Procedură : 2016/2637(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-1136/2016

Texte depuse :

B8-1136/2016

Dezbateri :

PV 25/10/2016 - 19
CRE 25/10/2016 - 19

Voturi :

Texte adoptate :


PROPUNERE DE REZOLUȚIE
PDF 420kWORD 54k
19.10.2016
PE589.736v01-00
 
B8-1136/2016

depusă pe baza întrebărilor cu solicitare de răspuns oral B8-1801/2016 și B8-1802/2016

depusă în conformitate cu articolul 128 alineatul (5) din Regulamentul de procedură


referitoare la acizii grași trans (2016/2637(RSP))


Mireille D’Ornano, Sylvie Goddyn, Jean-François Jalkh în numele Grupului ENF

Rezoluția Parlamentului European referitoare la acizii grași trans (2016/2637(RSP))  
B8-1136/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, în special articolul 30 alineatul (7)(1),

–  având în vedere raportul Comisiei din 3 decembrie 2015 către Parlamentul European și Consiliu privind prezența acizilor grași trans în produsele alimentare și în regimul alimentar de zi cu zi al populației Uniunii (COM(2015)0619),

–  având în vedere raportul Centrului Comun de Cercetare intitulat „Acizii grași de tip trans în Europa: care este situația actuală? O sinteză a dovezilor: 2003-2013”,

–  având în vedere publicațiile OMS intitulate „Eficiența politicilor de reducere a consumului alimentar de acizi grași trans: o trecere în revistă sistematică a dovezilor(2), „Eliminarea acizilor grași trans în Europa - O notă de informare”(3) și „Efectul consumului de acizi grași trans asupra lipidelor din sânge și a lipoproteinelor: reexaminare sistematică și analiză meta-regresie”(4),

–  având în vedere întrebările adresate Consiliului și Comisiei privitoare la acizii grași trans (O-000105/2016 – B8-1801/2016 și O-000106/2016 – B8-1802/2016),

–  având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât acizii grași trans (AGT) sunt un anumit tip de grăsime nesaturată;

B.  întrucât, cu toate că AGT care se găsesc în mod natural în produsele alimentare obținute de la rumegătoare, cum ar fi produsele lactate și carnea, în anumite plante și produse de origine vegetală (praz, mazăre, salată și ulei de rapiță), aceștia se găsesc în principal în uleiurile vegetale parțial hidrogenate produse industrial (uleiuri vegetale care sunt modificate cu adaos de atomi de hidrogen și sunt utilizate în prăjire, coacere și în produsele alimentare prelucrate cu scopul de a prelungi termenul de valabilitate);

C.  întrucât gastronomia franceză, care folosește grăsimi animale, inclusiv AGT, este recunoscută de către UNESCO ca patrimoniu cultural intangibil și este bine cunoscută pentru așa-numitul paradox francez;

D.  întrucât, în consecință, consumul de AGT este legat în principal de consumul de uleiurile parțial hidrogenate produse industrial utilizate de industrie într-o gamă largă de băuturi și produse alimentare (atât produsele alimentare preambalate și produsele alimentare care nu sunt preambalate, cum ar fi produsele alimentare vândute în vrac și alimentele servite la servicii de restaurant și catering);

E.  întrucât consumul uman de AGT care apar în mod natural de la rumegătoare este, în general, scăzut și întrucât OMS precizează că AGT care apar în mod natural nu sunt susceptibili să constituie un risc pentru sănătate în alimentația reală actuală, având în vedere consumul relativ scăzut;

F.   întrucât AGT se găsesc în mod natural în laptele matern;

G.  întrucât prezenta rezoluție se referă doar la acizii grași produși industrial;

H.  întrucât numeroase restaurante și centre de fast-food folosesc AGT în produsele alimentare prăjite, deoarece sunt ieftini și pot fi utilizați de mai multe ori în friteuzele comerciale;

I.  întrucât alți AGT sunt adăugați sau generați în timpul pregătirii unor produse alimentare (cum ar fi biscuiții, prăjiturile, gustările sărate și produsele alimentare prăjite);

J.  întrucât consumul frecvent de uleiuri de origine vegetală parțial hidrogenate produse pe cale industrială a fost asociat cu creșterea riscului de boli cardiovasculare (mai mult decât orice alte factor pe termen lung), infertilitate, endometrioză, calculi biliari, boala Alzheimer, diabet, obezitate și anumite tipuri de cancer;

K.  întrucât riscurile de sănătate asociate consumului de AGT sunt bine documentate, deoarece industria zahărului din America de Nord a finanțat programe de cercetare privind lipidele cu scopul de a asocia preocupările legate de sănătatea cardiovasculară cu consumul de grăsimi;

