Procedură : 2018/2869(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0482/2018

Texte depuse :

B8-0482/2018

Dezbateri :

Voturi :

PV 25/10/2018 - 13.12
CRE 25/10/2018 - 13.12
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0428

PROPUNERE DE REZOLUȚIE
PDF 459kWORD 60k
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0481/2018
17.10.2018
PE624.173v01-00
 
B8-0482/2018

depusă pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei

în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură


referitoare la intensificarea violenței cu caracter neofascist în Europa (2018/2869(RSP))


Soraya Post în numele Grupului S&D
Ana Miranda, Ernest Urtasun, Bodil Valero, Terry Reintke, Ska Keller, Molly Scott Cato, Jordi Solé, Josep-Maria Terricabras în numele Grupului Verts/ALE
Eleonora Forenza, Merja Kyllönen, Patrick Le Hyaric, Marie-Pierre Vieu, Marie-Christine Vergiat, Miguel Urbán Crespo, Tania González Peñas, Xabier Benito Ziluaga, Estefanía Torres Martínez, Lola Sánchez Caldentey, Marina Albiol Guzmán, Cornelia Ernst, Sabine Lösing, Kateřina Konečná, Jiří Maštálka, Neoklis Sylikiotis, Takis Hadjigeorgiou, Martin Schirdewan, Stefan Eck, Malin Björk, Ángela Vallina, Marisa Matias, Paloma López Bermejo, Stelios Kouloglou, Dimitrios Papadimoulis în numele Grupului GUE/NGL

Rezoluție a Parlamentului European referitoare la intensificarea violenței cu caracter neofascist în Europa (2018/2869(RSP))  
B8-0482/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului,

–  având în vedere Convenția internațională a ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială,

–  având în vedere raportul din 27 august 2014 al raportorului special al ONU pentru promovarea adevărului, dreptății, reparațiilor și garanțiilor de nerepetare,

–  având în vedere raportul din 9 mai 2017 al Raportorului special al ONU privind formele contemporane de rasism, discriminare rasială, xenofobie și intoleranța asociată acestora,

–  având în vedere Rezoluția 71/179 a Adunării Generale a ONU din 19 decembrie 2016 privind „combaterea glorificării nazismului, neonazismului și a altor practici care contribuie la alimentarea formelor contemporane de rasism, discriminare rasială, xenofobie și intoleranță asociată acestora”,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere articolele 2, 3, 6 și 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică(1) (Directiva privind egalitatea rasială),

–  având în vedere Decizia-cadru 2008/913/JAI din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal(2),

–  având în vedere Directiva 2012/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI a Consiliului(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene(4),

–  având în vedere înființarea, în iunie 2016, a unui Grup la nivel înalt al UE pentru combaterea rasismului, xenofobiei și a altor forme de intoleranță,

–  având în vedere Codul de bune practici al UE privind dezinformarea,

–  având în vedere Codul de conduită privind combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul on-line,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Declarația Universală a Drepturilor Omului și Carta Organizației Națiunilor Unite consacră valori și principii comune tuturor statelor membre; întrucât neofascismul contravine acestor valori și principii;

B.  întrucât, așa cum este consacrat în articolul 2 din TUE, Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților; întrucât aceste valori sunt comune tuturor statelor membre;

C.  întrucât lipsa unei acțiuni hotărâte împotriva mișcărilor fasciste și a celor de extremă dreaptă a făcut posibilă actuala crește a xenofobiei în Europa;

D.  întrucât, grupări și partide politice declarat neofasciste, neonaziste, rasiste și xenofobe incită societatea la ură și violență împotriva unor „presupuși inamici”;

E.  întrucât, astfel cum a raportat Europol(5), comisarul pentru securitate al UE, Sir Julian King a subliniat, în intervenția sa la un eveniment desfășurat la 22 martie 2017, cu ocazia comemorării atacurilor violente din 2016 de la Bruxelles, amenințarea în creștere a extremismului de extremă dreaptă, declarând că nu știe să existe un stat membru al UE care să nu fie afectat în vreun fel de acest fenomen și menționând masacrul comis de Anders Breivik în Norvegia, asasinarea deputatei britanice Jo Cox și atacurile asupra centrelor de azil și moscheilor din întreaga Europă, pentru a evidenția ceea ce a avertizat că este o amenințare „mai puțin semnalată” la adresa securității;

