Procedură : 2015/2685(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0840/2015

Texte depuse :

B8-0840/2015

Dezbateri :

Voturi :

PV 10/09/2015 - 8.5
CRE 10/09/2015 - 8.5
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2015)0318

PROPUNERE DE REZOLUȚIE
PDF 203kWORD 119k
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0836/2015
7.9.2015
PE565.808v01-00
 
B8-0840/2015

depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate

în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură


referitoare la rolul UE în procesul de pace din Orientul Mijlociu (2015/2685(RSP))


Martina Anderson, Neoklis Sylikiotis, Patrick Le Hyaric, Ángela Vallina, Sofia Sakorafa, Younous Omarjee, Marisa Matias, Tania González Peñas, Lola Sánchez Caldentey, Estefanía Torres Martínez, Pablo Iglesias, Marina Albiol Guzmán, Paloma López Bermejo, Javier Couso Permuy, Lidia Senra Rodríguez, Josu Juaristi Abaunz, Malin Björk, Stelios Kouloglou, Kostas Chrysogonos, Takis Hadjigeorgiou, Eleonora Forenza, Merja Kyllönen, Marie-Christine Vergiat, Kateřina Konečná în numele Grupului GUE/NGL

Rezoluția Parlamentului European referitoare la rolul UE în procesul de pace din Orientul Mijlociu (2015/2685(RSP))  
B8‑0840/2015

Parlamentul European,

–       având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind conflictul dintre Israel și Palestina,

–       având în vedere Decizia Adunării Generale a ONU din 29 noiembrie 2012 de a acorda Palestinei statutul de stat observator nemembru la Națiunile Unite;

–       având în vedere rezoluția 194 a Adunării Generale a ONU și rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU 242 (1967), 252 (1968), 338 (1972), 476 (1980), 478 (1980) și 1860 (2009),

–       având în vedere Rezoluția 67(19) a Adunării Generale a ONU,

–       având în vedere convențiile ONU privind drepturile omului la care Israel și Palestina sunt părți semnatare,

–       având în vedere rezoluția Consiliului de Securitate al ONU A/HRC/29/L.35 privind asigurarea răspunderii penale și a justiției pentru toate încălcările dreptului internațional din Teritoriile palestiniene ocupate, inclusiv Ierusalimul de Est, adoptată la 3 iulie 2015 cu susținere unanimă din partea UE,

–       având în vedere Carta Organizației Națiunilor Unite,

–       având în vedere cea de-a Patra Convenție de la Geneva,

–       având în vedere Declarația universală a drepturilor omului,

–       având în vedere Convenția ONU privind drepturile copilului (UNCRC) din 20 noiembrie 1989, în special articolele 9 și 37,

–       având în vedere Convenția împotriva torturii și altor forme de tratament sau de pedeapsă crude, inumane sau degradante, adoptată prin intermediul Rezoluției 39/46 a Adunării Generale a ONU din 10 decembrie 1984,

–       având în vedere acordurile de la Oslo („Declarația de principii privind aranjamentele interimare de autoguvernare”) din 13 septembrie 1993,

–       având în vedere avizul consultativ din 9 iulie 2004 al Curții Internaționale de Justiție (CJI) intitulat „Consecințele juridice ale construirii unui zid pe teritoriile palestiniene ocupate”,

–       având în vedere Acordul de asociere UE-Israel, și mai cu seamă articolul 2,

–       având în vedere Concluziile Consiliului privind procesul de pace din Orientul Mijlociu din 16 decembrie 2013, 14 mai 2012, 23 mai și 18 iulie 2011 și 8 decembrie 2009,

–       având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe al UE din 20 iulie 2015 privind Orientul Mijlociu,

–       având în vedere orientările UE privind promovarea conformității cu dreptul umanitar internațional,

–       având în vedere declarațiile Vicepreședintelui Comisiei Europene/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), Federica Mogherini, referitoare la situația din Israel și Palestina,

–       având în vedere decizia guvernului suedez din 30 octombrie 2014 de a recunoaște statul Palestina și recunoașterea Palestinei de către Vatican în iunie 2015,

–       având în vedere scrisoarea trimisă VP/ÎR de 16 miniștri de externe din UE la 13 aprilie 2015, în care se solicită introducerea la nivelul UE a unor orientări privind etichetarea corectă a produselor provenite din colonii,

