Procedură : 2017/2620(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0534/2017

Texte depuse :

B8-0534/2017

Dezbateri :

PV 03/10/2017 - 13
CRE 03/10/2017 - 13

Voturi :

PV 04/10/2017 - 9.13
CRE 04/10/2017 - 9.13
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0380

PROPUNERE DE REZOLUȚIE
PDF 572kWORD 68k
25.9.2017
PE611.454v01-00
 
B8-0534/2017

depusă pe baza întrebărilor cu solicitare de răspuns oral B8-0330/2017 și B8-0329/2017

în conformitate cu articolul 128 alineatul (5) din Regulamentul de procedură


referitoare la Conferința ONU din 2017 privind schimbările climatice, care va avea loc la Bonn, Germania (COP23) (2017/2620(RSP))


Adina-Ioana Vălean în numele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară
Peter Liese în numele Grupului PPE
Gilles Pargneaux în numele Grupului S&D
Julie Girling în numele Grupului ECR
Gerben-Jan Gerbrandy în numele Grupului ALDE
Estefanía Torres Martínez în numele Grupului GUE/NGL
Marco Affronte în numele Grupului Verts/ALE
Piernicola Pedicini în numele Grupului EFDD
AMENDAMENTE

Rezoluția Parlamentului European referitoare la Conferința ONU din 2017 privind schimbările climatice, care va avea loc la Bonn, Germania (COP23) (2017/2620(RSP))  
B8-0534/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) și Protocolul de la Kyoto,

–  având în vedere Acordul de la Paris, Decizia 1/CP.21, cea de a 21-a Conferință a părților (COP 21) la CCONUSC și cea de a 11-a Conferință a părților care servește drept reuniune a părților la Protocolul de la Kyoto (CMP 11), organizată la Paris, între 30 noiembrie și 11 decembrie 2015,

–  având în vedere cea de a 18-a Conferință a părților (COP 18) la CCONUSC și cea de a opta Conferință a părților care servește drept reuniune a părților la Protocolul de la Kyoto (CMP 8), care a avut loc la Doha, Qatar, între 26 noiembrie și 8 decembrie 2012, precum și adoptarea unui amendament la protocolul prin care se stabilește o a doua perioadă de angajamente în cadrul Protocolului de la Kyoto, care începe la 1 ianuarie 2013 și se termină la 31 decembrie 2020,

–  având în vedere faptul că Acordul de la Paris a fost deschis spre semnare la 22 aprilie 2016 la sediul ONU din New York, rămânând deschis până la 21 aprilie 2017, și că 195 de state au semnat Acordul de la Paris și 160 de state au depus instrumentele de ratificare a acestuia,

–  având în vedere cea de a 22-a Conferință a părților (COP 22) la CCONUSC și prima Conferință a părților care servește drept reuniune a părților la Protocolul de la Kyoto (CMP 1), organizată la Marrakesh, Maroc, între 15-18 noiembrie 2016,

–  având în vedere Rezoluția sa din 6 octombrie 2016 referitoare la punerea în aplicare a Acordului de la Paris și Conferința ONU din 2016 de la Marrakesh, Maroc, privind schimbările climatice (COP 22)(1),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 iulie 2016 intitulată „Accelerarea tranziției Europei către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon” (COM(2016)0500),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „Europa 2020: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 15 februarie 2016, din 30 septembrie 2016 și din 23 iunie 2017,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 19 iunie 2017,

–  având în vedere contribuțiile preconizate stabilite la nivel național ale UE și ale statelor membre, prezentate la 6 martie 2015 de Letonia și de Comisia Europeană în numele Uniunii Europene și a statelor sale membre și transmise CCONUSC,

–  având în vedere al cincilea raport de evaluare al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) și raportul său de sinteză,

–  având în vedere Raportul de sinteză al Programului Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) din noiembrie 2016, intitulat „Raportul pe 2016 privind decalajele în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră” și Raportul pe 2016 al UNEP privind decalajele în ceea ce privește adaptarea,

–  având în vedere declarația liderilor adoptată la summitul G7 de la Schloss Elmau, Germania, desfășurat în perioada 7-8 iunie 2015 și intitulată „Think ahead. Act together” („Gândim în perspectivă. Acționăm împreună”), în cadrul căreia liderii G7 și-au reiterat intenția de a adera la angajamentul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră (GES) cu 40%-70% până în 2050 comparativ cu nivelurile din 2010, fiind necesar să se asigure că reducerea este mai aproape de 70 % decât de 40 %,

–  având în vedere comunicatul liderilor G7 din 2017 și, în special, comunicatul adoptat de miniștrii mediului participanți la summitul G7 de la Bologna,

–  având în vedere decizia de retragere din Acordul de la Paris anunțată de președintele Statelor Unite,

–  având în vedere enciclica Papei Francisc „Laudato si”,

–  având în vedere întrebările adresate Consiliului și Comisiei referitoare la Conferința ONU din 2017 privind schimbările climatice, care va avea loc la Bonn (COP 23) (O-000068/2017 – B8-0329/2017 și O-000069/2017 – B8-0330/2017),

–  având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Acordul de la Paris a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016, 160 dintre cele 197 de părți la convenție depunându-și la Organizația Națiunilor Unite instrumentele de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare (până la data de 8 septembrie 2017);

B.  întrucât propunerea de reformă a schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) din iulie 2015 și pachetul de măsuri împotriva schimbărilor climatice din iulie 2016 (care vizează partajarea eforturilor, exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură - propunerile LULUCF) și Strategia europeană pentru o mobilitate cu emisii scăzute de dioxid de carbon reprezintă instrumentele esențiale pentru îndeplinirea acestor angajamente și pentru reafirmarea poziției UE de lider mondial în lupta împotriva schimbărilor climatice;

C.  întrucât eforturile de atenuare a încălzirii globale nu ar trebui considerate un obstacol în calea eforturilor depuse în vederea realizării creșterii economice, ci dimpotrivă, ar trebui considerate o forță motrice pentru asigurarea unei creșteri economice și a unor locuri de muncă noi și durabile;

D.  întrucât cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice vor fi resimțite în țările în curs de dezvoltare, în special în țările cel mai puțin dezvoltate și în statele insulare mici în curs de dezvoltare, care dețin resurse insuficiente pentru a se pregăti pentru schimbările care apar și pentru a se adapta la acestea; întrucât, potrivit Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), Africa este deosebit de vulnerabilă la această provocare și este deosebit de expusă la penuria de apă, la fenomenele atmosferice extrem de violente și la insecuritatea alimentară determinate de secetă și de deșertificare;