F.  întrucât organizațiile neofasciste și neonaziste se manifestă într-o diversitate de forme; întrucât majoritatea organizațiilor neofasciste și neonaziste se prevalează de principiul libertății de exprimare; întrucât dreptul la libertatea de exprimare nu este absolut;

G.  întrucât articolul 30 din Declarația Universală a Drepturilor Omului prevede în mod clar că nicio dispoziție a declarației „nu poate fi interpretată ca implicând pentru vreun stat, grupare sau persoană dreptul de a se deda la vreo activitate sau de a săvârși vreun act îndreptat spre desființarea unor drepturi sau libertăți enunțate” în aceasta;

H.  întrucât articolul 4 din Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială afirmă că statele părți condamnă orice propagandă și organizații care se bazează pe idei sau teorii de superioritate rasială sau a unui grup de persoane de o anumită culoare sau origine etnică;

I.  întrucât Europol a raportat dublarea, în 2017, a numărului de persoane arestate pentru acte de extremism de dreapta;(6)

J.  întrucât la 22 iulie 2011 77 de persoane au fost ucise, iar 151 au fost rănite în atacurile din Norvegia;

K.  întrucât, la 16 iunie 2016, Jo Cox, deputată în Parlamentul Regatului Unit, a fost asasinată cu brutalitate în localitatea britanică Birstall de către o persoană cu vederi de extremă dreaptă, care la 23 noiembrie 2016 a fost găsită vinovată de asasinarea acesteia și condamnată la închisoare pe viață;

L.  întrucât trei militanți din Ungaria au fost condamnați pe viață pentru uciderea a șase persoane de etnie romă, inclusiv un copil mic, și pentru rănirea altor câteva persoane rome în 2008 și 2009;

M.  întrucât membri ai Grupării Național-Socialiste Clandestine (NSU) din Germania au asasinat nouă imigranți de origine turcă și greacă, precum și o polițistă germană între 2000 și 2006; întrucât o comisie parlamentară a Bundestag-ului german a descoperit mai multe cazuri în care serviciile de securitate păreau să ascundă ceea ce știau despre grup, ceea ce a condus la incapacitatea de a opri acțiunile acestui grup timp de mai mulți ani;

N.  întrucât, potrivit raportului intitulat „Raport pe anul 2017 privind protecția Constituției (fapte și tendințe)” al agenției de informații interne germane Bundesamt für Verfassungsschutz (BfV), în 2017 au fost comise în Germania 1 054 acte de violență de extremă dreaptă;

O.  întrucât Regatul Unit a raportat în 2017 Europol cinci atacuri teroriste dejucate, eșuate sau comise atribuite persoanelor de extremă dreaptă(7);

P.  întrucât în Grecia este încă în desfășurare procesul partidului neonazist Zorile Aurii, care este acuzat că este o organizație criminală și este învinuit de asasinarea lui Pavlos Fyssas, printre alte infracțiuni, inclusiv tentative de omor;

Q.  întrucât în Grecia s-a înregistrat o creștere a numărului de atacuri împotriva centrelor sociale, activiștilor, parlamentarilor, refugiaților, migranților și avocaților, inclusiv împotriva avocatului familiei Fyssas; întrucât Rețeaua pentru înregistrarea actelor de violență rasistă (RVRN) a documentat în 2017, prin intermediul interviurilor cu victimele, 102 incidente de violență împotriva refugiaților, a imigranților, a comunității LGBTQI și a apărătorilor acestora(8);

R.  întrucât la 21 septembrie 2018 activistul LGBTQI Zak Kostopoulos a fost asasinat cu brutalitate în centrul Atenei; întrucât se presupune că unul dintre cei acuzați are legături cu forțe de extremă dreaptă; întrucât Ministerul Ordinii Publice din Grecia și poliția elenă au ordonat desfășurarea unei anchete disciplinare împotriva mai multor agenți de poliție, după ce un nou material video a scos la iveală acte de violență împotriva unui bărbat rănit, întins pe jos și care nu se mișca; întrucât mai multe mijloace de comunicare în masă s-au dedat la discursuri discriminatorii și insultătoare la adresa victimei în urma decesului acesteia, iar grupuri de extremă dreaptă au organizat la locul decesului demonstrații la care s-au scandat sloganuri homofobe și violente(9);

S.  întrucât un cetățean italian a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru împușcarea și rănirea a șase migranți africani într-un atac motivat rasial în centrul orașului italian Macerata;

T.  întrucât la 3 august 2018, grupurile anti-rasiste din Italia au avertizat cu privire la o creștere a frecvenței atacurilor asupra imigranților după ce într-un interval de două luni s-au înregistrat 12 atacuri cu arme de foc, două omoruri și 33 de atacuri fizice(10);

U.  întrucât, la 21 septembrie 2018, după o demonstrație antifascistă și antirasistă din orașul italian Bari, militanții partidului neofascist CasaPound au atacat un grup de activiști, inclusiv pe Eleonora Forenza, deputată în Parlamentul European și pe asistentul său Antonio Perillo, care a suferit răni grave;

V.  întrucât, la mijlocul lunii septembrie 2018, șapte membri ai unui grup de „justițiari” de extremă dreaptă arestați la Chemnitz pentru tulburarea ordinii publice, au fost puși recent sub acuzare pentru formarea unei organizații teroriste care se autodenumește Revolution Chemnitz; întrucât, potrivit procurorilor federali, anchetatorii au reîncadrat faptele de la acte criminale la acte de terorism după examinarea comunicării din interiorul grupului;

W.  întrucât în 2018 s-au înregistrat o serie de atacuri în Franța, de exemplu la 16 martie împotriva unei școli cu autoadministrare din Paris, la 3 aprilie împotriva Facultății de Drept din Montpellier, la 7 aprilie la Universitatea Tolbiac din Paris, la 22 aprilie pentru a împiedica migranții care traversau Alpii să ajungă în Franța și la 5 octombrie împotriva ONG-ului de căutare și salvare „SOS Méditerranée”;

X.  întrucât în Franța, la 7 decembrie 2017, cinci membri ai mișcării Génération Identitaire au fost condamnați pentru instigare la ură rasială sau religioasă(11); întrucât la 24 iunie 2018 au fost arestați 10 de membri ai grupării de extremă dreaptă Action des Forces Opérationnelles (AFO) pentru planificarea unei serii de atacuri îndreptate împotriva membrilor comunității musulmane(12); întrucât la data de 14 septembrie 2018 doi foști membri ai comunității skinhead au fost găsiți vinovați de uciderea lui Clément Méric, un tânăr student și activist antifascist ucis în iunie;

Y.  întrucât serviciul francez de informații și-a exprimat îngrijorarea față de numărul din ce în ce mai mare de membri ai forțelor armate și polițienești care se alătură unor grupări violente de extremă dreaptă(13);

Z.  întrucât persoanele care au legături cu grupări de extremă dreaptă, inclusiv cu Action Française, au planificat un atac terorist împotriva unor politicieni francezi și asupra unor moschei în cursul alegerilor prezidențiale din 2017; întrucât au fost solicitate în mod repetat avize de închidere pentru localurile organizației Action Française; întrucât majoritatea membrilor grupării au aderat inițial la Frontul Național(14);

AA.  întrucât în Spania 12 membri ai organizației neo-naziste Hogar Social Madrid sunt în prezent anchetați pentru incitare la ură; întrucât unii membri ai grupurilor fasciste spaniole Falange, Alianza Nacional și Democracia Nacional au fost arestați și condamnați de către Curtea Supremă din Spania, în urma atacării Centrului Cultural Blanquerna din Madrid, cu ocazia festivităților organizate în 2013 de Ziua Națională a Cataloniei; întrucât în 2016 ONG-ul antirasist SOS Racismo a înregistrat 309 de cazuri de violență xenofobă(15); întrucât, după raportarea acestor cazuri, președintele acestei organizații a primit amenințări cu moartea și a condamnat lipsa unor mecanisme eficiente de denunțare a acestor infracțiuni;

