PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la sistemele de arme autonome
5.9.2018 - (2018/2752(RSP))
în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Norica Nicolai, Petras Auštrevičius, Urmas Paet, Jozo Radoš, Marietje Schaake în numele Grupului ALDE
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0308/2018
B8‑0355/2018
Rezoluția Parlamentului European referitoare la sistemele de arme autonome
Parlamentul European,
– având în vedere studiul său din 3 mai 2013 intitulat „Human Rights Implications of the Usage of Drones and Unmanned Robots in Warfare” („Implicațiile utilizării în război a dronelor și a roboților teleghidați asupra drepturilor omului”),
– având în vedere diversele sale poziții, recomandări și rezoluții prin care a solicitat să fie interzise sistemele de arme autonome, cum ar fi mandatul de începere a negocierilor, adoptat în plen la 13 martie 2018 în vederea adoptării unui regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării, Rezoluția sa din 13 decembrie 2017 referitoare la Raportul anual pe 2016 privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință[1], recomandarea sa din 7 iulie 2016 adresată Consiliului referitoare la cea de a 71-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite[2] și Rezoluția sa din 27 februarie 2014 referitoare la utilizarea dronelor înarmate[3],
– având în vedere raportul din 9 aprilie 2013 al Raportorului special al ONU privind execuțiile extrajudiciare, sumare și arbitrare, Christof Heyns (UN A/HRC/23/47),
– având în vedere declarațiile UE privind sistemele de arme autonome letale (LAWS) expuse în fața Grupului de experți guvernamentali ai părților la Convenția privind anumite tipuri de arme convenționale, care a avut loc la Geneva în perioadele 13-17 noiembrie 2017 și 9-13 aprilie 2018,
– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 31 mai 2017 în care acesta solicită adoptarea unei abordări bazate pe controlul uman în domeniul inteligenței artificiale și interzicerea armelor autonome,
– având în vedere Directiva 3000.09 din 21 noiembrie 2012 a Departamentului de Apărare al SUA privind autonomia în cadrul sistemelor de arme,
– având în vedere scrisoarea deschisă semnată în iulie 2015 de peste 3 000 de cercetători din domeniul inteligenței artificiale și roboticii și cea semnată la 21 august 2017 de 116 fondatori de companii care se află în fruntea domeniului roboticii și inteligenței artificiale,
– având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât se pare că un număr necunoscut de țări, industrii cu finanțare publică și industrii private desfășoară activități de cercetare și dezvoltare a unor sisteme de arme letale cu capacități autonome, mergând de la rachete capabile de a-și alege ținta în mod selectiv până la mașini de învățare cu competențe cognitive pentru a decide cu cine, când și unde să lupte;
B. întrucât sistemele de arme autonome letale pot să determine o schimbare radicală a caracterului acțiunilor militare, declanșând o cursă a înarmărilor fără precedent;
C. întrucât utilizarea sistemelor de arme autonome letale ridică întrebări fundamentale de ordin etic și juridic privind controlul uman, mai ales în ceea ce privește deciziile de importanță critică precum alegerea țintei și ofensiva;
D. întrucât utilizarea sistemelor de arme autonome letale ridică întrebări cruciale privind aplicabilitatea dreptului internațional din domeniul drepturilor omului, a dreptului internațional umanitar și a normelor și valorilor europene în ceea ce privește viitoarele acțiuni militare;
E. întrucât, potrivit unor experți, sistemele de arme automatizate bine concepute utilizate în condiții eficace de control uman pot consolida respectarea principiilor de drept internațional umanitar;
F. întrucât, în august 2017, 116 fondatori ai unor companii care se află în fruntea domeniului roboticii și inteligenței artificiale pe plan internațional au trimis ONU o scrisoare deschisă în care guvernele sunt chemate „să evite o cursă a înarmărilor cu astfel de arme” și „să evite efectele destabilizatoare ale acestor tehnologii”;
G. întrucât cele mai importante progrese realizate în ceea ce privește inteligența artificială și mașinile autonome sunt făcute de firme private care au motive comerciale; întrucât, chiar dacă se ajunge la un acord privind interzicerea sistemelor de arme letale autonome, tehnologia care permite armele autonome va fi atât generalizată, cât și ușor transferabilă;
H. întrucât autonomia și inteligența artificială reprezintă dimensiuni tehnologice separate, dar, totuși, complementare;
I. întrucât orice sistem de arme autonome dat ar putea duce la o funcționare defectuoasă din cauza codului scris necorespunzător sau a unui atac cibernetic săvârșit de un stat inamic sau de un actor nestatal,
1. subliniază necesitatea stabilirii unei politici comune a UE care să prevină apariția și potențiala proliferare ulterioară a oricărui sistem de arme letale autonome;
2. își subliniază preocuparea cu privire la utilizarea din ce în ce mai mare a sistemelor de arme autonome de către actori nestatali, cum ar fi așa-numitul grup „Stat Islamic”, prin combinarea echipamentelor comerciale disponibile; se teme de utilizarea necontrolată a tehnologiilor inteligenței artificiale;
3. solicită Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), statelor membre și Consiliului European să elaboreze și să adopte de urgență o poziție comună privind sistemele de arme autonome, care să garanteze controlul uman asupra funcțiilor critice în timpul utilizării lor, înainte de reuniunea din noiembrie 2018 a
înaltelor părți contractante la Convenția privind anumite tipuri de arme convenționale, și să prezinte o poziție unitară în cadrul forurilor relevante și să acționeze în consecință; solicită, în acest context, VP/ÎR, statelor membre și Consiliului să facă schimb de bune practici și de contribuții din partea experților, a cadrelor universitare și a societății civile;
4. îndeamnă VP/ÎR, statele membre și Consiliul să lucreze la instituirea unui nou capitol în cadrul Convenției Organizației Națiunilor Unite privind anumite tipuri de arme convenționale, în vederea unei interdicții internaționale privind sistemele de arme autonome care pot devia de la modalitățile în care oamenii au programat funcția critică de alegere și atacare a țintelor; subliniază, în plus, importanța fundamentală a prevenirii cercetărilor, dezvoltării și fabricării de sisteme de arme letale autonome care nu sunt prevăzute cu un control uman, mai ales în ceea ce privește funcțiile de importanță critică precum alegerea țintei și atacul;
5. solicită statelor membre să își asume responsabilitatea pentru îndeplinirea obligațiilor lor juridice și etice internaționale existente în ceea ce privește dezvoltarea și utilizarea tehnologiei lor în domeniul armamentului;
6. își reiterează poziția din 13 martie 2018 referitoare la Regulamentul privind programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării, în special în ceea ce privește articolul 6 alineatul (4) (acțiuni eligibile), și își subliniază disponibilitatea de a adopta o poziție similară în contextul apropiatelor programe de cercetare în domeniul apărării, de dezvoltare industrială în domeniul apărării și al altor acțiuni relevante din cadrul Fondului european de apărare după 2020;
7. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Serviciului European de Acțiune Externă, guvernelor și parlamentelor statelor membre și ONU.
- [1] Texte adoptate, P8_TA(2017)0494.
- [2] JO C 101, 16.3.2018, p. 166.
- [3] JO C 285, 29.8.2017, p. 110.