–       având în vedere declarația VP/ÎR Federica Mogherini privind formarea noului guvern izraelian la 7 mai 2015 și declarațiile purtătorului său de cuvânt, din 31 iulie 2015 referitoare la atacul însoțit de incendieri din Cisiordania, și din 29 iulie 2015 referitoare la deciziile recente ale Israelului de a-și extinde și mai mult coloniile,

–       având în vedere declarația locală a UE privind demolările din zona C și lucrările de construcție la bariera de separare de la Cremisan din 24 august 2015,

–       având în vedere rapoartele șefilor de misiune ai UE din ianuarie 2012 privind Ierusalimul de Est, din iulie 2011 UE întitulat „Zona C și construirea statului palestinian " și din aprilie 2011 referitor la cazurile de violență din partea coloniștilor, precum și nota însoțitoare din februarie 2012 a șefilor de misiune ai UE referitoare la cazurile de violență din partea coloniștilor,

–       având în vedere „Orientările UE privind eligibilitatea entităților israeliene și a activităților acestora în teritoriile ocupate de Israel începând cu iunie 1967 pentru subvenții, premii și instrumente financiare finanțate de UE începând cu anul 2014”,

–       având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură;

A.     întrucât la 48 de ani după războiul din 1967 Israelul continuă să ocupe Palestina, încălcând dreptul internațional și toate rezoluțiile aplicabile ale Consiliului de securitate al ONU și ale Adunării Generale a ONU și întrucât Statul Palestina, definit prin frontierele din 1967 și cu capitala la Ierusalimul de Est nu a devenit încă membru al ONU cu drepturi depline, în conformitate cu rezoluția ONU din 1948;

B.     întrucât, în noiembrie 2012, Adunarea Generală a ONU a acordat Palestinei statutul de „stat observator nemembru al ONU”; întrucât obținerea unei păci juste și durabile între israelieni și palestinieni și, într-un context mai larg, între arabi și israelieni, este un obiectiv urmărit de comunitatea internațională și o poziție declarată a UE;

C.     întrucât UE și-a confirmat în mod repetat sprijinul pentru o soluție implicând existența a două state, statul Israel și un stat palestinian independent, democratic, contiguu și viabil, cu capitala la Ierusalimul de Est, în conformitate cu frontierele stabilite în 1967, care să trăiască unul lângă celălalt în pace;

D.     întrucât după 20 de ani de la Acordurile de la Oslo și de nepunere în aplicare a acestora de către Israel palestinienii nu mai au deloc încredere în negocieri;

E.     întrucât președintele Mahmud Abbas, președintele statului Palestina, și-a declarat intenția de a fixa un calendar prin intermediul ONU pentru a pune capăt ocupării teritoriului palestinian de către Israel în termen de trei ani; întrucât Liga Arabă a sprijinit acest plan de acțiune și a solicitat organizarea unei conferințe internaționale în vederea găsirii unei soluții definitive, bazate pe Inițiativa arabă pentru pace; întrucât, în paralel, în cadrul Consiliului de Securitate al ONU se depun și alte eforturi, conduse de Franța;

F.     întrucât mai multe eforturi succesive conduse de SUA, inclusiv în 2014, de a avea un proces de pace serios între Israel și Palestina au eșuat, existând slabe șanse ca un asemenea format să aibă sorți de izbândă în viitor;

G.     întrucât politicile guvernului izraelian conduc la o și mai mare erodare și la distrugerea completă a șanselor de reușită a unei soluții cu două state, după cum se precizează în toate rezoluțiile ONU, precum și în toate concluziile Consiliului UE pe această temă;

H.     întrucât primele demersuri legislative ale guvernului de coaliție israelian, aflat la conducere din mai 2015, au confirmat orientarea sa ideologică naționalistă, pro‑colonizare și de extremă dreapta, manifestată inclusiv prin adoptarea legii privind hrănirea forțată, înăsprirea sancțiunilor împotriva protestatarilor care aruncă cu pietre și o propunere de aplicare pe scară mai largă a pedepsei cu moartea; întrucât în prezent se elaborează proiecte de lege ce vizează limitarea autorității Curții Supreme, precum și restrângerea spațiului public pentru actorii societății civile; întrucât guvernul israelian a anunțat construirea a sute de noi așezări în Ierusalimul de Est și Cisiordania și a reluat construirea unui zid despărțitor, în ciuda faptului că aceasta a fost declarat ilegal de Curtea Internațională de Justiție în 2004;

