Procedură : 2017/2973(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0671/2017

Texte depuse :

B8-0671/2017

Dezbateri :

PV 12/12/2017 - 11
CRE 12/12/2017 - 11

Voturi :

PV 14/12/2017 - 8.6
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0500

PROPUNERE DE REZOLUȚIE
PDF 420kWORD 50k
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0668/2017
6.12.2017
PE614.290v01-00
 
B8-0671/2017

depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate

în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură


referitoare la situația populației rohingya (2017/2973(RSP))


Rolandas Paksas, Isabella Adinolfi, Fabio Massimo Castaldo, Ignazio Corrao în numele Grupului EFDD

Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația populației rohingya (2017/2973(RSP))  
B8-0671/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Myanmar/Birmania și la situația musulmanilor rohingya, în special cele din 7 iulie 2016(1) și 15 decembrie 2016(2), cea din 16 martie 2017 referitoare la prioritățile UE pentru sesiunile Consiliului ONU pentru Drepturile Omului din 2017(3), cea din 13 iunie 2017 referitoare la apatridie în Asia de Sud și de Sud-Est(4) și cea din 14 septembrie 2017 referitoare la Myanmar/Birmania, în special la situația minorității rohingya(5),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 20 iunie 2016 referitoare la strategia UE privind Myanmar/Birmania,

–  având în vedere Comunicarea comună din 1 iunie 2016 a Comisiei și a Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) către Parlamentul European și Consiliu intitulată „Elemente ale strategiei UE privind Myanmarul/Birmania: un parteneriat special pentru democrație, pace și prosperitate” (JOIN(2016)0024),

–  având în vedere declarația din 2 decembrie 2016 a purtătorului de cuvânt al VP/ÎR privind recenta escaladare a violenței din Myanmar/Birmania, precum și declarația din 6 septembrie 2017 a VP/ÎR privind situația din statul Rakhine,

–  având în vedere comunicatul de presă comun cu privire la cel de al treilea dialog UE-Myanmar/Birmania pe tema drepturilor omului din 25 noiembrie 2016,

–  având în vedere concluziile Consiliului referitoare la apatridie din 4 decembrie 2015,

–  având în vedere recentele informări ale Oficiului Înaltului Comisar al Organizației Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR) și ale Raportorului special al ONU privind situația drepturilor omului în Myanmar/Birmania, din 29 și, respectiv, 18 noiembrie 2016, cu privire la deteriorarea situației drepturilor omului în zona de nord a statului Rakhine,

–  având în vedere raportul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului intitulat „Situația drepturilor omului în cazul musulmanilor rohingya și al altor minorități din Myanmar/Birmania”, din 20 iunie 2016, și raportul Raportorului special al ONU privind situația drepturilor omului din Myanmar/Birmania din 18 martie 2016,

–  având în vedere declarația de final de misiune din 20 ianuarie 2017 a Raportorului special al ONU privind situația drepturilor omului din Myanmar/Birmania, Yanghee Lee, în care acesta a concluzionat că „situația este în prezent mai gravă decât în orice moment din ultimii ani”,

–  având în vedere Raportul final al Comisiei consultative privind statul Rakhine,

–  având în vedere Declarația prezidențială a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite din 6 noiembrie care solicită Myanmarului/Birmaniei să pună capăt uzului exagerat al forței militare și violenței intercomunitare din statul Rakhine din Myanmar/Birmania,

–  având în vedere Convenția ONU privind statutul refugiaților din 1951 și Protocolul din 1967 la aceasta,

–  având în vedere Planul global de acțiune al UNHCR privind eradicarea apatridiei (2014-2024),

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului (DUDO) din 1948,

–  având în vedere Convenția privind statutul apatrizilor din 1954 și Convenția privind reducerea apatridiei din 1961,

–  având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și Pactul internațional privind drepturile economice, sociale și culturale, ambele din 1966,

–  având în vedere Carta Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN),

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât în statul Rakhine din Myanmar/Birmania locuiesc aproximativ un milion de persoane aparținând populației rohingya, un grup minoritar care este supus unor represiuni și încălcări continue și grave ale drepturilor omului, inclusiv amenințări la adresa vieții și securității, refuzul drepturilor la sănătate și educație, muncă forțată, violență sexuală și limitări ale drepturilor politice;

