Procedură : 2018/2870(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0494/2018

Texte depuse :

B8-0494/2018

Dezbateri :

Voturi :

PV 25/10/2018 - 13.19

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0435

PROPUNERE DE REZOLUȚIE
PDF 406kWORD 49k
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0493/2018
22.10.2018
PE624.189v01-00
 
B8-0494/2018

depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate

în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură


referitoare la situația din Marea Azov (2018/2870(RSP))


Rebecca Harms, Heidi Hautala, Indrek Tarand în numele Grupului Verts/ALE

Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația din Marea Azov (2018/2870(RSP))  
B8‑0494/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind Rusia și Ucraina, Rezoluția din 11 iunie 2015 referitoare la situația militară strategică din bazinul Mării Negre în urma anexării ilegale a Crimeii de către Rusia(1), Rezoluția din 16 martie 2017 referitoare la prizonierii ucraineni din Rusia și la situația din Crimeea(2), Rezoluția din 5 octombrie 2017 referitoare la cazul liderilor comunității tătare din Crimeea, Akhtem Chiygoz, Ilmi Umerov și al jurnalistului Mykola Semena(3) și Rezoluția din 14 iunie 2018 referitoare la Rusia, în special cazul deținutului politic ucrainean, Oleg Sențov(4),

–  având în vedere Acordul din 24 decembrie 2003 între Federația Rusă și Ucraina privind cooperarea în ceea ce privește utilizarea Mării Azov și a strâmtorii Kerci,

–  având în vedere Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte(5),

–  având în vedere documentul de lucru comun al serviciilor Comisiei și al Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) din 14 noiembrie 2017 privind Raportul de punere în aplicare a asocierii privind Ucraina (SWD(2017)0376),

–  având în vedere declarația purtătorului de cuvânt al SEAE din 15 mai 2018 privind deschiderea parțială a podului Kerci,

–  având în vedere Decizia (PESC) 2018/1085(6) a Consiliului din 30 iulie 2018, prin care se adaugă șase entități implicate în construirea podului Kerci pe lista persoanelor care fac obiectul unor măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei,

–  având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării (UNCLOS),

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Acordul bilateral dintre Ucraina și Rusia din 24 decembrie 2003 privind cooperarea în ceea ce privește Marea Azov și Kerci definește teritoriile respective drept ape interioare ale celor două state delimitate de linia de frontieră de stat și oferă Ucrainei și Rusiei competența de a inspecta navele care, în opinia lor, ridică suspiciuni;

B.  întrucât, în 2008, Ucraina și Rusia au semnat protocolul privind delimitarea Mării Azov, în conformitate cu care Ucraina a primit 62 % din teritoriul maritim al Mării Azov; întrucât, după ocuparea peninsulei Crimeea în 2014, Rusia a acaparat o parte din apele teritoriale ale Ucrainei și a decis, în mod unilateral, să considere zona economică exclusivă și platforma continentală a Ucrainei din Marea Neagră, Marea Azov și Strâmtoarea Kerci, ca proprii teritorii marine;

C.  întrucât construcția podului Kerci de către Federația Rusă, fără consimțământul Ucrainei, reprezintă o altă încălcare a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei și vizează continuarea integrării forțate a peninsulei Crimeea, anexată în mod ilegal, în Federația Rusă;

D.  întrucât polițiștii de frontieră ruși au început, începând cu a doua jumătate a lunii aprilie 2018, să oprească și să inspecteze navele străine care navighează către porturile ucrainene situate la Marea Azov (Mariupol și Berdeansk) și dinspre acestea; întrucât aceste inspecții au coincis cu încheierea construcției podului care leagă, prin strâmtoarea Kerci, peninsula Crimeea, anexată în mod ilegal, de Rusia continentală;

E.  întrucât nici navele ruse, nici alte nave care se îndreaptă către porturile ruse din Marea Azov nu sunt supuse unui regim similar;

F.  întrucât construcția podului peste strâmtoarea Kerci, singurul punct de trecere între Marea Azov și Marea Neagră, limitează trecerea navelor către porturile ucrainene din Marea Azov și dinspre acestea prin strâmtoarea Kerci și a creat probleme grave în libera circulație a mărfurilor;

G.  întrucât noul podul limitează dimensiunea navelor care pot ajunge în porturile din Marea Azov, având o înălțime de 35 m, și numai navele cu o înălțime deasupra liniei de plutire sub 33 de metri și o lungime sub 160 de metri pot trece în condiții de siguranță, eliminând astfel navele cu dimensiune Panamax, care asigură peste 20 % din traficul naval total din aceste ape;

H.  întrucât inspecțiile foarte detaliate ale navelor care trec prin strâmtoarea Kerci, efectuate de Federația Rusă, pot dura până la 72 de ore, cauzând întârzieri serioase, o scădere a fluxului de mărfuri și pierderi financiare reale pentru economia locală ucraineană și comercianții ale căror nave sunt supuse acestui regim;

I.  întrucât, potrivit SEAE, aproximativ 220 de nave care arborează pavilionul unui stat membru al UE au trebuit să se supună acestui regim de inspecție de durată;

J.  întrucât, în conformitate cu articolul 33 din Carta ONU și cu articolul 279 din UNCLOS, Ucraina a depus eforturi pentru a soluționa pe cale pașnică diferendul cu Rusia; întrucât, la 16 septembrie 2016, Ucraina a inițiat o procedură de arbitraj împotriva Federației Ruse și a depus o notificare și o expunere a pretențiilor în conformitate cu partea XV și anexa VII din UNCLOS;

K.  întrucât, de la anexarea ilegală a peninsulei Crimeea, importanța porturilor ucrainene Mariupol și Berdeansk din Marea Azov a crescut în mod semnificativ, deoarece 80 % din exporturile Ucrainei trec prin aceste porturi și aceste ape;

