Procedură : 2015/2685(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0844/2015

Texte depuse :

B8-0844/2015

Dezbateri :

Voturi :

PV 10/09/2015 - 8.5
CRE 10/09/2015 - 8.5
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2015)0318

PROPUNERE DE REZOLUȚIE
PDF 205kWORD 127k
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0836/2015
7.9.2015
PE565.812v01-00
 
B8-0844/2015

depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate

în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură


referitoare la rolul UE în procesul de pace din Orientul Mijlociu (2015/2685(RSP))


Victor Boștinaru, Richard Howitt, Eric Andrieu, Nikos Androulakis, Zigmantas Balčytis, Hugues Bayet, Brando Benifei, Goffredo Maria Bettini, José Blanco López, Vilija Blinkevičiūtė, Biljana Borzan, Nicola Caputo, Andi Cristea, Miriam Dalli, Viorica Dăncilă, Monika Flašíková Beňová, Doru-Claudian Frunzulică, Eider Gardiazabal Rubial, Enrico Gasbarra, Adam Gierek, Neena Gill, Maria Grapini, Theresa Griffin, Roberto Gualtieri, Sergio Gutiérrez Prieto, Anna Hedh, Cătălin Sorin Ivan, Liisa Jaakonsaari, Afzal Khan, Jeppe Kofod, Kashetu Kyenge, Arne Lietz, Javi López, Louis-Joseph Manscour, David Martin, Marlene Mizzi, Alessia Maria Mosca, Victor Negrescu, Norbert Neuser, Demetris Papadakis, Tonino Picula, Kati Piri, Inmaculada Rodríguez-Piñero Fernández, Daciana Octavia Sârbu, Peter Simon, Tibor Szanyi, Claudia Tapardel, Marita Ulvskog, Elena Valenciano, Julie Ward în numele Grupului S&D

Rezoluția Parlamentului European referitoare la rolul UE în procesul de pace din Orientul Mijlociu (2015/2635(RSP))  
B8‑0844/2015

Parlamentul European,

–       având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind procesul de pace din Orientul Mijlociu, în special Rezoluția sa din 17 decembrie 2014 referitoare la recunoașterea statului palestinian(1), Rezoluția sa din 18 septembrie 2014 referitoare la Israel și Palestina după războiul din Gaza și la rolul UE(2) și Rezoluția sa din 5 iulie 2012 referitoare la politica UE privind Cisiordania și Ierusalimul de Est(3),

–       având în vedere concluziile Consiliului privind procesul de pace din Orientul Mijlociu din 20 iulie 2015,

–       având în vedere declarația Vicepreședintelui/Înaltului Reprezentant (VP/ÎR) Federica Mogherini privind formarea noului guvern israelian la 7 mai 2015 și declarațiile purtătorului său de cuvânt din 31 iulie 2015 referitoare la atacul însoțit de incendieri din Cisiordania și din 29 iulie 2015 referitoare la deciziile recente ale Israelului de a-și extinde și mai mult coloniile,

–       având în vedere declarația din 24 august 2015 făcută de UE pe plan local privind demolările din zona C și lucrările de construcție la bariera de separare de la Cremisan,

–       având în vedere declarația comună din 19 august 2015 făcută de VP/ÎR, comisarul pentru politica europeană de vecinătate și negocieri privind extinderea, Johannes Hahn, și comisarul pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Christos Stylianides, privind sprijinul acordat de UE UNRWA,

–       având în vedere Acordul euro-mediteraneean de instituire a unei asocieri între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Statul Israel, pe de altă parte,

–       având în vedere Acordul de asociere euro-mediteranean interimar privind schimburile comerciale și cooperarea dintre Comunitatea Europeană, pe de o parte, și Organizația pentru Eliberarea Palestinei (OLP), care acționează în numele Autorității Palestiniene din Cisiordania și Fâșia Gaza, pe de altă parte,

–       având în vedere rezoluțiile pertinente ale Adunării Generale a ONU și ale Consiliului de Securitate al ONU,

–       având în vedere cea de-a patra Convenție de la Geneva din 1949 privind protecția civililor în timp de război,

–       având în vedere „Modelul diplomatic pentru soluționarea conflictului israelo-palestinian și măsurile pentru crearea unui orizont diplomatic și generarea unei dinamici pozitive în vederea unui acord”, prezentate de vicepreședintele Knessetului, Yehiel Hilik Bar, la 27 iulie 2015,

