Procedură : 2017/2636(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0396/2017

Texte depuse :

B8-0396/2017

Dezbateri :

Voturi :

PV 14/06/2017 - 8.11
CRE 14/06/2017 - 8.11
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0265

PROPUNERE DE REZOLUȚIE
PDF 504kWORD 54k
7.6.2017
PE605.505v01-00
 
B8-0396/2017

depusă pe baza întrebării cu solicitare de răspuns oral B8-0217/2017

în conformitate cu articolul 128 alineatul (5) din Regulamentul de procedură


referitoare la stadiul punerii în aplicare a Pactului de sustenabilitate în Bangladesh (2017/2636(RSP))


Bernd Lange, Sajjad Karim în numele Comisiei pentru comerț internațional
AMENDAMENTE

Rezoluția Parlamentului European referitoare la stadiul punerii în aplicare a Pactului de sustenabilitate în Bangladesh (2017/2636(RSP))  
B8-0396/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluția sa din 26 noiembrie 2015 referitoare la libertatea de exprimare în Bangladesh(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 29 aprilie 2015 referitoare la comemorarea a doi ani de la prăbușirea clădirii Rana Plaza și la progresul Pactului de sustenabilitate pentru Bangladesh(2),

–  având în vedere rezoluția sa din 18 septembrie 2014 referitoare la încălcarea drepturilor omului în Bangladesh(3),

–  având în vedere rezoluția sa din 27 aprilie 2017 referitoare la Inițiativa emblematică a UE în sectorul confecțiilor(4),

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Bangladesh, în special cele din 16 ianuarie 2014(5), din 21 noiembrie 2013(6) și din 14 martie 2013(7),

–  având în vedere rezoluțiile sale din 25 noiembrie 2010 referitoare la drepturile omului și standardele sociale și de mediu în acordurile comerciale internaționale(8) și la responsabilitatea socială a întreprinderilor în acordurile comerciale internaționale(9),

–  având în vedere rezoluțiile sale din 6 februarie 2013 referitoare la „Responsabilitatea socială a întreprinderilor: un comportament responsabil și transparent al întreprinderilor și o creștere economică durabilă”(10), și la „Responsabilitatea socială a întreprinderilor: promovarea intereselor societății și calea către o redresare durabilă și favorabilă incluziunii”(11),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 24 aprilie 2017 intitulat „Lanțuri valorice durabile în sectorul confecțiilor prin măsurile de dezvoltare ale UE” (SWD(2017)0147),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „O nouă strategie a UE (2011-2014) pentru responsabilitatea socială a întreprinderilor” (COM(2011)0681) și rezultatele consultării publice cu privire la activitatea Comisiei în ceea ce privește direcția ce urmează să fie luată de politica sa privind responsabilitatea socială a întreprinderilor (RSI) după 2014,

–  având în vedere rezoluția sa din 5 iulie 2016 referitoare la o nouă strategie inovatoare și de perspectivă privind comerțul și investițiile(12),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 15 octombrie 2015 intitulată „Comerț pentru toți: Către o politică comercială și de investiții mai responsabilă” (COM(2015)0497),

–  având în vedere Acordul de cooperare dintre Comunitatea Europeană și Republica Populară Bangladesh privind parteneriatul și dezvoltarea,

–  având în vedere Pactul de sustenabilitate pentru îmbunătățirea continuă a drepturilor în materie de muncă și a siguranței în fabrică în industria confecțiilor și tricotajelor din Bangladesh,

–  având în vedere rapoartele Comisiei Europene din iulie 2016 și 24 aprilie 2015 referitoare la stadiul tehnic al Pactului de sustenabilitate pentru Bangladesh,

–  având în vedere raportul de misiune din 23 ianuarie 2017 al Comisiei pentru comerț internațional ca urmare a vizitei delegației ad-hoc în Bangladesh (Dhaka) din perioada 15-17 noiembrie 2016,

–  având în vedere programul OIM „Condiții de muncă mai bune” („Better Work”) în Bangladesh, lansat în octombrie 2013,

–  având în vedere Raportul misiunii tripartite la nivel înalt al OIM și observațiile din 2017 ale Comitetului de experți al OIM cu privire la aplicarea convențiilor și recomandărilor referitoare la Convențiile 87 și 98,

–  având în vedere alineatul special din raportul Comitetului OIM pentru aplicarea standardelor adoptat în cadrul Conferinței OIM din 2016, având în vedere plângerea depusă în 2017 la Comitetul OIM privind libertatea de asociere referitoare la represiunea guvernului împotriva lucrătorilor din industria confecțiilor din Ashulia din decembrie 2016 și plângerea depusă în conformitate cu mandatele speciale ale ONU privind represiunea din Ashulia,

