Procedură : 2015/3035(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0066/2016

Texte depuse :

B8-0066/2016

Dezbateri :

Voturi :

Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0020

PROPUNERE DE REZOLUȚIE
PDF 561kWORD 169k
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0050/2016
14.1.2016
PE575.968v01-00
 
B8-0066/2016/rev.

depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate

în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură


referitoare la prioritățile UE pentru sesiunile Consiliului ONU pentru Drepturile Omului din 2016 (2015/3035(RSP))


Elena Valenciano, Pier Antonio Panzeri, Soraya Post, Liisa Jaakonsaari, Tibor Szanyi, Doru-Claudian Frunzulică în numele Grupului S&D

Rezoluția Parlamentului European referitoare la prioritățile UE pentru sesiunile Consiliului ONU pentru Drepturile Omului din 2016 (2015/3035(RSP))  
B8-0066/2016/rev.

Parlamentul European,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului și convențiile Organizației Națiunilor Unite asupra drepturilor omului și protocoalele opționale ale acestora, inclusiv Convenția cu privire la drepturile copilului și Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei (CEDAW),

–  având în vedere Rezoluția 60/251 a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite de înființare a Consiliului pentru Drepturile Omului (CDO),

–  având în vedere Convenția europeană a drepturilor omului, Carta socială europeană și Carta drepturilor fundamentale a UE,

–  având în vedere Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația 2015-2019,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului (CDO),

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la încălcarea drepturilor omului, inclusiv rezoluțiile adoptate în cadrul procedurii de urgență referitoare la aceste aspecte,

–  având în vedere Rezoluția sa din 17 decembrie 2015 referitoare la Raportul anual 2014 privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință(1),

–  având în vedere declarațiile făcute cu ocazia Conferinței Mondiale împotriva rasismului, discriminării rasiale, xenofobiei și intoleranței asociate acestora, desfășurate la Durban, în 2001,

–  având în vedere cel mai recent raport al Raportorului special al CDO și concluziile acestuia privind formele contemporane de rasism, discriminare rasială, xenofobie și intoleranța asociată acestora,

–  având în vedere articolul 2, articolul 3 alineatul (5), precum și articolele 18, 21, 27 și 47 din Tratatul privind Uniunea Europeană,

–  având în vedere raportul anual pe 2015 prezentat de CDO Adunării Generale a ONU,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât anii 2015 și 2016 marchează aniversări importante în ceea ce privește drepturile omului, pacea și securitatea: cea de-a 70-a aniversare a înființării Organizației Națiunilor Unite, cea de-a 50-a aniversare a Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice (PIDCP) și a Pactului internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale (PIDESC), 40 de ani de la Declarația ONU privind dreptul la dezvoltare (1986) și 20 de ani de la Declarația de la Beijing și Platforma de acțiune (1995), precum și cea de-a 15-a aniversare a Rezoluției emblematice a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea (2000) și a Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (2000);

B.  întrucât toate statele au obligația de a garanta respectarea drepturilor omului indiferent de rasă, origine, sex sau culoare; întrucât își reiterează devotamentul față de indivizibilitatea drepturilor omului, fie ele civile, economice, sociale sau culturale, care sunt interconectate și interdependente; întrucât privarea de oricare dintre aceste drepturi are un impact direct și negativ asupra celorlalte; întrucât toate statele au obligația de a respecta drepturile de bază ale populațiilor lor, precum și datoria de a întreprinde acțiuni concrete pentru a facilita respectarea acestor drepturi la nivel național, dar și de a coopera pe plan internațional în vederea eliminării obstacolelor din calea exercitării drepturilor omului în toate domeniile;

C.  întrucât respectarea, promovarea și garantarea universalității drepturilor omului fac parte integrantă din acquis-ul etic și juridic al Uniunii Europene și reprezintă una din pietrele de temelie ale unității și integrității europene;

D.  întrucât acțiunea Uniunii în relațiile sale cu țările terțe are la bază articolul 21 din Tratatul de la Lisabona, care reafirmă universalitatea și indivizibilitatea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și prevede respectarea demnității umane, a principiilor egalității și solidarității, precum și a principiilor Cartei Organizației Națiunilor Unite și a dreptului internațional;

E.  întrucât respectarea drepturilor omului ar trebui integrată în toate domeniile de politică legate de pace și securitate, cooperarea pentru dezvoltare, migrație, comerț și investiții, acțiunile umanitare, schimbările climatice și combaterea terorismului, deoarece aceste aspecte nu pot fi tratate separat de respectarea drepturilor omului;

F.  întrucât sesiunile ordinare ale Consiliului ONU pentru Drepturile Omului (CDO), numirea unor raportori speciali, mecanismul de evaluare periodică universală (EPU) și procedurile speciale care abordează fie situația din anumite țări, fie aspecte tematice, contribuie la promovarea și respectarea drepturilor omului, a democrației și a statului de drept;

G.  întrucât, în mod regretabil, unii dintre membrii Consiliului pentru Drepturile Omului sunt recunoscuți ca aflându-se printre principalii autori de acte de încălcare a drepturilor omului și au o reputație proastă în ce privește cooperarea cu Procedurile speciale ale ONU și respectarea cerințelor de raportare față de organismele ONU pentru protecția drepturilor omului,

Consiliul ONU pentru Drepturile Omului

1.  salută numirea ambasadorului Choi Kyong-lim ca președinte al CDO pentru 2016;

2.  salută raportul anual prezentat de CDO Adunării Generale a ONU referitor la sesiunile 28, 29 și 30;

