PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la situația specială a insulelor

27.1.2016 - (2015/3014(RSP))

depusă pe baza întrebării cu solicitare de răspuns oral B8-0106/2016
în conformitate cu articolul 128 alineatul (5) din Regulamentul de procedură

Iskra Mihaylova în numele Comisiei pentru dezvoltare regională

B8-0165/2016

Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația specială a insulelor

(2015/3014(RSP))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 174 și 175 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Regulamentul nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regională și dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006,

–  având în vedere Regulamentul nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului,

–  având în vedere Regulamentul nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului,

–  având în vedere cel de-al șaselea Raport al Comisiei privind coeziunea economică, socială și teritorială,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European privind „Problemele specifice cu care se confruntă insulele” (1229/2011),

–  având în vedere întrebarea adresată Comisiei privind insularitatea (O-000013/2016 – B8-0106/2016),

–  având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât regiunile insulare, clasificate ca regiuni NUTS-2 și NUTS-3, au caracteristici specifice comune și permanente care le deosebesc în mod clar de zonele continentale;

B.  întrucât articolul 174 din TFUE recunoaște handicapurile naturale și geografice permanente specifice situației insulelor;

C.  întrucât reducerea disparităților economice, sociale și de mediu dintre regiuni și dezvoltarea policentrică și armonioasă constituie principalele obiective ale politicii de coeziune, în strânsă legătură cu atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020;

D.  întrucât criza economică a avut un impact dramatic asupra bugetelor naționale și regionale din multe state membre prin faptul că a limitat disponibilitatea de finanțare în numeroase sectoare, ceea ce a dus la o scădere cu 20% a investițiilor publice; întrucât, după cum s-a arătat în cel de-al șaselea Raport privind coeziunea economică, socială și teritorială, impactul crizei a afectat grav posibilitățile de dezvoltare din multe regiuni dezavantajate, inclusiv al insulelor; întrucât criza economică a inversat tendința pe termen lung de convergență a PIB-ului și a ratei șomajului în UE, ceea ce a dus la creșterea sărăciei și a excluderii sociale și a împiedicat realizarea obiectivului pe termen lung al Uniunii de coeziune economică și teritorială;

E.  întrucât insulele UE sunt și regiuni periferice situate la frontierele externe ale UE și sunt deosebit de vulnerabile la provocările cu care se confruntă în prezent Europa, cum ar fi mondializarea, tendințele demografice, schimbările climatice, aprovizionarea cu energie și, îndeosebi în zonele sudice, expunerea la fluxurile crescânde de migrație;

F.  întrucât insulele europene contribuie la diversitatea Uniunii atât în privința condițiilor de mediu (habitate specifice și specii endemice) cât și a condițiilor culturale (limbi, patrimoniu arhitectonic, situri, peisaje, caracteristici agricole și neagricole și identități geografice);

G.  întrucât insulele europene pot contribui la consolidarea dezvoltării sustenabile în Uniune, având în vedere potențialul lor ridicat de producere a energiei din surse regenerabile, datorită expunerii specifice la curenți eolieni, maree și lumina solară;

H.  întrucât accesibilitatea regiunilor și legăturile dintre insule sunt factori esențiali în transformarea zonelor insulare în zone mai atractive; întrucât este necesar să se reducă cheltuielile de transport maritim și aerian pentru persoane și mărfuri, în conformitate cu principiul continuității teritoriale, depunând de asemenea eforturi pentru reducerea emisiilor și a poluării rezultate din transportul maritim și aerian;

I.  întrucât agricultura, creșterea animalelor și pescuitul constituie un element important al economiilor insulare locale, care reprezintă o sursă de aprovizionare pentru o parte semnificativă a sectorului agro-industrial și întrucât aceste sectoare suferă din cauza lipsei de accesibilitate, în special pentru IMM-uri, a unui nivel scăzut de diferențiere a produselor, precum și din cauza condițiilor climatice;

J.  întrucât turismul intensiv concentrat doar în anumite perioade ale anului și care nu a fost planificat în mod adecvat în afara sezonului poate genera riscuri pentru dezvoltarea sustenabilă din punct de vedere al mediului a regiunilor insulare;

1.  încurajează Comisia să ofere o definiție clară a tipului de handicapuri permanente geografice, fizice și demografice cu care se pot confrunta regiunile insulare, cu trimitere la articolul 174 din TFUE;

2.  întreabă Comisia cum intenționează să pună în aplicare formularea articolului 174 din TFUE în ceea ce privește handicapurile permanente ale regiunilor insulare care constituie obstacole în calea dezvoltării lor fizice și le împiedică să ajungă la o coeziune economică, socială și teritorială;

3.  recunoaște, în conformitate cu definiția dată de Eurostat, diferența dintre insule în general și insulele cu o capitală națională, precum și importanța acordării de sprijin în vederea abordării tendinței semnificative de depopulare în regiunile insulare; reamintește că anumite handicapuri sunt mai dificil de gestionat în cazul insulelor, în raport cu statele insulare, inclusiv în ceea ce privește dimensiunea lor redusă și marea lor depărtare față de zonele de coastă continentale europene;

