Procedură : 2018/2869(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0481/2018

Texte depuse :

B8-0481/2018

Dezbateri :

Voturi :

PV 25/10/2018 - 13.12
CRE 25/10/2018 - 13.12
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0428

PROPUNERE DE REZOLUȚIE
PDF 488kWORD 50k
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0481/2018
17.10.2018
PE624.172v01-00
 
B8-0481/2018

depusă pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei

depusă în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură


referitoare la intensificarea violenței cu caracter neofascist în Europa (2018/2869(RSP))


Róża Gräfin von Thun und Hohenstein în numele Grupului PPE
AMENDAMENTE

Rezoluția Parlamentului European referitoare la intensificarea violenței cu caracter neofascist în Europa (2018/2869(RSP))  
B8‑0481/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului,

–  având în vedere articolul 14 din Protocolul nr.12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului,

–  având în vedere Convenția internațională a ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere articolele 2, 3, 6 și 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică (Directiva privind egalitatea rasială)(1),

–  având în vedere Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă(2),

–  având în vedere Decizia-cadru 2008/913/JAI din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal(3),

–  având în vedere Directiva 2012/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI a Consiliului(4),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene(5),

–  având în vedere înființarea, în iunie 2016, a unui Grup la nivel înalt al UE pentru combaterea rasismului, xenofobiei și a altor forme de intoleranță,

–  având în vedere Rezoluția Consiliului Europei din 30 septembrie 2014 privind acțiunile împotriva manifestărilor neo-naziste și a extremismului de dreapta,

–  având în vedere Codul de bune practici al UE privind dezinformarea,

–  având în vedere Codul de conduită privind combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul on-line,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, așa cum este consacrat în articolul 2 din TUE, Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților; întrucât aceste valori sunt comune tuturor statelor membre;

B.  întrucât lipsa unei acțiuni hotărâte împotriva mișcărilor fasciste și a celor de extremă dreapta a făcut posibilă apariția unor curente xenofobe în Europa;

C.  întrucât grupări și partide politice declarat neo-fasciste, neo-naziste, rasiste și xenofobe incită societatea la ură și violență împotriva unor „presupuși inamici”;

D.  întrucât comisarul pentru securitate, Sir Julian King, adresându-se în cadrul unui eveniment care a avut loc la 22 martie 2017, comemorând atacurile de la Bruxelles din 2016, a subliniat amenințarea crescândă a extremismului violent de extremă dreapta, declarând că toate statele membre ale UE sunt afectate de acest fenomen într-un fel sau altul(6);

E.  întrucât organizațiile neo-fasciste și neo-naziste se manifestă într-o varietate de forme, astfel cum descrie Raportul Europol privind situația și tendințele terorismului în UE în 2018 (TESAT); întrucât majoritatea organizațiilor cu caracter neo-fascist și neo-nazist vizează anumite persoane sau grupuri; întrucât aceste organizații folosesc adesea un limbaj agresiv la adresa grupurilor minoritare și întrucât se justifică invocând principiul libertății de exprimare;

F.  întrucât difuzarea online de discursuri de incitare la ură duce adesea la o intensificare a violențelor, printre care cele comise de grupuri cu caracter neo-fascist;

G.  întrucât articolul 30 din Declarația universală a drepturilor omului prevede în mod clar că nicio dispoziție a declarației „nu poate fi interpretată ca implicând pentru vreun stat, grupare sau persoană dreptul de a se deda la vreo activitate sau de a săvârși vreun act îndreptat spre desființarea unor drepturi sau libertăți enunțate” în aceasta;

H.  întrucât articolul 4 din Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială afirmă că statele părți condamnă orice propagandă și organizații care se bazează pe idei sau teorii de superioritate rasială sau a unui grup de persoane de o anumită culoare sau origine etnică;

