Procedură : 2015/2833(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0837/2015

Texte depuse :

B8-0837/2015

Dezbateri :

Voturi :

PV 10/09/2015 - 8.4
CRE 10/09/2015 - 8.4
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2015)0317

PROPUNERE DE REZOLUȚIE
PDF 191kWORD 117k
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0832/2015
7.9.2015
PE565.805v01-00
 
B8-0837/2015

depusă pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei

în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură


referitoare la migrație și refugiați în Europa (2015/2833(RSP))


Judith Sargentini, Ska Keller, Jean Lambert, Ulrike Lunacek, Benedek Jávor, Bart Staes, Michel Reimon în numele Grupului Verts/ALE

Rezoluția Parlamentului European referitoare la migrație și refugiați în Europa (2015/2833(RSP))  
B8‑0837/2015

Parlamentul European,

–       având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–       având în vedere Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale,

–       având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului,

–       având în vedere Convenția privind statutul refugiaților din 1951 și protocolul adițional la aceasta,

–       având în vedere Rezoluția sa din 9 octombrie 2013 referitoare la măsurile UE și ale statelor membre pentru a face față fluxului de refugiați ca urmare a conflictului din Siria (1),

–       având în vedere Rezoluția sa din 17 decembrie 2014 referitoare la situația din Mediterana și la necesitatea unei abordări globale a migrației de către UE(2),

–       având în vedere Rezoluția sa din 29 aprilie 2015 referitoare la cele mai recente tragedii din Mediterana și politicile UE în materie de migrație și azil(3),

–       având în vedere Agenda europeană privind migrația a Comisiei din 13 mai 2015 (COM(2015)0240),

–       având în vedere planul de acțiune în zece puncte privind migrația adoptat la 20 aprilie 2015 în cadrul reuniunii comune a Consiliilor Afaceri Externe și Afaceri Interne,

–       având în vedere concluziile reuniunii speciale la nivel înalt a Consiliului European privind criza refugiaților din Mediterană, din 23 aprilie 2015,

–       având în vedere raportul din aprilie 2012 al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) intitulat: „Pierderile de vieți omenești din Marea Mediterană”,

–       având în vedere rapoartele raportorului special al ONU pentru drepturile omului în cazul migranților, în special cel intitulat „Să mizăm pe mobilitate de-a lungul unei generații: urmare a studiului regional privind gestionarea frontierelor externe ale Uniunii Europene și impactul acesteia asupra drepturilor omului în cazul migranților”, publicat în mai 2015,

–       având în vedere raportul anual pe 2014 al Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO) privind situația azilului în Uniunea Europeană,

–       având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.     întrucât, ca urmare a crizei globale a refugiaților, un număr fără precedent de persoane doresc să obțină protecție în UE; întrucât se pare că această creștere semnificativă a numărului refugiaților va continua ca urmare a instabilității din ce în ce mai accentuate de la frontierele Europei cauzate de conflicte, la care se adaugă încălcări flagrante ale drepturilor omului, o escaladare a violențelor și a terorismului și efectele devastatoare ale schimbărilor climatice și întrucât acest lucru demonstrează încă o dată nevoia urgentă de a face tot posibilul pentru a salva viețile persoanelor care își părăsesc țara și se află în pericol și faptul că statele membre ar trebui să își respecte obligațiile internaționale, inclusiv pe cele privind salvarea pe mare;

B.     întrucât, potrivit datelor ICNUR, 2 800 de femei, bărbați și copii au fost declarați decedați sau dispăruți în 2015 în încercarea lor de a ajunge într-un loc sigur în Europa; întrucât organizația Medici fără Frontiere a subliniat într-o declarație făcută la 5 august 2015 lipsa acută a unor operațiuni adecvate de căutare și salvare; întrucât refugiații și migranții își pierd viața și atunci când traversează Europa; întrucât luna trecută într-un camion au fost găsite trupurile neînsuflețite a 71 de femei, bărbați și copii, care se îndreptau din Ungaria spre Austria;

C.     întrucât UE și statele sale membre îi forțează efectiv pe refugiați și migranți să apeleze la persoane care îi introduc ilegal, construind garduri și securizându-și din ce în ce mai mult frontierele externe împotriva migrației ilegale, fără a acorda posibilitatea unui acces legal;