–  având în vedere Declarația ONU de la Johannesburg privind un consum și o producție sustenabile în vederea promovării dezvoltării sociale și economice,

–  având în vedere Cadrul UNCTAD de politici de investiții pentru dezvoltare sustenabilă (2015),

–  având în vedere principiile directoare ale ONU privind activitățile întreprinderilor și drepturile omului care stabilesc un cadru atât pentru guverne, cât și pentru întreprinderi în sensul protejării și respectării drepturilor omului și care au fost aprobate de Consiliul ONU pentru drepturile omului din iunie 2011,

–  având în vedere Pactul mondial al Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile omului, muncă, mediu și combaterea corupției,

–  având în vedere Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale,

–  având în vedere Raportul agregat trimestrial privind progresele înregistrate în cadrul măsurilor de reabilitare a fabricilor de confecții care fac obiectul Acordului din 31 octombrie 2016,

–  având în vedere întrebarea adresată Comisiei referitoare la stadiul punerii în aplicare a Pactului de sustenabilitate în Bangladesh (O-000037/2017 – B8-0217/2017),

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru comerț internațional,

–  având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Bangladeshul a devenit al doilea cel mai important producător de îmbrăcăminte din lume, iar sectorul textilelor asigură aproape 81 % din exporturile totale; întrucât 60 % din producția de îmbrăcăminte a Bangladeshului este exportată în UE, aceasta fiind cea mai mare piață de export pentru această țară;

B.  întrucât sectorul confecțiilor oferă locuri de muncă pentru aproximativ 4,2 milioane de persoane în nu mai puțin de 5 000 de fabrici și oferă în mod indirect mijloace de subzistență pentru nu mai puțin de 40 de milioane de persoane, ceea ce reprezintă aproximativ un sfert din populația Bangladeshului; întrucât industria confecțiilor a contribuit în mod semnificativ la reducerea sărăciei și la capacitarea femeilor; întrucât femeile, în special cele din zonele rurale, reprezintă 80 % din personalul care lucrează în industria confecțiilor în Bangladesh; întrucât, cu toate acestea, 80 % dintre lucrători sunt încă angajați în sectorul informal; întrucât natura complexă a lanțului de aprovizionare din industria confecțiilor și nivelul său redus de transparență facilitează încălcările drepturilor omului și încurajează exploatarea; întrucât salariul minim în sectorul confecțiilor a rămas sub pragul sărăciei stabilit de Banca Mondială;

C.  întrucât egalitatea de gen reprezintă un motor al dezvoltării; întrucât drepturile femeilor se încadrează în domeniul drepturilor omului; întrucât la articolul 8 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene s-a stabilit în mod clar că „în toate acțiunile sale, Uniunea urmărește să elimine inegalitățile și să promoveze egalitatea între bărbați și femei” și, prin urmare, UE are datoria de a integra egalitatea de gen în toate politicile sale, de a garanta că bărbații și femeile beneficiază în mod egal de schimbările sociale, de creșterea economică și de crearea de locuri de muncă decente, eliminând discriminarea și promovând respectarea drepturilor femeilor în lume;

D.  întrucât aproximativ 10 % din forța de muncă din sectorul confecțiilor este angajată în zonele industriale de export (ZIE); întrucât Legea privind munca în ZIE nu acordă lucrătorilor drepturi de bază suficiente în comparație cu alte sectoare din Bangladesh; întrucât este planificată o extindere considerabilă a ZIE;

E.  întrucât sistemul generos al UE de preferințe comerciale unilaterale în temeiul inițiativei „Totul în afară de arme” pentru țările cel mai puțin dezvoltate (LDC), consacrat în regulamentul SGP al UE care acordă un acces nerestricționat pentru produsele textile din Bangladesh în conformitate cu norme flexibile de origine, a contribuit în mod semnificativ la povestea de succes pe care o constituie creșterea semnificativă a exporturilor de confecții și a ocupării forței de muncă în Bangladesh;

F.  întrucât aceste preferințe comerciale generoase sunt consacrate în principiul UE de promovare a comerțului echitabil și liber și, prin urmare, permit ca UE să suspende beneficiile SGP în cazurile cele mai grave de încălcări ale drepturilor omului în temeiul capitolului V articolul 19 punctul 1 litera (a) din Regulamentul privind SGP, care prevede că tratamentul preferențial poate fi retras temporar pentru o serie de motive, inclusiv încălcarea gravă și sistematică a principiilor definite de convențiile enumerate în partea A a anexei VIII, printre care cele opt convenții fundamentale ale OIM;

