Procedură : 2018/2849(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0387/2018

Texte depuse :

B8-0387/2018

Dezbateri :

Voturi :

PV 13/09/2018 - 10.9

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0351

PROPUNERE DE REZOLUȚIE
PDF 400kWORD 52k
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0384/2018
11.9.2018
PE624.096v01-00
 
B8-0387/2018

depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate

în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură


referitoare la amenințarea de demolare a satului Khan al-Ahmar și a altor sate de beduini (2018/2849(RSP))


Elena Valenciano, Soraya Post, Arne Lietz, Knut Fleckenstein, Pier Antonio Panzeri, Eugen Freund, Linda McAvan în numele Grupului S&D

Rezoluția Parlamentului European referitoare la amenințarea de demolare a satului Khan al-Ahmar și a altor sate de beduini (2018/2849(RSP))  
B8‑0387/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la conflictul israeliano-palestinian,

–  având în vedere declarația din 7 septembrie 2018 a Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), Federica Mogherini, referitoare la ultimele evenimente legate de planificata demolare a satului Khan al-Ahmar,

–  având în vedere cea de-a patra Convenție de la Geneva din 1949,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, la 5 septembrie 2018, Înalta Curte de Justiție a Israelului a respins petițiile locuitorilor din Khan al-Ahmar, un sat de beduini palestinieni situat în zona C din Cisiordania ocupată, ceea ce a permis autorităților israeliene să procedeze, începând cu 12 septembrie 2018, la executarea ordinelor de demolare emise împotriva acestei comunități;

B.  întrucât satul Khan al-Ahmar a fost construit fără autorizație de construcție, în contextul unui regim al construcțiilor extrem de restrictiv impus de Israel, ca putere de ocupație, locuitorilor palestinieni din zona C din Cisiordania ocupată; întrucât, în baza acestui regim, lucrările legale de construcții palestiniene sunt aproape imposibile în zonă, în beneficiul coloniștilor israelieni;

C.  întrucât statul Israel consideră că mutarea populației beduine din Khan al-Ahmar până la locul stabilit aflat la vest de Jahalin (Abu Dis) este mai degrabă un drept decât o obligație și a declarat în scris că le va oferi familiilor care merg în această locație posibilitatea de a se instala într-o a doua zonă de relocalizare, aflată la est de Ierihon; întrucât familiile beduine în cauză au respins această ofertă;

D.  întrucât transferul forțat al populației din Khan al-Ahmar împotriva voinței sale ar constitui o încălcare evidentă și gravă a dreptului internațional umanitar, în temeiul celei de-a patra Convenții de la Geneva; întrucât, potrivit lui Michael Lynn, Raportorul special al ONU pentru situația drepturilor omului pe teritoriul palestinian ocupat încă din 1967, transferul forțat al unei comunități protejate ar putea constitui crimă de război în temeiul Statutului de la Roma din 1998;

E.  întrucât Khan al-Ahmar este situat în zona de coridor E1 din Cisiordania ocupată; întrucât menținerea status quo-ului în această zonă este de o importanță fundamentală pentru viabilitatea soluției bazate pe coexistența a două state și pentru crearea, în viitor, a unui stat palestinian contiguu și viabil;

F.  întrucât, în declarația sa din 7 septembrie 2018, VP/ÎR, Federica Mogherini, a reiterat apelul adresat de UE autorităților israeliene de a-și reconsidera decizia de demolare a satului Khan al-Ahmar;

G.  întrucât, la 5 septembrie 2018, Coordonatorul special al ONU pentru procesul de pace din Orientul Mijlociu, Nikolai Mladenov, a solicitat Israelului să înceteze demolarea proprietăților palestiniene și eforturile de a relocaliza comunitățile de beduini din Cisiordania; întrucât el a avertizat, de asemenea, că demolările subminează perspectiva soluției bazate pe coexistența a două state și contravin dreptului internațional;

H.  întrucât, pe lângă locuitorii din Khan al-Ahmar, și locuitorii altor sate de beduini, atât din Negev, cât și din zona C din Cisiordania ocupată, trăiesc sub amenințarea permanentă a demolării și a evacuării, din cauza politicii guvernului israelian actual față de aceste comunități;

I.  întrucât, deși activitățile Autorității israeliene pentru dezvoltare și stabilirea beduinilor în Negev au dat unele rezultate pozitive în ceea ce privește condițiile de viață ale populației beduine din Israel, au creat și controverse și tensiuni în ultimii ani;

J.  întrucât demolarea satului Khan al-Ahmar și evacuarea locuitorilor săi ar trimite un alt mesaj grav cetățenilor palestinieni din Israel, agravând o situație deja tensionată, după adoptarea recentă de către Knesset a legii privind statul-națiune,

1.  protestează ferm împotriva demolării planificate a satului Khan al-Ahmar; cere guvernului israelian să renunțe la acțiunile de demolare a satului și de transfer forțat al populației acestuia în alt loc;

2.  susține declarația VP/ÎR Federica Mogherini în apărarea satului Khan al-Ahmar și apelul său către autoritățile israeliene; salută eforturile depuse de mai multe state membre ale UE pentru a preveni distrugerea satului Khan al-Ahmar;

3.  subliniază că demolarea satului Khan al-Ahmar și transferul forțat al populației sale ar constitui o încălcare gravă a dreptului internațional umanitar, fapt pentru care guvernul israelian va trebui să își asume responsabilitatea, în conformitate cu ordinea juridică internațională și în fața comunității internaționale;

4.  îndeamnă VP/ÎR ca, în cazul în care au loc demolarea și evacuarea satului Khan al-Ahmar, să solicite despăgubiri integrale din partea Israelului pentru distrugerea infrastructurii finanțate de UE și să efectueze o evaluare detaliată a compatibilității acestei acțiuni cu Acordul de asociere dintre UE și Israel și să analizeze dacă UE ar trebui să declanșeze articolul 2 din acest acord;

5.  solicită guvernului israelian să pună capăt imediat politicii sale de amenințări cu demolarea și evacuarea împotriva comunităților de beduini care locuiesc în Negev și în zona C din Cisiordania ocupată, cum ar fi cei care locuiesc în Susiya și în alte sate;

6.  reamintește Israelului, ca putere de ocupație, obligațiile sale față de populația palestiniană care locuiește sub ocupația sa încă din 1967, în conformitate cu cea de-a patra Convenție de la Geneva; subliniază că încălcarea acestor obligații constituie infracțiuni grave în temeiul dreptului internațional umanitar;

7.  își reiterează sprijinul puternic pentru soluția bazată pe coexistența a două state, statul Israel, cu securitate garantată, și un stat palestinian independent, democratic, contiguu și viabil, coexistând unul lângă celălalt în pace și securitate în cadrul frontierelor din 1967, cu Ierusalim capitală a ambelor state, pe baza dreptului la autodeterminare și cu respectarea deplină a dreptului internațional; condamnă orice decizie sau acțiune unilaterală care poate submina perspectivele acestei soluții;

8.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Reprezentantului Special al UE pentru procesul de pace din Orientul Mijlociu, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Secretarului General al ONU, Coordonatorului special al ONU pentru procesul de pace din Orientul Mijlociu, Knessetului și guvernului Israelului, Președintelui Autorității Palestiniene și Consiliului Legislativ Palestinian.

 

Ultima actualizare: 13 septembrie 2018Notă juridică