E.  întrucât schimbările climatice pot accentua concurența pentru resurse precum alimentele, apa și pășunile, pot exacerba dificultățile economice și instabilitatea politică și ar putea deveni cel mai însemnat factor de strămutare a populațiilor, atât în interiorul frontierelor naționale, cât și la nivel transfrontalier în viitorul nu foarte îndepărtat; întrucât, prin urmare, chestiunea migrațiilor climatice ar trebui să capete un loc de frunte pe agenda internațională;

F.  întrucât, la 6 martie 2015, UE a prezentat în fața CCONUSC contribuția preconizată stabilită la nivel național pentru UE și statele sale membre, prin care se angajează să respecte un obiectiv obligatoriu de cel puțin 40 % reducere la nivel intern a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990;

G.  întrucât o politică ambițioasă de atenuare a schimbărilor climatice poate genera creștere economică și locuri de muncă; întrucât, cu toate acestea, unele sectoare specifice în care emisiile de carbon sunt importante cantitativ, iar schimburile comerciale sunt intense pot fi afectate de relocarea emisiilor de carbon, dacă ambițiile nu sunt comparabile pe alte piețe; întrucât, prin urmare, este necesară o protecție corespunzătoare împotriva relocării emisiilor de carbon pentru a proteja locurile de muncă în aceste sectoare specifice,

1.  reamintește că schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai importante provocări pentru umanitate și că toate statele și toți actorii de la nivel mondial trebuie să facă tot posibilul pentru a limita problemele aferente; subliniază că Acordul de la Paris este un pas important în această direcție, dar că mai sunt totuși multe de făcut;

Temeiul științific pentru acțiunile din domeniul climei

2.  reamintește că, potrivit datelor științifice prezentate în cadrul Raportului de evaluare nr. 5 al IPCC pe 2014, încălzirea sistemului climatic este fără echivoc, schimbările climatice sunt o realitate, iar activitățile umane reprezintă cauza principală a încălzirii observate începând cu mijlocul secolului al XX-lea; este preocupat de faptul că se înregistrează deja efecte evidente, larg răspândite și semnificative ale schimbărilor climatice în sistemele naturale și umane de pe toate continentele și oceanele;

3.  ia act de bugetul global de carbon prezentat de IPCC în cel de al 5-lea raport de evaluare și concluzionează că menținerea nivelurilor actuale ale emisiilor globale de gaze cu efect de seră va epuiza bugetul de carbon rămas care este în concordanță cu limitarea creșterii temperaturii medii globale la 1,5 °C în următorii patru ani; subliniază că toate țările ar trebui să accelereze tranziția la emisii de gaze cu efect de seră egale cu zero și la rezistența la schimbările climatice, după cum s-a convenit în Acordul de la Paris, pentru a evita cele mai grave efecte ale încălzirii globale;

4.  reiterează importanța acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice bazate pe cele mai bune cunoștințe științifice disponibile și salută dialogul de facilitare din 2018, care precede termenul limită al CCONUSC din 2020 pentru retransmiterea contribuțiilor stabilite la nivel național pentru 2030, precum și primul bilanț global din 2023, drept primele ocazii de a pune acest principiu în acțiune;

5.  încurajează dialogul dintre experții IPCC și părți, care are loc odată cu elaborarea și publicarea rezultatelor celui de-al șaselea ciclu de evaluare; salută, în acest sens, decizia IPCC de a redacta un raport special în 2018 referitor la impactul încălzirii globale cu 1,5°C peste nivelurile preindustriale și la direcțiile conexe de evoluție a emisiilor globale de gaze cu efect de seră;

Ratificarea Acordului de la Paris și punerea în aplicare a angajamentelor

6.  salută ritmul fără precedent al ratificărilor și intrarea rapidă în vigoare a Acordului de la Paris, precum și voința la nivel mondial ca acesta să fie pus în aplicare pe deplin și rapid, astfel cum s-a exprimat în Proclamația de acțiune de la Marrakesh; solicită tuturor părților să ratifice acordul cât mai repede cu putință;

7.  își exprimă satisfacția cu privire la faptul că, în cadrul COP 22 de la Marrakesh, toate părțile s-au angajat să acționeze în mod constant în temeiul angajamentelor de la Paris, independent de schimbările circumstanțelor politice;

8.  își exprimă dezamăgirea față de anunțul făcut de președintele Statelor Unite, Donald Trump, cu privire la intenția sa de a retrage Statele Unite din Acordul de la Paris; regretă această decizie, deoarece ea reprezintă un pas înapoi; subliniază că retragerea formală poate surveni cel mai devreme numai după următoarele alegeri prezidențiale din SUA din 2020; salută reacțiile ferme ale guvernelor din întreaga lume și sprijinul lor continuu și susținut pentru punerea în aplicare deplină a Acordului de la Paris; ia act cu satisfacție de angajamentele asumate de unele state, orașe și întreprinderi din SUA de a continua să respecte angajamentul Statelor Unite în temeiul Acordului de la Paris;

9.  își exprimă satisfacția că toate părțile importante și-au confirmat angajamentul față de Acordul de la Paris după anunțul făcut de președintele Trump;

10.  subliniază faptul că Europa trebuie să preia acum poziția de lider în apărarea Acordului de la Paris, pentru a asigura atât viitorul mediului nostru înconjurător, cât și al sectoarelor industriale; salută faptul că UE va consolida parteneriatele existente și va urmări să încheie noi alianțe;

11  subliniază progresele rapide realizate până în prezent în ceea ce privește transpunerea de către UE în legislație a angajamentului său internațional, prin care se stabilește un cadru solid pentru politica privind clima și energia pentru 2030 și prin care se subliniază intenția UE de a finaliza acest proces legislativ până la sfârșitul anului 2017;