G.  întrucât, în temeiul acestor dispoziții, Comisia și SEAE au lansat, la începutul anului 2017, un dialog consolidat privind drepturile lucrătorilor și drepturile omului pentru a asigura o mai bună conformitate cu principiile acestor convenții;

H.  întrucât OIM a consacrat un alineat special Bangladeshului în raportul Comisiei sale pentru aplicarea standardelor adoptat în cadrul conferinței sale din 2016, constatând că țara se afla într-o situație de încălcare gravă a obligațiilor care îi revin în conformitate cu Convenția nr. 87 (privind libertatea de asociere); întrucât, în 2015, OIM a informat că 78 % dintre cererile de înregistrare a sindicatelor au fost respinse pentru mai multe motive, printre care ostilitatea manifestată față de sindicate de către directorii de fabrici și de către anumiți politicieni, precum și incapacitatea administrativă de a le înregistra;

I.  întrucât, potrivit mai multor relatări, din 2006, sute de lucrători din industria confecțiilor au murit în incendiile izbucnite în fabrici din Bangladesh, pentru care, din păcate, numeroși proprietari și directori de fabrici vinovați nu au fost niciodată aduși în fața justiției; întrucât se estimează că, anual, aproximativ 11 700 de lucrători își pierd viața în accidente mortale iar alte 24 500 de persoane mor din cauza bolilor profesionale, în toate sectoarele;

J.  întrucât salariul minim în vigoare de 5 300 de taka (BDT) sau 67 USD pe lună nu a fost mărit din 2013, iar Consiliul pentru salariul minim nu a fost convocat;

K.  întrucât, din 21 decembrie 2016, în urma grevelor și a demonstrațiilor lucrătorilor din sectorul confecțiilor din Bangladesh care solicitau salarii mai mari, autoritățile au arestat și deținut în mod arbitrar cel puțin 35 de lideri de sindicate sau susținători sindicali, au închis birourile sindicatelor și ale ONG-urilor și le-au pus sub supravegherea poliției, și au suspendat sau au demis 1 600 de lucrători pentru că protestau împotriva salariilor mici din industria confecțiilor;

L.  întrucât Bangladeshul se situează pe locul 145 din 177 în clasamentul țărilor realizat pe baza indicelui de transparență; întrucât corupția este endemică în lanțul global de aprovizionare din sectorul confecțiilor și cuprinde atât clasa politică, cât și administrația locală;

M.  întrucât o serie de inițiative promițătoare conduse de sectorul privat, cum ar fi reprezentanți ai Acordului privind siguranța clădirilor și protecția contra incendiilor (Acordul), au contribuit în mod pozitiv moderat la îmbunătățirea standardelor lanțurilor de aprovizionare și a siguranței forței de muncă în ultimii 20 de ani în ceea ce privește consolidarea drepturilor lucrătorilor în cadrul lanțului de aprovizionare cu îmbrăcăminte;

N.  întrucât concluziile evaluărilor succesive ale Pactului din 2014, 2015 și 2016 au relevat îmbunătățiri concrete realizate de autoritățile din Bangladesh în anumite domenii și recunosc contribuția Pactului de sustenabilitate la îmbunătățirea moderată a sănătății și siguranței în fabrici și a condițiilor de muncă în industria confecțiilor; întrucât progresele privind drepturile lucrătorului au fost mai dificile și nu s-au înregistrat progrese substanțiale în ultimii ani în acest domeniu; întrucât, potrivit OIM, deficiențele în modificarea și punerea în aplicare a Legii muncii din Bangladesh din 2013 au drept rezultat grave obstacole în calea exercitării dreptului la libertatea de asociere și la înregistrarea de sindicate, în special în sectorul confecțiilor în ZIE; întrucât lucrătorilor din ZIE li s-a refuzat dreptul de a se afilia unui sindicat;

O.  întrucât, după dezastru, s-a înregistrat o cerere fără precedent din partea consumatorilor europeni de informații mai detaliate cu privire la originea produselor și la condițiile de producție ale acestora; întrucât cetățenii europeni au depus nenumărate petiții și au organizat campanii cerând o mai mare responsabilizare a mărcilor de confecții, astfel încât produsele acestora să fie fabricate în mod etic,

Comportamentul responsabil în afaceri în Bangladesh - un obiectiv în primul rând național