I.      întrucât populația palestiniană din Cisiordania, în special din zona C și din Ierusalimul de Est, se confruntă cu încălcări grave ale drepturilor lor, între care se numără violența coloniștilor, devierea apei, restricții grave ale liberei circulații, demolarea caselor și evacuările forțate; întrucât strămutarea forțată a rezidenților unui teritoriu ocupat reprezintă o încălcare gravă a dreptului umanitar internațional; întrucât politica de planificare este folosită ca mijloc de evacuare a palestinienilor și de extindere a avanposturilor coloniilor; întrucât și exercițiile de instruire militară sunt folosite ca metodă de a strămuta forțat sute de palestinieni, în special în Valea Iordanului; întrucât, conform ONU, coloniștii israelieni au lansat, de la începutul lui 2015, cel puțin 120 de atacuri asupra palestinienilor din Ierusalimul de Est și Cisiordania; întrucât, conform ONG-ului israelian B’Tselem, în prima jumătate a anului 2015, în teritoriile palestiniene ocupate, forțele de securitate israeliene au ucis cel puțin 13 palestinieni, iar palestinienii au ucis 3 civili israelieni;

J.      întrucât 5 700 de palestinieni deținuți și prizonieri - inclusiv 160 de copii, 26 de femei și 400 de persoane aflate în detenție administrativă - se află în prezent în închisorile israeliene; întrucât 10 membri ai Consiliului legislativ palestinian, trei din care se află în detenție administrativă, sunt deținuți în închisorile palestiniene; întrucât la 30 iulie 2015 Knessetul a adoptat Legea privind hrănirea forțată, care autorizează hrănirea forțată a deținuților palestinieni aflați în greva foamei;

K.     întrucât coloniile israeliene sunt ilegale conform dreptului internațional și constituie un obstacol major în calea eforturilor de pace, problemă care durează de mulți ani; întrucât în prezent pe piața europeană se importă încă produse din coloniile israeliene care beneficiază de tratament preferențial, în ciuda faptului că legislația actuală a UE nu permite importarea unor asemenea produse în condițiile preferențiale stabilite prin Acordul de asociere UE-Israel;

L.     întrucât, potrivit Grupului de monitorizare palestinian, din 2004 încoace coloniștii evrei au lansat peste 11 000 de atacuri împotriva palestinienilor în Cisiordania; întrucât, potrivit organizației israeliene pentru drepturile omului Yesh Din, în numai 1,9% din cazurile de violență săvârșite de coloniști și aduse în fața instanței în perioada 2005-2014 urmărirea penală a fost finalizată cu succes;

M.    întrucât, conform dreptului internațional, toate părțile terțe, inclusiv statele membre, au obligația de a nu recunoaște, ajuta sau susține coloniile, precum și obligația de a li se opune în mod efectiv;

N.     întrucât fostul VP/ÎR s-a angajat să elaboreze, până în iulie 2013, orientări la nivelul UE privind etichetarea corectă a produselor importate ce provin din regiuni situate dincolo de granițele Israelului de dinaintea anului 1967; întrucât, în aprilie 2015, o majoritate clară a statelor membre UE și-a exprimat, într-o scrisoare, frustrarea în fața amânării repetate a elaborării unor astfel de orientări de către VP/ÎR, îndemnând-o să ia măsuri; întrucât trei state membre - Regatul Unit, Danemarca și Belgia - au elaborat, din proprie dorință, orientări naționale în acest sens,

O.     întrucât, potrivit Oficiului ONU pentru coordonarea afacerilor umanitare (OCHA), în august 2015 au fost demolate 142 de structuri deținute de proprietari palestinieni în Zona C și Ierusalimul de Est, inclusiv 16 structuri finanțate prin donații; întrucât aceste demolări au dus la strămutarea a 201 de persoane, inclusiv a 121 de copii, și au afectat 462 de persoane, inclusiv 233 de copii; întrucât aceasta a fost cea mai însemnată demolare înregistrată în aceste zone din ianuarie 2013;

