen acordate cetățenilor sirieni a scăzut dramatic în timpul războiului din Siria, de la 30 000 în 2010 la aproape zero în 2013;

F.     întrucât țările învecinate cu Siria găzduiesc, conform estimărilor ICNUR, aproximativ 3,9 milioane de refugiați sirieni; întrucât statele membre UE au preluat numai 37 000 de refugiați sirieni prin programul de relocare al ICNUR, în timp ce ICNUR solicită relocarea a 10 % din refugiații sirieni (370 000) și caută de urgență cel puțin 130 000 de locuri pentru a reloca refugiații ce au nevoie de protecție specială; întrucât 13 state membre nu au primit până în prezent niciun refugiat;

G.     întrucât UE și statele sale membre contribuie la susținerea activității infracționale și periculoase a traficanților de persoane, construind garduri și securizând tot mai mult frontierele sale externe împotriva migranților și refugiaților, fără a acorda posibilitatea unui acces legal și sigur în UE; întrucât UE și statele sale membre nu oferă, prin urmare, o reacție adecvată la decesele din Marea Mediterană și la criza refugiaților ce se desfășoară în vecinătatea noastră;

H.     întrucât, în marja Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) din 12 martie 2015, miniștrii de Interne ai Franței, Germaniei și Spaniei, precum și Comisia Europeană, au discutat pe baza unei propuneri a ministrului de Interne italian, Angelino Alfano, privind externalizarea operațiunilor de căutare și salvare și de control maritim al frontierelor UE către țări precum Egiptul sau Tunisia, care ar urma, în acest caz, să ducă migranții salvați pe țărmurile lor; întrucât obiectivul acestei propuneri este de a avea un real efect de descurajare, astfel încât mai puțini migranți să fie dispuși să își pună viața în pericol pentru a ajunge pe coastele Europei; întrucât miniștrii de Interne au discutat la Consiliul JAI și despre posibilitatea de a înființa tabere de refugiați în Nordul Africii și de a procesa cererile de azil în aceste tabere,

1.      aduce un omagiu bărbaților, femeilor și copiilor care și-au pierdut viața de-a lungul anilor încercând să ajungă într-un loc sigur în Europa și își exprimă condoleanțele sincere, solidaritatea și sprijinul pentru familiile victimelor; solicită UE și statelor membre să facă tot posibilul pentru a identifica cadavrele și persoanele date dispărute și pentru a informa rudele acestora;

2.      recunoaște că este necesară o transformare radicală și imediată a politicilor în materie de migrație și azil; în acest sens, condamnă declarația Consiliului European din 23 aprilie 2015, care a pus în schimb accentul pe consolidarea fortăreței Europa prin măsuri represive și tratând migranții ca pe o amenințare, în loc să acționeze de urgență pentru a salva vieți;

3.      reamintește că UE și statele sale membre au o responsabilitate față de refugiații și migranții care fug din calea războiului, a haosului, a sărăciei, a foamei și a morții și care suferă din cauza politicilor economice mondiale neoliberale;

4.      condamnă decizia de a tripla bugetul operațiunii Triton lansate de FRONTEX, decizie care, în declarația Consiliului European, a fost prezentată, cu foarte multă ipocrizie, drept o măsură în slujba operațiunilor de căutare și salvare; reamintește, în acest sens, declarația pe care directorul FRONTEX a făcut-o ziarului The Guardian în ajunul summitului extraordinar, conform căreia operațiunea Triton nu poate fi o operațiune de căutare și de salvare deoarece acest tip de activitate nu face parte din mandatul agenției, afirmația respectivă nefiind contrazisă în cadrul declarației finale a Consiliului European din 23 aprilie 2015; avertizează în acest sens Comisia și Consiliul că, în calitatea sa de colegislator, Parlamentul va respinge bugetul pe 2016 dacă acesta nu va include un provizion special pentru operațiunile de căutare și de salvare și va respinge, de asemenea, orice provizioane de fonduri suplimentare ale UE pentru 2015 dacă acestea nu vor fi dedicate exclusiv operațiunilor de căutare și de salvare și asistenței umanitare în scopul salvării de vieți umane; solicită dizolvarea agenției FRONTEX și alocarea bugetului său unor măsuri de salvare a vieților umane, care să includă operațiuni de căutare și de salvare, de transfer și de relocare;