1.  subliniază că, în ciuda rezultatelor sale impresionante în materie de creștere și dezvoltare în ultimii ani, Bangladeshul trebuie să depună eforturi semnificative pe termen lung pentru a realiza o creștere sustenabilă și mai favorabilă includerii; subliniază că reforme structurale care să ducă la creșterea productivității, la o mai mare diversificare a exporturilor, la justiție socială, la asigurarea drepturilor lucrătorilor, la protecția mediului și la combaterea corupției ar fi esențiale în acest sens;

2.  invită guvernul Bangladeshului să-și mărească nivelul de implicare în ceea ce privește îmbunătățirea securității și a condițiilor de muncă, precum și drepturile lucrătorilor în sectorul textil, ca o măsură extrem de prioritară, precum și să intensifice punerea în aplicare a legislației privind siguranța în clădiri și în fabrici și să continue să mărească nivelul de finanțare guvernamentală pentru inspectoratul muncii, să continue să recruteze și să formeze mai mulți inspectori de fabrică, să ofere condiții pentru reducerea fluctuațiilor numărului de inspectori de muncă, să stabilească un plan de lucru anual de inspecții de monitorizare a fabricilor care fac obiectul reabilitării și să extindă controalele efectuate în clădiri și fabrici și la alte sectoare;

3.  invită guvernul Bangladeshului să modifice Legea muncii din 2013 pentru a aborda chestiunea libertății de asociere și a dreptului la negociere colectivă în mod efectiv, a promova dialogul social, a asigura înregistrarea rapidă și nearbitrară a sindicatelor, a asigura investigarea și urmărirea penală eficace a presupuselor acte de discriminare împotriva sindicatelor și împotriva practicilor neloiale în domeniul ocupării forței de muncă, a garanta că cadrul legislativ în domeniul muncii este în deplină conformitate cu standardele internaționale, în special cu convențiile OIM 87 și 98 privind libertatea de asociere și dreptul la negociere colectivă și că este pus în aplicare în mod eficient; îndeamnă, de asemenea, guvernul să asigure că legea privind zonele industriale de export (ZIE) permite exercitarea pe deplin a libertății de asociere în conformitate cu aceleași standarde internaționale și să ancheteze în mod activ, de urgență, toate actele de discriminare împotriva sindicatelor;

4.  îndeamnă guvernul Bangladeshului, asociațiile profesionale și proprietarii de fabrici să realizeze lucrări de reabilitare a tuturor fabricilor de confecții orientate către export și să asigure că sunt efectuate inspecții ulterioare ale acestor și ale altor lucrări, că acestea sunt monitorizate în mod transparent de către autoritățile publice competente, recunoscând utilitatea fondurilor mobilizate de către donatori și importanța unor măsuri eficace de sprijin financiar;

5.  îndeamnă guvernul Bangladeshului să reconvoace imediat Consiliul pentru salariul minim și să intensifice ritmul revizuirilor salariale;

Inițiativele sectorului privat - o contribuție eficace și valoroasă

6.  invită mărcile internaționale, vânzătorii cu amănuntul și sectorul privat din Bangladesh să continue să colaboreze în vederea respectării legislației muncii și a punerii în aplicare a unor măsuri referitoare la responsabilitatea socială a întreprinderilor, precum și pentru a-și îmbunătăți performanța în ceea ce privește practicile comerciale responsabile, inclusiv asigurarea unor condiții de muncă decente pentru lucrătorii din industria confecțiilor din Bangladesh, precum și facilitarea furnizării de informații transparente cu privire la fabricile care produc bunuri și la mecanismele de coordonare dintre inițiativele relevante; încurajează continuarea lucrărilor comercianților cu amănuntul și a mărcilor de talie mondială pentru adoptarea unui cod de conduită unificat pentru auditul fabricilor din Bangladesh;

7.  subliniază realizările programului de implicare a sectorului privat al afacerilor în cooperare cu guvernul Bangladeshului și organizațiile internaționale din această țară prin intermediul Acordului privind siguranța clădirilor și protecția contra incendiilor; subliniază totuși că, în ciuda progreselor înregistrate privind protecția contra incendiilor și siguranța clădirilor, partenerii la Acord continuă să fie îngrijorați cu privire la ritmul lent al soluționării anumitor probleme esențiale legate de siguranță; invită părțile la Acord să își prelungească angajamentul prevăzut în acesta pentru o nouă perioadă de cinci ani înainte de expirarea acordului actual la 12 mai 2018; invită guvernul, precum și sectorul de afaceri din Bangladesh, să recunoască utilitatea angajamentului comercianților cu amănuntul în Bangladesh prin intermediul Acordului și să sprijine prelungirea mandatului acordat partenerilor Acordului în Bangladesh;