P.     întrucât, la un an de la operațiunea militară israeliană „Protective Edge” desfășurată împotriva Fâșiei Gaza, care a dus la moartea a peste 2100 de palestinieni și a 66 de israelieni (inclusiv a 1462 și, respectiv, 5 civili), părțile nu și-au respectat datoria de a efectua anchete demne de acest nume cu privire la presupusele infracțiuni și de a-i urmări penal pe cei responsabili; întrucât, în iunie 2015, comisia ONU de investigare a acestei operațiuni a ajuns la concluzia că atât Israelul, cât și Hamas, au comis crime de război și că amploarea devastării acestui teritoriu este fără precedent; întrucât Israelul a refuzat să colaboreze cu această comisie de anchetă și nu i-a permis accesul în Fâșia Gaza;

Q.     întrucât acordul de încetare a focului încheiat la 26 august 2014 nu a fost pus în aplicare, în special în ceea ce privește ridicarea blocadei; întrucât niciuna din cele 19 000 de case distruse în totalitate nu a fost reconstruită din cauza restricțiilor stricte privind intrarea materialelor de construcții; întrucât 100 000 de oameni sunt în continuare strămutați; întrucât în Fâșia Gaza 95% din apă nu este potabilă; întrucât faptul că Fâșia Gaza este în continuare închisă are un impact devastator asupra celor 1,8 milioane de oameni care locuiesc acolo; întrucât, conform Comitetului Internațional de Cruce Roșie (CICR), închiderea Fășiei Gaza constituie „o pedeapsă colectivă aplicată prin încălcarea evidentă a obligațiilor pe care Israelul le are în temeiul dreptului umanitar internațional”; întrucât concluzia din raportul UNCTAD din 1 septembrie 2015 este că blocada a dus la o inversare bruscă a dinamicii dezvoltării din Fășia Gaza și că există posibilitatea ca această regiune să devină nelocuibilă până în 2020;

R.     întrucât Agenția Organizației Națiunilor Unite de Ajutorare și Lucrări (UNRWA) – care oferă servicii vitale refugiaților palestinieni din teritoriile palestiniene ocupate și, de asemenea, din Iordania, Liban și Siria – se confruntă cu cea mai gravă criză de fonduri din istoria sa; întrucât UE și statele sale membre rămân cei mai mari donatori către UNRWA, furnizând aproape 40% din totalul ajutoarelor primite de agenție;

S.     întrucât, în aprilie 2014, a fost instaurat un guvern palestinian de coaliție, aprobat de Hamas și Fatah, care a acceptat principiile Cvartetului, de nonviolență, aderare la acordurile din trecut și recunoașterea Israelului, și este susținut de către SUA și UE; întrucât eforturile depuse în vederea unei reconcilieri între palestinieni nu au înregistrat însă progrese concrete;

T.     întrucât, de la semnarea Declarației de principii de la Oslo din 1993, comunitatea donatorilor a investit peste 23 de miliarde de euro în ajutoarele pentru pace și dezvoltare acordate Teritoriilor palestiniene ocupate; întrucât, în aceeași perioadă, inegalitatea, șomajul și sărăcia din rândul palestinienilor au crescut constant;

U.     întrucât o evaluare a cooperării UE cu Teritoriile palestiniene ocupate și a sprijinului acordat poporului palestinian, comandată de Comisie în mai 2014, a concluzionat că actuala paradigmă de cooperare și-a atins limitele, în absența unui parcurs politic paralel din partea UE pentru a soluționa problema obstacolelor reprezentate de ocupația și politicile de colonizare israeliene și de divizarea politică între Cisiordania și Gaza;

V.     întrucât statutul Ierusalimului rămâne o chestiune primordială în procesul de pace din Orientul Mijlociu; întrucât UE și comunitatea internațională nu au acceptat niciodată anexarea unilaterală a Ierusalimului de Est de către Israel; întrucât palestinienii care trăiesc în Ierusalimul de Est suferă în continuare deoarece nu au un statut sigur de rezidenți legali, deoarece li s-au confiscat terenurile și sunt discriminați sistematic în privința accesului la serviciile publice, a planificării teritoriale și construcțiilor și a accesului la lăcașuri și situri religioase ca urmare a politicilor guvernului izraelian care urmăresc schimbarea structurii demografice a zonei;