AB.  întrucât 19 persoane au fost acuzate de Fundația Francisco Franco, o entitate care glorifică dictatura și crime sale, precum și de familia Franco de mai multe infracțiuni, pasibile de 13 ani de închisoare, după desfășurarea unei acțiuni pașnice și simbolice, care implica afișarea a două mari bannere din conacul din Pazo de Meiás făcând apel la autoritățile publice să intervină pentru a restitui aceste proprietăți poporului galician;

AC.  întrucât Mișcarea nordică de rezistență neo-nazistă (NMR) organizează periodic marșuri în toată Scandinavia, scandând sloganuri și fluturând steagurile verde și alb ale organizației; întrucât mai mulți membri ai NMR au fost condamnați pentru atacuri violente asupra civililor și poliției; întrucât unul dintre liderii NMR a fost condamnat pentru un atac violent în timpul unei petreceri Eurovision organizate de RFSL, Federația suedeză pentru drepturile persoanelor lesbiene, homosexuale, bisexuale, transsexuale și queer; întrucât niște membri ai RMN au atacat trei femei care purtau un steag în culorile curcubeului în Almedalen;

AD.  întrucât Suedia a înregistrat o înmulțire a atacurilor violente din partea grupurilor și persoanelor de extremă dreaptă; întrucât numeroasele atacuri soldate cu incendierea centrelor de primire a refugiaților au determinat guvernul suedez în 2015 să țină secretă amplasarea clădirilor rezervate adăpostirii refugiaților:

AE.  întrucât Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI), înființată de Consiliul Europei, s-a arătat alarmată de ascensiunea extremismului de extremă dreaptă și a neofascismului în Croația într-un raport publicat la 15 mai 2018;(16)

AF.  întrucât, în prezent, în Parlamentul European sunt reprezentate partide politice cu caracter vădit rasist, xenofob și intolerant, care răspândesc mesaje de ură la diverse reuniuni ale Parlamentului și în afara sa;

AG.  întrucât în fiecare an, la 16 martie, mii de oameni se reunesc la Riga pentru a sărbători Ziua letonă a Legiunii, spre a cinsti memoria letonilor care au servit în Wafen-SS;

AH.  întrucât un material video al unei miliții armate din Slovenia, postat pe rețelele de socializare a condus recent la arestarea fostului candidat la președinție și lider al mișcării de extremă dreapta Slovenia Unită, Andrej Šiško, care a putut fi identificat clar drept conducător al grupului din materialul video;

AI.  întrucât prim-ministrul maghiar Viktor Orban, în discursul său din 21 iunie 2017, l-a lăudat pe colaboratorul naziștilor, Miklós Horthy, ca fiind „un om de stat excepțional”;

AJ.  întrucât dna Cécile Kyenge, deputat în Parlamentul European, a fost acționată în justiție de către partidul Liga italiană pentru că l-a numit rasist;

AK.  întrucât, la 25 octombrie 2017, viceprim-ministrul Bulgariei, Valeri Simeonov, a fost condamnat de o instanță regională din Bulgaria pentru un discurs de incitare la ură împotriva romilor, într-un caz civil intentat de jurnaliștii bulgari Kremena Budinova și Ognian Isaev;

AL.  întrucât la 4 septembrie 2018 președintele Parlamentului Ucrainei, Andrei Parubâi, a afirmat pe un post de televiziune că Adolf Hitler a fost o persoană de excepție care a practicat democrația directă; întrucât de la începutul anului 2018 C14 și alte grupuri de extremă dreapta din Ucraina, cum ar fi miliția națională Azov-afiliată, Sectorul de dreapta, Karpatska Sici și alții, au atacat grupuri de romi de mai multe ori, precum și demonstrații antifasciste, reuniuni ale consiliilor locale, un eveniment găzduit de Amnesty International, expoziții de artă, evenimente LGBTQI și activiști pentru protecția mediului; întrucât Ministerul Tineretului și Sportului din Ucraina finanțează grupul neo-nazist C14 pentru a promova „proiecte naționale de educație patriotică” în această țară; întrucât Amnesty International a avertizat că „Ucraina se scufundă într-o haos de violență necontrolată din cauza grupurilor radicale și a impunității totale de care se bucură acestea. Practic nicio persoană din țară nu poate simți în siguranță în aceste condiții.”(17),