3.  își reiterează poziția conform căreia membrii CDO ar trebui aleși din rândul statelor care garantează respectarea drepturilor omului, a statului de drept și a democrației și îndeamnă statele membre ale ONU să promoveze aplicarea unor criterii bazate pe performanța din domeniul drepturilor omului pentru fiecare stat care urmează să fie ales drept membru al CDO; își exprimă îngrijorarea cu privire la încălcările drepturilor omului în unele state membre ale CDO alese recent, precum Arabia Saudită, și subliniază importanța de a apăra independența CDO astfel încât acesta să își poată exercita în continuare mandatul în mod eficace și imparțial; regretă profund lipsa de cooperare de care au dat dovadă unele state membre;

4.  își reafirmă sprijinul în favoarea procedurilor speciale și a statutului independent al deținătorilor de mandat precum raportorii speciali, în scopul de a le permite să își exercite funcțiile în deplină imparțialitate, și invită toate statele să coopereze în cadrul acestor proceduri;

5.  reafirmă importanța universalității evaluării periodice universale (EPU) în vederea unei depline înțelegeri a situației drepturilor omului din toate statele membre ale ONU și reiterează sprijinul pentru cel de-al doilea ciclu al evaluării, care se axează în special pe punerea în aplicare a recomandărilor acceptate pe parcursul primului ciclu; cu toate acestea, solicită din nou ca recomandărilor care nu au fost acceptate de state pe parcursul primului ciclu să fie reexaminate în fazele următoare ale procesului de evaluare periodică universală;

6.  subliniază că este necesar să se asigure participarea deplină la procesul de evaluare periodică universală a unei game largi de părți interesate, în special a societății civile, și își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că au existat limitări și restricții puternice care au împiedicat participarea societății civile la acest proces;

7.  invită UE să dea curs recomandărilor evaluării periodice universale în toate dialogurile sale politice cu țările în cauză în scopul găsirii unor modalități de punere în aplicare a recomandărilor prin intermediul unor strategii adaptate în funcție de țară și de regiune;

8.  salută Inițiativa pentru schimbare a Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului menită să îmbunătățească și să consolideze prezența la nivel mondial a birourilor ONU pentru drepturile omului prin crearea a opt centre regionale care vor monitoriza și vor promova respectarea drepturilor omului, colaborând direct cu partenerii pentru a transforma recomandările formulate în cadrul mecanismelor pentru drepturile omului în schimbări reale pe teren;

Drepturile civile și politice

9.  își exprimă îngrijorarea cu privire la revizuirea constituției întreprinsă într-o serie de țări în scopul de a modifica limita stabilită pentru mandatele prezidențiale, această inițiativă dând naștere în unele situații la acte de violență care au izbucnit într-un context electoral; reafirmă faptul că respectarea drepturilor civile și politice, în special a libertății de exprimare individuale și colective și a libertății de întrunire și de asociere, constituie indicatorul principal al unei societăți democratice, tolerante și pluraliste;

10.  reafirmă faptul că organizarea periodică de alegeri libere și autentice, bazate pe sufragiu universal și egal, constituie un drept fundamental de care ar trebui să se bucure toți cetățenii, potrivit Declarației universale a drepturilor omului [articolul 21 alineatul (3)] și Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice (articolul 25); reafirmă faptul că garantarea libertății de exprimare și a unui mediu activ, favorabil unei societăți independente și pluraliste, reprezintă condiții prealabile pentru respectarea drepturilor omului;

11.  condamnă hărțuirea și reținerea constantă a apărătorilor drepturilor omului și a personalităților din opoziție de către forțele guvernamentale dintr-o serie de țări terțe; își exprimă preocuparea cu privire la existența unor dispoziții legislative neechitabile și restrictive, în special a restricțiilor impuse finanțării externe, ceea ce duce la reducerea spațiului destinat activităților societății civile; invită toate guvernele să promoveze și să susțină libertatea mass-mediei, organizațiile societății civile și activitățile apărătorilor drepturilor omului și să le permită să își desfășoare activitatea fără teamă, represiuni sau intimidări;

12.  este de părere că tehnologiile digitale actuale oferă atât avantaje, cât și provocări în ceea ce privește protecția dreptului la viață privată și exercitarea libertății de exprimare online la nivel mondial; salută, în acest context, numirea unui raportor special al ONU pentru dreptul la viață privată în era digitală, al cărui mandat include aspecte legate de supravegherea și viața privată care afectează persoanele în mediul online sau offline;

13.  reafirmă toleranța zero a UE pentru pedeapsa cu moartea, precum și opoziția de lungă durată față de tortură, pedeapsa și tratamentul crud, inuman sau degradant, în toate cazurile și în orice circumstanță; subliniază că este important ca UE să continue să promoveze moratoriul privind pedeapsa cu moartea ca un prim pas spre abolirea acesteia și subliniază încă o dată faptul că abolirea pedepsei capitale contribuie la consolidarea demnității umane;

14.  salută progresele importante înregistrate până în prezent, prin care multe țări au suspendat pedeapsa capitală, în timp ce altele au luat măsuri legislative în vederea abolirii pedepsei cu moartea; cu toate acestea, își exprimă regretul cu privire la reinstituirea execuțiilor în anumite țări de-a lungul ultimilor ani; invită statele în care pedeapsa cu moartea a fost abolită sau face obiectul unui moratoriu de lungă durată să nu o reintroducă;

15.  invită UE și statele sale membre să pună în aplicare recomandările Raportorului special al ONU în cadrul politicii lor interne de combatere a propagării urii și incitării la ură rasială, etnică și xenofobă prin internet și prin rețelele de socializare, luând măsurile legislative care se impun și respectând în același timp pe deplin celelalte drepturi fundamentale, cum ar fi libertatea de exprimare și de opinie;

Drepturile sociale și economice

16.  regretă faptul că, la peste 20 de ani de la adoptarea Declarației de la Viena privind caracterul universal, indivizibil, interdependent și corelat al tuturor drepturilor omului, Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale (ICESCR) nu este tratat în mod similar și nu se bucură de aceeași atenție ca Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice (PIDCP); recunoaște eforturile CDO de a plasa toate drepturile omului pe picior de egalitate și de a le acorda aceeași atenție, prin desemnarea unor titulari de mandat pentru procedurile speciale în ceea ce privește drepturile economice, sociale și culturale;