–       având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.     întrucât, după inițiativa din 2013-2014 a Secretarului de Stat al SUA, John Kerry, și după războiul din vara anului 2014 din Fâșia Gaza, procesul de pace din Orientul Mijlociu dintre israelieni și palestinieni s-a aflat într-un alt impas; întrucât, în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, se depun eforturi în vederea reluării procesului de pace; întrucât, în iulie 2015, vicepreședintele Knessetului, Yehiel Hilik Bar, a prezentat, cu sprijinul unor lideri renumiți ai opoziției israeliene, un „Model diplomatic pentru soluționarea conflictului israeliano-palestinian și măsuri pentru crearea unui orizont diplomatic și generarea unei dinamici pozitive în vederea unui acord”;

B.     întrucât conflictul israeliano-palestinian continuă să aibă impact asupra întregului Orient Mijlociu; întrucât criza violentă din Siria, afirmarea așa-numitului Stat Islamic, creșterea radicalismului și răspândirea terorismului în Orientul Mijlociu generează amenințări semnificative la adresa securității Israelului și a întregii regiuni și agravează și mai mult suferințele palestinienilor, însă, de asemenea, creează interese comune între statele arabe și Israel, iar acordul nuclear cu Iranul oferă elanul necesar pentru procesul de pace, ocazie care nu ar trebui ratată;

C.     întrucât VP/ÎR, a cărei primă vizită oficială făcută în această calitate în străinătate a fost în Israel și Palestina în noiembrie 2014, și-a demonstrat angajamentul personal față de reînnoirea și consolidarea angajamentului UE privind procesul de pace din Orientul Mijlociu; întrucât Fernando Gentilini a fost numit noul Reprezentant Special al Uniunii Europene pentru procesul de pace din Orientul Mijlociu; întrucât UE, în ciuda ambiției sale și a angajamentului său de a juca un rol autonom în acest domeniu, trebuie să depună în continuare eforturi pentru a dezvolta o viziune cuprinzătoare și coerentă a angajamentului său în ceea ce privește procesul de pace din Orientul Mijlociu, viziune care ar trebui să reflecte contextul regional care se schimbă rapid;

D.     întrucât Parlamentul și-a exprimat în repetate rânduri sprijinul față de soluția bazată pe coexistența a două state - Statul Israel aflat în interiorul unor granițe sigure și recunoscute și un stat palestinian independent, suveran, unit și viabil care să coexiste în pace și securitate de-a lungul frontierelor din 1967, cu schimburi de teren convenite de comun acord și cu Ierusalimul drept capitală a ambelor state; întrucât majoritatea parametrilor fundamentali ai soluției bazate pe coexistența a două state sunt cunoscuți din negocierile anterioare dintre cele două părți;

E.     întrucât se estimează că în Cisiordania, inclusiv în Ierusalimul de Est, trăiesc 600 000 de coloniști evrei; întrucât continua demolare a locuințelor palestiniene și strămutare a familiilor palestiniene, restricționarea libertății de mișcare a palestinienilor și a accesului acestora la terenurile agricole, violența coloniștilor evrei, construirea barierei de separare dincolo de „linia verde” și exploatarea resurselor naturale din această regiune ale palestinienilor de către Israel, în calitate de putere de ocupație, constituie o încălcare clară a legislației internaționale și o amenințare fundamentală la adresa soluției bazate pe coexistența a două state;

F.     întrucât, potrivit Grupului de monitorizare palestinian, din 2004 încoace coloniștii evrei au lansat peste 11 000 de atacuri împotriva palestinienilor în Cisiordania; întrucât, potrivit organizației israeliene pentru drepturile omului Yesh Din, urmărirea penală a fost finalizată cu succes numai în 1,9 % dintre cazurile de violență din partea coloniștilor aduse în fața instanței în perioada 2005-2014;

G.     întrucât statutul Ierusalimului rămâne o chestiune primordială în procesul de pace din Orientul Mijlociu; întrucât UE și comunitatea internațională nu au acceptat niciodată anexarea unilaterală a Ierusalimului de Est de către Israel; întrucât palestinienii care trăiesc în Ierusalimul de Est suferă în continuare din cauza faptului că nu au un statut sigur de rezidenți legali, că li s-au confiscat terenurile și că sunt discriminați sistematic în privința accesului la serviciile publice, a planificării teritoriale și a construcțiilor, precum și a accesului la lăcașuri și situri religioase ca urmare a politicilor guvernului israelian care urmăresc schimbarea structurii demografice a zonei;