12.  insistă că, în special după anunțul președintelui Trump, este important să se prevadă dispoziții adecvate împotriva relocării emisiilor de carbon și că trebuie să se asigure faptul că întreprinderile cele mai performante, care emit o cantitate importantă de emisii de carbon și care au o intensitate ridicată a schimburilor comerciale vor primi gratuit certificatele de care au nevoie; solicită Comisiei să examineze eficacitatea și legalitatea măsurilor suplimentare vizând protejarea sectoarelor industriale expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, de exemplu, ajustarea taxei vamale pe emisiile de carbon și a taxei pe consum, în special în ceea ce privește produsele care provin din țări care nu își îndeplinesc angajamentele asumate în temeiul Acordului de la Paris;

13.  subliniază că angajamentele asumate în temeiul Acordului de la Paris de limitare a creșterii temperaturii medii globale cu mult sub 2 °C peste nivelurile preindustriale și de a continua limitarea creșterii temperaturii la 1,5 °C, precum și obiectivul de a obține un echilibru între emisiile antropice prin surse și eliminarea prin absorbanți a gazelor cu efect de seră („emisii nete egale cu zero”) în a doua jumătate a acestui secol, pe baza principiului echității, constituie un progres decisiv în eforturile colective globale față de tranziția către o economie globală rezistentă la schimbările climatice și neutră din punct de vedere climatic;

14.  reamintește că limitarea creșterii temperaturii globale medii la o cifră mult sub 2 °C nu garantează că se vor evita efecte negative semnificative asupra climei; recunoaște că angajamentele actuale nu sunt încă suficiente pentru a îndeplini obiectivele Acordului de la Paris; subliniază, prin urmare, că emisiile de gaze cu efect de seră la nivel global ar trebui să atingă nivelul maxim cât mai curând posibil și că toate părțile, în special toate națiunile G20, ar trebui să își intensifice eforturile și să își actualizeze contribuțiile stabilite la nivel național până în 2020, în urma dialogului de facilitare din 2018; reamintește că emisiile globale de dioxid de carbon trebuie să fie eliminate treptat până în 2050; consideră că punerea în aplicare a unor politici și măsuri pentru a îndeplini și, în cele din urmă, pentru a depăși contribuțiile stabilite la nivel național ar trebui să reprezinte o prioritate națională pentru toate țările și că acestea ar trebui să fie reevaluate din cinci în cinci ani, în conformitate cu obiectivele ambițioase ale Acordului de la Paris; recunoaște, cu toate acestea, că strictețea și nivelul de ambiție ale strategiilor naționale de reducere a emisiilor nu depind de prezentarea unor contribuții naționale actualizate;

15.  solicită tuturor părților să se asigure că contribuțiile stabilite la nivel național sunt în concordanță cu obiectivele pe termen lung, în conformitate cu obiectivul pe termen lung al Acordului de la Paris de limitare a creșterii temperaturii; subliniază faptul că ar trebui luate în considerare lucrările desfășurate în contextul Raportului special al IPCC referitor la impactul și la direcțiile de evoluție a încălzirii globale cu 1,5 °C, precum și concluziile dialogului de facilitare din 2018; reamintește, în acest context, angajamentul G7 de a prezenta strategii de dezvoltare până la mijlocul secolului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, cu mult înainte de termenul convenit, 2020; își exprimă disponibilitatea de a participa pe deplin la elaborarea strategiei UE bazate pe analiza Comisiei anunțată în Comunicarea sa intitulată „Calea de urmat după Acordul de la Paris”, din 2 martie 2016 (COM(2016)0110);

16.  subliniază responsabilitatea deosebită a tuturor economiilor majore, care împreună generează trei sferturi din emisiile mondiale, și consideră că măsurile de combatere a schimbărilor climatice ar trebui să rămână un subiect principal în cadrul G7 și al G20, în special în domenii precum punerea în aplicare a contribuțiilor naționale, strategiile până la mijlocul secolului, reforma subvențiilor pentru combustibilii fosili, declararea emisiilor de carbon, energia curată și altele; subliniază că este necesar să se continue angajamentul la nivel ministerial al economiilor majore în foruri precum reuniunea ministerială privind energia curată;

17.  invită Uniunea să își asume obiective suplimentare de reducere a emisiilor în cadrul contribuțiilor stabilite la nivel național pentru 2030, ca urmare a dialogului de facilitare din 2018;

18.  subliniază că este foarte important să se demonstreze aderarea UE la Acordul de la Paris, inter alia prin punerea în aplicare a acordului în conformitate cu legislația UE, inclusiv prin adoptarea rapidă de către colegiuitori a Regulamentului UE privind măsurile de combatere a schimbărilor climatice și prin revizuirea Directivei EU ETS, precum și prin eficientizarea în timp util a obiectivelor și a instrumentelor politice ale UE; reamintește că toate părțile sunt invitate să comunice secretariatului CCONUSC, până în 2020, strategiile de dezvoltare pe termen lung, până la mijlocul secolului, privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; solicită, prin urmare, Comisiei ca, în vederea respectării obligației din acord, să pregătească, până la COP 24, o strategie a UE privind emisii zero până la mijlocul secolului, care să prevadă o cale rentabilă către atingerea obiectivului de emisii nete egale cu zero, adoptat în Acordul de la Paris, cu scopul de a menține creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2 °C și de a continua eforturile de a limita creșterea temperaturii la 1,5 °C; consideră că acest proces ar trebui să fie inițiat cât mai curând posibil, pentru a permite o dezbatere cuprinzătoare, în cadrul căreia Parlamentul European ar trebui să joace un rol esențial, în parteneriat cu reprezentanții autorităților naționale, regionale și locale, precum și cu societatea civilă și cu sectorul de afaceri; reamintește, cu toate acestea, că nu vor fi suficiente doar măsurile luate la nivelul UE și, prin urmare, invită Comisia și Consiliul să își intensifice activitățile de încurajare a altor parteneri în acest sens;

19.  salută angajamentul asumat prin Acordul de la Paris de a reduce emisiile globale la un nivel net zero pe parcursul celei de a doua jumătăți a secolului; recunoaște că acest lucru înseamnă că majoritatea sectoarelor din UE trebuie să atingă nivelul de zero emisii mult mai devreme;