5.      constată absența unui consens între statele membre în ceea ce privește necesitatea unei evoluții politice pentru evitarea pierderii de vieți umane în Marea Mediterană și consideră că este inacceptabil ca guvernele acestora să continue să se acuze reciproc pentru lipsa lor de acțiune; îndeamnă, prin urmare, la formarea unei coaliții a statelor membre care sunt dispuse să ia inițiativa în vederea creării unei operațiuni multinaționale de căutare și de salvare pentru protecția vieții umane, precum și în vederea elaborării unor mecanisme menite să asigure o mai mare solidaritate și un sprijin reciproc în ceea ce privește primirea refugiaților, inclusiv prin utilizarea fondurilor UE; îndeamnă statele membre care sunt pregătite să acționeze în acest sens să coopereze în număr suficient de mare pentru a permite activarea procedurii de cooperare consolidată în vederea îndeplinirii acestor obiective;

6.      salută punerea la dispoziție, conform angajamentelor luate de anumite state membre la reuniunea Consiliului din 23 aprilie 2015, a unor nave consacrate exclusiv operațiunilor de căutare și de salvare în marea liberă și îndeamnă celelalte state membre să furnizeze echipamente, inclusiv ambarcațiuni, care să fie plasate în marea liberă și să fie utilizate doar pentru operațiunile de căutare și de salvare pentru a se putea consolida programul Mare Nostrum, care ar urma să devină o operațiune europeană multinațională de căutare și de salvare condusă de acele state membre care sunt pregătite să ia măsuri concentrate exclusiv pe salvarea de viați umane;

7.      condamnă decizia Consiliului European de a concentra toate eforturile disponibile, inclusiv cele militare, pe lupta împotriva traficanților de persoane și pe distrugerea navelor acestora de-a lungul coastelor Libiei și a altor țări nord-africane, și îndeamnă UE și statele membre să nu se angajeze, în cadrul PSAC, în nicio operațiune civilo-militară în acest sens;

8.      avertizează cu privire la efectele propunerii Consiliului de a „utiliza EUROPOL pentru a detecta și a solicita, în conformitate cu constituțiile naționale, să se îndepărteze de pe internet conținutul utilizat de traficanți pentru a atrage migranți și refugiați”, deoarece, în acest fel, ar putea fi împiedicată, de asemenea, comunicarea între migranți și între aceștia și organizațiile de sprijin și de solidaritate, care au permis în ultimele luni salvarea a mii de vieți; solicită luarea în considerare a acestui aspect în cazul în care EUROPOL și/sau alte autorități intenționează să ia astfel de măsuri;

9.      condamnă absența oricăror propuneri care să asigure un acces sigur și legal în UE atât pentru persoanele care solicită azil, cât și pentru cele care migrează din motive economice, având în vedere că este extrem de dificil să se facă o distincție între situațiile dificile datorate războaielor, regimurilor dictatoriale sau milițiilor și cele datorate dezastrelor economice, și solicită prezentarea unor propuneri ambițioase în acest sens;

10.    solicită eliberarea imediată a unor vize umanitare pentru solicitanții de azil la ambasadele și birourile consulare ale statelor membre, precum și crearea unui program obligatoriu de relocare la nivelul UE care să înlocuiască programul de relocare voluntar și insuficient de ambițios propus de Consiliu;

11.    solicită Comisiei și statelor membre, în lumina afluxului masiv de refugiați din momentul de față, să activeze imediat Directiva privind protecția temporară (Directiva 2001/55/CE);

12.    condamnă caracterul vag al angajamentului de sporire a sprijinului de urgență acordat statelor membre aflate în prima linie; solicită Comisiei și statelor membre să prezinte în mod urgent o propunere mai concretă și mai ambițioasă privind ajutorul de urgență;

