PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la situația din Afganistan
11.12.2017 - (2017/2932(RSP))
în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Sabine Lösing, Takis Hadjigeorgiou, Neoklis Sylikiotis, Stelios Kouloglou, Kostadinka Kuneva, Dimitrios Papadimoulis, Eleonora Forenza, Sofia Sakorafa, Paloma López Bermejo, Merja Kyllönen, Lola Sánchez Caldentey, Estefanía Torres Martínez, Tania González Peñas, Xabier Benito Ziluaga, Miguel Urbán Crespo în numele Grupului GUE/NGL
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile și rapoartele sale anterioare referitoare la situația din Afganistan,
– având în vedere noua strategie a UE pentru Afganistan, adoptată de Consiliul Uniunii Europene la 16 octombrie 2017,
– având în vedere concluziile Consiliului din 18 iulie 2016,
– având în vedere numirea noului trimis special al UE în Afganistan, Roland Kobia, la 1 septembrie 2017 și recenta sa vizită în Afganistan, 25 și 26 octombrie 2017,
– având în vedere reuniunile Dialogului local dintre UE și Afganistan pe tema drepturilor omului din 1 iunie și 30 noiembrie 2016,
– având în vedere decizia din 27 mai 2013 a miniștrilor afacerilor externe din UE de a prelungi misiunea de poliție a UE în Afganistan (EUPOL) până la 31 decembrie 2014 și având în vedere Decizia Consiliului din 23 iunie 2014 de a-și da acordul în principiu pentru o prelungire a misiunii EUPOL până la sfârșitul anului 2016,
– având în vedere declarația din 3 noiembrie 2017 a procuroarei Curții Penale Internaționale, Fatou Bensouda, cu privire la decizia sa de a solicita o autorizație judiciară pentru a iniția o anchetă cu privire la situația din Republica Islamică Afganistan,
– având în vedere rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU privind Afganistan, inclusiv Rezoluția nr. 2189 din 12 decembrie 2014,
– având în vedere Raportul anual pe 2016 privind protecția civililor în conflictele armate al Misiunii de Asistență a Organizației Națiunilor Unite în Afganistan (UNAMA),
– având în vedere misiunea de sprijin ferm (RSM), o misiune post-intervenție a NATO în Afganistan, care a devenit operațională la 2 ianuarie 2015,
– având în vedere Acordul bilateral de securitate SUA-Afganistan (ABS) și Acordul NATO-Afganistan privind Statutul forțelor și al personalului (NATO SOFA), ambele semnate la 30 septembrie 2014,
– având în vedere noua strategie a SUA pentru Afganistan, prezentată de președintele Trump la 21 august 2017,
– având în vedere conferința donatorilor de ajutor internațional organizată sub egida UE la Bruxelles, la 5 octombrie 2016 (denumită în continuare „Conferința de la Bruxelles privind Afganistan”) și documentul reînnoit și actualizat, adoptat cu ocazia respectivei conferințe, „Cadrul pentru autonomie prin intermediul răspunderii reciproce (SMAF)”,
– având în vedere declarația privind aspecte relative la migrație emisă în cadrul Căii comune de urmat UE-Afganistan, publicată la 5 octombrie 2016, și prima reuniune ținută de Grupul de lucru comun care a avut loc în noiembrie 2016,
– având în vedere Raportul organizației Amnesty International intitulat „Afganistan: retur forțat în zona de pericol: solicitanții de azil returnați din Europa în Afganistan”, publicat la 5 octombrie 2017,
– având în vedere aderarea de către Afganistan la Organizația Mondială a Comerțului în iulie 2016,
– având în vedere poziția deficitară pe care o ocupă Afganistanul în Raportul privind clasamentul indicelui dezvoltării umane pe 2015 al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), respectiv a 171-a din 187 de țări,
– având în vedere Planul național de acțiune pentru femeile din Afganistan,
– având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât situația generală de securitate s-a deteriorat grav în Afganistan; întrucât Afganistanul s-a clasat pe locul al doilea ca cea mai puțin sigură țară din lume în clasamentul Indicelui global de pace pe 2017; întrucât un nou val de atacuri ale talibanilor în ultimele luni și pătrunderea forțelor SI în Afganistan, urmată de atacuri fără precedent în Kabul și în provinciile din nord și est, au condus la situația în care guvernul a pierdut controlul asupra aproape unei treimi din teritoriul țării și a unui sfert din populație;
B. întrucât Raportul anual 2016 privind protecția civililor în conflictele armate al UNAMA ilustrează cel mai ridicat număr de victime din 2009, respectiv 11 418 de victime civile; întrucât, în total, mai mult de 25 000 de civili afgani au fost uciși, cu un număr mult mai mare de persoane rănite;