D.     întrucât, potrivit datelor furnizate de ICNUR, Grecia a primit în perioada ianuarie - august 2015 un număr de 229 460 de migranți și refugiați sosiți pe mare și pe uscat, iar Italia a primit în perioada ianuarie - iulie 2015 un număr de 115 500 de migranți și refugiați sosiți pe mare; întrucât în Ungaria au ajuns, în perioada ianuarie - iulie 2015, 150 000 de persoane, potrivit datelor FRONTEX;

E.     întrucât numărul solicitărilor de protecție internațională în țările UE și în Norvegia și Elveția a fost de 123 294 în luna iulie 2015, depășind pentru prima dată 100 000 și fiind cu 28 % mai mare decât cel din iunie 2015;

F.     întrucât, potrivit datelor FRONTEX, în 2015 principalele țări de origine ale solicitanților de azil sunt Siria, Afganistan, Eritreea și Irak; întrucât marea majoritate a persoanelor care fug din aceste țări în Europa primesc protecție;

G.     întrucât în cadrul ultimei reuniuni a Consiliului European din 25-26 iunie 2015 și al reuniunii Consiliului Afaceri Interne, care a urmat pe 20 iulie 2015, nu s-a ajuns la un acord privind un mecanism obligatoriu de redistribuire pentru transferul și relocarea persoanelor și s-a convenit în schimb asupra unui mecanism voluntar; întrucât statele membre nu au ajuns la un acord referitor la punerea la dispoziție a 40 000 de locuri pentru transferul refugiaților din Grecia și Italia, ci s-au angajat să ofere doar 32 256 de locuri;

H.     întrucât la 3 septembrie 2015 cancelarul german Angela Merkel și președintele francez François Hollande au convenit asupra necesității instituirii unui mecanism permanent și obligatoriu de distribuire a refugiaților în toate statele membre;

I.      întrucât la 3 septembrie 2015, președintele Consiliului European, Donald Tusk, a solicitat redistribuirea a cel puțin 100 000 de refugiați;

 

J.      întrucât un studiu realizat de Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) indică faptul că Europa este cea mai periculoasă destinație din lume pentru migranții „ilegali”, subliniind încă o dată nevoia de a face tot posibilul pentru a salva viețile persoanelor aflate în pericol și nevoia ca statele membre să își respecte obligațiile de protecție internațională;

K.     întrucât un mare număr de cetățeni dau dovadă de o solidaritate fără precedent cu refugiații, primindu-i cu căldură și oferindu-le un sprijin impresionant; întrucât cetățenii europeni demonstrează astfel că protejarea celor care au nevoie de ajutor și compasiunea sunt în continuare valori cu adevărat europene;

L.     întrucât actuala situație a evidențiat o lipsă jenantă de solidaritate din partea guvernelor față de solicitanții de azil și acțiuni insuficient coordonate și lipsite de coerență; întrucât acest lucru are ca rezultat o situație haotică și încălcări ale drepturilor omului;

M.    întrucât unele state membre și conducătorii lor au abordat situația în mod proactiv și s-au arătat pregătiți și dispuși să primească refugiați; întrucât alte state membre ar trebui să le urmeze exemplul;

N.     întrucât pozițiile diverse adoptate de diferitele state membre subliniază în continuare faptul că UE are 28 de politici fragmentate în domeniul migrației; întrucât lipsa unui sistem unitar al procedurilor și standardelor privind azilul în statele membre înseamnă că acestea oferă niveluri diferite de protecție și, în unele cazuri, chiar garanții insuficiente pentru solicitanții de azil;

O.     întrucât conducătorii unor state membre și partidele de extremă dreapta folosesc situația actuală pentru a alimenta sentimentele anti-migrație, dând totodată vina pe UE pentru criză și întrucât acest fapt contribuie la numărul din ce în ce mai mare de acte de violență împotriva migranților;

P.     întrucât, în temeiul Convenției de la Geneva din 1951, cetățenii pot solicita azil într-o ală țară, indiferent de țara lor de origine, atât timp cât teama lor de a fi persecutați din cauza rasei, religiei, naționalității, apartenenței la un anumit grup social sau opiniei politice este întemeiată,

1.      își exprimă regretul și tristețea profunde cu privire la situația actuală a refugiaților și la lipsa de solidaritate și responsabilitate demonstrată de statele membre; consideră că politicile restrictive ale UE și ale statelor sale membre în domeniul azilului și migrației duc la pierderi de vieți omenești; solicită, prin urmare, o schimbare imediată a politicilor din domeniul azilului și migrației, pentru a se preveni alte pierderi de vieți omenești;