L.  întrucât statele membre ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a combate cauzele obezității;

M.  întrucât consumul ridicat de AGT crește riscul dezvoltării de boli coronariene (mai mult decât orice alt nutriment per calorie) - o boală care este modest estimată la aproximativ 660 000 de decese pe an în UE, circa 14 % din rata totală a mortalității;

N.  întrucât OMS recomandă, mai specific, ca consumul de AGT să fie mai mic de 1 % din aportul zilnic de energie(5);

O.  întrucât Agenția pentru Alimentație și Medicamente din Statele Unite (FDA) a concluzionat, în iunie 2015, că uleiurile parțial hidrogenate nu sunt „considerate în general inofensive” pentru utilizarea în alimentația umană;

P.  întrucât, în pofida disponibilității limitate a datelor la nivelul întregii UE, un studiu recent, care compilează date primite de la nouă state membre ale UE, arată că media zilnică a consumului de AGT se situează sub 1 % din aportul zilnic de energie, însă există un consum mai mare pentru anumite subpopulații din unele dintre statele membre respective(6);

Q.  întrucât analiza celor mai recente date puse la dispoziția publicului confirmă că, în ciuda anumitor informații cu privire la reducerea AGT din produsele alimentare, există încă o serie de produse alimentare care conțin niveluri ridicate de AGT, și anume peste 2 g AGT la 100 g de grăsime (de exemplu, biscuiți sau popcorn cu aproximativ 40-50 g TFA la 100 g de grăsime, precum și produsele alimentare care nu sunt preambalate, cum ar fi produsele de brutărie), în anumite piețe alimentare din UE;

R.  întrucât anumite studii internaționale arată că politicile care vizează limitarea conținutului de AGT al alimentelor implică o reducere a nivelului de AGT fără creșterea conținutului total de grăsimi; întrucât aceste politici sunt fezabile, realizabile și ar putea avea un efect pozitiv asupra sănătății publice;

S.  întrucât faptul că, din nefericire, doar unul din trei consumatori în UE are cunoștințe despre AGT arată că măsurile de etichetare nu au reușit să fie eficace și că trebuie luate măsuri pentru a crește gradul de sensibilizare prin intermediul sistemului educațional și campaniilor media;

T.  întrucât legislația UE nu reglementează conținutul de AGT în produsele alimentare și nici nu impune etichetarea lui;

U.  întrucât Austria, Danemarca, Letonia și Ungaria au o legislație în vigoare care limitează conținutul de AGT din produsele alimentare, în timp ce majoritatea celorlalte state membre au ales măsuri voluntare, cum ar fi autoreglementarea, recomandări privind aportul alimentar sau criterii de compoziție pentru anumite produse tradiționale;

V.  întrucât înțelegerea diferențelor dintre tipurile de grăsimi necesită competențe tehnice care nu sunt ușor de dobândit de către consumatori;
întrucât, în acest caz, etichetarea nu este suficientă pentru a proteja sănătatea umană;

W.  întrucât studii recente au demonstrat că persoanele cu un statut socioeconomic mai ridicat au o alimentație mai sănătoasă decât persoanele cu un statut socioeconomic mai redus și că acest decalaj are tendința să crească în același timp cu inegalitățile sociale; întrucât politicile de austeritate impuse în statele membre aflate sub presiune din partea Comisiei au determinat creșterea sărăciei, făcând și mai dificil accesul la alimente sănătoase locale;

X.  întrucât, în special, AGT au tendința de a fi utilizați în produse alimentare mai ieftine și, având în vedere faptul că persoanele cu venituri mai reduse sunt mai expuse la produse alimentare mai ieftine cu un conținut ridicat de AGT, mărind riscul de creștere a inegalităților în materie de sănătate;

Y.  întrucât ar trebui să se adopte decizii adecvate la nivelul statelor membre în vederea reducerii consumului de AGT industriali;

Z.  întrucât organizațiile de sănătate, grupurile de consumatori, asociațiile de profesioniști din domeniul sănătății și întreprinderile alimentare au solicitat(7) să se limiteze cantitatea de AGT din alimente până la un nivel similar celui stabilit de autoritățile daneze (mai exact 2 g de AGT la 100 g de grăsimi);

AA.  întrucât criza din sectorul laptelui nu ar trebui să fie accentuată de o propunere legislativă privind AGT;

1.  reamintește că problema acestor AGT produși industrial constituie un motiv real de îngrijorare pentru Parlament și își reiterează îngrijorarea cu privire la riscurile pe care sărăcia, și una din consecințele sale — expunerea excesivă la AGT –, le prezintă pentru sănătatea umană;