C. întrucât Fatou Bensouda, procuroare a Curții Penale Internaționale, a solicitat o autorizație judiciară pentru a deschide o anchetă asupra crimelor comise în conflictul armat din țară începând cu 2003; întrucât ea a acumulat de-a lungul anilor dovezi privind crime de război și crime împotriva umanității comise de talibani, de forțele de poliție și serviciile de informații afgane, precum și de către armata SUA și CIA, variind de la țintirea militanților umanitari, folosirea copiilor soldați, la torturarea deținuților, inclusiv în centre clandestine de detenție din anumite state membre ale UE, și anume Polonia, Lituania și România;
D. întrucât noua administrație a Statelor Unite și-a sporit forțele militare în Afganistan la un total de peste 14 000 de persoane; întrucât strategia pentru Afganistan a președintelui Trump este un angajament pe durată nedeterminată în temeiul căruia orice retragere a trupelor va fi determinată de condițiile de la fața locului, fără vreun termen-limită privind încetarea intervenției militare a Statelor Unite;
E. întrucât Afganistanul este țara cea mai bombardată prin intermediul dronelor din lume, iar noile reglementări americane privind utilizarea de drone sporesc riscurile la adresa civililor; întrucât atacurile și atacurile de represalii au cauzat grave pierderi de vieți omenești;
F. întrucât recenta decizie americană de a intensifica atacurile aeriene și operațiunile forțelor speciale riscă să producă o nouă creștere a numărului de decese și răniți în rândul civililor; întrucât, în urma decesului a 13 civili în timpul unei operațiuni conduse de NATO în partea de nord a provinciei Kunduz, autoritățile militare americane și afgane au promis o anchetă, dar nu au dat detalii suplimentare; întrucât nu a fost incriminată nicio persoană dintre cele responsabile cu atacul aerian efectuat de forțe armate americane în octombrie 2015 împotriva unui spital operat de organizația „Médecins Sans Frontières” în Kunduz, ce a rezultat în rănirea sau moartea a cel puțin 42 de persoane (personal medical și pacienți);
G. întrucât statistici recente ale ONU privind victimele civile, publicate luna trecută, indică o creștere cu 52 % în primele nouă luni ale anului 2017 față de perioada corespunzătoare a anului trecut a atacurilor aeriene, rezultate în decesul a 205 persoane și rănirea a 261; întrucât forțele talibane și alte grupări armate rebele sunt responsabile pentru majoritatea victimelor din rândul civililor, și anume, potrivit UNAMA, aproximativ 60 %;
H. întrucât, în 2016, au fost strămutate 600 000 de persoane, numărul total al persoanelor strămutate în interiorul țării crescând la 1,5 milioane; întrucât 9,3 milioane de afgani au nevoie urgentă de ajutor, iar alte 9 milioane dispun doar de un acces limitat sau inexistent la servicii de sănătate de bază; întrucât 3 milioane de persoane s-au refugiat în Pakistan sau Iran, în timp ce 1 milion de persoane s-au întors în țară în 2016;
I. întrucât Calea comună de urmat UE-Afganistan este un cadru instituit ca mijloc de condiționare a ajutorului acordat în funcție de returnarea cetățenilor afgani aflați în UE, și a fost adoptat fără acordul Parlamentului European, din cauza absenței unui acord formal la nivelul UE privind returnarea solicitanților de azil; întrucât cetățenii afgani rămân al doilea cel mai numeros grup de solicitanți de azil din UE; întrucât statele membre au periclitat siguranța a mii de solicitanți de azil afgani, printre care minori neînsoțiți, prin returnarea forțată a acestora către o țară în care se confruntă cu un risc ridicat de a fi torturați, răpiți, uciși și alte încălcări ale drepturilor omului; întrucât, în conformitate cu raportul din octombrie 2017 al organizației Amnesty International, returnarea migranților afgani este ilegală;
J. întrucât ajutorul total acordat pentru Afganistan începând cu anul 1992 de către SUA, UE și statele sale membre și alți donatori internaționali, se ridică la 130 de miliarde de dolari americani; întrucât această cifră este comparabilă cu planul Marshall pentru Europa; întrucât ajutorul umanitar acordat de UE pentru Afganistan în 2017 s-a ridicat la 30,5 milioane EUR, iar pentru ultimul deceniu la 756 milioane EUR; întrucât, cu toate acestea, economia rămâne grav deteriorată și dependentă de ajutorul extern;
K. întrucât Forțele naționale afgane de securitate s-au dovedit a fi foarte costisitoare; întrucât nu există un angajament pe termen lung din partea UE și a altor membri ai comunității internaționale în ceea ce privește finanțarea bugetului acestor forțe; întrucât, chiar și în condițiile reducerii planificate a personalului va fi imposibil pentru guvernul afgan să aloce fondurile necesare; întrucât acest lucru ar putea conduce la o situație periculoasă, în care forțe de poliție și o armată bine echipate ar putea căuta modalități alternative de a-și procura venituri;
