Procedură : 2018/2870(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0496/2018

Texte depuse :

B8-0496/2018

Dezbateri :

Voturi :

PV 25/10/2018 - 13.19

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0435

PROPUNERE DE REZOLUȚIE
PDF 409kWORD 53k
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0493/2018
22.10.2018
PE624.191v01-00
 
B8-0496/2018

depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate

în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură


referitoare la situația din Marea Azov (2018/2870(RSP))


Charles Tannock, Anna Elżbieta Fotyga, Zdzisław Krasnodębski, Raffaele Fitto, Karol Karski, Jana Žitňanská, Ruža Tomašić, Monica Macovei, Jan Zahradil, Branislav Škripek, Jadwiga Wiśniewska în numele Grupului ECR

Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația din Marea Azov (2018/2870(RSP))  
B8‑0496/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind Rusia și Ucraina, în special Rezoluția din 13 martie 2014 referitoare la invadarea Ucrainei de către Rusia(1), Rezoluția din 17 iulie 2014 referitoare la Ucraina(2), Rezoluția din 11 iunie 2015 referitoare la situația militară strategică din bazinul Mării Negre în urma anexării ilegale a Crimeei de către Rusia(3), Rezoluția din 5 octombrie 2017 referitoare la cazul liderilor comunității tătare din Crimeea, Akhtem Chiygoz, Ilmi Umerov și al jurnalistului Mykola Semena(4) și Rezoluția din 14 iunie 2018 referitoare la Rusia, în special cazul deținutului politic ucrainean, Oleg Sențov(5),

–  având în vedere declarația din 15 mai 2018 a purtătorului de cuvânt al Serviciului European de Acțiune Externă privind deschiderea parțială a podului de la Kerci,

–  vând în vedere Convenția ONU privind dreptul mării, Tratatul de neproliferare a armelor nucleare și Carta ONU,

–  având în vedere Acordul dintre Federația Rusă și Ucraina privind cooperarea în ceea ce privește utilizarea Mării Azov și a strâmtorii Kerci, din 2003, Memorandumul de la Budapesta privind garanțiile în materie de securitate, din 5 decembrie 1994, și pachetul de măsuri pentru punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk, din 12 februarie 2015,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, înainte ca Rusia să își desfășoare navele militare și de pază de coastă, Marea Azov era aproape demilitarizată; întrucât acțiunile întreprinse de Rusia au condus la o deteriorare și mai mare a situației securității din Marea Neagră și din Marea Azov și au implicații semnificative asupra actualului război din estul Ucrainei;

B.  întrucât atât Convenția ONU privind dreptul mării, cât și Acordul privind Marea Azov din 2003 prevăd libertatea de navigare; întrucât acesta din urmă definește marea ca făcând parte din apele interioare ale celor două state și conferă ambelor părți dreptul de a inspecta navele care traversează înspre sau dinspre Marea Azov;

C.  întrucât construirea podului de la Kerci către peninsula Crimeea, anexată ilegal, fără acordul Ucrainei, constituie o altă încălcare a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei de către Federația Rusă;

D.  întrucât podul de la Kerci limitează dimensiunea navelor care pot ajunge în porturile ucrainene de la Marea Azov la o înălțime deasupra liniei de plutire de sub 33 de metri și la o lungime de sub 160 de metri, ceea ce a făcut să devină imposibilă intrarea în Marea Azov a navelor din clasa Panamax, care reprezentau peste 20 % din totalul traficului naval înainte de construirea podului;

E.  întrucât Rusia oprește, în mod frecvent, navele care se deplasează spre și dinspre porturile ucrainene Mariupol și Berdeansk și efectuează inspecții îndelungate care pot dura mai multe zile; întrucât navele aflate sub pavilion rus nu sunt obligate să se supună acestor controale;

F.  întrucât, din aprilie 2018, nu mai puțin 120 de vase aparținând statelor membre ale UE au fost supuse procedurilor de inspecție abuzivă ale Rusiei în regiunea Mării Azov;

G.  întrucât această nouă măsură adoptată de Rusia a avut deja un impact negativ semnificativ asupra economiei locale și asupra volumului de lucru al porturilor ucrainene de la Marea Azov, care, după anexarea ilegală a peninsulei Crimeea, au fost responsabile de gestionarea a 80 % din volumul exporturilor maritime ale Ucrainei;

H.  întrucât această practică de a încălca apele teritoriale ale țărilor terțe sau de a bloca transportul maritim a fost deja utilizată de către Rusia în Marea Baltică, în special împotriva Estoniei, Letoniei și Poloniei (Vistula Lagolon);

I.  întrucât, în septembrie 2018, Ucraina a decis să abroge Tratatul de prietenie, cooperare și parteneriat semnat în 1997 de Ucraina și Federația Rusă și să creeze o bază navală în Marea Azov, sporind astfel prezența sa militară în această zonă,

1.  condamnă ferm acțiunile desfășurate de Rusia în Marea Azov, care împiedică navigația, provoacă întârzieri, cresc în mod dramatic costurile transportului și constituie o altă dimensiune a războiului hibrid purtat de Rusia și o încălcare a dreptului internațional și a angajamentelor asumate de Rusia; este preocupat în mod special de practica care constă în oprirea navelor de către paza de coastă rusă în vederea inspectării, pe o rază de 12 mile de la coasta ucraineană;

2.  este profund îngrijorat de continuarea militarizării în regiunea Mării Azov și a Mării Negre, în special în peninsula Crimeea, ocupată ilegal, inclusiv de dezvoltarea de către Federația Rusă a capabilităților A2/AD, care implică noi sisteme antiaeriene S-400;

3.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la situația în materie de securitate foarte volatilă din Marea Azov, care ar putea degenera cu ușurință într-un conflict deschis;

4.  condamnă practica Rusiei de a efectua controale excesiv de îndelungate ale navelor care intră și ies din Marea Azov și care se îndreaptă spre porturile ucrainene sau care părăsesc aceste porturi; subliniază că navele ruse sau navele care se îndreaptă către porturile din Rusia sau care părăsesc aceste porturi nu sunt supuse unui tratament similar; subliniază impactul catastrofic pe care îl au aceste inspecții asupra sectorului pescuitului din Ucraina;

5.  consideră că aceste practici reprezintă o discriminare conștientă și deliberată împotriva porturilor ucrainene și un abuz de drepturi de inspecție; este preocupat de faptul că, dacă practica care constă în efectuarea de inspecții și imobilizarea navelor în Marea Azov nu este contracarată, ea ar putea fi utilizată și în alte zone, inclusiv în Marea Neagră;

6.  regretă încercarea Rusiei de a integra cu forța peninsula Crimeea, anexată ilegal, prin construirea podului de la Kerci; salută decizia Consiliului de a extinde măsurile restrictive la entitățile care participă la construirea podului de la Kerci și invită Consiliul să lărgească domeniul de aplicare al acțiunilor pentru care se impun sancțiuni, pentru a-i include pe cei responsabili de planificarea și punerea în aplicare a politicii abuzive și discriminatorii a Rusiei în Marea Azov, precum și pe cei care supraveghează construirea și operarea podului de la Kerci;

7.  invită Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) să extindă mandatul misiunii sale de monitorizare în Marea Azov sau să creeze o misiune de monitorizare internațională separată pentru acest corp de apă;

8.  invită VP/ÎR să urmărească mai îndeaproape evoluția situației în materie de securitate din Marea Azov, având în vedere potențialul său tot mai mare de a genera conflicte la porțile Europei, fapt care poate avea implicații mai ample în materie de securitate, afectând în mod direct UE și statele sale membre; în acest sens, consideră că ar fi foarte util să fie desemnat un trimis special al UE pentru Crimeea și regiunea Donbass, el fiind responsabil și pentru Marea Azov;

9.  invită Comisia să trimită o misiune specială de experți în regiune pentru a evalua daunele economice cauzate de imobilizarea de facto și pentru a lua în considerare instituirea unui program special de dezvoltare economică care ar putea fi pus în aplicare în zonele afectate, inclusiv acordarea de asistență pentru redeschiderea aeroportului civil Mariupol și pentru dezvoltarea unor planuri de rute de transport alternative pentru mărfurile ucrainene;

10.  regretă extragerea ilegală de către Federația Rusă a resurselor de petrol și gaze de pe teritoriul Ucrainei; evidențiază pericolul potențial ca Rusia să pună stăpânire pe câmpurile petrolifere și gazeifere din Marea Azov odată ce își atinge scopul de a o transforma într-o mare internă din cadrul Federației Ruse;

11.  salută cu căldură sprijinul ferm acordat de NATO Ucrainei; solicită acordarea de asistență suplimentară și implicarea în mai mare măsură, inclusiv o prezență crescută în Marea Neagră și Marea Azov, exerciții și operațiuni militare comune, precum și asistență pentru consolidarea capabilităților militare și navale ale Ucrainei;

12.  solicită VP/ÎR să asiste partea ucraineană pentru ca aceasta să poată valorifica toate acțiunile diplomatice și procedurile juridice prevăzute de dreptul internațional și de convențiile relevante, inclusiv procesul de arbitraj aflat în desfășurare în temeiul Convenției Națiunilor Unite privind dreptul mării, în vederea contracarării practicilor ostile ale Rusiei în Marea Azov;

13.  reiterează sprijinul său pentru independența și integritatea teritorială a Ucrainei; reconfirmă suveranitatea Ucrainei asupra peninsulei Crimeea;

14.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Secretarului General al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, Secretarului General al NATO, președintelui, guvernului și parlamentului Ucrainei, președintelui, guvernului și parlamentului Federației Ruse și statelor membre ale UE.

(1)

JO C 378, 9.11.2017, p. 213.

(2)

JO C 224, 21.6.2016, p. 14.

(3)

JO C 407, 4.11.2016, p. 74.

(4)

JO C 346, 27.9.2018, p. 86.

(5)

Texte adoptate, P8_TA(2018)0259.

Ultima actualizare: 24 octombrie 2018Notă juridică