H.     întrucât numărul refugiaților din Palestina, o altă chestiune arzătoare în procesul de pace, a ajuns în prezent la aproape 5 milioane potrivit Agenției Organizației Națiunilor Unite de Ajutorare și Lucrări pentru Refugiații Palestinieni din Orientul Apropiat (UNRWA), din care marea majoritate sunt refugiați din a doua sau a treia generație;

I.      întrucât unitatea palestiniană constituie o parte esențială a procesului de pace din Orientul Mijlociu și o condiție necesară pentru soluția bazată pe coexistența a două state; întrucât, cu toate acestea, unitatea palestiniană continuă să fie subminată de tensiunile politice intrapalestiniene și de blocada israeliană din Fâșia Gaza, precum și de lipsa unei influențe efective a Autorității Palestiniene în această regiune;

J.      întrucât blocada Fâșiei Gaza, controlate de facto de Hamas, durează din 2007; întrucât această blocadă a distrus economia Fâșiei Gaza, conducând la o rată mare a șomajului și la o penurie de bunuri fundamentale, și are un impact psihologic puternic asupra populației, în special asupra tinerilor; întrucât mulți copii din Fâșia Gaza au trecut deja prin trei războaie și suferă de efecte post-traumatice din cauza acestora; întrucât criza umanitară din Fâșia Gaza a fost agravată și mai mult de războiul din vara anului 2014 și de lipsa aprovizionării suficiente cu materiale de construcții a acestei zone; întrucât UE a condamnat în repetate rânduri atacurile cu rachetă lansate din Fâșia Gaza pe teritoriul israelian și a solicitat prevenirea eficientă a traficului de arme în Fâșia Gaza;

K.     întrucât 5 700 de palestinieni deținuți și prizonieri - printre care 160 de copii, 26 de femei și 400 de persoane aflate în detenție administrativă - se află în prezent în închisorile israeliene; întrucât 10 membri ai Consiliului legislativ palestinian, trei dintre care se află în detenție administrativă, sunt deținuți în închisorile palestiniene; întrucât, la 30 iulie 2015, Knessetul a adoptat Legea privind hrănirea forțată, care autorizează hrănirea forțată a deținuților palestinieni aflați în greva foamei;

L.     întrucât actori ai societății civile, organizații ale drepturilor omului, activiști pentru pace, artiști, scriitori, academicieni și intelectuali publici atât din partea israeliană, cât și din cea palestiniană constituie un element important al structurilor sociale și politice ale comunităților fiecăreia dintre cele două părți și sunt esențiali în vederea unor mișcări democratice fundamentale pentru pace; întrucât o diversitate de voci și de relatări, o societate civilă dinamică și o dezbatere publică cuprinzătoare pot consolida instituțiile democratice de ambele părți, contribuind la procesul de pace și reconciliere;

M.    întrucât (UNRWA) – care oferă servicii vitale refugiaților palestinieni din teritoriile palestiniene ocupate și, de asemenea, din Iordania, Liban și Siria – se confruntă cu cea mai gravă criză de fonduri din istoria sa; întrucât UE și statele sale membre rămân cei mai mari donatori către UNRWA, furnizând aproape 40 % din totalul ajutoarelor primite de agenție,

1.      își exprimă preocuparea profundă cu privire la impasul în care se află în continuare procesul de pace din Orientul Mijlociu dintre israelieni și palestinieni și solicită reluarea fără întârziere de către ambele părți a unor eforturi de pace verosimile, pe baza unui angajament clar din partea fiecăreia dintre acestea de a nu comite nicio încălcare a dreptului internațional, în vederea atingerii unor rezultate reale și concrete în cadrul unui calendar definit;