20.  consideră că negocierile cu privire la elementele esențiale ale Acordului de la Paris ar trebui să avanseze, pe subiecte precum un cadru consolidat privind transparența, detalii referitoare la bilanțul la nivel mondial, orientări suplimentare în ceea ce privește contribuțiile stabilite la nivel național, o înțelegere privind diferențierea, pierderile și daunele, finanțarea combaterii schimbărilor climatice și sprijinirea capacităților, o guvernanță cuprinzătoare pe mai multe niveluri, precum și un mecanism de facilitare a punerii în aplicare și a promovării respectării angajamentelor; îndeamnă Comisia și statele membre să respecte angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Paris, în special în ceea ce privește contribuția UE la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptare la acestea, precum și în ceea ce privește sprijinul său în domeniul finanțelor, al transferului de tehnologie și al consolidării capacităților;

21.  subliniază că timpul este esențial în eforturile comune de combatere a schimbărilor climatice și de respectare a angajamentelor Acordului de la Paris; subliniază că UE are atât capacitatea, cât și responsabilitatea de a oferi un exemplu și de a începe imediat activitatea de aliniere a obiectivelor sale privind clima și energia la obiectivul convenit la nivel internațional de limitare a creșterii temperaturii medii globale la un nivel sub 2 °C, continuând totodată eforturile de limitare a creșterii temperaturii la 1,5 °C;

22.  reamintește că este necesar ca decarbonizarea să se realizeze cât mai devreme, dacă se dorește atingerea obiectivului privind temperatura medie globală și că emisiile de gaze cu efect de seră la nivel mondial trebuie să își atingă nivelul maxim cât mai curând posibil; reamintește că emisiile globale ar trebui să fie eliminate treptat până în 2050 sau la scurt timp după, pentru a menține lumea pe o traiectorie de emisii eficientă din punctul de vedere al costurilor, compatibilă cu obiectivele de reducere a temperaturii stabilite în Acordul de la Paris; invită toate părțile competente să își urmeze obiectivele și strategiile naționale de decarbonizare, stabilind ca prioritate eliminarea treptată a emisiilor provenite din cărbune, care reprezintă cea mai poluantă sursă de energie, și invită UE să coopereze cu partenerii săi internaționali în această privință, furnizând exemple de bune practici;

23.  invită toate statele membre să ratifice Amendamentul de la Doha la Protocolul de la Kyoto;

COP 23 de la Bonn

24.  salută angajamentul asumat la Marrakesh de a finaliza programul de lucru pentru a elabora norme detaliate de punere în aplicare a Acordului de la Paris până în 2018; consideră că COP 23 reprezintă o etapă esențială pentru această activitate tehnică;

25.  așteaptă cu interes clarificarea, la COP 23, a modului de funcționare a dialogului de facilitare din 2018, care va fi o oportunitate-cheie pentru a face bilanțul progreselor realizate în vederea atingerii obiectivului de atenuare a schimbărilor climatice, prevăzut în acord, și pentru a furniza, până în 2020, informații privind pregătirea și revizuirea contribuțiilor naționale ale părților pentru 2030, pentru a atinge obiectivele acordului; consideră că UE ar trebui să joace un rol proactiv în cadrul acestui prim dialog de facilitare, pentru a realiza un bilanț al ambițiilor colective și al progreselor în punerea în aplicare a angajamentelor; invită Comisia și statele membre să prezinte, cu mult timp înainte de dialogul de facilitare, angajamente suplimentare privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, care să depășească angajamentele actuale în temeiul Acordului de la Paris și să contribuie în mod adecvat la eliminarea decalajelor în ceea ce privește atenuarea, în conformitate cu capacitățile UE;

26.  reamintește că intensificarea măsurilor de atenuare în perioada pre-2020 reprezintă o condiție indispensabilă pentru îndeplinirea obiectivelor pe termen lung ale Acordului de la Paris și solicită UE să se asigure că acțiunile pe termen scurt rămân pe agenda COP23;

Finanțarea pentru combaterea schimbărilor climatice și alte mijloace de punere în aplicare

27.  salută „Foaia de parcurs pentru 100 de miliarde USD”, ce vizează mobilizarea a 100 de miliarde USD până în 2020 pentru acțiuni de combatere a schimbărilor climatice în țările în curs de dezvoltare; subliniază că obiectivul de mobilizare va continua până în 2025, așa cum s-a decis la COP 21;

28.  salută angajamentul asumat de părți în cadrul Acordului de la Paris de a corela toate fluxurile financiare cu demersurile vizând emisii scăzute de gaze cu efect de seră și o dezvoltare rezistentă la schimbările climatice; consideră, prin urmare, că UE trebuie să combată urgent fluxurile financiare pentru combustibilii fosili și infrastructura cu nivel ridicat de emisii de carbon;

29.  recunoaște că este important să se abordeze mecanismul de atenuare a pierderilor și daunelor introdus în Acordul de la Paris și sprijină ferm concretizarea discuției referitoare la acesta sub forma unui pilon separat de măsuri de combatere a schimbărilor climatice în cadrul COP23 de la Bonn;

30.  subliniază importanța menținerii drepturilor omului în centrul acțiunilor privind clima și insistă ca statele membre și Comisia să se asigure că negocierile privind măsurile de adaptare respectă, protejează și promovează drepturile omului, inclusiv egalitatea de gen, participarea deplină și egală a femeilor și promovarea activă a unei tranziții juste a forței de muncă care creează locuri de muncă decente și de calitate pentru toți;

31.  salută creșterea continuă a nivelului finanțării UE în domeniul schimbărilor climatice, dar subliniază că trebuie să se depună eforturi suplimentare; subliniază că este important să se garanteze că alte părți dezvoltate își respectă obiectivul privind cuantumul contribuțiilor de 100 de miliarde USD; solicită angajamente concrete din partea UE și la nivel internațional de a furniza noi surse de finanțare;

32.  solicită un angajament ambițios din partea guvernelor și a instituțiilor de finanțare publice și private, inclusiv a băncilor, a fondurilor de pensii și a firmelor de asigurări, în favoarea alinierii practicilor de creditare și de investiții la obiectivul de menținere a creșterii temperaturii medii globale la mult sub 2°C, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) litera (c) din Acordul de la Paris și a retragerii investițiilor în combustibilii fosili, inclusiv prin eliminarea treptată a creditelor la export pentru investițiile în combustibili fosili; solicită garanții publice specifice în favoarea investițiilor ecologice, precum și acordarea de etichete și avantaje fiscale fondurilor de investiții ecologice și emițătorilor de obligațiuni verzi;