4.  solicită Comisiei să lanseze un studiu aprofundat/o analiză aprofundată privind costurile suplimentare suportate ca urmare a faptului de a fi insule în ceea ce privește sistemul de transport de persoane și de mărfuri, aprovizionarea cu energie și accesul la piețe, în special pentru IMM-uri;

5.  invită Comisia, pe baza articolului 174 din TFUE, care recunoaște situația specială a insulelor, să înființeze un grup omogen alcătuit din toate teritoriile insulare; invită, de asemenea, Comisia să țină seama, în afara PIB-ului, și de alți indicatori statistici care pot reflecta vulnerabilitatea economică și socială generată de handicapuri naturale permanente;

6.  reamintește, în special, necesitatea unei mai bune conectivități prin rute maritime, printr-un acces mai bun la porturi și prin servicii mai bune de transport aerian; consideră că ar trebui pus un accent special pe nodurile de transport, pe transportul intermodal și pe mobilitatea sustenabilă; subliniază, de asemenea, necesitatea de a sprijini dezvoltarea teritorială echilibrată a regiunilor insulare prin promovarea inovării și a competitivității în aceste regiuni, care sunt îndepărtate de principalele centre administrative și economice și nu beneficiază de un acces ușor la transport, precum și prin consolidarea producției locale pentru piețele locale;

7.  subliniază faptul că capacitatea digitală reprezintă un mijloc esențial de a contracara dezavantajele în ceea ce privește conectivitatea regiunilor insulare; subliniază că sunt necesare investiții în infrastructură pentru a asigura accesul în bandă largă în insule și participarea deplină a acestora pe piața unică digitală;

8.  reamintește că multe insule din Marea Mediterană s-au confruntat cu sosirea unui număr imens de migranți și trebuie să facă față acestei situații; subliniază necesitatea unei abordări holistice la nivelul UE, care ar trebui să includă sprijin din partea UE și un efort comun din partea tuturor statelor membre;

9.  subliniază importanța educației la toate nivelurile, acolo unde este necesar și prin utilizarea mai intensă a sistemelor de învățământ la distanță; reamintește că insulele se confruntă, de asemenea, cu impactul grav al schimbărilor climatice, cu consecințe deosebit de grave, inclusiv cu un număr crescând de dezastre naturale;

10.  subliniază că, deși insulele se confruntă cu constrângeri, ele beneficiază, totodată, de un potențial teritorial, care ar trebui să fie utilizat ca o oportunitate de dezvoltare, creștere economică și creare de locuri de muncă; menționează, în acest context, dezvoltarea turismului sustenabil, pe lângă turismul sezonier, punând accentul pe promovarea patrimoniului cultural și pe activități economice artizanale specifice; subliniază, de asemenea, potențialul imens al energiei oceanice, eoliene și solare, precum și potențialul insulelor de a deveni importante surse de energie alternativă, de a fi cât mai autonome în ceea ce privește energia și, mai presus de toate, de a garanta aprovizionarea cu energie mai ieftină pentru locuitorii acestora;

11.  subliniază, în acest sens, importanța utilizării tuturor sinergiilor posibile între fondurile structurale și de investiții europene și alte instrumente ale Uniunii cu scopul de a contracara handicapurile cu care se confruntă insulele și a îmbunătăți situația lor privind creșterea economică, crearea de locuri de muncă și dezvoltarea sustenabilă;

12.  invită Comisia să instituie un „cadru strategic al UE pentru insule” cu scopul de a reuni instrumente care pot avea un impact teritorial major;

13.  invită statele membre și autoritățile regionale și locale să joace un rol important în cadrul strategiilor de dezvoltare a insulelor pe baza unei abordări verticale în care să fie implicate toate nivelurile administrației, în conformitate cu principiul subsidiarității, cu scopul de a asigura dezvoltarea sustenabilă a insulelor din UE;

14.  sugerează Comisiei să creeze un „birou pentru insule” legat de Direcția Generală Politică Regională și Urbană (DG REGIO) și alcătuit dintr-un grup restrâns de funcționari pentru a coordona și a analiza chestiunile referitoare la regiunile insulare;

15.  invită Comisia să prezinte o comunicare care să cuprindă o „Agendă pentru insulele din UE” și, ulterior, o carte albă pentru a monitoriza dezvoltarea insulelor, pe baza bunelor practici și cu participarea autorităților locale, regionale și naționale și a altor actori relevanți, inclusiv a partenerilor economici și sociali și a reprezentanților societății civile;

16.  invită Comisia să propună un An european al insulelor și munților;

17.  invită Comisia să țină seama de situația specifică a insulelor atunci când va pregăti propunerea pentru următorul cadru financiar multianual;

18.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Comitetului Regiunilor și statelor membre.