B.  întrucât etnicii rohingya constituie una dintre cele mai persecutate minorități și unul dintre cele mai mari grupuri de apatrizi din lume și sunt oficial apatrizi din 1982, când a fost adoptată Legea privind cetățenia birmană, care a dus la limitări drastice ale libertății lor de circulație și i-a constrâns să locuiască în tabere;

C.  întrucât, până acum, reacțiile interne și internaționale față de deteriorarea drepturilor omului ale populației rohingya și față de criza umanitară în care se află aceasta au fost, în mare măsură, insuficiente, iar multe instrumente pentru rezolvarea problemei nu au fost încă luate în considerare;

D.  întrucât, la 25 august 2017, militanți rohingya au lansat o serie de atacuri coordonate împotriva a peste 30 de posturi de poliție și a unei baze militare din nordul statului Rakhine; întrucât atacatorii au ucis peste zece polițiști, iar Armata salvării populației rohingya din Arakan (Arakan Rohingya Salvation Army – ARSA) a revendicat aceste atacuri;

E.  întrucât aceste atacuri au declanșat o contraofensivă militară semnificativă, cu încălcări grave și pe scară largă ale drepturilor omului, inclusiv asasinate, violuri și tortură; întrucât organizațiile pentru apărarea drepturilor omului, în special Human Rights Watch, au raportat, folosindu-se de imagini transmise prin satelit, distrugerea pe scară largă a unor locuințe și a altor clădiri în zone din nordul statului Rakhine în prezent inaccesibile ONG-urilor și observatorilor independenți; întrucât au existat informații potrivit cărora în satul Chein Li Khar din nordul statului Rakhine, locuit de etnici rohingya, au fost incendiate 700 de clădiri, satul fiind distrus aproape în totalitate;

F.  întrucât, în urma acestor evenimente, peste 625 000 de etnici rohingya s-au refugiat în Bangladesh; întrucât persoanele care fug din Myanmar/Birmania, printre care se numără multe femei și mulți copii, parcurg trasee periculoase, riscând să fie împușcate și confruntându-se cu dificultatea rutelor, cu riscul de a muri de foame și cu lipsa asistenței medicale; întrucât zeci de persoane aparținând populației rohingya, printre care femei și copii, au murit pe drum; întrucât personalul pazei de coastă din Bangladesh a descoperit cadavrele a zeci de persoane care și-au pierdut viața în timpul fugii din Myanmar/Birmania;

G.  întrucât Bangladesh găzduiește deja circa 300 000 de refugiați rohingya, care au ajuns în această țară în ultimele decenii;

H.  întrucât Bangladesh a depus o plângere împotriva autorităților din Myanmar/Birmania în legătură cu minele amplasate de acestea de-a lungul unei părți a frontierei dintre cele două țări, pentru a împiedica întoarcerea musulmanilor rohingya care fug din calea violențelor;

I.  întrucât membrilor personalului internațional al ONU și al organizațiilor internaționale neguvernamentale le este interzis accesul în zonele afectate de conflict și întrucât agențiile ONU se află în imposibilitatea de a oferi ajutor umanitar, inclusiv alimente, apă și medicamente, populației rohingya; întrucât doar Comitetului Internațional al Crucii Roșii i s-a acordat acces umanitar parțial, acesta ajungând la numai 10 % din persoanele care au nevoie de ajutor; întrucât accesul umanitar la partea de nord a statului Rakhine rămâne dificil, în ciuda acordului la care s-a ajuns cu Programul Alimentar Mondial la 27 octombrie 2017;

J.  întrucât, date fiind aceste limitări ale accesului, există foarte puține informații cu privire la nevoile actuale ale populației și întrucât, chiar înainte de criza din prezent, aproximativ 350 000 de persoane depindeau de asistența umanitară, pe lângă cele 120 000 de persoane strămutate intern în centrul statului Rakhine;

K.  întrucât, la 10 septembrie 2017, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Zeid Raad Al Hussein, a anunțat că situația din Myanmar/Birmania „pare să fie un exemplu clasic de purificare etnică”,

1.  condamnă ferm toate atacurile din statul Rakhine;

2.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la situația umanitară din Myanmar/Birmania și Bangladesh și solicită guvernului din Myanmar/Birmania să pună capăt utilizării excesive a forței militare și violențelor care au devastat populația rohingya din statul Rakhine;

