PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la combaterea fraudei vamale și protejarea resurselor proprii ale UE
26.9.2018 - (2018/2747(RSP))
depusă în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Ingeborg Gräßle în numele Comisiei pentru control bugetar
B8‑0400/2018
Rezoluția Parlamentului European referitoare la combaterea fraudei vamale și protejarea resurselor proprii ale UE
Parlamentul European,
– având în vedere cel de Al șaptesprezecelea raport al Oficiului European de Luptă Antifraudă privind anul 2016,
– având în vedere Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal[1],
– având în vedere Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European[2], Decizia Comisiei (UE) 2018/1094 din 1 august 2018 de confirmare a participării Țărilor de Jos la cooperarea consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European[3] și Decizia Comisiei (UE) 2018/1103 din 7 august 2018 de confirmare a participării Maltei la cooperarea consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European[4],
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii[5] și actele conexe delegate și de punere în aplicare,
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 7 aprilie 2016 referitoare la un plan de acțiune privind TVA (COM(2016)0148),
– având în vedere Raportul special nr. 24/2015 al Curții de Conturi Europene din 3 martie 2016 intitulat „Combaterea fraudei intracomunitare în domeniul TVA: sunt necesare eforturi suplimentare”,
– având în vedere regimul vamal 42, care prevede scutirea de TVA pentru mărfurile importate într-un stat membru, atunci când sunt expediate ulterior către un alt stat membru,
– având în vedere Decizia 2014/335/UE, Euratom a Consiliului din 26 mai 2014 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene[6],
– având în vedere Raportul special nr. 19/2017 al Curții de Conturi Europene din 5 decembrie 2017 intitulat „Proceduri de import: deficiențele cadrului juridic și aplicarea ineficace afectează interesele financiare ale UE”,
– având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru control bugetar,
– având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât resursele proprii tradiționale, care cuprind în principal taxele vamale la importurile din afara UE și cotizațiile pentru zahăr, reprezintă aproximativ 12,8 % din resursele proprii ale UE;
B. întrucât, la începutul lui 2017, oficiul European Antifraudă (OLAF), a încheiat o investigație într-un caz de fraudă vamală în Regatul Unit, concluziile principale urmând să apară în raportul de activitate 2017 al OLAF;
C. întrucât OLAF a calculat o pierdere de 1,987 miliarde EUR la bugetul UE din resurse proprii în taxe vamale datorate la produsele textile și de încălțăminte importate din China prin Regatul Unit în perioada 2013-2016;
D. întrucât, spre comparație, în 2016 OLAF a recomandat recuperarea unei sume totale de 631,1 milioane EUR în urma celor 272 de anchete desfășurate;
E. întrucât această fraudă a cuprins practici de subevaluare, astfel încât importatorii să obțină profit prin evitarea taxelor vamale și a taxelor aferente, plătind mult sub sumele prevăzute de lege;
F. întrucât ancheta a revelat, de asemenea, o evaziune considerabilă în materie de TVA legată de importuri efectuate prin Regatul Unit, comisă prin utilizarea abuzivă a clauzei de suspendare a plății TVA, așa-numitul regim vamal 42; întrucât se estimează că pierderile cumulate se ridică la circa 3,2 miliarde EUR în perioada 2013-2016, inclusiv cu pierderi la bugetul UE;
G. întrucât OLAF a emis o recomandare financiară în atenția Direcției Generale Buget a Comisiei, o recomandare administrativă în atenția Direcției Generale Impozitare și Uniune Vamală și o recomandare judiciară în atenția Parchetului Coroanei Britanice de a iniția proceduri judiciare împotriva persoanelor angajate în fraudele vamale și a complicilor acestora în spălarea banilor;
H. întrucât, în prezent, OLAF investighează un alt caz de subevaluare în portul Pireu (Grecia), cu pierderi grave la bugetul UE și de zeci de milioane de euro pentru Italia ca TVA neplătită, fiind posibil ca totalul pierderilor să depășească cu mult sumele actuale, pe măsură ce ancheta continuă;
I. întrucât cazurile din Regatul Unit și Grecia sunt departe de a fi izolate și ar trebui să se constituie în catalizator pentru luarea de măsuri;
J. întrucât Curtea de Conturi Europeană a subliniat că nu există o aplicare armonizată și standardizată a controalelor vamale de către statele membre și că acest lucru ar putea stimula evazioniștii să aleagă cel mai slab punct de intrare pentru importurile frauduloase,
1. salută procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, inițiată de Comisie la 8 martie 2018, ca urmare a cazului de fraudă vamală din Regatul Unit;
2. solicită Comisiei să ia toate măsurile necesare pentru a recupera resursele proprii ale UE necolectate, ca venituri la bugetul UE;
3. solicită Direcției Generale Impozitare și Uniune Vamală să ia măsuri pentru a preveni viitoarele abuzuri de regimul vamal 42;
4. solicită Comisiei să urmeze recomandările OLAF și să raporteze întocmai, regretând durata de aproape 10 ani necesară pentru recuperarea fondurilor;
5. solicită insistent Comisiei să se asigure că statele membre respectă pe deplin dispozițiile Codului vamal al Uniunii, în vigoare de la 1 mai 2016, și să clarifice orice dispoziții ar putea conduce la confuzii; invită Comisia și statele membre să se asigure că aplicarea dispozițiilor comune de către autoritățile vamale este astfel organizată, încât se preîntâmpină orice tip de fraudă, inclusiv cea de tip carusel, și că sunt prevăzute controale stricte în porturi, aeroporturi, la punctele de trecere terestre și pe internet;
6. invită Comisia să contribuie la desăvârșirea sistemelor informatice vamale din UE și la sustenabilitatea lor financiară;
7. invită Comisia să elaboreze o metodologie adecvată și estimări periodice a deficitului vamal începând din 2019 și să raporteze Parlamentului semestrial;
8. invită Consiliul să convină rapid împreună cu Parlamentul asupra unui cadru juridic privind infracțiunile vamale și sancțiunile aplicabile, pentru a permite armonizarea acestora din urmă și aplicarea unor acelorași criterii de analiză a infracțiunilor; reamintește că Parlamentul și-a adoptat poziția deja în octombrie 2016; invită Comisia să intermedieze acest acord;
9. regretă faptul că nu toate statele membre ale UE au fost de acord să facă parte din Parchetul European;
10. îndeamnă Comisia și statele membre să încheie cât de curând dezbaterile privind eforturile de introducere a unui regim TVA definitiv, vizând să armonizeze practicile de impunere și plată a TVA în UE, pentru a se evita fraudele, printre altele;
11. invită Comisia să elaboreze un plan de acțiune care să asigure punerea în aplicare deplină și la timp a reglementărilor în materie de TVA în toate statele membre, pentru a asigura această sursă de resurse proprii ale Uniunii;
12. invită Comisia să analizeze un posibil transfer al responsabilităților autorităților vamale de la nivel național la nivel UE pentru a asigura un tratament armonizat al tuturor punctelor de intrare în UE, monitorizarea activității și performanțelor administrațiilor vamale și colectarea și prelucrarea datelor vamale;
13. susține obiectivele Regulamentului nr 1294/2013 (Regulamentul „Vamă 2020”)[7] de a sprijini autoritățile vamale în protejarea intereselor financiare și economice ale Uniunii și ale statelor membre, inclusiv în ceea ce privește lupta împotriva fraudei; subliniază că Comisia trebuie să ia măsurile ce se impun pentru a asigura protejarea intereselor financiare ale Uniunii, de exemplu împotriva fraudelor;
14. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei.