Propunere de rezoluţie - B8-1397/2015Propunere de rezoluţie
B8-1397/2015

PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la aniversarea a 20 de ani de la încheierea Acordului de pace de la Dayton

14.12.2015 - (2015/2979(RSP))

depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate
în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Igor Šoltes, Terry Reintke, Davor Škrlec, Ulrike Lunacek, Monika Vana, Ernest Urtasun, Bodil Valero, Reinhard Bütikofer în numele Grupului Verts/ALE

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-1362/2015

Procedură : 2015/2979(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B8-1397/2015
Texte depuse :
B8-1397/2015
Dezbateri :
Texte adoptate :

B8-1397/2015

Rezoluția Parlamentului european referitoare la aniversarea a 20 de ani de la încheierea Acordului de pace de la Dayton

(2015/2979(RSP))

Parlamentul European,

–  având în vedere Acordul de pace de la Dayton, cadrul său general și cele douăsprezece anexe la acesta,

–  având în vedere Rezoluția 2247 (2015)[1] a Consiliului de Securitate al ONU, prin care se reînnoiește autorizarea unei forțe de stabilizare condusă de Uniunea Europeană în Bosnia și Herțegovina,

–  având în vedere rezoluțiile sale din 7 iulie 2005[2], din 15 ianuarie 2009[3] și din 9 iulie 2015[4] referitoare la Srebrenica,

–  având în vedere numeroasele sale rezoluții referitoare la rapoartele intermediare privind Bosnia și Herțegovina,

–  având în vedere Acordul de stabilizare și de asociere dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Bosnia și Herțegovina, pe de altă parte, care a fost semnat la Luxemburg, la 16 iunie 2008 și a intrat în vigoare la 1 iunie 2015,

–  având în vedere Avizul Comisiei de la Veneția[5] din 11 martie 2005 referitor la situația constituțională din Bosnia și Herțegovina și puterile Înaltului Reprezentant,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât textul Acordului de pace de la Dayton a fost parafat la 21 noiembrie 1995, la Dayton, în Ohio; întrucât Acordul de pace de la Dayton a fost semnat la 14 decembrie 1995, la Paris, și a pus capăt celui mai sângeros război al Europei de la sfârșitul celui de al doilea război mondial încoace;

B.  întrucât ONU estimează că, în războiul din BiH, au fost ucise aproximativ o sută de mii de persoane și mai multe mii au fost rănite grav, printre care se numără zeci de mii de victime ale violenței sexuale; întrucât războiul din BiH a avut ca rezultat strămutarea a peste două milioane de persoane;

C.  întrucât Acordul de pace de la Dayton a fost necesar pentru oprirea vărsării de sânge dar, din păcate, nu a creat un stat BiH funcțional și de sine-stătător, contrar așteptărilor și speranțelor numeroaselor părți implicate în procesul de edificare a păcii;

D.  întrucât Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) a formulat propuneri concrete, amănunțite și moderate cu privire la modalitatea de reformare a constituției BiH în mod holistic;

E.  întrucât, în 2009, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, în cauza Sejdić și Finci, că unele părți din constituția actuală a BiH încalcă Convenția europeană a drepturilor omului; întrucât, în 2014, Curtea a pronunțat o hotărâre similară în cauza Zornic;

F.  întrucât așa-numitul „pachet din aprilie” 2006 de amendamente constituționale, care a fost sprijinit de reprezentanții celor mai multe dintre principalele partide din BiH și a cuprins o serie de propuneri care ar fi trebui să consolideze puterile la nivel statal și să abordeze anumite disfuncții din ramurile legislativă și executivă ale BiH nu a întrunit, cu numai două voturi lipsă, baremul necesar pentru adoptare;

G.  întrucât anexa VII la Acordul de Pace de la Dayton nu a fost încă pusă în aplicare în întregime; întrucât continuă să fie necesară identificarea unor soluții echitabile, globale și durabile pentru persoanele strămutate intern, refugiați și celelalte persoane afectate de conflicte și pentru a ameliora integrarea socio-economică a celor returnați;

H.  întrucât, potrivit Comitetului Internațional al Crucii Roșii, mai există încă aproximativ 11 000 de persoane dispărute, a căror soartă rămâne necunoscută[6];

1.  comemorează evenimentul istoric al parafării și semnării Acordului de pace de la Dayton, care a avut loc la 21 noiembrie 1995 la Dayton și la 14 decembrie la Paris și care a pus capăt unui teribil conflict armat din inima Europei, care s-a caracterizat prin campanii masive de epurare pe criterii etnice, genocid și numeroase crime de război;

2.  salută faptul că, din noiembrie 1995, nu s-au mai produs incidente securitare sau militare grave, de natură să pericliteze Acordul de pace de la Dayton și că securitatea din BiH s-a ameliorat în mod constant în cursul ultimilor 20 de ani, pentru a ajunge în prezent la un nivel bun;

