Procedură : 2015/2979(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-1398/2015

Texte depuse :

B8-1398/2015

Dezbateri :

Voturi :

PV 17/12/2015 - 9.10
CRE 17/12/2015 - 9.10
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2015)0471

PROPUNERE DE REZOLUȚIE
PDF 408kWORD 79k
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-1362/2015
14.12.2015
PE574.468v01-00
 
B8-1398/2015

depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate

în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură


referitoare la aniversarea a 20 de ani de la încheierea Acordului de pace de la Dayton (2015/2979(RSP))


Fabio Massimo Castaldo, Ignazio Corrao în numele Grupului EFDD

Rezoluția Parlamentului european referitoare la aniversarea a 20 de ani de la încheierea Acordului de pace de la Dayton (2015/2979(RSP))  
B8-1398/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere Acordul de pace de la Dayton, cadrul său general și cele 12 anexe ale acestuia,

–  având în vedere rezoluțiile sale din 7 iulie 2005(1), din 15 ianuarie 2009(2) și din 9 iulie 2015(3) referitoare la Srebrenica,

–  având în vedere numeroasele sale rezoluții referitoare la rapoartele intermediare privind progresele înregistrate în Bosnia și Herțegovina,

–  având în vedere Acordul de stabilizare și de asociere dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Bosnia și Herțegovina, pe de altă parte, care a fost semnat la Luxemburg, la 16 iunie 2008 și a intrat în vigoare la 1 iunie 2015,

–  având în vedere Avizul din 11 martie 2005 al Comisiei de la Veneția referitor la situația constituțională din Bosnia și Herțegovina și puterile Înaltului Reprezentant,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât textul Acordului de pace de la Dayton a fost parafat la 21 noiembrie 1995, la Dayton, în Ohio; întrucât Acordul de pace de la Dayton a fost semnat la Paris, la 14 decembrie 1995, punându-se, astfel, capăt celui mai sângeros război din Europa de la sfârșitul celui de al doilea război mondial;

B.  întrucât ONU estimează că în războiul din BiH au fost ucise aproximativ o sută de mii de persoane, multe mii rănite grav, inclusiv zeci de mii de victime ale violenței sexuale; întrucât războiul din BiH a avut ca rezultat strămutarea a peste două milioane de persoane;

C.  întrucât Acordul de pace de la Dayton a fost necesar pentru a pune capăt vărsării de sânge, dar, din păcate, nu a dus la un stat autonom și funcțional al Bosniei și Herțegovinei, așa cum s-a demonstrat în ultimii ani prin criza politică permanentă din țară, care se datorează unei incapacități de a ajunge la un compromis;

D.  întrucât Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) a formulat propuneri concrete, moderate și amănunțite cu privire la reformarea constituției BiH în mod holistic;

E.  întrucât Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a statuat în 2009, în cauza Sejdić și Finci, că unele părți din actuala constituție a BiH încalcă Convenția Europeană a Drepturilor Omului; întrucât, în 2014, Curtea a pronunțat o hotărâre similar în cauza Zornic;

F.  întrucât așa-numitul „pachet din aprilie” 2006 de amendamente constituționale, care fusese sprijinit de reprezentanții celor mai multe dintre principalele partide din BiH, cuprindea o serie de propuneri care ar fi trebuit să consolideze puterea la nivel statal și să abordeze anumite dereglări în cadrul ramurilor legislativă și executivă ale BiH nu a întrunit, lipsind doar două voturi, pragul necesar pentru adoptarea amendamentelor constituționale;

G.  întrucât anexa VII la Acordul de Pace de la Dayton nu a fost încă pusă în aplicare în întregime; întrucât este încă nevoie de soluții corecte, cuprinzătoare și durabile pentru persoanele strămutate intern, pentru refugiați și alte persoane afectate de conflicte, precum și de progrese în ceea ce privește îmbunătățirea integrării socioeconomice a persoanelor care s-au întors;

H.  întrucât, potrivit Comitetului Internațional al Crucii Roșii, există încă aproximativ 11 000 de persoane dispărute după încheierea războiului, despre a căror soartă nu se știe nimic;

1.  comemorează evenimentul istoric al parafării și semnării Acordurilor de la Dayton, care au avut loc la 21 noiembrie 1995 la Dayton și la 14 decembrie la Paris și care au pus capăt unui teribil conflict armat în inima Europei, caracterizat prin campanii masive de epurare pe criterii etnice, genocid și numeroase crime de război;

2.  exprimă condoleanțele sale familiilor numeroaselor victime și ale persoanelor dispărute în cursul războiului din BiH; solicită autorităților din BiH să își continue cooperarea cu Tribunalul Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie (TPII) și să-și intensifice eforturile pentru a reduce în mod eficace numărul de cauze interne referitoare la crime de război aflate încă pe rol, pentru a aduce în fața justiției pe autorii atrocităților și ai încălcărilor drepturilor omului;