2.      felicită grupurile din societatea civilă și persoanele fizice din întreaga Europă care se mobilizează în număr mare pentru a îi primi pe refugiați și migranți și pentru a le oferi ajutor; salută călduros sprijinul remarcabil din partea publicului, inclusiv din partea unor organizații de natură religioasă, ONG-uri și persoane fizice, care împinge din ce în ce mai puternic guvernele să își schimbe politicile și retorica; îi încurajează pe cetățenii europeni să își mențină sprijinul și angajamentul în favoarea unui răspuns umanitar la criza refugiaților; consideră că astfel de acțiuni fac dovada unei veritabile adeziuni la valorile europene și sunt un semn de speranță pentru viitorul Europei;

3.      consideră că dezechilibrele din ce în ce mai mari dintre statele membre în ceea ce privește atât sosirile refugiaților și migranților, cât și destinația lor finală, nu sunt sustenabile; deplânge faptul că Consiliul European nu a reușit să ajungă la un acord privind un mecanism obligatoriu pentru transferul de urgență al unui număr de 40 000 de refugiați din Grecia și Italia către alte state membre și își exprimă dezamăgirea profundă cu privire la faptul că statele membre, în pofida existenței unor orientări clare din partea Consiliului European, s-au angajat până în prezent să ofere doar 32 256 de locuri în doi ani de zile, în timp ce doar Grecia se confruntă cu sosirea a 23 000 de persoane într-o săptămână; salută decizia Austriei și Germaniei de a primi mii de refugiați și migranți blocați în Ungaria în condiții de nesuportat pe termen mai lung și invită toate statele membre să urmeze acest exemplu de decizii politice bazate pe valori umanitare;

4.      salută noile inițiative ale Comisiei de a mări de patru ori numărul locurilor disponibile pentru transfer pentru a atenua situația din Ungaria și a sprijini într-o și mai mare măsură Grecia și Italia; consideră, totuși, că soluțiile ad-hoc pentru situații de urgență nu pot avea decât efecte limitate; susține, prin urmare, propunerea suplimentară a Comisiei privind un mecanism permanent de transfer care să fie activat în situații de urgență; îndeamnă Consiliul să adopte ambele măsuri rapid și fără întârziere; este pregătit să se ocupe de noul sistem de transfer pentru situații de urgență în cadrul unei proceduri accelerate și își declară intenția de a promova toate celorlalte măsuri propuse de Comisie în paralel, pentru a se asigura că statele membre nu întârzie sistemul permanent de transfer; regretă lipsa de cooperare din partea Consiliului în ceea ce privește măsura anterioară pentru transfer în caz de urgență, ignorând astfel sugestiile Parlamentului în cadrul procedurii de consultare; îi reamintește Consiliului faptul că Parlamentul este ferm în favoarea unui mecanism obligatoriu de transfer, care, pe cât posibil, să țină seama de preferințele refugiaților și care să necesite, în principiu, acordul refugiatului în ceea ce privește transferul său; îndeamnă Consiliul să țină cont de această sugestie atunci când adoptă noua măsură pentru transfer în caz de urgență; invită Comisia și Consiliul să se asigure toate inițiativele în acest domeniu sunt propuse și adoptate prin intermediul procedurii de codecizie ca acte cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic, fără a exista posibilitatea unor clauze de neparticipare; solicită statelor membre să pună în aplicare aceste acte rapid și cu bună credință;

5.      subliniază faptul că libera circulație a persoanelor în spațiul Schengen este una dintre cele mai mari realizări ale integrării europene, că sistemul Schengen are efecte pozitive asupra vieții a sute de mii de cetățeni ai UE, atât prin facilitarea trecerii frontierei, cât și prin stimularea economiei, și că libera circulație este un drept fundamental și un element de bază al cetățeniei UE; condamnă încercarea de subminare a funcționării spațiului Schengen;

6.      salută sprijinul operațional pe care îl va acorda Comisia statelor membre din prima linie, precum Grecia, Italia și Ungaria, prin intermediul abordării de tip „focar”, reunind experți din cadrul agențiilor UE, cum ar fi FRONTEX, Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO) și Oficiul European de Poliție (Europol), pentru a ajuta statele membre în procesul de înregistrare a persoanelor care ajung în Europa; le reamintește statelor membre că succesul unor astfel de centre de înregistrare depinde de disponibilitatea lor de a transfera refugiați din aceste „focare” către teritoriile lor; reamintește faptul că procedurile de returnare a persoanelor care nu sunt eligibile pentru protecție trebuie să respecte pe deplin standardele în materie de drepturile omului și că returnările voluntare trebuie să aibă prioritate în raport cu returnările forțate;