I.  întrucât promovarea fascismului este interzisă în mai multe state membre în temeiul legislației lor naționale;

J.  întrucât raportul TESAT din 2018 al Europol a identificat aproape o dublare a numărului de persoane care au fost arestate pentru infracțiuni cu caracter extremist de dreapta în 2017; întrucât s-a remarcat, de asemenea, faptul că atitudinile rasiste, autoritare, xenofobe și ostile față de imigranți sunt cel mai adesea întâlnite în rândul extremiștilor de dreapta;

K.  întrucât, potrivit unui raport recent al Agenției Europene pentru Drepturi Fundamentale privind înregistrarea infracțiunilor motivate de ură și practica de colectare a datelor în întreaga UE, colectarea de date detaliate și dezagregate privind infracțiunile motivate de ură, defalcate cel puțin în funcție de motivația inspirată de prejudecăți și în funcție de tipul de infracțiune, este necesară pentru a monitoriza eficacitatea răspunsului poliției la acest fenomen și pentru a pregăti politici eficiente și specifice;

L.  întrucât politicienii sunt, de asemenea, din ce în ce mai mult o țintă a grupărilor de extremă dreapta, care îi consideră drept trădători, naivi sau responsabili pentru că au permis să se ajungă la situația actuală(7);

M.  întrucât huliganii din galeriile unor echipe de fotbal fac parte din scena extremistă de dreapta în multe state membre, dar prezintă diferențe în ceea ce privește nivelul ideologic și legăturile cu alte organizații(8);

1.  condamnă cu fermitate și deplânge atacurile teroriste, asasinatele, atacurile fizice violente și defilările unor organizații neo-fasciste și neo-naziste, care au avut loc în numeroase state membre;

2.  se declară profund îngrijorat de intrarea în cotidianul european a fascismului, a rasismului, a xenofobiei și a altor forme de intoleranță și se declară șocat de informațiile că, în unele state membre, liderii politici, partidele politice și autoritățile de aplicare a legii au pactizat cu grupări neo-fasciste și neo-naziste;

3.  își exprimă îngrijorarea cu privire la violențe cu caracter neo-fascist care vizează anumite minorități, cum ar fi europeni negri sau cu origini africane, evrei, musulmani, romi, non-europeni, persoane LGBTI, precum și persoane cu handicap;

4.  condamnă în cei mai duri termeni toate atacurile violente comise de grupări neo-fasciste împotriva politicienilor și a membrilor partidelor politice, în anumite state membre;

5.  se declară profund îngrijorat de nesancționarea violențelor comise de grupările neo-fasciste și neo-naziste în unele state membre și subliniază că acest sentiment de impunitate, dublat de reacțiile necorespunzătoare ale statului la acțiunile violente ale acestor grupări, se numără printre motivele care explică creșterea alarmantă a acțiunilor violente întreprinse de anumite organizații de extremă dreapta;

6.  ia act de tendința îngrijorătoare a grupărilor neo-fasciste și neo-naziste din întreaga Uniune Europeană de a utiliza platformele de comunicare socială și internetul pentru a se organiza în Uniune și a distribui mesaje propagandistice;

7.  solicită Comisiei, statelor membre și companiilor din domeniul mass-mediei sociale să contracareze răspândirea rasismului, a fascismului și a xenofobiei pe internet, în cooperare cu organizațiile relevante ale societății civile la nivel național și internațional;

8.  invită statele membre să condamne fără echivoc și să sancționeze infracțiunile motivate de ură, discursurile de incitare la ură și incriminarea politicienilor și a funcționarilor publici, la toate nivelurile și prin toate tipurile de mijloace de informare, întrucât acestea contribuie în mod direct să normalizeze prezența urei și a violenței în societate;

9.  deplânge faptul că, în unele state membre, radioteleviziunea publică a devenit un exemplu de propagandă a unui partid politic unic, care, adesea, exclude grupurile de opoziție și grupurile minoritate din societate și chiar incită la violență;

10.  invită restul statelor membre să semneze și să ratifice Protocolul nr. 12 la Convenția europeană a drepturilor omului, pentru a proteja drepturile cetățenilor lor de a fi feriți de discriminare sub orice formă;