W.    întrucât numărul refugiaților din Palestina, o altă chestiune arzătoare în procesul de pace, a ajuns în prezent la aproape 5 milioane potrivit UNRWA, din care marea majoritate sunt refugiați din a doua sau a treia generație;

X.     întrucât articolul 2 din Acordul de asociere UE - Israel prevede explicit că: „relațiile dintre părți, precum și toate dispozițiile acordului, se bazează pe respectarea drepturilor omului și a principiilor democratice, care ghidează politica lor atât internă, cât și internațională, și reprezintă un element esențial al prezentului acord”

Y.     întrucât dreptul internațional al drepturilor omului și dreptul internațional umanitar, inclusiv cea de-a patra Convenție de la Geneva, este pe deplin aplicabil în cazul Cisiordaniei, inclusiv al Ierusalimului de Est și Fâșiei Gaza;

1.      solicită încetarea ocupației israeliene a Cisiordaniei, Fâșiei Gaza și Ierusalimului de Est;

2.      subliniază faptul că soluția cu două state se bazează pe rezoluția Organizației Națiunilor Unite din 1948 și pe recunoașterea celor două state de către comunitatea internațională și, în consecință, îndeamnă toate statele membre ale UE, instituțiile UE și organizațiile ONU să recunoască, în conformitate cu decizia ONU din noiembrie 2012, statul Palestina, definit prin frontierele sale din 1967 și cu capitala la Ierusalimul de Est, după cum este stabilit în rezoluțiile ONU, un stat care să existe în pace și securitate alături de statul Israel;

3.      subliniază faptul că recunoașterea statului Palestina de către statele membre ar trebui să contribuie la reluarea imediată a negocierilor directe de pace între israelieni și palestinieni și îndeamnă UE să devină un factor politic real în procesul de pace din Orientul Mijlociu prin sprijinirea eforturilor serioase depuse în cadrul ONU în direcția unei soluții cuprinzătoare, care să includă toate aspectele privitoare la statutul final; consideră că dacă s-ar înregistra progrese în procesul de pace din Orientul Mijlociu întreaga regiune ar avea de câștigat;

4.      reafirmă că dezvoltarea relațiilor dintre UE și Israel ar trebui condiționată strict de respectarea drepturilor omului și a dreptului internațional umanitar, după cum se stipulează la articolul 2 din Acordul de asociere;

5.      condamnă cu fermitate extinderea continuă a coloniilor israeliene, care contravine dreptului internațional, alimentează resentimentele palestiniene și subminează viabilitatea și șansele de reușită ale soluției cu două state; solicită autorităților israeliene să pună capăt politicii de colonizare și confiscării terenurilor și să restabilească situația anterioară acesteia, începând de urgență cu pământurile de la sud de la Betleem;

6.      se arată profund îngrijorat de exploatarea de către Israel a resurselor naturale ale Palestinei și a prevalenței strămutărilor forțate, în special în zona C, ceea ce reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional; regretă, în special, hotărârile luate recent de instanțele din Israel prin care se aprobă demolarea și strămutarea forțată a comunităților beduine din Cisiordania pentru a se construi acolo colonii evreiești; face un apel către autoritățile israeliene să respecte pe deplin drepturile beduinilor și să anuleze imediat ordinele de demolare și evacuare a satelor aparținând comunităților Susya și Abu Nwar;

7.      se declară profund indignat de tendințele din ce în ce mai accentuate de violență necontrolată din partea coloniștilor, între care se numără și uciderea recentă a unui copil palestinian în vârstă de 18 luni în urma unui atac însoțit de incendieri ce a avut loc în satul palestinian Douma, la 28 iulie 2015; salută condamnarea a acestei crime de către majoritatea liderilor israelieni, deși aceștia în mare parte nu au recunoscut natura endemică a violenței coloniștilor, facilitată de un climat de impunitate și incitare existent de zeci de ani;