2.      sprijină eforturile în curs ale Consiliului de Securitate al ONU, îndeosebi inițiativa adoptată de Franța, privind reluarea negocierilor de pace dintre israelieni și palestinieni prin intermediul unei rezoluții care stabilește un cadru și un calendar pentru acest proces; solicită, cu toate acestea, ca, în cazul în care actualul impas al procesului de pace persistă, să se adopte o inițiativă de pace europeană cuprinzătoare care ar putea fi prezentată în cadrul unei conferințe de pace internaționale, la care să participe ambele părți și toți actorii regionali și internaționali relevanți; încurajează instituirea unui grup internațional de sprijin, conform celor anunțate de Consiliul Afaceri Externe al UE la 20 iulie 2015; ia act de modelul diplomatic prezentat de vicepreședintele Knessetului, Yehiel Hilik Bar, model pe care îl consideră o contribuție importantă la eforturile de pace;

3.      își reiterează sprijinul ferm față de soluționarea conflictului israeliano-palestinian prin coexistența a două state - Statul Israel aflat în interiorul unor granițe sigure și recunoscute și un stat palestinian independent, suveran, unit și viabil care să coexiste în pace, securitate și recunoaștere reciprocă de-a lungul frontierelor din 1967, cu schimburi de teren convenite de comun acord și cu Ierusalimul drept capitală a ambelor state;

4.      subliniază că prezervarea viabilității soluției bazate pe coexistența a două state prin acțiuni concrete și asigurarea respectării depline a drepturilor populației locale trebuie să reprezinte o prioritate imediată pentru UE și comunitatea internațională; așteaptă cu interes lansarea dialogului structurat al UE cu Israelul pe tema situației din Cisiordania și a prezervării soluției bazate pe coexistența a două state, care ar trebui să vizeze și problema coloniilor;

5.      subliniază din nou că metodele lipsite de violență reprezintă singurul mod de obținere a păcii între israelieni și palestinieni printr-un acord privind statutul final negociat care să pună capăt tuturor revendicărilor reciproce; condamnă toate actele de violență prin care se atacă sau se pune în pericol populația civilă de ambele părți; își reiterează angajamentul ferm față de securitatea Israelului; sprijină în continuare politica de rezistență non-violentă promovată de președintele palestinian Mahmud Abbas;

6.      subliniază faptul că orice soluționare durabilă a conflictului israeliano-palestinian poate fi obținută doar în context regional cu sprijinul activ și continuu al comunității internaționale; subliniază în acest sens importanța Inițiativei arabe pentru pace și solicită un răspuns oficial al Israelului la această inițiativă; solicită implicarea în procesul de pace a tuturor părților interesate regionale relevante, îndeosebi Liga Arabă, precum și Egiptul, Iordania și Liban, care au un interes deosebit cu privire la chestiunile legate de frontiere și de refugiați;

7.      subliniază că este momentul ca UE să joace un rol politic important în cadrul procesului de pace din Orientul Mijlociu; salută angajamentul personal al VP/ÎR și sprijină eforturile sale în acest sens; salută angajamentul UE, așa cum a fost exprimat în concluziile Consiliului Afaceri Externe din 20 iulie 2015, de a depune eforturi active în vederea unei abordări multilaterale reînnoite pentru procesul de pace, în consultare cu toate părțile interesate relevante, și de a se implica în activități comune cu parteneri regionali pe baza Inițiativei arabe pentru pace; subliniază, cu toate acestea, că UE nu ar trebui numai să se implice, ci și să joace un rol principal în cadrul acestui proces, în strânsă cooperare cu alți actori internaționali fundamentali, urmând o politică clară și consecventă integrată într-o strategie mai amplă privind schimbarea ordinii geopolitice în Orientul Mijlociu;

8.      îndeamnă VP/ÎR să utilizeze în mod eficace toate instrumentele de care dispune UE, inclusiv stimulentele pozitive și negative, care constituie o modalitatea de a exercita presiune asupra Israelului și a Palestinei, pentru a se ajunge la o soluție bazată pe coexistența a două state; subliniază că evoluția viitoare a relațiilor dintre UE și Israel și Palestina ar trebui să depindă de asumarea de angajamente ferme pentru pace și pentru respectarea dreptului internațional și de realizarea de progrese concrete în acest sens; în acest context, solicită continuarea punerii în aplicare depline și efective a legislației UE relevante în vigoare și a orientărilor sale, precum și a acordurilor bilaterale cu cele două părți, inclusiv a articolului 2 din Acordul de asociere UE-Israel și a Acordului interimar de asociere UE-OEP;