13.    condamnă reticența Consiliului de a se angaja în favoarea unui transfer de urgență a migranților în toate statele membre; îndeamnă Comisia și statele membre să instituie imediat un program-pilot de transfer al refugiaților sirieni și eritreeni și al persoanelor eligibile pentru obținerea de protecție subsidiară, acordând inițial prioritate sirienilor și eritreenilor salvați pe mare și debarcați în Grecia și Italia, în conformitate cu propunerile ICNUR privind gestionarea valurilor actuale și viitoare de solicitanți de azil, refugiați și migranți pe mare care vin în Europa; invită, de asemenea, Comisia și statele membre să examineze posibilitatea recunoașterii reciproce a deciziilor de acordare a azilului;

14.    solicită Comisiei să suspende imediat Regulamentul Dublin și să propună fără întârziere alternative radicale la acest regulament care nu asigură un acces eficient la dreptul de azil;

15.    subliniază necesitatea unei transpuneri rapide și complete și a unei puneri în aplicare efective a Sistemului european comun de azil (SECA) de către toate statele membre participante; îndeamnă statele membre să adopte, în momentul transpunerii, norme mai ambițioase decât cele ale SECA;

16.    condamnă decizia Consiliului de a accelera returnările, deoarece aceasta va periclita dreptul la o evaluare corectă a cererilor de protecție internațională; reamintește că nicio țară din lume nu poate fie considerată sigură și că toate cererile de azil ar trebui analizate în mod individual;

17.    condamnă detenția migranților și solicită închiderea centrelor de detenție; sprijină eforturile făcute în acest sens în anumite state membre și solicită găsirea unor alternative la detenție;

18.    îndeamnă statele membre să respecte principiul internațional al nereturnării nu doar cu vorba, ci și cu fapta;

19.    îndeamnă Comisia și statele membre să suspende imediat cooperarea cu țările terțe menită să împiedice migranții și refugiații să ajungă într-un loc sigur în Europa și să îmbunătățească controlul la frontieră în țări precum Eritreea, Sudan, Somalia, Etiopia și Egipt, pe care le părăsesc refugiații, precum și să suspende procesul de la Rabat și procesul de la Khartoum; subliniază, în acest sens, necesitatea suspendării, în lumina rapoartelor ONU și ale ONG-urilor privind încălcarea drepturilor omului, a oricărei asistențe financiare acordate regimului egiptean și celui eritreean;

20.    respinge propunerile statelor membre de a înființa centre de azil europene în țări terțe și de a implica statele din Africa de Nord în operațiunile de căutare și salvare europene care au drept scop interceptarea refugiaților și aducerea lor înapoi pe coasta africană; în acest sens, invită Comisia să prezinte Parlamentului o evaluare a conformității acestor propuneri cu legislația internațională, în special cu Convenția de la Geneva, precum și a altor obstacole de natură practică sau juridică în calea punerii lor în aplicare;

21.    îndeamnă Comisia să elaboreze și să prezinte o agendă ambițioasă a UE privind migrația, care să se bazeze pe o abordare comună și holistică și pe solidaritate și să respecte pe deplin drepturile fundamentale; solicită, în acest sens, Comisiei să includă propuneri ambițioase în favoarea unui acces, a unui transfer, a unei relocări și a unor operațiuni de căutare și de salvare sigure și legale;

22.    îndeamnă Comisia să pună capăt tuturor politicilor care stau la baza fluxurilor de migrație, inclusiv rolul său în politicile economice mondiale, politica agricolă comună în relație cu țările terțe și acordurile de liber-schimb;

23.    îndeamnă Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și statele membre să reevalueze cauzele economice mondiale și geopolitice ale exodului masiv din arcul de instabilitate care se întinde din Africa Subsahariană, prin Marea Mediterană, până în Asia de Sud, și să recunoască responsabilitatea UE, a NATO și a statelor membre în raport cu situația permanentă de război și haos din aceste regiuni; afirmă, în acest sens, că accelerarea cooperării cu Turcia în ceea ce privește situația din Siria și Irak, astfel cum a fost anunțat de către Consiliu, nu poate fi considerată o soluție viabilă din punct de vedere politic și democratic;

24.    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Președintelui Consiliului European, Președintelui Comisiei Europene, Vicepreședintelui Comisiei /Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și președinților parlamentelor statelor membre.

(1)

Texte adoptate, P7_TA(2013)0414.

(2)

Texte adoptate, P7_TA(2013)0448.

(3)

Texte adoptate, P8_TA(2014)0105.

Notă juridică