7.      invită Comisia să asigure o marjă de manevră semnificativă și disponibilitate în cadrul bugetului pe 2016 și al prevederilor cadrului financiar multianual (CFM), permițând acordarea unui sprijin mai rapid și mai substanțial statelor membre și EASO în ceea ce privește acțiunile de primire și integrare a refugiaților, inclusiv în cadrul sistemelor de transfer;

8.      solicită reinstituirea coridoarelor umanitare în toate țările de tranzit ale refugiaților (în regiunea mediteraneană și în Balcanii de Vest), în scopul acordării de ajutor umanitar și al asigurării faptului că sunt acoperite nevoile de bază și că sunt respectate drepturile omului în cazul migranților și refugiaților;

9.      solicită revizuirea de urgență a Regulamentului Dublin instituindu-se un sistem permanent la nivelul întregii UE, obligatoriu din punct de vedere juridic, pentru repartizarea solicitanților de azil între statele membre, care să se bazeze pe o repartizare echitabilă și obligatorie, ținându-se totodată seama de nevoile și preferințele proprii ale solicitanților de azil; consideră că un sistem în care solicitanții de azil pot solicita azil într-un stat membru în care se află deja membri ai familiei lor, au legături cu membrii comunității sau au perspective mai bune de angajare ar îmbunătăți în mod semnificativ șansele lor de integrare; de asemenea, consideră că un astfel de sistem ar reduce în mod semnificativ fluxurile secundare neregulamentare în cadrul UE, precum și nevoia de măsuri coercitive, cum ar fi detenția solicitanților de azil în vederea transferului lor înapoi în statul membru responsabil; invită în continuare Comisia să prezinte propuneri pentru a permite recunoașterea reciprocă a deciziilor pozitive privind azilul, transferul statutului de beneficiar al protecției internaționale în cadrul UE și înființarea Serviciului european comun pentru azil; îndeamnă, între timp, statele membre să aplice prevederile Regulamentului Dublin fără a îi da o interpretare restrictivă, în conformitate cu principiul solidarității și cu drepturile fundamentale, precum cele referitoare la copiii neînsoțiți, reîntregirea familiei și clauzele discreționare; salută faptul că Germania aplică clauza de suveranitate din Regulamentul Dublin în cazul refugiaților sirieni, astfel încât aceștia să poată rămâne în Germania în loc să fie trimiși înapoi în statul membru de sosire; încurajează alte state membre să urmeze acest exemplu;

10.    ia act de triplarea numărului de operațiuni Triton și Poseidon ale FRONTEX în Marea Mediterană și de contribuția acestora la salvarea vieților pe mare; consideră că ar trebui instituit un sistem european permanent și umanitar de căutare și salvare;

11.    reamintește faptul că posibilitățile de intrare în mod legal în UE ale persoanelor care au nevoie de protecție sunt foarte reduse și deplânge faptul că acestea trebuie să recurgă la persoane care să le introducă ilegal și la rute periculoase pentru a obține protecție în Europa; consideră, prin urmare, o prioritate de prim rang punerea la dispoziția refugiaților de către UE și statele sale membre a unor căi sigure și legale; invită Comisia să prezinte un program european de relocare mult mai ambițios, mărind în mod substanțial numărul locurilor de relocare (20 000 planificate până în prezent) și invită statele membre să pună la dispoziție locurile necesare; reamintește că ICNUR caută cel puțin 230 000 de locuri pentru relocarea refugiaților sirieni; încurajează statele membre să dezvolte programe de sponsorizare private care vor permite ONG-urilor și altor grupuri, cum ar fi organizațiile de natură religioasă, să sprijine relocarea refugiaților; invită statele membre să consolideze procesele de reîntregire a familiei, să depășească obstacolele de natură juridică și practică din calea luării unor decizii mai rapide privind reîntregirea familiei și să urmeze orientările Comisiei privind punerea în aplicare a Directivei privind reîntregirea familiei în literă și în spirit; consideră că ar trebui modificat Codul de vize pentru a include dispoziții comune mai specifice privind vizele umanitare; invită statele membre să utilizeze pe deplin posibilitățile deja existente pentru eliberarea de vize umanitare la ambasadele și birourile lor consulare, astfel încât persoanele care au nevoie de protecție să poată intra în UE în condiții de siguranță, pe feribot sau cu avionul, în loc să-și pună viața în pericol pe o ambarcațiune neadaptată condițiilor de călătorie pe mare pusă la dispoziție de persoane care introduc ilegal migranți; solicită statelor membre să ofere posibilitatea de solicitare a azilului la ambasadele și birourile lor consulare; invită Comisia să introducă o măsură de exonerare de obligația de a deține viză pentru Siria, astfel încât refugiații sirieni să nu mai aibă nevoie de viză pentru a intra în spațiul Schengen;