1.  condamnă cu fermitate și deplânge atacurile teroriste, asasinatele, atacurile fizice violente și marșurile unor organizații neo-fasciste și neo-naziste, care au avut loc în diferite state membre;

2.  se declară profund îngrijorat de intrarea tot mai mult în normalul zilnic european a fascismului, a rasismului, a xenofobiei și a altor forme de intoleranță și se declară șocat să afle că, în unele state membre, liderii politici, partidele politice și autoritățile de ordine publică întrețin o relație de complicitate cu grupări neo-fasciste și neo-naziste;

3.  reamintește consecințele îngrozitoare ale nazismului și fascismului în Europa;

4.  roagă statele membre să ia în considerare retragerea tuturor distincțiilor oficiale acordate neofasciștilor;

5.  se arată deosebit de îngrijorat de violențele cu caracter neo-fascist care vizează anumite minorități, ca, de exemplu, europeni negri/persoane cu origini africane, evrei, musulmani, romi, non-europeni, persoane LGBTQI, persoane cu handicap, fără domiciliu și feminiști;

6.  este profund îngrijorat de utilizarea de către partidele și mișcările fasciste a termenului „ideologie de gen”, care urmărește să promoveze violența și ura împotriva mișcării feministe și, în același timp, să răspândească idei false despre semnificația reală a feminismului, care se bazează pe egalitate și drepturi;

7.  subliniază că violența comisă de grupările fasciste în Europa este însoțită de o intensificare a măsurilor anti-democratice, limitări ale drepturilor, persecutarea și incriminarea acțiunilor și luptelor mișcărilor sociale, sindicatelor și forțelor progresiste și democratice;

8.  reamintește că ideologia și intoleranța fasciste sunt asociate întotdeauna cu un atac la adresa democrației însăși;

9.  se declară profund îngrijorat de impunitatea cu care acționează grupările neo-fasciste și neo-naziste în unele state membre și subliniază că acest sentiment de impunitate se numără printre motivele care explică creșterea alarmantă a acțiunilor violente întreprinse de anumite organizații de extremă dreapta;

10.  consideră că, printre cauzele originare ale avântului luat de ideologia și grupurile neo-fasciste se numără: politicile care afectează negativ poziția socioeconomică a lucrătorilor și a populației și creșterea inegalităților sociale, lipsa de respect față de dreptul internațional și Carta ONU, răspândirea ideilor rasiste și xenofobe în politici oficiale, în special în UE;

11.  consideră că democrația, toleranța, cultura și solidaritatea constituie baza pentru o coexistență pașnică și pentru întărirea legăturilor de prietenie între țări și popoare în Europa;

12.  ia act de tendința îngrijorătoare a grupurilor neofasciste și neonaziste din întreaga Uniune Europeană de a utiliza platformele de comunicare socială și internetul pentru a se organiza și a-și elabora strategiile;

13.  condamnă în termeni duri atacul comis de grupuri ale mișcări fasciste CasaPound asupra deputatei în Parlamentul European Eleonora Forenza, asupra asistentului său Antonio Perillo și asupra altor participanți la o demonstrație antifascistă și antirasistă în orașul italian Bari în data de 21 septembrie 2018;

14.  solicită poliției elene să efectueze o investigație completă cu privire la asasinarea și maltratarea lui Zak Kostopoulos, astfel încât toți cei responsabili să fie aduși în fața justiției, indiferent dacă sunt civili sau agenți de poliție; îndeamnă autoritățile elene să ia imediat toate măsurile necesare pentru a se asigura că agenții de poliție respectă legea în orice situație;

15.  salută decizia instanței din Finlanda de a interzice Mișcarea de rezistență nordică;

16.  salută faptul că Bundesratul din Germania i-a solicitat celei mai înalte instanțe din Germania să interzică finanțarea Partidului Național Democrat, de extremă dreaptă;

