Procedură : 2015/2935(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-1351/2015

Texte depuse :

B8-1351/2015

Dezbateri :

Voturi :

PV 16/12/2015 - 11.12
CRE 16/12/2015 - 11.12
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2015)0461

PROPUNERE DE REZOLUȚIE
PDF 498kWORD 93k
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-1351/2015
9.12.2015
PE573.389v01-00
 
B8-1351/2015

depusă pe baza întrebării cu solicitare de răspuns oral B8-1110/-2015

în conformitate cu articolul 128 alineatul (5) din Regulamentul de procedură


referitoare la situația din Ungaria (2015/2935(RSP))


Birgit Sippel, Péter Niedermüller, Tanja Fajon, Sylvie Guillaume, Ana Gomes, Iliana Iotova, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Juan Fernando López Aguilar, Soraya Post, Vilija Blinkevičiūtė, Hugues Bayet, Petra Kammerevert, Miltiadis Kyrkos, Andrejs Mamikins, Emilian Pavel, Christine Revault D’Allonnes Bonnefoy, Elly Schlein, Daniele Viotti, Evelyne Gebhardt, Sergio Gutiérrez Prieto, Nikos Androulakis, Nicola Danti, Patrizia Toia, Miroslav Poche, Nicola Caputo, Demetris Papadakis, Elena Valenciano, Viorica Dăncilă, Costas Mavrides, Momchil Nekov, Isabella De Monte, Flavio Zanonato, Marc Tarabella, Edouard Martin, Eric Andrieu, Victor Boştinaru, Inmaculada Rodríguez-Piñero Fernández, Maria Grapini, Tibor Szanyi, Brando Benifei, Miapetra Kumpula-Natri, Eva Kaili, Julie Ward în numele Grupului S&D

Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația din Ungaria (2015/2935(RSP))  
B8-1351/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere preambulul la Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special al doilea paragraf și paragrafele patru-șapte,

–  având în vedere îndeosebi articolul 2, articolul 3 alineatul (3) a doua liniuță și articolele 6 și 7 din TUE, precum și articolele din TUE și din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) privind respectarea, promovarea și protecția drepturilor fundamentale în UE,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene din 7 decembrie 2000, care a fost proclamată la 12 decembrie 2007, la Strasbourg, și a intrat în vigoare în decembrie 2009, odată cu Tratatul de la Lisabona,

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 martie 2011 referitoare la legislația privind mass-media din Ungaria(1) și Rezoluția sa din 5 iulie 2011 privind Constituția ungară revizuită(2),

–  având în vedere scrisoarea din 6 martie 2013, adresată Președintelui Comisiei, José Manuel Barroso, de către miniștrii de externe din Germania, Țările de Jos, Danemarca și Finlanda, prin care se solicita instituirea unui mecanism vizând îmbunătățirea respectării valorilor fundamentale de către statele membre,

–  având în vedere Rezoluția sa din 3 iulie 2013 referitoare la situația drepturilor fundamentale: standardele și practicile din Ungaria(3),

–  având în vedere dezbaterea în plen care a avut loc la 21 octombrie 2014 privind democrația, statul de drept și drepturile fundamentale în Ungaria,

–  având în vedere concluziile Consiliului Uniunii Europene și ale reuniunii statelor membre în cadrul Consiliului din 16 decembrie 2014 referitoare la asigurarea respectării statului de drept,

–  având în vedere audierea privind situația drepturilor omului în Ungaria, organizată de Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne la 22 ianuarie 2015,

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 iunie 2015 referitoare la situația din Ungaria(4),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 martie 2014 intitulată „Un nou cadru al UE pentru consolidarea statului de drept” (COM(2014)0158),

–  având în vedere declarația Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei din 27 noiembrie 2015 în urma vizitei sale în Ungaria,

–  având în vedere declarația Comisiei din cadrul dezbaterii în plen care a avut loc la Parlamentul European la 2 decembrie 2015 cu privire la situația din Ungaria,

–  având în vedere Legea ungară CXL din 2015 privind imigrația în masă,

–  având în vedere Legea ungară Act CXLII din 2015 privind apărarea eficientă a frontierelor Ungariei și imigrația în masă,

–  având în vedere Rezoluția nr. 36/2015 a Parlamentului Ungariei referitoare la un mesaj adresat liderilor Uniunii Europene, adoptată la 22 septembrie 2015,

–  având în vedere viitoarea evaluare a celui de-al patrulea amendament la Legea fundamentală a Ungariei de către Comisia Europeană,

–  având în vedere Rezoluția nr. 1941 (2013) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei referitoare la cererea de inițiere a unei proceduri de monitorizare privind Ungaria, Rezoluția subsecventă nr. 2064 (2015) și Rezoluția 2035 (2015) privind apărarea siguranței jurnaliștilor și a libertății presei în Europa,

–  având în vedere întrebarea adresată Comisiei privind situația din Ungaria: măsurile subsecvente Rezoluției Parlamentului European din 10 iunie 2015 (O‑000140/2015 – B8‑1110/2015),