L.  întrucât, ca răspuns la acțiunile ilegale ale Federației Ruse, Ucraina a decis, la 17 septembrie 2018, să abroge „Tratatul de prietenie” general, pe care l-a semnat cu Rusia în 1997; întrucât Rusia a anunțat transferul unor forțe suplimentare ale corpului de infanterie marină și ale unităților de artilerie de coastă în Marea Azov, precum și intenția sa de a crea o bază navală în aceste ape până la sfârșitul anului,

1.  deplânge acțiunile Federației Ruse în Marea Azov, care constituie o altă încălcare flagrantă a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei și condamnă oprirea și inspecțiile inutile ale navelor comerciale, inclusiv ale navelor ucrainene și ale celor care arborează pavilioane ale unor state terțe, dintre care peste 220 de nave sub pavilioanele unor state membre ale UE;

2.  consideră aceste inspecții nefondate ale Rusiei ca acțiuni menite să restricționeze libertatea de navigație și să împiedice comerțul și traficul din regiune, impunând costuri uriașe de așteptare pentru toate navele aflate pe drumul spre sau dinspre porturile ucrainene, precum și o încercare de a încheia anexarea acestor ape și de a le transforma într-un „lac intern” rus;

3.  consideră că Rusia discriminează în mod deliberat porturile ucrainene și abuzează de drepturile sale de inspecție; subliniază că acest acțiuni echivalează cu o blocadă de facto a porturilor ucrainene situate la Marea Azov;

4.  subliniază că acțiunile Rusiei în Marea Azov împiedică traficul maritim internațional, încalcă libertatea maritimă și a navigației și conduc la o destabilizare suplimentară a situației în Ucraina;

5.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că se escaladează tensiunile din regiune și că s-a adăugat o dimensiune maritimă conflictului, fapt demonstrat de intensificarea prezenței forțelor navale militare ruse prin consolidarea flotei ruse din Marea Neagră și a gărzii de coastă din Marea Azov;

6.  încurajează Ucraina să continue să recurgă la mijloacele diplomatice și legale pentru combaterea acțiunilor ruse, care includ procesul de arbitraj în curs, în temeiul UNCLOS;

7.  regretă faptul că Federația Rusă a subminat în mod grav situația economică a regiunii, prin întârzierea și restricționarea fluxului de mărfuri, influențând volumul de lucru al porturilor maritime ucrainene și creând dificultăți economiei locale; subliniază că pierderile financiare, care se ridică deja la zeci de milioane de euro, îi afectează și pe comercianții din UE care operează nave în aceste ape;

8.  condamnă faptul că Rusia continuă să militarizeze Marea Neagră și, în prezent, Marea Azov, în special prin redislocarea a numeroase nave militare și de patrulare din Marea Caspică; regretă faptul că Marea Azov a devenit o nouă arenă a acțiunilor militare ruse împotriva Ucrainei;

9.  condamnă construirea podului peste strâmtoarea Kerci, între peninsula Crimeea, anexată în mod ilegal, și Rusia continentală, care a fost realizat fără acordul Ucrainei și care împiedică navigația, prin strâmtoarea Kerci, între Marea Azov și Marea Neagră; consideră că această acțiune are scopul de a continua integrarea forțată a peninsulei Crimeea în Rusia și de a crește izolarea acesteia de restul Ucrainei, din care aceasta face parte;

10.  îi solicită VP/ÎR să fie de partea Ucrainei, să o sprijine și să-i acorde asistență în toate procedurile juridice întreprinse de această țară în temeiul dreptului internațional și al convențiilor relevante, pentru a pune capăt practicilor actuale de inspecție abuzivă și pentru restabilirea drepturilor sale legale;

11.  consideră că protestele Occidentului, inclusiv cele ale UE, împotriva acțiunilor în cauză ale Rusiei au fost, până în prezent, slabe și ineficiente, în ciuda naturii lor grave și a intenției strategice a operațiunii Rusiei din Marea Azov și a numărului din ce în ce mai mare de nave aflate sub pavilion occidental care sunt afectate de acestea;

12.  o invită pe VP/ÎR să urmărească mai îndeaproape evoluția situației în materie de securitate din Marea Azov, având în vedere potențialul său tot mai mare de a genera conflicte la porțile Europei, fapt ce poate avea implicații mai ample în privința politicii de securitate, afectând UE și statele sale membre; se așteaptă ca statele membre să aibă o abordare coerentă și comună în relația cu Moscova în ceea ce privește noua criză iminentă;

13.  o îndeamnă pe VP/ÎR să aibă în vedere, în discuțiile cu statele membre din cadrul Consiliului, inițierea unei înăspriri a sancțiunilor specifice împotriva Rusiei pentru a preveni o posibilă escaladare a conflictului în Marea Azov;

14.  consideră, în plus, că desfășurarea unei misiuni a ONU însărcinate cu controlul și supravegherea navelor care trec prin strâmtoarea Kerci ar putea să detensioneze situația, să faciliteze dialogul între părți și să prevină escaladarea crizei;

15.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Președintelui, primului-ministru și Parlamentului Ucrainei, Președintelui, primului-ministru și Parlamentului Federației Ruse, statelor membre și secretarilor-generali ai Organizației Națiunilor Unite, NATO și OSCE.

 

(1)

JO C 407, 4.11.2016, p. 74.

(2)

JO C 263, 25.7.2018, p. 109.

(3)

JO C 346, 27.9.2018, p. 86.

(4)

Texte adoptate, P8_TA(2018)0259.

(5)

JO L 161, 29.5.2014, p. 3.

(6)

JO L 194, 31.7.2018, p. 147.

Ultima actualizare: 24 octombrie 2018Notă juridică