17.  își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu creșterea sărăciei extreme, care pune în pericol exercitarea pe deplin a tuturor drepturilor omului; salută, în această privință, raportul Raportorului special al CDO privind sărăcia extremă și drepturile omului (A/HRC/29/31) și sprijină propunerile sale privind eliminarea sărăciei extreme, care includ: să se acorde drepturilor economice, sociale și culturale aceeași importanță și prioritate ca drepturilor civile și politice; să se recunoască dreptul la protecție socială; să se pună în aplicare politici bugetare destinate reducerii inegalităților; să se revitalizeze și să se concretizeze dreptul la egalitate; să se plaseze chestiunile legate de redistribuirea resurselor în centrul dezbaterilor privind drepturile omului; subliniază faptul că, având în vedere că majoritatea populației sărace din lume este reprezentată de femei și de gospodăriile conduse de femei, este important să se garanteze un acces egal la resurse și la locuri de muncă atât pentru femei, cât și pentru bărbați;

18.  consideră că evaziunea fiscală, corupția, administrarea defectuoasă a bunurilor publice și lipsa tragerii la răspundere contribuie la încălcarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor, deoarece deturnează fonduri de la bugetele de stat care ar trebui dedicate promovării drepturilor omului la nivelul unor servicii publice foarte necesare precum educația, serviciile medicale de bază și alte elemente de infrastructură socială; consideră că măsurile menite să asigure respectarea drepturilor omului, în special a dreptului la informare, la libertatea de exprimare și de întrunire, la un sistem judiciar independent și la participarea democratică la afacerile publice sunt esențiale pentru a combate corupția;

19.  subliniază faptul că în țările terțe, comunitățile minoritare au nevoi specifice și că ar trebui promovată egalitatea deplină a acestora în toate domeniile vieții economice, sociale, politice și culturale;

Mediul de afaceri și drepturile omului

20.  sprijină ferm implementarea integrală și efectivă a Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului în interiorul și în afara UE și recomandă insistent ca statele membre ale UE să elaboreze și să pună în aplicare planuri naționale de acțiune; reafirmă, în plus, că este important ca UE să promoveze responsabilitatea socială a întreprinderilor și ca întreprinderile europene să joace un rol principal în promovarea unor standarde la nivel internațional în ceea ce privește mediul de afaceri și drepturile omului; solicită ONU și UE să ridice împreună cu întreprinderile multinaționale și europene problema activiștilor în materie de drepturi de utilizare a terenurilor, care sunt victimele actelor de represiune (amenințări, hărțuiri, arestări arbitrare, agresiuni și asasinări) din cauza faptului că au protestat împotriva achizițiilor masive de terenuri în dauna drepturilor la terenuri și alimente ale populațiilor rurale din țări terțe; solicită ca mecanismele ONU și Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația să ia în considerare în mod sistematic activiștii în materie de drepturi de utilizare a terenurilor în proiectele lor privind drepturile omului;

21.  salută inițiativa Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului de a consolida proiectul privind răspunderea și căile de atac cu scopul de a contribui la un sistem mai echitabil și mai eficient de căi de atac la nivel național, în special în cazurile de încălcări grave ale drepturilor omului în sectorul afacerilor; invită toate guvernele să își îndeplinească obligațiile în ceea ce privește asigurarea respectării drepturilor omului și a accesului la justiție pentru victime, care se confruntă atât cu dificultăți practice, cât și juridice în accesarea căilor de atac la nivel național și internațional în legătură cu încălcările drepturilor omului legate de activitățile întreprinderilor;

22.  constată că grupul de lucru interguvernamental fără limită de membri, creat la 26 iunie 2014 prin intermediul unei rezoluții a CDO în scopul elaborării unui instrument internațional obligatoriu din punct de vedere juridic privind drepturile omului și corporațiile transnaționale și alte întreprinderi, s-a reunit pentru prima dată în iulie 2015; invită, totodată, UE să își intensifice eforturile de aliniere a politicilor sale la orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale și recomandă UE și statelor sale membre să participe activ la dezbaterea privind instituirea unui instrument internațional obligatoriu din punct de vedere juridic privind întreprinderile și drepturile omului în cadrul sistemului ONU;

Migrația

23.  își exprimă îngrijorarea cu privire la cea mai gravă criză umanitară de la cel de-al Doilea război mondial încoace, creată de numărul tot mai mare de persoane care, din cauza persecuțiilor, a conflictelor armate, a violențelor generalizate și a schimbărilor climatice, sunt obligate să-și părăsească locuințele și își riscă viețile în călătorii periculoase în căutarea protecției și a unei vieți mai bune;

24.  insistă asupra faptului că provocările pe care le prezintă criza umanitară legată de refugiați trebuie gestionate într-un mod global, într-un spirit de solidaritate în cadrul UE și în strânsă cooperare cu ONU și agențiile sale; invită toate țările să adopte o abordare a migrației din perspectiva drepturilor omului, care pune drepturile migranților în centrul politicilor și modalităților de gestionare a migrației, acordând o atenție specială situației grupurilor marginalizate și defavorizate de migranți, precum femeile și copiii; invită toate statele să combată violența legată pe gen care afectează femeile și fetele și insistă asupra importanței de a elabora politici în materie de migrație ținând cont de perspectiva de gen pentru a putea răspunde nevoilor speciale ale acestora;