9.      reamintește angajamentul exprimat de Consiliul Afaceri Externe în concluziile sale din 13 decembrie 2013, angajament reiterat într-o serie de concluzii și declarații ale UE în cursul ultimilor doi ani, care precizează următoarele: „UE va asigura un pachet fără precedent de sprijin european politic, economic și de securitate pentru ambele părți în contextul unui acord privind statutul final. În eventualitatea unui acord de pace final, Uniunea Europeană va oferi Israelului și viitorului stat al Palestinei un parteneriat privilegiat special care va include un acces sporit la piețele europene, legături culturale și științifice mai strânse, facilitarea comerțului și a investițiilor, precum și promovarea relațiilor de la întreprindere la întreprindere. Ambelor state li se va oferi un dialog politic îmbunătățit și cooperare în materie de securitate”;

10.    subliniază faptul că în niciun caz finanțarea acordată de UE unor entități israeliene, europene sau de altă natură nu poate fi utilizată într-un mod care să contribuie direct sau indirect la construirea sau extinderea coloniilor israeliene ilegale în Cisiordania, inclusiv în Ierusalimul de Est, sau la activitățile israeliene care încalcă dreptul internațional umanitar în teritoriile palestiniene ocupate; în acest sens, salută orientările Comisiei din 19 iulie 2013 privind eligibilitatea entităților israeliene și a activităților acestora în teritoriile ocupate de Israel începând cu iunie 1967 pentru subvenții, premii și instrumente financiare finanțate de UE începând cu anul 2014 și solicită punerea în aplicare pe deplin a acestora; subliniază că autoritățile relevante ale UE au responsabilitatea de a se asigura că în niciun caz finanțarea acordată de UE palestinienilor nu poate fi deturnată în mod direct sau indirect către organizații sau activități teroriste;

11.    este hotărât să își consolideze cooperarea cu actorii politici și ai societății civile israelieni și palestinieni care dau dovadă de un angajament real în vederea încheierii unei păci juste și durabile în Orientul Mijlociu; își reiterează decizia de a lansa o inițiativă denumită „Parlamentari pentru pace”, care să funcționeze ca un forum menit să intensifice dialogul cu membrii aleși în mod democratic ai Knessetului și cu Consiliul Legislativ Palestinian;

12.    subliniază că cetățenii israelieni de etnie arabă pot juca un rol important în stabilirea păcii între israelieni și palestinieni și constată totodată faptul că Lista Arabă Unită este acum cea de a treia forță politică din Knesset, primind multe voturi și din partea cetățenilor israelieni evrei; subliniază faptul că soluția bazată pe coexistența a două state trebuie să garanteze respectarea deplină a demnității minorităților etnice și religioase, ca cetățeni ai celor două state cu drepturi egale în țara lor, și a drepturilor lor individuale și colective; în acest sens, încurajează Israelul să depună în continuare eforturi pentru a integra la scară mai largă cetățenii de etnie arabă în sectorul public, precum și în viața socială, economică și politică; subliniază, de asemenea, importanța consultării liderilor religioși ai ambelor părți pe parcursul procesului de pace;

13.    recunoaște că dialogul între popoare, între cetățeni, va constitui o componentă fără de care nu se poate încheia o pace viabilă și de durată între israelieni și palestinieni; invită UE să ia măsuri pentru a sprijini organizațiile societății civile, organizațiile pentru drepturile omului, militanții pentru pace, artiștii, scriitorii, cadrele universitare și intelectualii care încearcă să promoveze dialogul, schimburile culturale, consolidarea păcii și contactele interpersonale de ambele părți; de asemenea, invită UE să ia măsuri pentru a încuraja dialogul intercultural și schimburile interculturale în rândul tinerilor israelieni și palestinieni, inclusiv prin intermediul proiectelor educaționale, sportive și artistice, precum și al programelor de leadership pentru tineri;