8.      solicită încetarea imediată a blocadei ilegale a Fâșiei Gaza, care reprezintă o pedepsire colectivă a populației locale; solicită tuturor părților să transpună efectiv în practică termenii conveniți în acordul de încetare a focului din august 2014; invită UE să ia măsuri concrete pentru a exercita presiuni asupra Israelului în vederea ridicării blocadei, în special prin stabilirea unui calendar; regretă restricțiile impuse în continuare de Israel asupra intrării de materialele de construcții în Fâșia Gaza; îndeamnă guvernul israelian să pună capăt procesului arbitrar și netransparent de înregistrare a materialelor ca „produse cu dublă utilizare” și de aliniere a listei sale de produse cu dublă utilizare la standardele internaționale, în special prin eliminarea lemnului, a materialelor agregate, a barelor din oțel și a cimentului; subliniază că Israelul, în calitatea sa de putere de ocupație și în temeiul celei de-a patra Convenții de la Geneva, este singura și principala parte responsabilă pentru asigurarea condițiilor minime de trai pentru locuitorii din Gaza;

9.      își reiterează apelul pentru reconstrucția și reabilitarea urgentă a Fâșiei Gaza după războiul din vara lui 2014, care trebuie să fie o prioritate în materie de ajutor umanitar pentru UE și comunitatea internațională; apreciază eforturile eroice ale UNRWA în această privință; face un apel la donatorii internaționali să își respecte angajamentele făcute cu prilejul Conferinței de la Cairo din octombrie 2014;

10.    face un nou apel pentru eliberarea tuturor deținuților politici palestinieni, îndeosebi a membrilor Consiliului Legislativ Palestinian; cere să se respecte întru totul drepturile deținuților și prizonierilor politici palestinieni din închisorile israelieni, inclusiv a celor aflați în greva foamei; consideră că Legea privind hrănirea forțată adoptată de Knesset la 30 iulie 2015 constituie o încălcare a dreptului internațional umanitar și cere revocarea sa imediată;

11.    consideră că UE ar trebui să își asume răspunderea de a deveni un adevărat factor și mediator politic în procesul de pace din Orientul Mijlociu și solicită UE:

•     să condamne politica de sancțiuni colective aplicată de Israel împotriva palestinienilor și să solicite să se pună capăt impunității Israelului în ceea ce privește încălcările grosolane și continue ale dreptului internațional și umanitar, ale Cartei ONU și ale Declarației universale a drepturilor omului;

•     să pună în aplicare articolul 2 al Acordului de asociere UE-Israel prin înghețarea acordului atâta timp cât Israelul continuă să încalce drepturile omului;

•     să impună un embargou asupra exporturilor de arme din UE către Israel, să interzică importarea în UE a tuturor armelor provenite din Israel și să înceteze imediat orice cooperare cu Israelul în cadrul Agenției Europene de Apărare (AEA);

•     să nu acorde fonduri entităților israeliene prin Programul Orizont 2020;

•     să solicite Israelului reparații pentru proiectele finanțate de UE și distruse în timpul atacurilor repetate care au avut loc atât în Gaza, cât și în Cisiordania;

•     să sprijine solicitarea formulată de președintele palestinian Mahmud Abbas de a pune Palestina sub protecție internațională;

•     solicită guvernelor statelor membre să implementeze Orientările stabilite la 19 iulie 2013, să solicite interzicerea importării în UE a tuturor produselor israeliene produse în coloniile israeliene ilegale din Teritoriile palestiniene ocupate;

12.    solicită UE să răspundă la expansiunea neîncetată a coloniilor israeliene prin excluderea strictă a aplicării acordurilor UE-Israel în cazul Teritoriilor palestiniene ocupate, înăsprind recomandările adresate cetățenilor și companiilor UE în legătură cu coloniile și activitățile din colonii, luând măsuri împotriva companiilor din UE care se fac complice la încălcările din colonii, luând măsuri concrete împotriva coloniștilor, inclusiv adoptarea unei politici de încetare a contactelor și de respingere a vizelor, excluzând produsele din colonii de pe piața internă a UE și înghețând relațiile UE-Israel în virtutea articolului 2 din Acordul de asociere;;

13.    salută angajamentul UE - în spiritul diferențierii între Israel și activitățile sale în Teritoriile Palestiniene ocupate - de a se asigura că toate acordurile dintre UE și Israel specifică în mod explicit și neechivoc că nu sunt aplicabile în cazul teritoriilor ocupate de Israel în 1967, fapt afirmat încă o dată în concluziile Consiliului Afaceri Externe din 20 iulie 2015; solicită etichetarea corectă pe piața UE a produselor provenite din coloniile israeliene, în conformitate cu legislația în vigoare a UE și cu politica din totdeauna a UE în această privință;