12.    este preocupat în legătură propunerea Comisiei de a desemna țările în curs de aderare la UE și țările potențial candidate la aderare, inclusiv țările din Balcanii de Vest și Turcia, drept țări sigure de origine în contextul solicitării de azil; consideră că drepturile procedurale ale cetățenilor din țările respective ar fi astfel semnificativ limitate în cadrul procedurii de azil; atrage atenția asupra faptului că abordarea bazată pe conceptul de „țări sigure” subminează drepturile omului, în special cele ale persoanelor care aparțin grupurilor vulnerabile, cum ar fi minoritățile și persoanele LGBTI; reamintește faptul că în 2014 în cazul cetățenilor proveniți din Balcanii de Vest a existat o rată medie de recunoaștere de aproape 5 % și o rată de recunoaștere de până la 50 % în unele state membre, cum ar fi Finlanda și Italia; subliniază faptul că deseori situația în ceea ce privește drepturile omului și libertățile civile din țările candidate la aderare nu reprezintă o prioritate pentru Comisie și că este eronat să se sugereze că în aceste țări nu mai există încălcări ale drepturilor omului;

13.    subliniază faptul că UE ar trebui, de asemenea, să pună la dispoziția persoanelor care doresc să vină în Europa căi legale pentru a intra și a rămâne în UE; subliniază faptul că în prezent lucrătorii migranți nu dispun de aproape nicio modalitate de a intra legal în UE, în afară de solicitarea de azil; solicită crearea unui coridor pentru imigrația forței de muncă pentru țările candidate la aderarea la UE, care ar facilita accesul cetățenilor țărilor respective pe piața europeană a muncii; reamintește faptul că îmbătrânirea societății în Europa implică luarea unor măsuri decisive și în domeniul migrației; consideră că actuala abordare fragmentară a UE și a statelor sale membre în ceea ce privește reglementarea migrației ar trebui înlocuită cu Codul UE privind migrația; invită statele membre să ratifice și să pună în aplicare Convenția internațională privind protecția drepturilor tuturor lucrătorilor migranți și ale membrilor familiilor acestora;

14.    condamnă incidentele care implică tratamente inumane și degradante aplicate migranților și refugiaților în toate țările europene, inclusiv discursul de incitare la ură și actele de violență ale unor autorități de aplicare a legii și ale unor grupări extremiste; invită Comisia și statele membre să ia măsuri urgente împotriva acțiunilor violente și a discursurilor de incitare la ură la adresa refugiaților și migranților; de asemenea, invită liderii UE și statele membre să adopte o poziție fermă în favoarea solidarității europene și a respectării demnității umane și a drepturilor refugiaților și migranților;

15.    condamnă practica detenției migranților și incriminarea acțiunilor acestora, cum ar fi trecerea ilegală a frontierelor; consideră că această abordare prezintă în mod eronat migranții ca fiind infractori și reprezentând o amenințare la adresa ordinii publice; reamintește faptul că statele membre nu își pot neglija obligațiile în temeiul legislației privind drepturile omului și azilul sub pretextul că persoanele în cauză au încălcat normele în vigoare, cu excepția cazului în care sunt comise infracțiuni foarte grave; solicită încetarea practicii detenției; subliniază faptul că condițiile din unitățile de primire trebuie să respecte pe deplin standardele privind drepturile fundamentale și legislația UE; invită statele membre să nu aplice sancțiuni persoanelor care oferă în mod voluntar ajutor migranților din motive umanitare, inclusiv transportatorilor;