14.    condamnă faptul că Israelul continuă construirea de colonii și activitățile de expansiune ilegale în Cisiordania, inclusiv în Ierusalimul de Est, precum și anunțul recent făcut de prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, cu privire la construirea a aproximativ 300 de locuințe noi în Beit El și a 500 de locuințe în Ierusalimul de Est și demolarea în zona C și în Ierusalimul de Est, doar în august 2015, a 142 de locuințe deținute de proprietari palestinieni și a altor infrastructuri, printre care se numără și 16 structuri finanțate prin donații, acțiune care, potrivit Oficiului ONU pentru coordonarea afacerilor umanitare (OCHA), a cauzat strămutarea a 201 palestinieni, printre care 121 de copii; subliniază încă o dată că construirea de colonii israeliene în teritoriile palestiniene ocupate este ilegală în temeiul dreptului internațional și vine în contradicție cu spiritul păcii, constituind un obstacol major în calea eforturilor de instituire a păcii; deplânge distrugerea de proiecte finanțate de UE și de statele sale membre pe teritoriile palestiniene ocupate și încurajează UE și statele membre să găsească o soluție adecvată împreună cu Israel în ceea ce privește oferirea unei compensații pentru bunurile distruse sau confiscate care fuseseră finanțate de contribuabilii europeni;

15.    salută angajamentul UE, reiterat, în spiritul diferențierii între Israel și activitățile sale în teritoriile palestiniene ocupate, în concluziile Consiliului Afaceri Externe din 20 iulie 2015, că se va asigura că toate acordurile dintre UE și Israel specifică în mod explicit și neechivoc că acestea nu sunt aplicabile în cazul teritoriilor ocupate de Israel în 1967; solicită etichetarea corectă pe piața UE a produselor provenite din coloniile israeliene, în conformitate cu legislația în vigoare a UE și cu politica obișnuită a UE în această privință;

16.    își exprimă îngrijorarea profundă - și reamintește în acest sens rezoluția din 5 iulie 2012 - în ceea ce privește deteriorarea în și mai mare măsură a situației populației palestiniene din Cisiordania, în special în zona C și în Ierusalimul de Est, motivele acesteia fiind construirea în continuare de colonii de către Israel și activitățile sale de expansiune, restricționarea libertății de mișcare a palestinienilor, demolarea locuințelor palestinienilor și strămutarea familiilor palestiniene, violența coloniștilor evrei, construirea barierei de separare dincolo de „linia verde” și exploatarea resurselor naturale ale palestinienilor de către Israel, în calitate de putere de ocupație, ceea ce pune sub semnul întrebării viabilitatea soluției bazate pe coexistența a două state; invită autoritățile israeliene să împiedice și să stopeze strămutarea forțată a populației palestiniene și demolarea locuințelor și infrastructurilor palestiniene, inclusiv în satele Abu Nawar și Susiya;

17.    condamnă cu fermitate atacurile recente ale coloniștilor evrei împotriva palestinienilor, îndeosebi asasinarea lui Ali Dawabshah, un copilaș palestinian de 18 luni, și a părinților săi în satul Duma și își exprimă condoleanțele; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la creșterea numărului de cazuri de violență a coloniștilor din Cisiordania, care este legată direct de politica de colonizare a guvernului israelian; salută declarațiile Președintelui Israelului, Reuven Rivlin, și ale prim-ministrului, Benjamin Netanyahu, în care au condamnat atacul împotriva familiei Dawabshah, calificându-l drept un act terorist, dar reamintește Israelului că este în totalitate responsabil de protejarea populației palestiniene din teritoriile ocupate de atacurile și actele de hărțuire ale coloniștilor evrei și de aducerea tuturor coloniștilor care comit acte de violență în fața justiției;

18.    își reafirmă sprijinul pentru dreptul la autodeterminare al poporului palestinian; continuă să sprijine recunoașterea statului palestinian, ca un pas crucial în vederea deblocării impasului în procesul de pace din Orientul Mijlociu și a recunoașterii reciproce de către Israel și Palestina și ca parte a acordului privind statutul final; salută aderarea Palestinei la Curtea Penală Internațională;

19.    își relansează apelul la realizarea unei unități palestiniene reale, care constituie un aspect esențial al procesului de pace din Orientul Mijlociu; își exprimă regretul cu privire la impasul recent în ceea ce privește procesul de reconciliere palestinian, ca urmare a remanierii guvernului de consens național la sfârșitul lunii iulie 2015; ia act de anunțul președintelui Mahmoud Abbas privind demisia sa din funcția de șef al Organizației pentru Eliberarea Palestinei, precum și a mai multor membri ai Comitetului executiv al OEP; își reiterează invitația privind organizarea de alegeri prezidențiale și parlamentare în Palestina, care ar consolida legitimitatea democratică a liderilor politici palestinieni, contribuind la reconcilierea intra-palestiniană și reducând influența politică a forțelor extremiste, inclusiv a Hamas;