L. întrucât 80 % din copii afgani merg la școală; întrucât Afganistanul se află încă pe ultimele locuri în ceea ce privește accesul fetelor la educație; întrucât rata de absolvire a școlii și rata națională estimată de alfabetizare a adulților pentru cetățenii cu vârsta de peste 15 ani sunt încă foarte scăzute;
M. întrucât cultivarea macului și traficul cu opiu au înregistrat creșteri semnificative, 43 % între 2015 și 2016;
N. întrucât în urma recomandărilor formulate de FMI și de alți factori, guvernul afgan a introdus o serie de reforme neoliberale dure, inclusiv impozitarea forfetară și reducerea taxelor vamale pentru mărfurile importate de la 43 % la 5,3 %; întrucât aceste reforme nu au reușit să producă o creștere semnificativă a veniturilor publice, ceea ce a dus la deficite bugetare și comerciale;
O. întrucât „abordarea cuprinzătoare” preferată de NATO a eșuat, conducând la subordonarea ajutorului pentru dezvoltare față de obiective militare și politice; întrucât această abordare poate implica anumiți actori ai societății civile în conflict, cel puțin în opinia forțelor rebele;
P. întrucât, în urma negocierilor, punerea în aplicare a acordului de pace dintre guvernul afgan și Hizb-e Islami este în curs de desfășurare;
Q. întrucât, în vederea viitoarelor alegeri parlamentare și prezidențiale, guvernul afgan a realizat progrese în privința reformei electorale, a adoptat o nouă lege electorală și a numit noi membri ai organelor electorale la sfârșitul lui 2016; întrucât frauda și corupția sunt în continuare la ordinea zilei; întrucât UE a sprijinit planul de punere în aplicare a proiectului PNUD, oferind asistență consultativă; întrucât, cu toate acestea, un proces electoral favorabil incluziunii, transparent și credibil este esențial pentru evaluarea procesului de democratizare a țării,
1. subliniază faptul că, după 16 ani de intervenție, condusă de SUA și NATO, care a cauzat numeroase victime, autonomia și suveranitatea statului afgan nu sunt încă garantate, iar situația sa de securitate s-a deteriorat și mai mult; subliniază că această prezență militară, și în special operațiunile sale ofensive, au alimentat o parte a conflictului; solicită, prin urmare, retragerea tuturor trupelor americane, NATO și UE, deoarece nu există o soluție militară la acest conflict;
2. constată că procuroarea CPI, Fatou Bensouda, a propus inițierea unei anchete a CPI privind crimele de război și încălcările drepturilor omului și consideră că ar trebui lansată și o anchetă independentă sub auspiciile ONU în ceea ce privește execuțiile extrajudiciare prin intermediul dronelor, pentru a pune astfel capăt culturii impunității, lucru indispensabil pentru un proces de stabilizare în Afganistan, precum și pentru construirea încrederii publice;
3. își manifestă profunda îngrijorare cu privire la atitudinea administrației SUA și la refuzul său de a colabora cu ONU în vederea retragerii tuturor trupelor, în timp util; respinge orice noi desfășurări de trupe;
4. solicită UE să sprijine guvernul afgan în intenția sa de a urma un proces de pace și reconciliere cuprinzător și incluziv, condus și apropriat de statul afgan, care să includă în mod activ tot spectrul societății civile și toate părțile implicate în conflict, inclusiv – în urma unui acord de încetare a focului – grupurile de combatanți, rebeli sau paramilitare, întrucât, în caz contrar, nu poate exista nicio soluție de durată la conflict;
5. solicită transformarea misiunii EUPOL Afganistan într-o misiune de sprijin a unui proces sub conducere afgană pentru dezarmare, demobilizare și reintegrare în societate, printre altele în scopul demobilizării diferitelor grupări paramilitare și al reducerii totalului personalului din Forțele naționale de securitate cât mai mult și cât mai rapid; solicită UE să sprijine în mod activ un proces sub conducere afgană de dezarmare, demobilizare și reintegrare a foștilor rebeli; solicită UE și NATO să sprijine și să finanțeze în mod corespunzător acțiunile de deminare din Afganistan;