16.    se opune operațiunii EUNAVFOR Med împotriva persoanelor care introduc ilegal migranți și a traficanților de persoane din Mediterana; respinge inițiativa Înaltului Reprezentant de a lansa etapa a doua a operațiunii, care ar putea duce la utilizarea fără intenție a forței letale împotriva migranților și refugiaților neînarmați; își reiterează apelul la abținerea de la orice acțiune care nu face obiectul dreptului internațional; regretă militarizarea excesivă a eforturilor de rezolvare a crizei refugiaților de către unele state membre; consideră că punerea accentului pe combaterea prin mijloace militare a persoanelor care introduc ilegal migranți, pe distrugerea ambarcațiunilor acestora, pe consolidarea operațiunilor de patrulare și pe construirea de ziduri și garduri la frontierele externe face ca încercarea de a ajunge în Europa să fie și mai periculoasă pentru persoanele care fug din calea războaielor și a persecuțiilor și le forțează pe acestea să recurgă în și mai mare măsură la persoane care introduc ilegal migranți; consideră, în plus, că această abordare trimite un semnal greșit, și anume că solicitanții de azil reprezintă o amenințare la adresa securității, care poate fi contracarată prin mijloace militare; subliniază faptul că statele membre au obligația de a asigura accesul pe teritoriul UE al persoanelor care au nevoie de protecție internațională;

17.    invită Comisia și statele membre să suspende de urgență cooperarea privind prevenirea migrației neregulamentare și îmbunătățirea controalelor la frontieră cu țări terțe precum Eritreea și Egipt, controale la frontieră care, de fapt, îi obligă pe refugiați să se întoarcă din drum, precum și să suspende orice formă de asistență financiară acordată acestor regimuri, având în vedere rapoartele ONU și ale ONG-urilor privind abuzurile la adresa drepturilor omului; respinge propunerile statelor membre de a înființa centre de azil în țări terțe și de a implica statele din Africa de Nord și Turcia în operațiunile de căutare și salvare europene în scopul interceptării refugiaților și aducerii lor înapoi pe teritoriul Africii sau al Turciei; în acest sens, invită Comisia să prezinte Parlamentului o evaluare a măsurii în care aceste propuneri respectă legislația internațională privind azilul și o evaluare a obstacolelor de natură practică și juridică în calea implementării lor; solicită înlocuirea procesului de la Khartoum cu un proces bazat pe respectarea deplină a drepturilor omului, axat pe îmbunătățirea condițiilor de trai și care are drept scop să găsească soluții la cauzele care stau la baza migrației; îndeamnă Comisia și Consiliul ca în cadrul summitului de la Valletta din noiembrie să pună accentul pe cauzele profunde ale migrației, cum ar fi sărăcia, inegalitățile, nedreptățile, schimbările climatice, corupția, proasta guvernanță și conflictele armate; respinge planurile de condiționare a ajutorului pentru dezvoltare de controale mai numeroase la frontieră sau acorduri de readmisie cu țări terțe; solicită UE, statelor sale membre și comunității internaționale să își analizeze contribuția la sărăcie și conflicte prin politicile lor agricole, comerciale, externe, pentru pace și altele; îndeamnă UE, statele membre și comunitatea internațională să își consolideze rolul în soluționarea conflictelor și, în special, să contribuie la găsirea de soluții politice sustenabile în țările aflate în conflict, precum Irak, Siria și Libia, și să consolideze dialogul politic, inclusiv cu organizații regionale, incluzând toate elementele legate de drepturile omului, pentru a sprijini instituții favorabile incluziunii și democratice, pentru a consolida reziliența comunităților locale și a promova dezvoltarea socială și democratică în țările de origine și în rândul populației lor;

18.    îndeamnă statele membre și Comisia să mărească volumul finanțării și al mijloacelor pentru a răspunde crizei umanitare în interiorul și în exteriorul Uniunii Europene; subliniază faptul că răspunsul umanitar la criza refugiaților ar trebui să facă parte dintr-un plan pe termen mai lung care să includă furnizarea de ajutor umanitar pentru țările care se învecinează cu țările de origine ale refugiaților și măsuri de consolidare a capacităților lor de redresare rapidă și de protecție, de consolidare a rolului agențiilor ONU și de îmbunătățire a situației economice și a drepturilor omului în țările de origine și de tranzit;

19.    solicită transpunerea rapidă și deplină și punerea efectivă în aplicare a sistemului european comun de azil de către toate statele membre participante, asigurându-se astfel standarde europene comune în temeiul legislației existente; solicită Comisiei să asigure o monitorizare corespunzătoare a procesului de transpunere și punere în aplicare;

20.    reamintește faptul că Comisia sa pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, comisia responsabilă cu aceste chestiuni, redactează în prezent un raport care va reflecta orientările Parlamentului pe termen mediu și lung privind politica în domeniul migrației;

21.    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1)

Texte adoptate, P7_TA(2013)0414.

(2)

Texte adoptate, P8_TA(2014)0105.

(3)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0176.

Notă juridică