3.  condamnă gravitatea și amploarea crescânde ale încălcărilor drepturilor omului, printre care se numără asasinate, violuri și strămutarea a sute de mii de civili;

4.  solicită insistent forțelor armate și forțelor de securitate să pună capăt imediat asasinatelor, hărțuirilor și violurilor împotriva populației rohingya, precum și incendierii caselor acesteia;

5.  reamintește că autoritățile din Myanmar/Birmania au datoria de a proteja, fără discriminare, toți civilii împotriva abuzurilor, precum și de a ancheta încălcările grave ale drepturilor omului și de a-i urmări în justiție pe cei responsabili, în conformitate cu standardele și obligațiile în materie de drepturi ale omului;

6.  își reiterează solicitarea adresată autorităților din Myanmar/Birmania de a permite accesul imediat și neîngrădit al observatorilor independenți, al organizațiilor internaționale pentru apărarea drepturilor omului, al jurnaliștilor, al altor observatori internaționali și al ONU, mai ales al Misiunii de stabilire a faptelor a ONU instituite în martie 2017 de Consiliul pentru Drepturile Omului (CDO) din cadrul ONU, al cărei mandat a fost prelungit până în septembrie 2018;

7.  își repetă solicitarea insistentă ca organizațiilor de ajutor umanitar să li se permită accesul în toate zonele de conflict și la toate persoanele strămutate, fără discriminare, pentru ca lucrătorii umanitari să poată acorda asistență persoanelor aflate în pericol;

8.  îndeamnă guvernul din Myanmar/Birmania să elimine imediat toate minele de la granița cu Bangladesh;

9.  îndeamnă guvernul din Myanmar/Birmania și îndeosebi pe Aung San Suu Kyi, consilier de stat, să condamne fără echivoc orice incitare la ură rasială sau religioasă și să combată discriminarea socială și ostilitățile împotriva minorității rohingya; îndeamnă, de asemenea, guvernul din Myanmar/Birmania să respecte dreptul universal la libertatea de religie sau de convingere; reamintește consilierului de stat să insiste pentru transpunerea în practică a recomandărilor formulate în raportul final al Comisiei consultative privind statul Rakhine, care a fost elaborat la cererea sa; deplânge faptul că nu s-au făcut progrese în perioada care s-a scurs de la declarația din 18 mai 2015 a purtătorului de cuvânt al partidului lui Suu Kyi, potrivit căreia guvernul din Myanmar/Birmania ar trebui să redea cetățenia minorității rohingya;

10.  reamintește laureatei din 1990 a Premiului Saharov Aung San Suu Kyi că premiul se acordă celor care apără drepturile omului, protejează drepturile minorităților și respectă dreptul internațional, printre alte criterii; atrage atenția că este necesar să se ia în considerare posibilitatea retragerii Premiului Saharov și a Premiului Nobel pentru Pace în cazurile în care laureații nu mai respectă aceste criterii după decernarea premiului;

11.  recunoaște eforturile depuse de Bangladesh, în fața acestei catastrofe umanitare, pentru a facilita protecția a sute de mii de refugiați rohingya; încurajează ferm autoritățile din Bangladesh și din alte țări învecinate să îi primească pe toți cei care fug din calea violențelor din statul Rakhine și să respecte principiul nereturnării; invită Comisia și statele membre să crească sprijinul financiar și material pentru acești refugiați;

12.  își reiterează recomandarea ca guvernele țărilor ce se confruntă cu un aflux de refugiați rohingya să coopereze îndeaproape cu UNHCR, care dispune de expertiza tehnică necesară pentru a evalua statutul de refugiat și are mandatul de a proteja refugiații și persoanele apatride; invită UE și ONU să sprijine, în acest sens, țările învecinate;

13.  salută semnarea acordului bilateral de repatriere încheiat între Bangladesh și Myanmar/Birmania la 23 noiembrie 2017 la Nay Pyi Taw, care reprezintă un pas important; îi încurajează pe Sheikh Hasina, prim-ministrul din Bangladesh, și pe Aung San Suu Kyi, consilier de stat în Myanmar/Birmania, să pună rapid în aplicare acordul bilateral de repatriere, asigurând, în același timp, condiții pe teren care vor permite întoarcerea voluntară, în siguranță, sustenabilă și demnă a refugiaților în locurile lor de origine; confirmă că UE va monitoriza îndeaproape punerea în aplicare a acordului, pentru a asigura deplina conformitate a acestuia cu dreptul internațional;