14.    se arată profund îngrijorat de criza serioasă de fonduri cu care se confruntă UNRWA; solicită UE să își suplimenteze sprijinul financiar acordat UNRWA și îi îndeamnă pe toți donatorii să majoreze fondurile acordate agenției solicitând, totodată, rezolvarea problemei de fond a refugiaților palestinieni, și anume dreptul de a se reîntoarce în locurile de origine; apreciază și felicită UNRWA pentru eforturile extraordinare depuse care au făcut posibilă deschiderea anului școlar 2015/2016 pentru copiii de școală ai refugiaților palestinieni;

15.    salută votul unanim al statelor membre UE în favoarea rezoluției Consiliului ONU pentru Drepturile Omului din 3 iulie 2015, intitulată „Asigurarea tragerii la răspundere și a justiției pentru toate încălcările dreptului internațional din Teritoriile palestiniene ocupate, inclusiv din Ierusalimul de Est” și invită UE să asigure deplina aplicare a recomandărilor incluse în raportul Comisiei internaționale independente de anchetă a ONU, inclusiv a recomandărilor privind susținerea activă a activității Curții Penale Internaționale legate de Teritoriile palestiniene ocupate;

16.    salută, din nou, ratificarea de către Palestina a Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale; regretă faptul că VP/ÎR a refuzat să recunoască măcar acest pas important înspre tragerea la răspundere a celor vinovați de viitoare încălcări comise de toate părțile; consideră că un astfel de comportament subminează flagrant credibilitatea politicii UE privind drepturile omului, precum și declarațiile sale referitoare la răspunderea penală și la justiția internațională;

17.    își exprimă îngrijorarea cu privire la relatările conform cărora climatul pentru ONG‑urile din Israel active în domeniul apărării drepturilor omului se deteriorează și la faptul că guvernul actual încearcă din ce în ce mai des să înăbușe manifestările contrare și independente, inclusiv prin adoptarea unui proiecte de lege vizând limitarea drastică a activității ONG-urilor; invită misiunile diplomatice ale UE să abordeze această chestiune urgentă cu autoritățile israeliene și să susțină în continuare militanții pentru apărarea drepturilor omului din această țară;

18.    salută formarea Listei Comune și rezultatul încurajator al acesteia la ultimele alegeri legislative din Israel, întrucât se dă glas, astfel, unor forțe și cetățeni din Israel care se străduiesc să pună capăt ocupației și să instaureze o soluție pașnică, presupunând existența a două state;

19.    speră că forțele politice palestiniene vor fi în stare să ajungă la o reconciliere și unitate națională, fapt ce va contribui la încetarea ocupației;

20.    hotărăște să realizeze un raport privind comerțul cu arme și alte echipamente de securitate între statele membre și Israel/Palestina și compatibilitatea acestui comerț cu Poziția comună a UE; solicită ONU să impună un embargo cuprinzător asupra armelor pentru toate părțile din regiune, pentru a evita comiterea unor noi încălcări ale dreptului umanitar internațional și ale drepturilor omului;

21.    amintește decizia sa de lansare a unei inițiative denumite „Parlamentari pentru pace”, care să reunească parlamentari europeni, israelieni și palestinieni, pentru a contribui la elaborarea unei agende pentru pace și a completa eforturile diplomatice ale UE;

22.    își exprimă indignarea în fața obstrucționării continue și nejustificate de către autoritățile israeliene a tuturor vizitelor organismelor oficiale ale Parlamentului European în Fâșia Gaza; avertizează că, dacă situația nu se îmbunătățește până la 1 noiembrie 2015, se vor lua măsuri;

23.    hotărăște trimiterea unei delegații ad hoc în Palestina, inclusiv în Gaza, și în Israel, pentru evaluarea situației de la fața locului în ceea ce privește distrugerea proiectelor finanțate de UE în zona C și Fâșia Gaza și perspectivele de soluționare durabilă a conflictului;

24.    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Reprezentantului Special al UE pentru procesul de pace în Orientul Mijlociu, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Secretarului General al ONU, Knesset-ului, Consiliului Legislativ Palestinian, Președintelui și guvernului Statului Palestina, Președintelui și Guvernului Israelului, Secretarului General al Ligii Statelor Arabe și Comisarului General al UNRWA.

Notă juridică