17.  salută decizia Congresului spaniol de a adopta o moțiune pentru a muta cadavrul lui Francisco Franco din mormântul său de la memorialul de război, numit „Valea celor căzuți”, un loc de pelerinaj pentru cei de extremă dreaptă; invită autoritățile spaniole să elimine efectiv toate celelalte simboluri sau monumente care glorifică revolta militară, războiul civil și dictatura lui Franco și cere ca cele care nu pot fi îndepărtate să fie supuse contextualizării și reinterpretării necesare, pentru ca să poată contribui la sensibilizarea publicului și la rememorarea trecutului;

18.  invită statele membre să condamne și să sancționeze cu maximă fermitate infracțiunile motivate de ură, discursurile de incitare la ură și găsirea de țapi ispășitori din partea politicienilor și a funcționarilor publici de la toate nivelurile și din toate tipurile de mijloace de informare, întrucât acestea normalizează și încurajează în mod direct ura și violența în societate;

19.  invită statele membre să ia măsuri suplimentare pentru a preveni, a condamna și a combate discursurile de incitare la ură și infracțiunile motivate de ură;

20.  solicită statelor membre să investigheze și să urmărească penal infracțiunile motivate de ură și să facă schimb de bune practici pentru identificarea și investigarea infracțiunilor motivate de ură, inclusiv a celor motivate anume de diferite forme de xenofobie;

21.  invită statele membre să prevadă și să ofere sprijin juridic, psihologic și material adecvat pentru victimele infracțiunilor cu caracter rasist, de instigare la ură și xenofobe, precum și pentru protecția tuturor martorilor împotriva făptașilor, indiferent dacă sunt civili sau polițiști;

22.  solicită statelor membre să înființeze unități de combatere a infracțiunilor motivate de ură în cadrul forțelor de poliție; le cere forțelor de poliție să vegheze ca personalul lor să nu fie implicat în niciun fel de act rasist, xenofob sau discriminatoriu și ca orice astfel de acțiune săvârșită să fie anchetată și cei responsabili să fie aduși în fața justiției;

23.  invită Comisia și statele membre să militeze împotriva discursurilor de incitare la ură și a infracțiunilor motivate de ură și pentru o interacțiune strânsă între statele membre și organizațiile societății civile în identificarea și combaterea discursurilor de incitare la ură și a infracțiunilor motivate de ură;

24.  sprijină, felicită și solicită protecția grupurilor comunitare și a organizațiilor societății civile care luptă împotriva fascismului, rasismului, xenofobiei și altor forme de intoleranță;

25.  pledează pentru o legislație mai strictă a UE împotriva discriminării, inclusiv pentru transpunerea/punerea în aplicare a legislației existente și adoptarea unei noi legislații, inclusiv a Directivei privind egalitatea de tratament;

26.  reamintește că Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal prevede un temei juridic pentru impunerea de sancțiuni persoanelor juridice care incită în mod public la violență sau la ură împotriva unui grup minoritar; reamintește că sancțiunile respective sunt următoarele: excluderea de la prestațiile publice, interzicerea activităților comerciale, punerea sub supraveghere judiciară și emiterea unei hotărâri de dizolvare; reamintește că decizia-cadru a Consiliului ar fi trebuit pusă în aplicare de statele membre până la 28 noiembrie 2010;

27.  îndeamnă Comisia să își actualizeze raportul din 2014 privind punerea în aplicare a deciziei-cadru a Consiliului menționate anterior și să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva acelor state membre care nu s-au conformat dispozițiilor deciziei;

28.  îndeamnă statele membre să respecte în continuare dispozițiile deciziei-cadru a Consiliului, să combată organizațiile care difuzează discursuri de incitare la ură și violență în spațiile publice și online prin impunerea sancțiunilor stabilite prin decizia-cadru a Consiliului și să interzică efectiv grupurile nefasciste și neo-naziste, precum și orice altă fundație sau asociație care preamărește și glorifică nazismul și fascismul, respectând în același timp ordinea juridică și jurisdicțiile naționale;

29.  pledează în favoarea unor planuri naționale de acțiune împotriva fascismului, rasismului, xenofobiei și altor forme de intoleranță;

30.  solicită cooperarea deplină și promptă între forțele de ordine, autoritățile judiciare și organizațiile societății civile în lupta împotriva fascismului, rasismului, xenofobiei și altor forme de intoleranță;

31.  le cere statelor membre să coopereze în lupta împotriva fascismului, rasismului, xenofobiei și altor forme de intoleranță;