33.  recunoaște că schimbările în sistemele fiscale naționale și internaționale, printre care transferul sarcinii fiscale de la sectorul muncii către cel de capital, principiul „poluatorul plătește”, retragerea investițiilor din sectorul combustibililor fosili și stabilirea unui preț adecvat al carbonului, sunt esențiale pentru a crea un mediu economic favorabil pentru încurajarea investițiilor publice și private, care vor permite atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale politicilor industriale;

34.  încurajează o cooperare sporită între țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare, în special în cadrul parteneriatului privind contribuțiile stabilite la nivel național, astfel încât țările să aibă acces mai eficient la cunoștințele tehnice și la sprijinul financiar necesar pentru a institui politici care să le permită să respecte și să depășească contribuțiile stabilite la nivel național;

35.  invită Comisia să efectueze o evaluare completă a consecințelor posibile ale Acordului de la Paris pentru bugetul UE și să dezvolte un mecanism financiar dedicat și automat al UE, care să ofere sprijin suplimentar și adecvat pentru cota echitabilă a UE în atingerea obiectivului financiar internațional privind clima de 100 de miliarde USD;

36.  solicită asumarea unor angajamente concrete de furnizare a unor surse suplimentare de finanțare pentru combaterea schimbărilor climatice, inclusiv prin introducerea unei taxe pe tranzacțiile financiare, prin crearea unei rezerve de certificate de emisii EU ETS pentru perioada 2021-2030 și prin alocarea veniturilor obținute din aplicarea măsurilor UE și internaționale privind emisiile din sectorul aviației și al transportului maritim pentru finanțarea măsurilor internaționale de combatere a schimbărilor climatice și pentru Fondul verde pentru climă;

Rolul actorilor nestatali

37.  subliniază eforturile depuse de un număr tot mai mare de actori nestatali pentru decarbonizare și o mai mare reziliență la schimbările climatice; subliniază, așadar, că este important să se instituie un dialog structurat și constructiv între guverne, mediul de afaceri, orașe, regiuni, organizații internaționale, societatea civilă și instituțiile academice și să se asigure implicarea lor în planificarea și punerea în aplicarea unor acțiuni climatice adaptabile pentru a mobiliza o acțiune mondială fermă în vederea construirii unor societăți reziliente și cu emisii scăzute de dioxid de carbon și pentru a demonstra progresele realizate spre atingerea obiectivelor Acordului de la Paris;

38.  solicită UE și statelor sale membre ca, alături de alte părți la CCONUSC, să promoveze un proces care să implice în mod activ actorii nestatali în negocierile privind punerea în aplicare a Acordului de la Paris, să sprijine eforturile lor de a contribui la realizarea CSN a unui stat, în ciuda transformărilor de la nivel național și politic, și să le permită să analizeze noi forme de participare și de asociere în cadrul CCONUSC;

39.  subliniază rolul important al platformei actorilor nestatali pentru combaterea schimbărilor climatice (Non-State Actors Zone for Climate Action - NAZCA) de a promova și de a urmări acțiunile actorilor nestatali, cum ar fi Convenția globală a primarilor, Misiunea Inovare, inițiativa InsuResilience, programul Energie durabilă pentru toți și parteneriatul CSN;

40.  salută eforturile depuse de „campionii în domeniul climatic“ în cadrul Parteneriatului de la Marrakech privind acțiunile de combatere a schimbărilor climatice;

41.  solicită UE și statelor sale membre să colaboreze cu toți actorii societății civile (instituții, sectorul privat, ONG-uri și comunități locale) pentru a dezvolta inițiative de reducere în sectoarele-cheie (energie, tehnologie, orașe, transporturi) și inițiative de adaptare și de reziliență ca răspuns la problemele de adaptare, în special în ceea ce privește accesul la apă, securitatea alimentară și prevenirea riscurilor; invită toate guvernele și toți actorii societății civile să sprijine și să consolideze această agendă de acțiune;

42.  reamintește ONU și părților la CCONUSC că acțiunea individuală este la fel de importantă ca acțiunile guvernelor și instituțiilor; prin urmare, solicită o implicare mai mare în organizarea de campanii și activități de sensibilizare și de informare a publicului cu privire la gesturile mari sau mici care pot contribui la combaterea schimbărilor climatice în țările dezvoltate și în curs de dezvoltare;

Efortul global al tuturor sectoarelor

43.  salută elaborarea unor scheme de comercializare a certificatelor de emisii la nivel mondial, inclusiv a 18 scheme de comercializare a certificatelor de emisii care funcționează pe patru continente ce reprezintă 40 % din PIB-ul mondial; încurajează Comisia să promoveze legături între EU ETS și alte scheme de comercializare a certificatelor de emisii în scopul creării unor mecanisme internaționale pentru piața emisiilor de carbon pentru a crește nivelul de ambiție în materie de climă, contribuind în același timp la reducerea riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon prin asigurarea unor condiții echitabile de concurență; invită Comisia să stabilească garanții pentru a asigura faptul că legătura cu EU ETS oferă contribuții permanente în ceea ce privește atenuarea și nu subminează obiectivul UE privind emisiile interne de gaze cu efect de seră;

44.  subliniază că este necesar în continuare un nivel mai ridicat de ambiție și acțiune pentru a menține stimulente suficiente cu scopul de a realiza reducerile de emisii de gaze cu efect de seră necesare pentru a atinge obiectivele UE privind clima și energia pentru 2050; subliniază că în sectoarele transporturilor și agriculturii s-au înregistrat progrese slabe în materie de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în contextul obiectivelor pentru 2020 și că este necesară o intensificare a eforturilor pentru ca aceste sectoare să își îndeplinească obiectivele de contribuție la reducerile emisiilor până în 2030;

45.  subliniază că este important să se asigure integritatea ecologică a tuturor abordărilor viitoare de piață, atât în cadrul Acordului de la Paris, cât și în afara acestuia, ținând seama de riscuri precum lacunele care permit dubla contabilizare, problemele legate de permanența și adiționalitatea reducerilor de emisii, potențialele efecte negative asupra dezvoltării durabile și stimulentele neloiale pentru reducerea nivelului de ambiție al CSN;

46.  subliniază că obiectivele 20-20-20 privind emisiile de gaze cu efect de seră, energia din surse regenerabile și economiile de energie au jucat un rol fundamental în asigurarea acestui progres și în susținerea a peste 4,2 milioane de locuri de muncă în diverse industrii ecologice, cu o creștere continuă în timpul crizei economice;