6. subliniază necesitatea unei cooperări regionale incluzive, cu obiectivul de a promova pacea, stabilitatea și securitatea pe termen lung în întreaga regiune; se declară în favoarea unei noi abordări a situației de securitate din Afganistan și din țările învecinate, sub forma unui for multilateral pentru dialog și negociere între țările și regiunile vizate, tratând angajamente din domeniul politic, al securității, social, economic, de mediu și al drepturilor omului; subliniază faptul că un astfel de for ar putea contribui la inițierea unei noi abordări constructive bazate pe apropriere, autodeterminare și responsabilitatea statelor față de propriii cetățeni, precum și unele față de celelalte; subliniază că acest for ar trebui să fie lansat în cooperare cu Organizația pentru Cooperare Islamică și Organizația Națiunilor Unite;
7. își exprimă convingerea că drepturile femeilor constituie o parte a soluției la problema securității, și salută inițiativele care vizează asigurarea faptului că femeile joacă un rol major în toate etapele procesului de pace și de reconciliere, dat fiind că este imposibilă obținerea unei situații stabile în Afganistan dacă femeile nu își exercită pe deplin drepturile în viața politică, socială și economică;
8. remarcă lipsa unor progrese substanțiale în privința drepturilor omului și a drepturilor fundamentale, în special în ceea ce privește femeile și fetele în Afganistan; își manifestă profunda îngrijorare cu privire la faptul că femeile afgane continuă să fie victime ale violenței, discriminărilor, abuzurilor sexuale și violurilor sub legea șaria; invită guvernul să pună în aplicare în continuare Planul național de acțiune pentru femeile din Afganistan cu mijloace financiare adecvate, precum și Legea privind eliminarea violenței împotriva femeilor și Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor;
9. încurajează guvernul afgan să se angajeze la instituirea unui sistem judiciar independent și să garanteze libertatea presei;
10. invită autoritățile afgane să comute toate condamnările la moarte și să reintroducă un moratoriu privind execuțiile, în vederea abolirii permanente a pedepsei capitale; solicită totodată guvernului afgan să oprească toate formele de tortură și abuzuri, în special în închisori;
11. își exprimă îngrijorarea cu privire la rata ridicată a șomajului, mai ales în rândul tinerilor, la accesul deficitar la îngrijiri medicale, la starea precară a sistemului de sănătate și la faptul că mai mult de jumătate din populație trăiește în sărăcie; subliniază că este necesar ca strategia UE pentru Afganistan să se concentreze în principal asupra politicii de dezvoltare, în special în zonele rurale, unde trăiește majoritatea populației, precum și asupra reducerii sărăciei și să condiționeze ajutorul pentru dezvoltare de construirea infrastructurii publice din Afganistan, pentru a crea locurile de muncă atât de necesare și pentru a diminua astfel dependența țării de donatorii străini;
12. consideră că Contractul de consolidare a statului în Afganistan și Carta drepturilor cetățenilor, unul dintre cele cinci programe de prioritate națională, contribuie la eforturile construire a infrastructurii și serviciilor publice pentru toți, dar rămân insuficiente din perspectiva autonomiei, întrucât, pe de altă parte, elemente principale ale politicii guvernamentale sunt cedate către sectorul privat, sau, în caz contrar, astfel de măsuri sunt recomandate de foaia de parcurs privind gestionarea finanțelor publice și de planul cincinal de îmbunătățire a eficienței fiscale; recomandă introducerea unor tarife vamale mai ridicate, pentru a proteja economia țării și a crea astfel condițiile pentru creșterea exporturilor;
13. salută legea de interzicere a recrutării copiilor în rândul Forțelor naționale de securitate și proiectul de lege privind copii, și încurajează punerea în aplicare rapidă a acestora;
14. rămâne preocupat de lipsa de succes până în prezent a măsurilor de eliminare a cultivării opiului în Afganistan; solicită găsirea unor surse alternative viabile de subzistență și luarea unor măsuri care să ajute la îmbunătățirea condițiilor de viață ale populațiilor din zonele rurale în general; salută, în acest sens, sprijinul acordat de UE pentru Programul regional al UNODC în Afganistan și în țările învecinate; invită insistent autoritățile afgane și toate celelalte părți interesate să combată criminalitatea organizată transnațională și traficul de droguri;
15. invită statele membre să oprească de îndată returnările înspre Afganistan și să regularizeze situația solicitanților de azil afgani, deoarece situația arată în mod clar că Afganistanul nu este o țară sigură; invită UE și statele membre să înceteze condiționarea acordării ajutorului de returnări și de externalizarea controalelor la frontierele UE;
16. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și Guvernului și Parlamentului Republicii Afganistan, Consiliului Europei și Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, ONU și NATO.