32.  le cere statelor membre să le ofere formare obligatorie, la locul de muncă, bazată pe drepturile omului și orientată spre servicii, agenților forțelor de ordine și funcționarilor din sistemul judiciar de la toate nivelurile,

33.  invită statele membre să ofere cursuri de formare obligatorii pentru cei care lucrează pentru canalele publice de radiodifuziune și mass-media pentru a-i face să conștientizeze provocările și discriminarea cu care se confruntă victimele organizațiilor neofasciste și neonaziste;

34.  le solicită statelor membre să introducă „programe de dezafiliere” naționale pentru a ajuta oamenii să părăsească grupările neofasciste și neonaziste violente; subliniază că astfel de programe ar trebui să presupună mult mai mult decât niște intervenții individuale și că ar trebui să implice sprijin pe termen lung pentru cei care se chinuie să găsească locuri de muncă, să se mute cu locuința și să dezvolte rețele sociale noi și sigure;

35.  subliniază că cunoașterea istoriei este una dintre condițiile prealabile pentru prevenirea săvârșirii unor astfel de acte criminale în viitor și joacă un rol important în educarea generațiilor mai tinere; atrage atenția că minimalizarea crimelor naziste este un prim pas spre resuscitarea unor idei din acea epocă;

36.  face apel la edificarea unei culturi comune a comemorării, care respinge crimele fasciste din trecut; este profund îngrijorat de faptul că generațiile mai tinere din Europa și din lume se simt din ce în ce mai puțin vizate de istoria fascismului și, prin urmare, riscă să devină indiferente față de noile amenințări;

37.  încurajează statele membre să promoveze educarea maselor largi de cetățeni în legătură cu diversitatea societății noastre și istoria noastră comună, inclusiv atrocitățile din timpul celui de Al Doilea Război Mondial, cum ar fi Holocaustul, precum și dezumanizarea sistematică a victimelor sale comisă timp de ani întregi;

38.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, guvernelor și parlamentelor statelor membre și Consiliului Europei.

(1)

JO L 180, 19.7.2000, p. 22.

(2)

JO L 328, 6.12.2008, p. 55.

(3)

JO L 315, 14.11.2012, p. 57.

(4)

JO L 317, 4.11.2014, p. 1.

(5)

Raportul privind situația și tendințele terorismului în UE 2018 (TESAT 2018), Europol.

(6)

Raportul privind situația și tendințele terorismului în UE 2018 (TESAT 2018), Europol.

(7)

Raportul privind situația și tendințele terorismului în UE 2018 (TESAT 2018), Europol.

(8)

Raportul anual al RVRN pe 2017, 28 martie 2018.

(9)

http://www.eatg.org/news/we-call-on-the-authorities-to-ensure-that-justice-for-zak-kostopoulos-is-done/

(10)

Articol din 3 august 2018 apărut în ziarul The Guardian intitulat „Warning of ‘dangerous acceleration’ in attacks on immigrants in Italy”.

(11)

Articol apărut în Le Figaro la 20 octombrie 2017, intitulat „Poitiers: prison avec sursis pour les «identitaires» qui avaient occupé une mosquée” (actualizat la 7 decembrie 2017).

(12)

Articol apărut în Le Monde la 4 septembrie 2018, intitulat „Ce que révèle l’enquête sur les projets d’attentats de l’ultradroite visant des musulmans” (actualizat la 5 septembrie 2018).

(13)

Articol apărut în Mediapart la 9 aprilie 2018, intitulat „Forces de l’ordre liées à l’ultra-droite violente: la DGSI s’inquiète”.

(14)

Articol apărut în Le Figaro la 18 octombrie 2017, intitulat „Visé par un projet d’attentat, Mélenchon veut des sanctions contre l’Action française” (actualizat la 19 octombrie 2017).

(15)

Raportul SOS Racismo 2016.

(16)

Raportul Comisiei ECRI a Consiliului Europei privind Croația („Al cincilea ciclu de monitorizare”), 15 mai 2018.

(17)

Blogul Consiliului atlantic din 20 iunie 2018.

Ultima actualizare: 22 octombrie 2018Notă juridică