20.    își reiterează apelul pentru reconstrucția și reabilitarea urgentă a Fâșiei Gaza, după războiul din vara lui 2014, care trebuie să fie o prioritate în materie de ajutor umanitar pentru UE și comunitatea internațională; apreciază eforturile eroice ale UNRWA în această privință; face un apel la donatorii internaționali să își respecte angajamentele făcute cu prilejul Conferinței de la Cairo din octombrie 2014;

21.    solicită încetarea imediată a blocadei Fâșiei Gaza, care reprezintă o pedepsire colectivă a populației locale, și relansarea economică a regiunii, deoarece situația actuală nu este sustenabilă și este favorabilă extremiștilor; reiterează faptul că stabilitatea și prosperitatea Fâșiei Gaza servește intereselor proprii și de securitate ale Israelului; salută măsurile pozitive adoptate recent de Israel pentru a ușura blocada și încurajează Israelul să continue pe această cale și Autoritatea Palestiniană să răspundă pozitiv; subliniază că încheierea blocadei din Gaza și luarea de măsuri în ceea ce privește preocupările legitime în materie de securitate ale Israelului ar trebui să rămână unele dintre aspectele principale de pe ordinea de zi a relațiilor bilaterale între UE și Israel;

22.    îndeamnă din nou Autoritatea Palestiniană să-și asume funcția guvernamentală în Fâșia Gaza, ca o condiție pentru consolidarea durabilă a politicii din regiune; salută angajamentul asumat de UE, și reafirmat în concluziile Consiliului Afaceri Externe din 20 iulie 2015, de a sprijini aceste eforturi, inclusiv prin relansarea misiunilor EU BAM Rafah și EUPOL COPPS și eventuala extindere a domeniului de aplicare și a mandatului acestora;

23.    solicită să se pună capăt imediat și definitiv lansării de rachete din Fâșia Gaza înspre teritoriul Israelului, precum și tuturor celorlalte acte de terorism care vizează Israelul provenite din această zonă; subliniază din nou faptul că respectarea deplină a drepturilor internaționale ale omului și a dreptului umanitar internațional atât de actorii statali, cât și de actorii nestatali, și asumarea răspunderii de către aceștia reprezintă elemente esențiale pentru a garanta pacea și securitatea pe termen lung în rândul israelienilor și palestinienilor și în Orientul Mijlociu în general;

24.    face un nou apel pentru eliberarea tuturor deținuților politici palestinieni, îndeosebi a membrilor Consiliului Legislativ Palestinian; cere să se respecte întru totul drepturile deținuților și prizonierilor palestinieni din închisorile israeliene, inclusiv a celor aflați în greva foamei; își exprimă îngrijorarea cu privire la Legea privind hrănirea forțată, adoptată de Knesset la 30 iulie 2015, și subliniază că această lege trebuie să fie pusă în aplicare în deplină conformitate cu legislația și standardele internaționale privind drepturile omului;

25.    se arată profund îngrijorat de criza gravă privind fondurile cu care se confruntă UNRWA; solicită UE să își suplimenteze sprijinul financiar acordat UNRWA și îi îndeamnă pe toți donatorii să majoreze fondurile acordate agenției; solicită de asemenea rezolvarea problemei fundamentale a refugiaților palestinieni; apreciază și felicită UNRWA pentru eforturile extraordinare depuse, care au făcut posibilă deschiderea anului școlar 2015/2016 pentru elevii palestinieni refugiați;

26.    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Reprezentantului Special al UE pentru procesul de pace în Orientul Mijlociu, parlamentelor și guvernelor statelor membre, Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, Knessetului, Președintelui și Guvernului Israelului, Consiliului Legislativ Palestinian și Autorității Palestiniene, Secretarului General al Ligii Statelor Arabe, parlamentelor și guvernelor Egiptului, Iordaniei și Libanului și Comisarului general al UNRWA.

(1)

Texte adoptate, P8_TA(2014)0103.

(2)

Texte adoptate, P8_TA(2014)0029.

(3)

JO C 349 E, 29.11.2013, p. 82.

Notă juridică