–  având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Uniunea Europeană se întemeiază pe valori precum respectarea demnității umane, a libertății, democrației, egalității, statului de drept și a drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților, și întrucât aceste valori sunt comune statelor membre, într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, dreptate, solidaritate și egalitate între femei și bărbați (articolul 2 din TUE);

B.  întrucât cheltuielile publice judicioase și protecția intereselor financiare ale UE ar trebui să reprezinte elemente esențiale ale politicii UE care să fie îndreptate spre îmbunătățirea încrederii cetățenilor prin asigurarea utilizării corespunzătoare, eficiente și eficace a banilor acestora;

C.  întrucât modul în care este pus în aplicare statul de drept la nivel național joacă un rol esențial în asigurarea încrederii reciproce între statele membre și a încrederii în sistemele juridice ale acestora, și, prin urmare, este de importanță fundamentală pentru constituirea spațiului de libertate, securitate și justiție prevăzută în titlul V din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) ;

D.  întrucât Carta drepturilor fundamentale a UE interzice discriminarea de orice fel, bazată pe motive precum sexul, rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau convingerile, opiniile politice sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, averea, nașterea, un handicap, vârsta sau orientarea sexuală;

E.  întrucât dreptul la azil este garantat, cu respectarea normelor prevăzute de Convenția de la Geneva din 28 iulie 1951 și de Protocolul din 31 ianuarie 1967 privind statutul refugiaților și în conformitate cu TUE și TFUE;

F.  întrucât evoluțiile recente din Ungaria au dat naștere unor îngrijorări legate de situația drepturilor fundamentale, a democrației și a statului de drept în această țară, în special în ceea ce privește libertatea mass-mediei și pluralismul, combaterea intoleranței și a discriminării, drepturile omului pentru imigranți, solicitanți de azil și refugiați, libertatea de întrunire și asociere, libertatea de educație și de a desfășura cercetare academică, tratamentul egal al religiilor și credințelor, limitarea și obstrucționarea activităților desfășurate de organizațiile societății civile, drepturile persoanelor aparținând minorităților, inclusiv ale romilor și ale persoanelor LGBTI, independența sistemului de justiție și numeroase relatări îngrijorătoare privind corupția și conflictele de interese care subminează statul de drept;

G.  întrucât parlamentul Ungariei a adoptat în iulie și septembrie 2015 o serie de modificări legislative ce vizau în special legea privind azilul, codul penal, codul de procedură penală, legea privind frontierele, legea privind poliția și legea privind apărarea națională; întrucât evaluarea preliminară efectuată de Comisie a identificat o serie de motive serioase de îngrijorare cu privire la compatibilitatea respectivelor amendamente cu legislația UE și la impactul acestora asupra respectării drepturilor fundamentale ale migranților, în special asupra respectării principiului nereturnării; întrucât, la 6 octombrie 2015, Comisia a trimis guvernului ungar o scrisoare administrativă; întrucât guvernul ungar a răspuns la scrisoarea respectivă la 4 noiembrie 2015;

H.  întrucât, în cuprinsul declarației sale prezentate în cadrul dezbaterii în plen care a avut loc la Parlamentul European la 2 decembrie 2015 cu referire la situația din Ungaria, Comisia a susținut că este pregătită să facă uz de toate mijloacele care îi stau la dispoziție, inclusiv de proceduri în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, pentru a asigura respectarea de către Ungaria, și de către orice alt stat membru, a obligațiilor care îi incumbă în temeiul legislației UE și a valorilor Uniunii, astfel cum sunt consfințite la articolul 2 din TUE; întrucât Comisia consideră că, în această etapă, nu sunt întrunite condițiile pentru activarea cadrului UE pentru consolidarea statului de drept în privința Ungariei,

1.  își reiterează poziția exprimată în Rezoluția sa din 10 iunie 2015 referitoare la situația din Ungaria;

2.  reamintește că o încălcare gravă de către un stat membru a valorilor menționate în articolul 2 din TUE ar declanșa procedura „articolului 7”;

3.  își exprimă îngrijorarea semnificativă cu privire la modificările legislative recent adoptate în domeniul migrației, azilului și frontierelor; deplânge seria de măsuri pripite luate în lunile din urmă, care au făcut ca accesul la protecție internațională să fie extrem de dificil, dacă nu chiar imposibil, și au încriminat în mod nejustificat migranții și solicitanții de azil; subliniază preocupările sale cu privire la respectarea principiului nereturnării; își reafirmă preocuparea în legătură cu recurgerea din ce în cea mai extinsă la detenția solicitanților de azil și la retorica xenofobă care corelează migranții cu dificultățile sociale sau riscurile în materie de securitate, făcând astfel integrarea puținilor migranți rămași în țară încă și mai problematică;

4.  consideră că toate statele membre trebuie să respecte integral dreptul UE în cadrul practicilor lor legislative și administrative și că întreaga legislație, inclusiv dreptul primar al oricărui stat membru sau țară candidată, trebuie să reflecte și să fie în conformitate cu valorile europene de bază, și anume principiile democratice, statul de drept și drepturile fundamentale;