14.  remarcă importanța punerii rapide în practică a recomandărilor Comisiei consultative privind statul Rakhine, așa-numitele „recomandări Annan”; accentuează recomandarea Comisiei privind necesitatea de a alinia legislația privind cetățenia din Myanmar/Birmania la standardele și tratatele internaționale la care Myanmar este parte, inclusiv la articolele 7 și 8 din Convenția privind drepturile copilului, și privind necesitatea de a alinia legislația la bunele practici, inclusiv eliminarea distincțiilor între diferite tipuri de cetățeni;

15.  sprijină eforturile pentru intensificarea unui proces politic bazat pe transpunerea în practică a recomandărilor Annan; invită Consiliul de Securitate al ONU și Adunarea Generală a ONU să adopte măsuri politice și diplomatice eficace care să asigure respectarea de către guvernul din Myanmar/Birmania a obligațiilor care îi revin față de minoritatea rohingya în ceea ce privește asigurarea protecției și a accesului la ajutoare; solicită, în acest sens, o rezoluție a Adunării Generale a ONU și a Consiliului de Securitate al ONU care să condamne abuzurile, insistând pe accesul la statul Rakhine și solicitând tragerea la răspundere pentru încălcările grave ale dreptului internațional comise de toate părțile;

16.  îndeamnă China și alți actori internaționali și regionali să utilizeze toate canalele pentru a solicita stoparea atrocităților și găsirea unei soluții pașnice;

17.  invită VP/ÎR și statele membre ale UE să își intensifice semnificativ presiunea asupra guvernului din Myanmar/Birmania și asupra forțelor de securitate pentru a pune capăt încălcărilor drepturilor, a coopera fără rețineri cu anchetatorii ONU și cu agențiile umanitare internaționale și a asigura tragerea la răspundere pentru încălcările grave ale dreptului internațional; invită, în acest sens, VP/ÎR și statele membre ale UE să joace un rol activ în sprijinirea unor acțiuni imediate la nivelul ONU și să afirme clar că UE este pregătită să ia în considerare sancțiuni specifice împotriva unor persoane și entități, precum și să evalueze consecințele în contextul preferințelor comerciale de care beneficiază Myanmar/Birmania, în cazul în care încălcările grave ale dreptului internațional continuă cu impunitate;

18.  încuviințează continuarea acordării de ajutor financiar din partea UE către zona în cauză sub formă de ajutor umanitar și a unor alte forme de sprijin; insistă ca acordarea oricărui ajutor pentru statul Rakhine să fie condiționată explicit și specific de respectarea principiilor nediscriminării, nesegregării și egalității și ca toate proiectele și întreaga asistență să fie puse în practică într-un mod care nu intensifică, nu sprijină și nu perpetuează discriminarea și segregarea;

19.  invită VP/ÎR să prezinte un raport Parlamentului European cu privire la inițiativele UE din cadrul ONU și în contextul Consiliului Afaceri Externe al UE;

20.  invită UE și statele sale membre să primească favorabil relatările și declarațiile reprezentanților populației rohingya cu privire la situația de la fața locului;

21.  sprijină eforturile menite să asigure prezența pe teren a unor observatori independenți sub îndrumarea ONU, pentru atenuarea crizei umanitare; invită autoritățile din Myanmar/Birmania să permită accesul imediat și neîngrădit al observatorilor independenți, îndeosebi al Misiunii de stabilire a faptelor instituite de Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU în martie 2017;

22.  sprijină înființarea unui birou al Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului în Myanmar/Birmania, cu un mandat complet;

23.  invită UE și statele sale membre să sprijine Planul global de acțiune al UNHCR de eradicare a apatridiei (2014-2024);

24.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție guvernului și parlamentului din Myanmar/Birmania, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre ale UE, Secretarului General al ASEAN, Comisiei interguvernamentale pentru drepturile omului a ASEAN, raportorului special al ONU privind situația drepturilor omului în Myanmar/Birmania, Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiați și Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU.

(1)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0316.

(2)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0506.

(3)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0089.

(4)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0247.

(5)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0351.

Notă juridică