47.  ia act de decizia Adunării OACI din 2016 privind înființarea unei Scheme de compensare și de reducere a emisiilor de dioxid de carbon pentru aviația internațională (CORSIA);

48.  își exprimă, cu toate acestea, dezamăgirea cu privire la faptul că, la lansarea CORSIA, OACI nu a fost de acord cu privire la reducerea emisiilor, axându-se în principal pe compensare; regretă faptul că nu se garantează deloc calitatea compensărilor, că aplicarea CORSIA devine obligatorie din punct de vedere juridic numai din anul 2027 și că principalii membri ai OACI nu și-au asumat încă angajamentul de a participa la faza voluntară, în timp ce alți poluatori majori nu și-au asumat angajamente privind creșterea cu caracter neutru din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, fapt care ridică o mulțime de întrebări cu privire la efectul real asupra climei, dat fiind că rezultatul nu corespunde nici pe departe așteptărilor Uniunii Europene atunci când a decis să suspende termenul pentru EU ETS; solicită finalizarea rapidă a unui set solid de norme pentru operaționalizarea CORSIA, pentru punerea sa în aplicare la timp la nivel național și regional și asigurarea aplicării sale corespunzătoare de către toate părțile interesate; solicită, de asemenea, îmbunătățirea tuturor inovațiilor tehnologice legate de performanța motorului și calitatea carburanților;

49.  reamintește că, în timp ce zborurile intra-europene vor fi în continuare acoperite de EU ETS, orice modificare a legislației existente și operaționalizarea programată a CORSIA pot fi avute în vedere doar în lumina nivelului de ambiție al sistemului și a măsurilor de punere în aplicare care urmează să fie elaborate;

50.  ia act de foaia de parcurs pentru dezvoltarea unei „strategii cuprinzătoare a OMI privind reducerea emisiilor de GES generate de nave”, adoptate în cadrul celei de a 70-a sesiuni a Comitetului pentru protecția mediului marin din cadrul Organizației Maritime Internaționale (OMI); solicită OMI să dezvolte un mecanism global în concordanță cu obiectivele Acordului de la Paris prin stabilirea unei ținte ambițioase de reducere a emisiilor și întocmirea unui calendar concret, ca parte a strategiei inițiale a OMI în materie de GES, care urmează să fie adoptată în primăvara anului 2018;

51.  salută amendamentul de la Kigali privind eliminarea treptată la nivel global a hidrofluorocarburilor (HFC) cu un efect de încălzire a climei; consideră că acesta reprezintă un pas concret în punerea în aplicare a Acordului de la Paris și ar putea evita emisii de peste 70 de miliarde de tone de CO2 echivalent până în 2050, adică de 11 ori emisiile anuale ale Statelor Unite ale Americii și, prin urmare, încurajează toate părțile la Protocolul de la Montreal să ia toate măsurile necesare în vederea ratificării sale rapide; reamintește că UE a adoptat o legislație ambițioasă pentru reducerea treptată a hidrofluorocarburilor cu 79 % până în 2030, dat fiind că alternativele favorabile climei sunt disponibile pe scară largă, iar potențialul lor ar trebui exploatat pe deplin;

Reziliența la schimbările climatice prin adaptare

52.  ia act de faptul că prioritățile Președinției fijiane a COP 23 includ domenii în care acțiunile de adaptare și de reziliență ocupă un loc de frunte; reamintește că acțiunile de adaptare reprezintă o necesitate inevitabilă pentru toate țările dacă acestea doresc să reducă la minimum efectele negative și să valorifice pe deplin oportunitățile de creștere economică rezilientă la schimbările climatice și de dezvoltare durabilă;

53.  solicită, în consecință, stabilirea de obiective pe termen lung în materie de adaptare; reamintește că țările în curs de dezvoltare, mai ales țările cel mai puțin dezvoltate și statele insulare mici în curs de dezvoltare, care au contribuit cel mai puțin la schimbările climatice, sunt cele mai vulnerabile la efectele negative ale acestora și au cea mai mică capacitate de adaptare;

54.  subliniază necesitatea de a integra cu adevărat adaptarea la schimbările climatice în strategiile naționale de dezvoltare, inclusiv în planificarea financiară, îmbunătățind, în același timp, canalele de coordonare între diversele niveluri de guvernare și părțile interesate; consideră că asigurarea coerenței cu strategiile și planurile de reducere a riscului de dezastre este, de asemenea, importantă;

55.  subliniază că este important să se evalueze în mod specific impactul schimbărilor climatice asupra orașelor, precum și provocările și posibilitățile specifice ale acestora în ceea ce privește adaptarea și atenuarea; consideră că este esențial să se consolideze capacitatea orașelor și a autorităților locale de a se angaja și de a depune eforturi pentru a crește rezistența comunității lor cu scopul de a trata dimensiunea locală a impactului schimbărilor climatice;

56.  consideră că politicile de combatere a schimbărilor climatice se pot bucura de o susținere suficient de largă dacă sunt însoțite de măsuri sociale, inclusiv de un fond de tranziție echitabil pentru a corela provocările actuale legate de combaterea schimbărilor climatice cu combaterea șomajului și a locurilor de muncă precare;

57.  invită Comisia să reevalueze strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice din 2013, pentru a acorda mai multă atenție și a aduce mai multă valoare adăugată eforturilor de adaptare la nivelul global al UE, consolidând legăturile cu Acordul de la Paris și sprijinind dezvoltarea în continuare a unui schimb eficace de bune practici, exemple și informații privind activitatea de adaptare; subliniază necesitatea de a dezvolta sisteme și instrumente pentru a urmări progresul și eficacitatea planurilor și acțiunilor naționale de adaptare;

58.  reamintește faptul că terenurile agricole, zonele umede și pădurile, care acoperă mai mult de 90 % din suprafața de teren a UE, vor fi grav afectate de schimbările climatice; subliniază că acest sector, cunoscut drept exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (LULUCF) - este atât un absorbant, cât și o sursă de emisii și este esențial pentru atenuarea schimbărilor climatice și creșterea rezistenței;