5.  își exprimă regretul cu privire la absența unei reacții din partea Consiliului la evoluțiile din Ungaria; îndeamnă Consiliul Uniunii Europene și Consiliul European să organizeze o dezbatere și să adopte concluzii privind situația din Ungaria;

6.  constată că evoluțiile de natură constituțională, legislativă și politică constituie un motiv de îngrijorare în ceea ce privește principiile statului de drept, democrației și drepturilor fundamentale în Ungaria în ultimii ani și că aceste evoluții, puse laolaltă, ar putea reprezenta în mod evident o amenințare sistemică emergentă la adresa statului de drept în acest stat membru; consideră că Ungaria pun la încercare capacitatea și voința UE de a reacționa la amenințări la adresa valorilor sale fondatoare din partea unui stat membru și la încălcarea acestor valori; regretă faptul că lipsa de acțiune a UE a contribuit, poate, la evoluții similare în alte state membre, cum ar fi Polonia, unde există, la fel ca în Ungaria, semne îngrijorătoare care indică o subminare a statului de drept;

7.  regretă faptul că, confruntată cu evoluțiile din Ungaria, Comisia, în calitate de gardian al tratatelor, consideră în continuare că nu sunt întrunite condițiile pentru activarea cadrului pentru consolidarea statului de drept;

8.  remarcă faptul că procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor inițiate de către Comisie împotriva guvernului ungar reprezintă pași în direcția potrivită; reamintește, cu toate acestea, că, deși procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor constituie un instrument important de soluționare a anumitor probleme legate de statul de drept, s-au obținut rezultate limitate, deoarece Comisia poate iniția astfel de proceduri numai în cazul în care prin neîndeplinirea obligației se încalcă o dispoziție concretă a legislației UE, prin urmare, acestea nu pot întotdeauna să remedieze în mod eficace cazurile de încălcare sistematică a valorilor fundamentale, astfel cum a subliniat Comisia în comunicarea sa privind cadrul european pentru consolidarea statului de drept;

9.  își repetă apelul adresat Comisiei de a activa prima etapă a cadrului UE pentru consolidarea statului de drept și, prin urmare, de a iniția de îndată un proces de monitorizare aprofundată a situației democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale din Ungaria, pentru a aprecia dacă există o potențială încălcare gravă, de natură sistemică, a valorilor pe care se întemeiază Uniunea, în conformitate cu articolul 2 din TUE, inclusiv impactul combinat al unei serii de măsuri care subminează democrația, statul de drept și drepturile fundamentale, și pentru a analiza dacă se conturează apariția unei amenințări sistemice la adresa statului de drept în respectivul stat membru, care s-ar putea transforma într-un risc clar de încălcare gravă în sensul articolului 7 din TUE;

10.  își reiterează apelul către Comisie de a prezenta o propunere pentru instituirea unui mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale, ca un instrument pentru asigurarea respectării și executării cartei și tratatelor astfel cum au fost semnate de toate statele membre, pe baza unor indicatori comuni și obiectivi, și să realizeze o evaluare anuală imparțială a situației drepturilor fundamentale, democrației și statului de drept în toate statele membre, nediferențiată și în condiții de egalitate, care să includă și o evaluare din partea Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, alături de mecanisme de remediere adecvate și obligatorii, pentru a elimina lacunele existente și pentru a permite un răspuns automat și progresiv la încălcările statului de drept și ale drepturilor fundamentale la nivelul statelor membre;

11.  solicită crearea unui Parchet European (EPPO) puternic și independent și pentru combaterea fraudării bugetului european și a deturnării fondurilor europene, inclusiv în Ungaria; ia act de decizia Comisiei din 14 iulie 2015 de a suspenda mai multe contracte din cadrul a opt programe de finanțare ale UE din cauza folosirii unui criteriu de selecție excesiv de restrictiv în cazul procedurilor de achiziții publice din Ungaria; invită Comisia să continue toate anchetele și să se folosească în continuare pe deplin de toate instrumentele legislative existente pentru a asigura utilizarea transparentă și corespunzătoare a fondurilor UE în Ungaria în temeiul legislației UE;

12.  salută înregistrarea de către Comisia Europeană, la 30 noiembrie 2015, a unei inițiative cetățenești europene, în care se solicită Comisiei Europene să pună în aplicare articolul 7 din TUE și să aducă chestiunea Ungariei în fața Consiliului; însărcinează Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne să elaboreze un raport specific referitor la Ungaria, în conformitate cu articolul 83 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul său de procedură, cu scopul de a adopta o propunere motivată care să-i solicite Consiliului să acționeze în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din TUE și să determine dacă există un risc evident al unei încălcări grave a valorilor menționate la articolul 2 din TUE de către un stat membru;

13.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, președintelui, guvernului și parlamentului Ungariei, guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale țărilor candidate, Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Consiliului Europei și Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.

(1)

JO C 199 E, 7.7.2012, p. 154.

(2)

JO C 33 E, 5.2.2013, p. 17.

(3)

Texte adoptate, P7_TA(2013)0315.

(4)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0227.

Notă juridică