2.  subliniază faptul că SUA au anunțat deja că producătorii de alimente vor trebui să elimine uleiurile parțial hidrogenate din produsele vândute pe piața internă de la mijlocul anului 2018, având în vedere concluzia din 2015 că acizii grași trans nu sunt recunoscuți, în general, ca fiind siguri;

3.  reamintește că există dovezi că limitarea de AGT produși industriali poate aduce beneficii rapide și semnificative pentru sănătate;

4.  subliniază faptul că cea mai mare parte a populației europene - în special grupurile cele mai vulnerabile - nu dispune de informații cu privire la AGT produși industrial și consecințele acestora asupra sănătății, ceea ce îi poate împiedica să facă alegeri informate;

5.  este preocupat de faptul că grupurile vulnerabile, inclusiv cetățenii cu un nivel scăzut de educație și un statut socioeconomic mai redus, tind într-o mai mare măsură să consume produse alimentare cu un nivel mai ridicat de AGT produși industrial;

6.  ia act de faptul că toate strategiile de reducere a AGT existente par a fi asociate cu reduceri semnificative ale nivelurilor de AGT în produsele alimentare și că statele membre vor fi în măsură să stabilească nivelul adecvat pentru ele, în funcție de cultura gastronomică a acestora;

7.  subliniază faptul că, în opinia OMS(8), o politică de etichetare a acizilor grași trans va fi probabil măsura cea mai costisitoare de pus în aplicare în mod eficient, în timp ce, în țările care au introdus interdicții de utilizare a acizilor grași trans, impactul financiar al interdicției a fost minim, având în vedere costurile scăzute de implementare și de monitorizare;

8.  consideră că lipsa de informare în rândul consumatorilor cu privire la impactul negativ al AGT asupra sănătății face etichetarea obligatorie privind AGT un instrument important dar insuficient în comparație cu limitele obligatorii, în încercarea de a reduce consumul de AGT în rândul cetățenilor europeni;

9.  subliniază, în plus, în acest sens, că o strategie de etichetare a AGT produși industrial afectează doar anumite alimente, neafectând produsele alimentare care nu sunt preambalate și alimentele din restaurante;

10.  invită statele membre să promoveze și să încurajeze producătorii de alimente implicați în reducerea AGT industriali din produsele lor și să sublinieze beneficiile utilizării produselor lactate locale ca sursă de lipide;

11.  ia act, în acest context, de anunțul Comisiei de a desfășura o evaluare de impact detaliată, cu scopul de a evalua costurile și beneficiile diverselor opțiuni de praguri, și solicită Comisiei să ia în considerare în mod specific efectul asupra IMM-urilor;

12.  invită sectorul industriei alimentare să acorde prioritate soluțiilor alternative care respectă normele de sănătate, cum ar fi utilizarea uleiurilor îmbogățite, noi proceduri de modificare a grăsimilor sau combinații de înlocuitori ai AGT (fibre, celuloză, amidon, amestecuri de proteine etc.); solicită statelor membre să se asigure că politicile care au scopul de a limita conținutul de AGT din produsele alimentare prelucrate să nu încurajeze utilizarea uleiului de palmier în produsele lor, deoarece aceasta implică costuri de mediu și sociale ridicate în țările în curs de dezvoltare;

13.  solicită, de asemenea, Comisiei să sprijine statele membre pentru a îmbunătăți cunoștințele în ceea ce privește nutriția și a încuraja consumatorii și a le permite să facă alegeri mai sănătoase, precum și să colaboreze cu industria pentru a încuraja o reformulare a produselor lor din perspectiva sănătății;

14.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)

JO L 304, 22.11.2011, p.18.

(2)

Bull World Health Organ (Buletin informativ al OMS) 2013;91:262–269H.

(3)

http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0010/288442/Eliminating-trans-fats-in-Europe-A-policy-brief.pdf?ua=1.

(4)

http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/246109/1/9789241510608-eng.pdf.

(5)

http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/42665/1/WHO_TRS_916.pdf?ua=1 pg89, WHO/FAO raport tehnic seria 916.

(6)

Mouratidou et al. „Trans Fatty acids in Europe: where do we stand?“ („Acizii grași trans în Europa: care este situația actuală? JRC Science and Policy Reports 2014 doi:10.2788/1070.

(7)

http://www.beuc.eu/publications/open_letter_industrially_produced_tfas_freeeu.pdf.

(8)

„Eliminarea acizilor grași trans în Europa: O notă de informare, p. 6 http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0010/288442/Eliminating-trans-fats-in-Europe-A-policy-brief.pdf.

Notă juridică