3.  reamintește că Acordul de pace de la Dayton are 12 anexe, care abordează aspecte diverse, cum sunt cele militare (anexa 1A), stabilizarea regională (anexa 1B), constituția (anexa 4), drepturile omului (anexa 6) și refugiații și persoanele strămutate (anexa 7); subliniază necesitatea de a profita de aniversarea celor 20 de ani pentru a evalua nivelul de implementare al fiecărei anexe în parte;

4.  este profund îngrijorat de faptul că actuala constituție a BiH, astfel cum este statuată în anexa 4, trebuie să fie reformată urgent, pentru a-i permite statului să funcționeze în serviciul tuturor cetățenilor săi și a-i permite aderarea la UE; subliniază, de asemenea, faptul că prosperitatea economică nu este posibilă decât dacă se sprijină pe o societate și un stat integrator;

5.  reiterează angajamentul UE pentru o perspectivă europeană și progres în cadrul procesului de aderare a BiH și a tuturor țărilor din Balcanii de Vest; consideră că cooperarea regională și procesul de integrare europeană constituie cea mai bună modalitate de a promova reconcilierea și de a învinge ura și dezbinările;

6.  reamintește propriile sale declarații anterioare referitoare la modalitatea de reformare a Constituției de la Dayton și insistența cu care s-a referit la următoarele aspecte:

•  statul ar trebui să dispună de puteri legislative, bugetare, executive și judiciare suficiente pentru a funcționa ca membru al UE, a institui și a menține o piață unică funcțională, precum și pentru a promova coeziunea economică și socială;

•  numărul de niveluri administrative implicate în administrarea țării ar trebui să fie proporțional cu resursele financiare ale BiH și să se bazeze pe o distribuire eficientă, coerentă și eficace a responsabilităților,

•  salvgardarea intereselor naționale vitale în interiorul BiH trebuie să fie compatibilă cu capacitatea de acțiune a țării; este nevoie de o interpretare clară, exhaustivă și totodată strictă a conceptului de „interese naționale vitale”, astfel încât să se prevină orice recurgere motivată etnic la instrumentul de veto în scopuri exclusiv obstrucționiste;

•  necesitatea unei revizuiri aprofundate a mecanismului de veto la nivel de entitate, care ar trebui să se aplice exclusiv la chestiuni ținând de răspunderea comună a statului și a entităților;

•  având în vedere statutul lor de popoare constitutive, toate comunitățile minoritare naționale trebuie să se bucure de aceleași drepturi, iar aceasta presupune eliminarea restricțiilor bazate pe apartenența etnică, în conformitate cu dispozițiile Convenției Europene a Drepturilor Omului și avizele relevante ale Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) a Consiliului Europei;

7.  invită toate partidele politice să ia parte la acest proces în mod constructiv și deschis și să facă uz de consilierea și orientările pe care Comisia de la Veneția le poate oferi în cursul procesului; salută și sprijină eforturile organizațiilor societății civile de a influența procesul de reformă constituțională; salută deciziile Consiliului de Miniștri din septembrie 2015 referitoare la un plan de acțiune având ca obiect implementarea hotărârilor Sejdić-Finci și Zornic ale CtEDO și înființarea unei comisii care să elaboreze amendamentele constituționale;

8.  reiterează obligația de a implementa anexa 7 la Acordul de pace de la Dayton, cu scopul de a asigura returnarea sustenabilă și, de asemenea, soluții echitabile, globale și durabile pentru persoanele strămutate intern, refugiați și alte persoane afectate de conflicte; ia act cu îngrijorare de faptul că în BiH mai există încă 84 500 de persoane strămutate intern și 6 853 de refugiați; solicită punerea în aplicare efectivă a strategiei revizuite privind anexa VII la Acordul de pace de la Dayton;

9.  solicită să se pună capăt retoricii secesioniste și naționaliste separatiste care polarizează societatea și subminează esența însăși a Acordului de pace de la Dayton; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la declarația adoptată la 25 aprilie 2015 de congresul Alianței Social-Democraților Independenți (SNSD) din zona de est a orașului Sarajevo, prin care se solicită, inter alia, un referendum privind independența Republicii Srpska în 2018; este, de asemenea, preocupat de pregătirile pentru desfășurarea unui referendum la nivel de entitate privind sistemul judiciar la nivel de stat din Republica Srpska; subliniază faptul că, în temeiul Acordului de pace de la Dayton, Republica Srpska nu are dreptul la secesiune; reamintește faptul că, odată cu adoptarea angajamentului scris, toate forțele politice, inclusiv SNSD, s-au angajat să respecte „suveranitatea, integritatea teritorială și independența politică a Bosniei și Herțegovina”;

10.  îi încredințează Președintelui sarcina de a le transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, guvernelor statelor membre, guvernelor și parlamentelor din Bosnia și Herțegovina și entităților sale, precum și guvernelor și parlamentelor țărilor din Balcanii de Vest.