59.  subliniază consecințele negative grave și adeseori ireversibile ale inacțiunii, având în vedere că schimbările climatice afectează toate regiunile lumii în moduri diferite, dar foarte dăunătoare, care au ca urmare fluxuri migratorii și pierderea de vieți, precum și pierderi economice, ecologice și sociale; evidențiază faptul că impulsionarea politică și financiară concertată la nivel global a inovațiilor în domeniul energiei ecologice și din surse regenerabile este fundamentală pentru atingerea obiectivelor în materie de climă și pentru facilitarea creșterii;

60.  recunoaște numeroasele dificultăți de formulare a unei definiții universal acceptate a „ refugiaților climatici“ dar solicită recunoașterea în mod serios a caracterului și amplorii migrației și strămutării provocate de schimbările climatice ca urmare a dezastrelor cauzate de încălzirea globală; constată cu îngrijorare că, între 2008 și 2013, aproximativ 166 de milioane de persoane au fost obligate să-și părăsească locuințele din cauza unor dezastre naturale, a creșterii nivelului mării, a fenomenelor meteorologice extreme, a deșertificării, a penuriei de apă și a răspândirii bolilor tropicale cu transmitere prin vectori; reamintește în mod deosebit faptul că evoluțiile în materie de climă din anumite părți ale Africii și ale Orientului Mijlociu ar putea contribui la instabilitate politică, la dificultăți economice și la escaladarea crizei refugiaților din bazinul Mării Mediterane;

61.  constată că defrișările și degradarea pădurilor sunt responsabile de 20 % din emisiile globale de gaze cu efect de seră și subliniază rolul pădurilor și al managementului forestier activ și sustenabil în atenuarea schimbărilor climatice și necesitatea de a consolida capacitățile de adaptare și reziliența pădurilor la schimbările climatice; subliniază că sunt necesare eforturi de atenuare care să se axeze pe sectorul pădurilor tropicale (REDD +); subliniază că obiectivul de a limita încălzirea globală la mai puțin de 2 °C se va dovedi, cel mai probabil, imposibil de realizat fără aceste eforturi de atenuare; solicită în plus UE să majoreze finanțarea internațională pentru reducerea defrișărilor în țările în curs de dezvoltare;

Sprijin pentru țările în curs de dezvoltare

62.  subliniază faptul că și țările în curs de dezvoltare joacă un rol important în realizarea obiectivelor Acordului de la Paris și că este necesar ca aceste țări să fie ajutate să își pună în aplicare planurile climatice, exploatând pe deplin sinergiile dintre măsurile de combatere a schimbărilor climatice puse în aplicare, planul de acțiune de la Addis Abeba și Agenda 2030 cu obiectivele pertinente de dezvoltare durabilă;

63.  subliniază necesitatea de a promova accesul universal la energie sustenabilă în țările în curs de dezvoltare, în special în Africa, prin utilizarea sporită a energiei din surse regenerabile; arată că Africa are resurse naturale imense, care îi pot asigura securitatea energetică; subliniază că, în cele din urmă, dacă interconexiunile de energie electrică sunt stabilite cu succes, o parte a energiei Europei ar putea proveni din Africa;

64.  subliniază că UE deține experiența, capacitatea și dimensiunea globală necesare pentru a fi liderul în domeniul construcției infrastructurii mai inteligente, mai ecologice și mai rezistente necesare pentru a realiza tranziția globală lansată de Acordul de la Paris; solicită UE să sprijine eforturile țărilor în curs de dezvoltare pentru a realiza tranziția spre societăți cu emisii reduse de dioxid de carbon și mai favorabile incluziunii, mai sustenabile din punct de vedere social și ecologic, mai prospere și mai sigure;

Industria și competitivitatea

65.  salută eforturile neîntrerupte și progresele înregistrate de industria europeană pentru a respecta obligațiile și a profita pe deplin de posibilitățile care decurg din acordul de la Paris, ceea ce poate conduce la măsuri în domeniul climei care să aibă succes și să fie eficiente din punctul de vedere al costurilor;

66.  subliniază că lupta împotriva schimbărilor climatice este o prioritate globală și ar trebui să fie urmărită ca un real efort la nivel mondial, asigurând, în același timp, securitatea energetică și o economie durabilă;

67.  subliniază că un cadru juridic stabil și previzibil, precum și semnalele clare în materie de politici, atât la nivelul UE, cât și la nivel mondial ar facilita și spori investițiile legate de climă;

68.  subliniază că pentru întreprinderea de acțiuni în domeniul climei și implementarea Acordului de la Paris este esențial să existe un angajament continuu, în special din partea emițătorilor importanți la nivel mondial; regretă profund anunțul administrației SUA cu privire la poziția sa față de Acordul de la Paris; cu toate acestea, salută călduros sprijinul continuu al sectoarelor majore ale industriei americane care înțeleg în mod clar riscurile reprezentate de schimbările climatice și posibilitățile care decurg din acțiunea în domeniul climei;

69.  consideră că, în cazul în care alte economii importante nu își asumă angajamente comparabile cu cele asumate de UE în legătură cu reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, pentru a asigura competitivitatea globală a industriei europene, va fi necesar să se mențină dispozițiile privind relocarea emisiilor de dioxid de carbon, în special cele care vizează sectoarele care se confruntă atât cu o mare intensitate a schimburilor comerciale, cât și cu o proporție importantă a costurilor legate de emisiile de dioxid de carbon în producție;

70.  salută faptul că China și alți concurenți majori ai UE din industriile energointensive introduc comercializarea de dioxid de carbon sau alte mecanisme de stabilire a tarifelor; consideră că, până în momentul în care se asigură condiții de concurență echitabile, UE ar trebui să mențină măsuri adecvate și proporționale pentru a asigura competitivitatea propriilor industrii și să prevină, acolo unde se impune, relocarea emisiilor de carbon, ținând seama de faptul că între politicile în domeniul energiei, industriei și climei trebuie să existe coerență;

71.  subliniază importanța creșterii numărului de lucrători calificați în industrie și promovarea cunoștințelor și a celor mai bune practici pentru a stimula crearea de locuri de muncă de calitate, sprijinind în același timp o tranziție echitabilă a forței de muncă acolo unde este necesar;

Politica energetică

72.  invită UE să exercite presiune pentru a convinge comunitatea internațională să adopte fără întârziere măsuri concrete, inclusiv un calendar, pentru eliminarea treptată a subvențiilor care dăunează mediului, inclusiv pentru combustibilii fosili, care denaturează concurența, descurajează cooperarea internațională și împiedică inovarea;