25.  reamintește că toate statele au obligația de a respecta și de a proteja drepturile fundamentale ale tuturor persoanelor aflate sub jurisdicția lor, indiferent de naționalitatea sau originea lor și indiferent de statutul lor de imigrant; reamintește că orice strategie globală privind migrația este strâns legată de politicile de dezvoltare și de ajutor umanitar, în special în ceea ce privește crearea de coridoare umanitare și eliberarea de vize pe motive umanitare, precum și alte politici externe; reamintește că returnarea migranților ar trebui să fie realizată numai în conformitate deplină cu drepturile migranților, pe baza unor decizii libere și în cunoștință de cauză și numai în cazul în care protecția drepturilor lor este garantată în țara de proveniență; invită guvernele să pună capăt arestării și reținerii arbitrare a migranților;

26.  își exprimă îngrijorarea provocată de discriminarea permanentă și generalizată ale cărei victime sunt migranții, inclusiv solicitanții de azil și refugiații, precum și de încălcarea drepturilor acestora; invită UE și statele sale membre să sprijine activitatea Raportorului special al ONU pentru Drepturile Omului în cazul migranților, precum și punerea în aplicare a recomandărilor acestuia; solicită guvernelor să respecte dreptul la azil, drepturile omului și demnitatea inerentă a migranților și, în orice circumstanță, principiul nereturnării; invită statele să instituie, în cazul în care nu au făcut încă acest lucru, mecanisme și proceduri care să garanteze deplina conformitate a programelor și instituțiilor lor din domeniul migrației cu obligațiile derivate din legislația internațională privind drepturile omului;

Schimbările climatice și drepturile omului

27.  salută acordul convenit la Paris în cadrul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), care prevede acțiuni de adaptare, de combatere, de transfer și dezvoltare a tehnologiilor și de dezvoltare a capacităților; insistă asupra necesității de a integra schimbările climatice în toate domeniile de politică economică; îndeamnă toate părțile semnatare ale acestui acord să adopte măsuri urgente și ambițioase de adaptare și combatere a schimbărilor climatice, integrându-le în tot spectrul politic;

28.  reamintește că efectul negativ al schimbărilor climatice reprezintă o amenințare mondială imediată și, posibil, ireversibilă la adresa exercitării depline a drepturilor omului, iar impactul schimbărilor climatice asupra grupurilor vulnerabile este considerabil, având în vedere că situația lor este deja precară în ceea ce privește drepturile; constată cu îngrijorare că fenomenele legate de schimbările climatice, cum ar fi creșterea nivelului mărilor și schimbările meteorologice extreme care provoacă secete și inundații, vor avea ca rezultat, conform previziunilor, pierderea a și mai multor vieți omenești, strămutarea populațiilor și insuficiența de alimente și apă;

29.  invită comunitatea internațională să elimine carențele de natură juridică din termenul de „refugiat climatic”, în special să definească acest termen în dreptul internațional sau în orice acord internațional cu efecte juridice obligatorii;

Drepturile femeilor

30.  subliniază că este important să nu fie compromis „acquis-ul” Platformei de acțiune de la Beijing în ceea ce privește accesul la educație și la sănătate ca drept fundamental al omului și protejarea drepturilor sexuale și reproductive; subliniază că respectarea universală a sănătății și a drepturilor sexuale și reproductive și accesul la serviciile relevante contribuie la reducerea mortalității infantile și materne; remarcă faptul că planificarea familială, sănătatea mamelor, accesul facil la mijloace de contracepție și la avort în condiții de securitate sunt elemente importante pentru a salva viața femeilor și pentru a le ajuta să-și refacă viața în cazul în care au căzut victime violului; evidențiază necesitatea de a plasa aceste politici în centrul cooperării pentru dezvoltare cu țările terțe;

31.  subliniază importanța măsurilor de consolidare a poziției de lider a femeilor și a participării acestora la toate nivelurile procesului decizional; invită statele să asigure o reprezentare egală a femeilor în instituțiile publice și în viața publică, acordându-se o atenție specială includerii femeilor care aparțin minorităților;

32.  salută recenta rezoluție nr. 2242 a Consiliului de securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea, care consideră femeile drept axa centrală a tuturor eforturilor de soluționare a provocărilor mondiale, inclusiv accentuarea extremismului violent, schimbările climatice, migrația, dezvoltarea durabilă, pacea și securitatea; salută constatările studiului global efectuat de ONU privind transpunerea rezoluției nr. 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea, care evidențiază importanța rolului de lider al femeilor și a participării acestora la soluționarea conflictelor și consolidarea păcii și faptul că implicarea femeilor a dus la ameliorarea asistenței umanitare, consolidarea eforturilor forțelor de menținere a păcii, încheierea de negocieri pentru pace și combaterea extremismului violent; invită ONU și toate statele sale membre să întreprindă măsuri concrete pentru a garanta autonomia femeilor și includerea efectivă a acestora în procesele de prevenire și soluționare a conflictelor, precum și în negocierile de pace și în procesele de consolidare a păcii, prin creșterea gradului de reprezentare a femeilor la toate nivelurile decizionale, inclusiv în instituțiile și mecanismele de la nivel național, regional și internațional;

33.  își exprimă consternarea cu privire la faptul că, de la apariția grupărilor extremiste violente precum Daesh în Siria și Irak și Boko Haram în vestul Africii, violența împotriva femeilor a căpătat o noua dimensiune, mai înfiorătoare ca oricând, agresiunile sexuale devenind un element indispensabil al obiectivelor și ideologiei practicate de aceste grupări extremiste și o sursă de venituri pentru ele, confruntând comunitatea internațională cu o nouă problemă importantă; solicită tuturor guvernelor și instituțiilor ONU să își intensifice eforturile asumate de a combate aceste crime îngrozitoare și de a reabilita demnitatea femeilor pentru ca acestea să beneficieze de acces la justiție, la măsuri reparatorii și la sprijin;