11.  solicită statelor membre să transpună și să aplice în mod corespunzător Decizia-cadru 2008/913/JHA a Consiliului privind combaterea rasismului și a xenofobiei;

12.  deplânge faptul că doar 15 state membre utilizează dezagregarea de date privind infracțiunile motivate de ură în funcție de motivația inspirată de prejudecăți(9);

13.  invită statele membre să aibă în vedere și să ofere un sprijin adecvat victimelor infracțiunilor cu caracter rasist sau xenofob și infracțiunilor motivate de ură;

14.  solicită statelor membre să înființeze unități împotriva infracțiunilor motivate de ură în forțele de poliție;

15.  solicită cooperarea deplină și în timp util între autoritățile de aplicare a legii, agențiile de informații, autoritățile judiciare și organizațiile societății civile în lupta împotriva fascismului, rasismului, xenofobiei și altor forme de intoleranță;

16.  invită statele membre să se concentreze pe prevenire prin educație, campanii sensibilizare și schimburile de bune practici, inclusiv prin intermediul Rețelei pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare;

17.  invită statele membre să urmeze recomandările Consiliului Europei cu privire la acțiunile de contracarare a neo-nazismului și a extremismului de dreapta;

18.  solicită statelor membre, federațiilor sportive naționale și cluburilor de fotbal să contracareze flagelul rasismului, fascismului și xenofobiei pe stadioanele de fotbal și în cultura fotbalistică, prin condamnarea și sancționarea celor responsabili, precum și prin promovarea unor activități educative pozitive care vizează suporterii tineri, în cooperare cu școlile și cu organizațiile relevante ale societății civile;

19.  subliniază că cunoașterea istoriei este una dintre condițiile prealabile pentru prevenirea unor astfel de acte criminale în viitor și joacă un rol important în educarea generațiilor mai tinere; atrage atenția asupra faptului că minimalizarea crimelor naziste este primul pas spre resuscitarea unor idei din acea epocă;

20.  solicită statelor membre să condamne și să contracareze toate formele de negare a Holocaustului, inclusiv bagatelizarea și minimizarea crimelor săvârșite de naziști și de colaboraționiști; atrage atenția asupra faptului că adevărul cu privire la Holocaust nu trebuie minimalizat în discursul politic și în mass-media;

21.  face apel la edificarea unei culturi comune a comemorării, care respinge crimele fasciste din trecut; este profund îngrijorat de faptul că generațiile mai tinere din Europa și din lume se simt din ce în ce mai puțin vizate de istoria fascismului și, prin urmare, riscă să devină indiferente la noile amenințări;

22.  încurajează statele membre să promoveze o educație pe scară largă privind diversitatea ce caracterizează societatea noastră și privind istoria noastră comună, inclusiv atrocitățile din timpul celui de Al Doilea Război Mondial, cum ar fi Holocaustul, precum și dezumanizarea sistematică a victimelor comisă timp de ani întregi;

23.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

 

(1)

JO L 180, 19.7.2000, p. 22.

(2)

JO L 303, 2.12.2000, p. 16.

(3)

JO L 328, 6.12.2008, p. 55.

(4)

JO L 315, 14.11.2012, p. 57.

(5)

JO L 317, 4.11.2014, p. 1.

(6)

https://www.euractiv.com/section/politics/news/commissioner-warns-of-growing-menace-of-right-wing-terrorism-in-eu/

(7)

https://ec.europa.eu/home-affairs/sites/homeaffairs/files/what-we-do/networks/radicalisation_awareness_network/about-ran/ran-p-and-p/docs/ran_p-p_right_wing_extremism_on_rise_prague_12-13_12_2017_en.pdf

(8)

https://ec.europa.eu/home-affairs/sites/homeaffairs/files/what-we-do/networks/radicalisation_awareness_network/ran-papers/docs/ran_pol_police_prevention_and_countering_of_far-right_and_far-left_extremism_rome_12-13_april_2018_en.pdf

(9)

http://fra.europa.eu/en/publication/2018/hate-crime-recording

Ultima actualizare: 22 octombrie 2018Notă juridică