3.  reamintește că Acordul de pace de la Dayton are 12 anexe, care abordează diferite aspecte, cum sunt cele militare (anexa 1A), stabilitatea regională (anexa 1B), constituția (anexa 4), drepturile omului (anexa 6) și refugiații și persoanele strămutate (anexa 7); subliniază necesitatea de a profita de aniversarea celor 20 de ani pentru a evalua măsura în care au fost implementate fiecare dintre aceste anexe;

4.  este profund îngrijorat de faptul că actuala Constituție a BiH, astfel cum este statuată în anexa 4, trebuie să fie reformată de urgență, pentru a-i permite statului să funcționeze într-un mod care să fie în beneficiul cetățenilor și să permită desfășurarea de negocieri de aderare la UE; subliniază necesitatea unui proces important de reexaminare a Constituției și de reforme, care este necesar pentru funcționarea eficace și eficientă a cadrului instituțional al țării;

5.  reafirmă angajamentul UE față de perspectiva europeană a Bosniei și față de procesul de aderare a Herțegovinei și a tuturor țărilor din Balcanii de Vest; consideră că cooperarea regională și procesul de integrare europeană constituie cea mai bună modalitate de a promova reconcilierea și de a depăși ura și dezbinările;

 

6.  consideră că trebuie luate în considerare următoarele obiective pe termen lung:

•  obiectivul final de a avea o Constituție legitimă din punct de vedere democratic, elaborată cu participarea tuturor forțelor politice și a societății civile, în cadrul unui proces public și transparent;

•  perspectiva pe termen lung de a se trece în mod treptat de la un stat bazat pe egalitatea între cele trei etnii constitutive la un stat bazat pe egalitatea între cetățeni;

•  o eliminare progresivă a rolului Înaltului Reprezentant odată ce condițiile necesare au fost îndeplinite și transformarea acestui rol din factor decizional în mediator;

7.  reamintește propriile sale declarații anterioare referitoare la modalitatea de reformare a Constituției de la Dayton și insistența cu care s-a referit la următoarele aspecte:

•  statul ar trebui să dispună de suficiente puteri legislative, bugetare, executive și judiciare pentru a funcționa ca membru al UE, pentru a institui și a menține o piață unică funcțională și pentru a promova coeziunea economică și socială;

•  numărul nivelurilor administrative implicate în conducerea Bosniei și Herțegovinei ar trebui să fie proporțional cu resursele financiare ale țării și să se bazeze pe o repartizare eficientă, consecventă și reală a responsabilităților;

•  protejarea intereselor naționale vitale pentru Bosnia și Herțegovina trebuie să fie compatibilă cu capacitatea țării de a acționa; este necesară o interpretare clară, exhaustivă și, în același timp, severă a conceptului de „interese naționale vitale”, cu scopul de a preveni orice întrebuințare greșită, pe motive etnice, a instrumentului de veto asociat, în scopuri pur obstrucționiste;

•  este necesară o revizuire aprofundată a mecanismului de veto al entităților, care ar trebui să se aplice numai în cazul chestiunilor ce țin de responsabilitatea comună a statului și a entităților;

•  având în vedere statutul lor de popoare constitutive, toate comunitățile minoritare naționale trebuie să se bucure de aceleași drepturi, iar aceasta presupune eliminarea restricțiilor bazate pe apartenența etnică, în conformitate cu dispozițiile Convenției Europene a Drepturilor Omului și avizele relevante ale Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) a Consiliului Europei;

8.  invită toate partidele politice să ia parte la acest proces într-un mod constructiv și deschis și să folosească consilierea și orientările pe care Comisia de la Veneția le poate oferi în timpul acestui proces; salută și sprijină eforturile organizațiilor societății civile de a influența procesul de reformă constituțională; salută deciziile din septembrie 2015 ale Consiliului de Miniștri cu privire la un plan de acțiune având ca obiect implementarea hotărârilor Sejdić-Finci și Zornic ale CEDO și înființarea unei comisii care să elaboreze amendamentele constituționale;

9.  reamintește obligația de a pune în aplicare anexa VII la Acordul de pace de la Dayton, pentru a asigura returnarea sustenabilă, soluții corecte, complete și durabile pentru persoanele strămutate intern, pentru refugiați și alte persoane afectate de conflicte; ia act cu îngrijorare de faptul că în BiH mai există încă 84 500 de persoane strămutate intern; solicită punerea în aplicare efectivă a strategiei revizuite privind anexa VII la Acordul de pace de la Dayton;

10.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor statelor membre, guvernelor și parlamentelor Bosniei și Herțegovinei și ale entităților acesteia, precum și guvernelor și parlamentelor țărilor din Balcanii de Vest.

(1)

JO C 157 E, 6.7.2006, p. 468.

(2)

JO C 46 E, 24.2.2010, p. 111.

(3)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0276.

Notă juridică