34.  consideră că garantarea autonomiei femeilor prin eliminarea inegalităților profunde dintre femei și bărbați, care plasează femeile și fetele într-o postură vulnerabilă pe timp de conflict, reprezintă una din modalitățile de combatere a extremismului; subliniază necesitatea de a asigura continuitatea educației pentru fetele aflate în taberele de refugiați, în zonele de conflict, în zonele afectate de sărăcie extremă și de fenomene extreme de mediu, cum ar fi inundațiile și seceta;

35.  invită Comisia, Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și Vicepreședintele/Înaltul Reprezentant să promoveze în continuare emanciparea politică și economică a femeilor și a fetelor prin integrarea egalității de gen în toate politicile și programele lor externe, inclusiv prin dialoguri structurate cu țările terțe, prin intervenții publice privind aspecte legate de gen și asigurând resurse suficiente în acest scop;

Drepturile copiilor

36.  reamintește că Convenția cu privire la drepturile copilului, care a fost adoptată în 1989 și reprezintă unul dintre tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului ratificate de cel mai mare număr de state, prevede o serie de drepturi ale copilului, printre care dreptul la sănătate, la educație și la joacă, precum și dreptul la viața de familie, dreptul de a beneficia de protecție împotriva violenței și discriminării și de a-și exprima propriile opinii; solicită tuturor semnatarilor acestui tratat să își respecte obligațiile ce le revin;

37.  salută studiul planificat de ONU cu privire la situația de pe glob, care va fi lansat pentru a stabili, prin intermediul unei analize bazate pe monitorizare și evaluare, modul în care legislația și standardele internaționale existente sunt puse în aplicare pe teren și pentru a examina posibilitățile concrete de care dispun statele pentru a-și îmbunătăți politicile și strategiile; îndeamnă toate statele să sprijine realizarea acestui studiu și să participe în mod activ la desfășurarea lui;

38.  reiterează solicitarea adresată Comisiei de a propune o strategie și un plan de acțiune cuprinzătoare privind drepturile copilului pentru următorii cinci ani, pentru a acorda prioritate drepturilor copiilor în cadrul politicilor externe ale UE, sprijinind eforturile UE de promovare a drepturilor copiilor, în special contribuind la asigurarea accesului copiilor la apă, la servicii de salubritate, la asistență medicală și la educație, asigurând reabilitarea și reintegrarea copiilor înrolați în grupări armate, eliminând munca copiilor, tortura, problema vrăjitoriei legate de copii, traficul, căsătoriile copiilor și exploatarea sexuală, ajutând copiii în cazul unor conflicte armate și asigurându-le accesul la educație în zonele de conflict și în taberele de refugiați;

Drepturile persoanelor LGBTI

39.  își exprimă îngrijorarea cu privire la persistența practicilor și a legilor discriminatorii, precum și a actelor de violență raportate în diferite țări, care au fost motivate de considerații legate de orientarea sexuală și identitatea de gen a persoanelor vizate; încurajează monitorizarea îndeaproape a situației persoanelor LGBTI în țările în care legile împotriva LGBTI care au fost introduse recent amenință viața minorităților sexuale; își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu așa-numitele „legi anti-propagandă” care limitează libertatea de exprimare și de întrunire, inclusiv în țări de pe continentul european;

40.  sprijină activitatea continuă a Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului în scopul combaterii acestor legi discriminatorii, în special prin declarații, rapoarte și campania „Liberi și Egali”, precum și activitatea altor organisme ale ONU; este preocupat de restricțiile plasate asupra drepturilor fundamentale ale apărătorilor drepturilor omului din domeniul LGBTI și cere UE să mărească sprijinul acordat acestora; consideră că există o șasă mai mare să se respecte drepturile fundamentale ale persoanelor LGBTI dacă acestea au acces la instituții juridice, posibil prin parteneriat civil sau căsătorie;

Apărătorii drepturilor omului

41.  invită toate guvernele să promoveze și să susțină organizațiile societății civile și apărătorii drepturilor omului și să le permită să își desfășoare activitatea fără teamă, represiuni sau intimidări, și să coopereze cu CDO în cadrul mecanismului EPU și să asigure tragerea la răspundere a țărilor care se fac vinovate de reprimarea activiștilor pentru drepturile omului;

consideră că hărțuirea și reținerea constantă a apărătorilor drepturilor omului și a personalităților din opoziție de către o serie de membri CDO subminează credibilitatea CDO; îndeamnă UE și statele sale membre să promoveze o inițiativă la nivelul ONU care să elaboreze un răspuns coerent și global la principalele provocări cu care se confruntă la nivel mondial apărătorii drepturilor omului a căror activitate vizează drepturile femeilor, apărarea mediului, a terenurilor și a drepturilor popoarelor indigene, corupția și impunitatea, jurnaliștii și alți apărători ai drepturilor omului care se folosesc de mass-media, inclusiv de mijloacele de comunicare online și sociale, și să denunțe în mod sistematic asasinarea acestora;

Lupta împotriva impunității și Curtea Penală Internațională (CPI)

42.  își reafirmă sprijinul deplin pentru activitatea CPI în rolul său de a pune capăt impunității autorilor celor mai grave infracțiuni care preocupă comunitatea internațională și de a face dreptate victimelor crimelor de război, ale crimelor împotriva umanității și ale genocidului; rămâne vigilent în ceea ce privește orice tentativă de subminare a legitimității sau independenței curții; îndeamnă UE și statele membre ale acesteia să coopereze cu Curtea și să îi asigure un sprijin diplomatic, politic și financiar puternic, inclusiv la nivelul ONU; solicită UE, statelor membre ale acesteia și reprezentanților speciali ai UE să promoveze activ CPI, executarea hotărârilor acesteia și lupta împotriva impunității pentru crimele prevăzute în Statutul de la Roma, în special prin întărirea și extinderea relației sale cu Consiliul de Securitate și prin asigurarea ratificării rapide de către statele membre ale UE a amendamentelor de la Kampala la Statutul de la Roma, care definește infracțiunea de agresiune;