73.  subliniază că economisirea energiei, eficiența energetică și sursele regenerabile de energie sunt importante pentru reducerea emisiilor, precum și pentru economiile financiare, securitate energetică și prevenirea și diminuarea sărăciei energetice, în scopul de a proteja și ajuta gospodăriile vulnerabile și sărace; solicită promovarea la nivel global a măsurilor de eficiență energetică și de economisire și a dezvoltării de surse regenerabile de energie (de exemplu, prin stimularea producției proprii și a consumului din surse regenerabile de energie), precum și a implementării efective a acestora; reamintește că prioritizarea eficienței energetice și rolul de lider mondial în domeniul surselor regenerabile de energie sunt două dintre obiectivele principale ale uniunii energetice a UE;

74.  subliniază că este important să se dezvolte tehnologii de stocare a energiei, rețele inteligente și o capacitate de a răspunde la cerere care să contribuie la îmbunătățirea utilizării eficiente a energiei din surse regenerabile în sectorul producției de energie electrică și în cel al încălzirii și răcirii locuințelor;

Cercetarea, inovarea și tehnologiile digitale

75.  subliniază faptul că menținerea și consolidarea cercetării și inovării în domeniul atenuării schimbărilor climatice, politicilor de adaptare, utilizării eficiente a resurselor, tehnologiilor cu emisii reduse de dioxid de carbon și utilizării durabile a materiilor prime secundare („economia circulară”) sunt esențiale pentru a combate schimbările climatice într-un mod eficient din punct de vedere al costurilor, precum și pentru a reduce dependența de combustibilii fosili; încurajează, prin urmare, adoptare unor angajamente globale în vederea creșterii și concentrării investițiilor în acest domeniu;

76.  subliniază că progresele în domeniul tehnologiilor necesare pentru decarbonizare vor avea nevoie de semnale politice clare, între care se numără reducerea obstacolelor de pe piață și în materie de reglementare din calea noilor tehnologii și modele de afaceri, precum și cheltuieli publice bine orientate;

77.  reamintește că cercetarea, inovarea și competitivitatea se numără printre cei cinci piloni ai strategiei UE privind uniunea energetică; ia act de faptul că UE este hotărâtă să rămână un lider global în aceste domenii, dezvoltând, în același timp, o cooperare științifică apropiată cu partenerii internaționali; subliniază că este important să se construiască și să se mențină o capacitate de inovare puternică atât în țările dezvoltate, cât și în cele emergente, pentru dezvoltarea unor tehnologii ecologice și sustenabile în domeniul energiei;

78.  reamintește rolul fundamental al tehnologiilor digitale în facilitarea tranziției energetice, crearea de noi modele durabile de afaceri și îmbunătățirea eficienței energetice și a economiilor de energie; subliniază beneficiile ecologice pe care digitalizarea industriei europene le poate aduce prin utilizarea eficientă a resurselor și reducerea intensității utilizării materialelor;

79.  subliniază că este important să se utilizeze pe deplin actualele programe/instrumente ale UE, cum ar fi Orizont 2020, care sunt deschise la participarea țărilor terțe, în special în domeniul energiei, al schimbărilor climatice și al dezvoltării durabile;

80.  solicită o utilizare mai bună a tehnologiilor, cum ar fi sateliții spațiali, pentru a colecta date corecte privind emisiile, temperaturile și schimbările climatice; subliniază, în special, contribuțiile programului Copernicus; solicită, de asemenea, să se asigure transparență în cooperare și în schimbul de informații dintre țări, precum și disponibilitatea datelor pentru comunitatea științifică;

Diplomația în domeniul climei

81.  sprijină ferm atenția continuă acordată de UE activității diplomatice în domeniul climei, aceasta fiind esențială pentru creșterea vizibilității acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice în țările partenere și în rândul opiniei publice la nivel mondial; subliniază necesitatea de a menține schimbările climatice ca o prioritate strategică în dialogurile diplomatice, ținând seama de cele mai recente evoluții și de peisajul geopolitic în schimbare; subliniază faptul că Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și statele membre dispun de o capacitate enormă în materie de politică externă și trebuie să își asume poziția de lider în cadrul forurilor privind schimbările climatice; subliniază că măsurile ambițioase și urgente în domeniul climei alături de punerea în aplicare a angajamentelor din cadrul COP 21 trebuie să rămână o prioritate a UE în cadrul dialogurilor bilaterale și biregionale la nivel înalt cu țările partenere, G7, G20, în cadrul ONU și în alte foruri internaționale;

82.   își reiterează opinia potrivit căreia obiectivele politicii privind schimbările climatice trebuie să se afle în centrul eforturilor de politică externă și al agendei globale ale UE; îndeamnă UE și statele membre să își asume rolul de lider în acțiunile de combatere a schimbărilor climatice la nivel mondial printr-un angajament continuu față de Acordul de la Paris și printr-o relaționare activă cu partenerii strategici, atât la nivel național, cât și subnațional, pentru a forma sau a consolida alianțe climatice, cu scopul de a menține un impuls în direcția unui regim ambițios de protecție a climei;

83.  îndeamnă UE și statele membre să depună eforturi pentru a ajunge la o mai bună cunoaștere, analiză și gestionare a riscurilor climatice și a sprijini partenerii UE din întreaga lume în eforturile lor de a înțelege, integra, anticipa și gestiona mai bine efectele schimbărilor climatice asupra stabilității interne, a securității internaționale și a strămutării persoanelor;

84.  se angajează să utilizeze rolul său internațional și apartenența sa la rețele parlamentare internaționale pentru a urmări în mod consecvent progresul către punerea în aplicare rapidă a Acordului de la Paris;

Rolul Parlamentului European

85.  consideră că, având în vedere că Parlamentul European trebuie să își dea aprobarea pentru acordurile internaționale și joacă un rol central în punerea în aplicare internă a Acordului de la Paris în calitate de colegiuitor, acesta trebuie să facă parte integrantă din delegația UE; se așteaptă, prin urmare, să fie invitat să participe la reuniunile de coordonare ale UE de la Bonn și să i se garanteze accesul la toate documentele pregătitoare din momentul începerii negocierilor;

°

°  °

86.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre și secretariatului CCONUSC, cu rugămintea ca aceasta să fie adusă la cunoștința tuturor părților care nu sunt membre ale UE.

 

(1)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0383.

Notă juridică