8.  invită guvernul Bangladeshului și sectorul privat să-și continue inițiativele care vizează despăgubirea financiară și reabilitarea victimelor, precum și să elaboreze o strategie eficace de reangajare și să ofere sprijin în ceea ce privește competențele legate de spiritul de întreprinzător și de capacitățile de subzistență;

UE și comunitatea internațională - o responsabilitate comună

9.  sprijină activitățile de monitorizare a Pactului de sustenabilitate pentru Bangladesh și dialogul consolidat al Comisiei și SEAE cu Bangladeshul privind drepturile lucrătorilor și drepturile omului pentru a se ajunge la o mai bună respectare a principiilor convențiilor enumerate în Regulamentul privind SGP;

10.  sprijină examinarea de către Comisie a unei eventuale inițiative la nivelul UE în sectorul confecțiilor, inițiativele voluntare și codurile stricte de conduită fiind principiile cheie ale acesteia; ia act de documentul de lucru al Comisiei din 24 aprilie 2017 intitulat „Lanțurile valorice sustenabile din sectorul confecțiilor prin intermediul acțiunii de dezvoltare a UE” și își reiterează cererea de a nu se limita numai la acest document de lucru, dar să includă luarea în considerare a unor eventuale acte legislative obligatorii cu privire la diligența necesară; subliniază, în plus, că coordonarea și schimbul de informații și de bune practici și angajamentul guvernelor de a stabili condiții-cadru adecvate pot contribui la creșterea eficienței inițiativelor publice și private din lanțul valoric și la obținerea unor rezultate pozitive în materie de dezvoltare sustenabilă; subliniază importanța sensibilizării consumatorilor în ceea ce privește creșterea transparenței, precum și a sprijinirii eforturilor de îmbunătățire a standardelor de muncă și de mediu, a siguranței produselor și a consumului sustenabil;

11.  consideră că Pactul de sustenabilitate în Bangladesh, în cadrul căruia Uniunea Europeană este un actor major, ar putea constitui piatra de temelie pentru crearea unor relații similare de parteneriat cu țările terțe; invită UE să continue să-și consolideze cooperarea la nivel internațional în domeniul dezvoltării durabile și al responsabilității sociale a întreprinderilor cu organizații precum OIM, OCDE și ONU;

12.  sprijină eforturile grupului de lucru deschis al ONU înființat în vederea elaborării unui tratat cu caracter obligatoriu al ONU privind afacerile și drepturile omului; invită Comisia și statele membre să se implice în mod activ în negocierile pertinente;

13.  subliniază că lipsa progreselor în materie de securitate și lipsa unei abordări sistematice a amenințărilor reprezentate de extremiștii din Bangladesh vor avea un efect direct asupra investițiilor în țară, ceea ce va împiedica în cele din urmă dezvoltarea pe termen lung și va afecta viața oamenilor de rând;

Concluzii

14.  subliniază că sectorul confecțiilor de înaltă calitate este esențial pentru dezvoltarea economică și socială a Bangladeshului, că extinderea sa a permis mai multor lucrători, în special femei, să treacă de la economia informală la economia formală; avertizează cu privire la inițiativele care ar putea duce la o dezangajare a întreprinderilor din UE și a altor întreprinderi din Bangladesh, lucru care ar afecta nu numai reputația țării, ci, mai ales, perspectivele de dezvoltare ale acesteia;

15.  subliniază faptul că este de datoria comună a guvernului Bangladeshului, a sectorului privat local, a comunității internaționale și a partenerilor de afaceri să contribuie la realizarea obiectivului general al unei conduite responsabile în afaceri;

16.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Serviciului European de Acțiune Externă, Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Reprezentantului Special al UE pentru drepturile omului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU, guvernului și parlamentului Bangladeshului, precum și Directorului General al OIM.

(1)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0414.

(2)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0175.

(3)

Texte adoptate, P8_TA(2014)0024.

(4)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0196.

(5)

JO C 482, 23.12.2016, p. 149.

(6)

JO C 436, 24.11.2016, p. 39.

(7)

JO C 482, 23.12.2016, p. 149.

(8)

JO C 99 E, 3.4.2012, p. 31.

(9)

JO C 99 E, 3.4.2012, p. 101.

(10)

JO C 24, 22.1.2016, p. 28.

(11)

JO C 24, 22.1.2016, p. 33.

(12)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0299.

Notă juridică