Dronele și armele autonome

43.  își reiterează apelul adresat Consiliului UE privind elaborarea unei poziții comune a UE în legătură cu utilizarea dronelor armate, care să acorde o importanță primordială respectării drepturilor omului și a dreptului umanitar internațional și care să abordeze aspecte precum cadrul juridic, proporționalitatea, responsabilitatea, protecția civililor și transparența; îndeamnă UE, încă o dată, să interzică producerea, dezvoltarea și utilizarea unor arme pe deplin autonome, cu ajutorul cărora se pot lansa atacuri fără intervenție umană; insistă că drepturile omului ar trebui să facă parte din toate dialogurile cu țările terțe privind combaterea terorismului;

Implicarea UE

44.  reamintește, de asemenea, faptul că este important ca UE să se implice în mod activ și consecvent în toate mecanismele privind drepturile omului din cadrul ONU, mai ales în a treia Comisie, Adunarea Generală a ONU și CDO; salută eforturile depuse de SEAE, de delegațiile UE de la New York și Geneva și de statele membre pentru a crește gradul de coerență al UE în cadrul ONU în ceea ce privește aspectele legate de drepturile omului printr-o consultare rapidă și substanțială, și pentru a transmite un mesaj unitar; încurajează UE să își intensifice eforturile de a-și face auzită vocea, inclusiv recurgând mai des la practica din ce în ce mai răspândită a inițiativelor transregionale, prin susținerea și depunerea de rezoluții; reiterează apelul său pentru o mai mare vizibilitate a acțiunilor UE în toate forumurile multilaterale;

45.  solicită Reprezentantului Special al UE pentru drepturile omului să crească în continuare eficacitatea, coerența și vizibilitatea politicii UE în domeniul drepturilor omului în cadrul CDO și să dezvolte o cooperare mai strânsă cu Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului și cu procedurile speciale;

46.  subliniază cu insistență rolul Grupului de lucru pentru drepturile omului din cadrul Consiliului Uniunii Europene (COHOM) în optimizarea procesului de pregătire și coordonare a pozițiilor UE din cadrul sesiunilor CDO și în găsirea unui răspuns la problema coerenței între politica externă și cea internă din domeniul drepturilor omului; reamintește importanța menținerii practicii instituționalizate de a trimite delegații parlamentare la CDO și Adunarea Generală a ONU;

Integrarea aspectelor privind drepturile omului de către UE

47.  solicită UE să promoveze universalitatea și indivizibilitatea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor civile, politice, economice, sociale și culturale, în conformitate cu articolul 21 din Tratatul de la Lisabona și cu Dispozițiile generale privind acțiunea externă a Uniunii;

48.  își reiterează solicitarea adresată UE de a adopta o abordare bazată pe drepturi și de a integra obiectivul referitor la respectarea drepturilor omului în politicile privind comerțul, investițiile, serviciile publice și cooperarea pentru dezvoltare, precum și în politica sa de securitate și apărare comună; subliniază, de asemenea, că politica UE privind drepturile omului ar trebui să fie elaborată astfel încât să asigure coerența dintre politicile interne și cele externe ale UE, în conformitate cu obligațiile prevăzute de Tratatul privind UE;

49.  subliniază că aspectele legate de egalitatea de gen trebuie să constituie o parte sistematică și integrantă a tuturor dialogurilor privind drepturile omului dintre UE și țările terțe; invită SEAE să stabilească dialoguri cu țările terțe vizând aspectele de gen, în plus față de dialogurile privind drepturile omului;

Țările care fac obiectul evaluării periodice universale (EPU)

Burundi

50.  rămâne în continuare profund îngrijorat de impactul umanitar al crizei asupra populației civile din țară și din regiune în ansamblul ei; solicită UE să continue să coopereze îndeaproape cu Comunitatea Africii de Est și Uniunea Africană pentru a găsi o soluție consensuală între guvern și opoziție în vederea stabilirii unui sistem politic participativ și democratic;

Georgia

51.  salută aderarea Georgiei la Consiliul pentru Drepturile Omului (CDO) și recenta EPU referitoare la situația din Georgia; ia act de reformele legislative eficace care au permis realizarea unor progrese și îmbunătățiri în ceea ce privește sectorul justiției și al aplicării legii, instituirea Parchetului, lupta împotriva relelor tratamente, protecția drepturilor copiilor și, de asemenea, protecția vieții private și a datelor cu caracter personal, precum și a persoanelor strămutate în interiorul țării (PSI);

52.  constată, cu toate acestea, că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a remedia anumite probleme legate de relele tratamente, în special în contextul arestării preventive și al reabilitării victimelor; își exprimă în continuare îngrijorarea în legătură cu respectarea libertății de exprimare și cu situația mass-mediei, remarcând faptul că observatorilor nu li se permite accesul în regiunile ocupate din Abhazia și Tskhinvali/Oseția de Sud, unde încălcările drepturilor omului rămân larg răspândite; și solicită guvernului georgian să ia măsuri adecvate cu scopul de a asigura că se va trece la acțiune în urma recomandărilor formulate în cadrul procesului EPU;

Israel/Palestina

53.  regretă profund faptul că Israel a refuzat Raportorului special al ONU privind situația drepturilor omului în teritoriile palestiniene, Makarim Wibisono, accesul în teritoriile respective și faptul că acesta a fost nevoit să demisioneze din cauză că nu a putut să își îndeplinească misiunea acționând total independent;

Liban

54.  felicită Libanul pentru frontierele deschise și politica de primire pe care o aplică de mai mulți ani în privința refugiaților din Palestina, Irak și Siria și invită Uniunea Europeană să aloce mai multe resurse și să coopereze îndeaproape cu autoritățile libaneze pentru a ajuta această țară să mențină în continuare măsurile de protecție a drepturilor refugiaților și ale solicitanților de azil; în acest context, își exprimă îngrijorarea, în legătură cu numărul ridicat de presupuse cazuri de căsătorii ale copiilor și/sau căsătorii forțate în rândul refugiaților sirieni; încurajează guvernul libanez să examineze posibilitatea realizării unei reforme a legislației care reglementează intrarea în Liban, ieșirea din această țară și șederea pe teritoriul său, având în vedere faptul că această legislație nu face distincția între refugiați și solicitanți de azil, pe de o parte, și migranți, pe de altă parte;

55.  sprijină recomandările Comitetului ONU pentru eliminarea discriminării împotriva femeilor (CEDAW), care a solicitat să se adopte măsuri menite să sensibilizeze femeile migrante care desfășoară activități casnice cu privire la faptul că Convenția CEDAW, la care Libanul este parte, prevede obligația respectării drepturilor omului în ceea ce le privește; subliniază, în special, necesitatea de a elimina sistemul „Kafalaˮ și de a asigura accesul efectiv la justiție pentru femeile migrante care desfășoară activități casnice, inclusiv prin garantarea siguranței și a dreptului lor de ședere pe durata procedurilor juridice și administrative legate de statutul lor;

Mauritania

56.  subliniază că, deși guvernul Mauritaniei a realizat progrese în ceea ce privește adoptarea de măsuri legislative menite să combată toate formele de sclavie și practicile similare sclaviei, absența demersurilor care să garanteze punerea în aplicare eficace contribuie la menținerea unor astfel de practici; invită autoritățile să adopte un act legislativ pentru a combate fenomenul sclaviei, să inițieze, la nivel național, un proces de colectare sistematică și regulată de date defalcate privind toate formele de sclavie și să efectueze un studiu aprofundat, pornind de la date verificabile, cu privire istoricul și natura sclaviei, pentru a putea eradica această practică;

57.  îndeamnă autoritățile din Mauritania să permită libertatea de exprimare și de întrunire, în conformitate cu convențiile internaționale și cu propria legislație internă a țării; solicită, de asemenea, ca Biram Dah Abeid, Bilal Ramdane și Djiby Sow să fie eliberați, pentru a-și putea continua campania pașnică împotriva menținerii unor forme de sclavie, fără a fi expuși riscului hărțuirii sau intimidării;

Myanmar

58.  salută faptul că, la 8 noiembrie 2015, au fost organizate alegeri cu participarea mai multor concurenți, ceea ce a constituit o etapă importantă în tranziția democratică a țării; este însă preocupat în continuare de cadrul constituțional în care s-au desfășurat alegerile, conform căruia 25% din locurile din parlament sunt rezervate armatei; recunoaște progresele realizate până în prezent în ceea ce privește drepturile omului, dar constată, totodată, că există o serie de domenii care suscită în continuare o preocupare majoră, inclusiv drepturile minorităților și libertatea de exprimare, de asociere și de întrunire pașnică;

59.  condamnă discriminarea minorității Rohingya, care este agravată de faptul că această comunitate nu are un statut juridic, precum și de răspândirea pe scară tot mai largă a discursurilor de incitare la ură împotriva minorităților non-budiste; solicită să se realizeze anchete aprofundate, transparente și independente în toate cazurile în care au fost consemnate încălcări ale drepturilor omului comise împotriva minorității Rohingya și consideră că cele patru legi adoptate de parlament în 2015, care vizează „protejarea rasei și a religiei”, conțin aspecte discriminatorii pe criterii de gen; regretă faptul că Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului nu a primit încă autorizația de a înființa un birou în această țară; subliniază că este necesar să se realizeze o evaluare completă a impactului asupra dezvoltării durabile și a drepturilor omului, înainte ca negocierile privind acordul de investiții UE-Myanmar să fie finalizate;

Nepal

60.  salută intrarea în vigoare, la 20 septembrie 2015, a noii constituții a Nepalului, care ar trebui să pună bazele viitoarei stabilități politice și dezvoltări economice a țării; își exprimă speranța că preocupările care persistă în ceea ce privește reprezentarea politică a minorităților, inclusiv a daliților, precum și în ceea ce privește legile referitoare la cetățenie vor fi abordate în viitorul apropiat;

61.  regretă lipsa generală a tragerii la răspundere pentru încălcările drepturilor omului comise de ambele părți în timpul războiului civil, în pofida adoptării, în mai 2014, a Legii privind adevărul, reconcilierea și disparițiile; îndeamnă guvernul Nepalului să adere la Convenția internațională privind protecția tuturor persoanelor împotriva dispariției forțate; condamnă limitarea libertăților fundamentale ale refugiaților tibetani; îndeamnă India să ridice embargoul neoficial impus asupra economiei Nepalului, care, alături de cutremurul devastator din aprilie 2015, a declanșat o criză umanitară și a dus la creșterea numărului de cetățeni nepalezi afectați de spirala sărăciei cu aproape un milion;

Oman

62.  felicită Omanul pentru instituirea de către guvern a Comisiei naționale pentru drepturile omului, precum și pentru lansarea invitației care a făcut posibilă vizita fără precedent a Raportorului special al ONU pentru dreptul la întrunire pașnică, în septembrie 2014; își exprimă speranța că aceste etape constructive vor duce la o implicare mai puternică a Omanului în cooperarea cu reprezentanții ONU pentru drepturile omului și cu organizațiile independente active în domeniul drepturilor omului;

Ruanda

63.  își exprimă îngrijorarea cu privire la situația drepturilor omului în Rwanda, inclusiv cu privire la limitarea libertății de exprimare și de asociere, la restrângerea spațiului democratic pentru partidele politice de opoziție și pentru activitățile independente ale societății civile, precum și cu privire la absența unui mediu favorabil care să permită funcționarea independentă a sistemului judiciar; solicită guvernului ruandez să creeze un spațiu democratic în care toate segmentele societății să își poată desfășura activitatea în mod liber;

64.  își exprimă îngrijorarea în legătură cu propunerea de modificare a constituției, al cărei scop este să îi permită președintelui în exercițiu să candideze pentru al treilea mandat; invită guvernul ruandez să respecte Carta africană privind democrația, alegerile și guvernanța, prin care, potrivit articolului 5, statele semnatare sunt obligate să întreprindă toate măsurile necesare pentru a asigura regimul constituțional, în special transferul puterii în conformitate cu constituția, iar la articolul 23 se prevede că orice modificare a constituției reprezintă o încălcare a principiului privind schimbarea democratică a guvernului;

Arabia Saudită

65.  este profund îngrijorat de rata alarmantă cu care hotărârile curții au dispus condamnarea la moarte în 2015 în Arabia Saudită; este consternat de execuțiile în masă care au avut loc în ultimele săptămâni;

66.  solicită UE să monitorizeze îndeaproape, împreună cu autoritățile saudite, starea de sănătate a lui Raif Badawi, bloggerul saudit și laureatul Premiului Saharov 2015, care s-ar afla în greva foamei;

Sudanul de Sud

67.  salută Acordul de pace semnat de părțile în conflict la 28 august 2015 pentru a pune capăt războiului civil, care prevede măsuri tranzitorii de împărțire a puterii, acorduri privind securitatea și stabilirea unei instanțe mixte pentru a judeca crimele comise de la începutul conflictului; reamintește că conflictul s-a soldat cu mii de morți și a dus la sute de mii de persoane strămutate și refugiați;

68.  solicită tuturor părților să nu mai comită încălcări ale drepturilor omului și încălcări ale dreptului umanitar internațional, inclusiv cele care sunt considerate crime internaționale, precum execuțiile extrajudiciare, violența comisă pe motive etnice, violențele sexuale produse în contextul conflictului, inclusiv violul, precum și violența bazată pe gen, recrutarea și utilizarea copiilor, disparițiile forțate și arestările și detențiile arbitrare;

Siria

69.  subliniază importanța activității Comisiei internaționale independente de anchetă a ONU în ceea ce privește Siria; remarcă cu o profundă îngrijorare principalele concluzii ale comisiei de anchetă conform cărora principalele cauze ale victimelor civile, ale strămutării și distrugerii arbitrare rămân ofensivele care vizează în mod deliberat civilii, atacurile generalizate și disproporționate, atacurile asupra bunurilor civile și a patrimoniului cultural protejat și impunerea punitivă a asediilor și blocadelor; subliniază necesitatea de a acorda atenție și sprijin în special femeilor victime ale violenței și organizațiilor pentru femei și participării lor la acțiunile de acordare a ajutorului umanitar și de rezolvare a conflictelor;

70.  solicită UE și statelor membre să asigure finanțarea corespunzătoare a comisiei de anchetă astfel încât aceasta să poată să își îndeplinească mandatul, care constă în determinarea faptelor și circumstanțelor tuturor încălcărilor grave ale drepturilor omului comise și, dacă este posibil, în identificarea persoanelor responsabile în vederea tragerii la răspundere a autorilor încălcărilor, inclusiv a încălcărilor care pot constitui crime împotriva umanității;

71.  subliniază obligația tuturor părților de a proteja civilii, de a respecta drepturile lor fundamentale și de a răspunde nevoilor lor de bază, în conformitate cu dreptul internațional în domeniul ajutorului umanitar și al drepturilor omului; își reiterează convingerea că numai printr-un acord politic global s-ar putea găsi o soluție viabilă la criza siriană și solicită tuturor părților să colaboreze pentru a realiza o tranziție politică adevărată, care să răspundă aspirațiilor legitime ale poporului sirian și care să le permită în mod independent și democratic să-și determine propriul viitor;

Venezuela

72.  salută organizarea în Venezuela a unor alegeri libere și corecte la 6 decembrie 2015; regretă faptul că acceptarea inițială a rezultatelor de către guvern și forțele de opoziție a dus la o nouă criză politică; reamintește importanța de a asigura respectarea constituției și a drepturilor omului și de a evita orice încercare de a vicia voința poporului venezuelan, astfel cum a fost exprimată în cadrul alegerilor;

73.  reamintește că noul guvern va trebui să abordeze o gamă largă de probleme legate de drepturile omului, care variază de la impunitate și tragerea la răspundere pentru execuțiile extrajudiciare, inclusiv cele executate de forțele de securitate, până la arestări arbitrare și detenție, dreptul deținuților politici la un proces echitabil, independența sistemului judiciar, libertatea de întrunire și de asociere și libertate a mass-mediei;

Yemen

74.  își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu conflictul dramatic și violent și criza umanitară fără precedent care afectează această țară, în care populația civilă yemenită este principala victimă a escaladării militare actuale și a grupurilor extremiste și teroriste care profită de situație;

75.  regretă seria de atacuri asupra personalului și a instalațiilor medicale și îndeamnă părțile la conflict să respecte principiile de bază ale dreptului umanitar internațional;

76.  este convins de faptul că numai un consens politic larg în cadrul negocierilor mediate de ONU poate duce la găsirea unei soluții durabile, poate reinstaura pacea și menține unitatea și integritatea teritorială a Yemenului, și își reafirmă sprijinul față de toți actorii regionali, care ar trebui să acționeze în mod responsabil și constructiv în vederea găsirii unei soluții;

o

o  o

77.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Reprezentantului special al UE pentru drepturile omului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului de Securitate al ONU, Secretarului General al ONU, Președintelui celei de-a 69-a Adunări Generale a ONU, Președintelui Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU, Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului și Secretarului General al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

(1)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0470.

Notă juridică