Procedură : 2018/2900(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0552/2018

Texte depuse :

B8-0552/2018

Dezbateri :

Voturi :

PV 29/11/2018 - 8.10
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0475

PROPUNERE DE REZOLUȚIE
PDF 604kWORD 60k
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0551/2018
27.11.2018
PE631.545v01-00
 
B8-0552/2018

depusă pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei

în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură


referitoare la scandalul Cum-Ex: frauda financiară și lacunele din cadrul juridic în vigoare (2018/2900(RSP))


Pervenche Berès, Peter Simon, Jeppe Kofod în numele Grupului S&D
Miguel Urbán Crespo, Dimitrios Papadimoulis în numele Grupului GUE/NGL
Sven Giegold în numele Grupului Verts/ALE

Rezoluția Parlamentului European referitoare la scandalul Cum-Ex: frauda financiară și lacunele din cadrul juridic în vigoare (2018/2900(RSP))  
B8-0552/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 4 și 13 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere articolele 115 și 116 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere uniunea piețelor de capital, care are printre obiectivele principale asigurarea „integrității, transparenței, eficienței și bunei funcționări a piețelor financiare”,

–  având în vedere articolul 1 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe)(1) (Regulamentul „ESMA”), potrivit căruia ESMA are obligația de a contribui la integritatea, transparența, eficiența și buna funcționare a piețelor financiare,

–  având în vedere articolul 9 din Regulamentul ESMA, care îi conferă acestei autorități un rol principal în promovarea transparenței și a echității pe piețele financiar, monitorizarea activităților financiare, emiterea de recomandări și avertizări și interzicerea sau restricționarea temporară a acestor activități dacă ele reprezintă o amenințare la adresa obiectivelor prevăzute la articolul 1,

–  având în vedere articolul 22 alineatul (4) din Regulamentul ESMA, precum și articolul 22 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010(2) din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității bancare europene (ABE), care prevăd că, la cererea Parlamentului, ESMA „poate desfășura o investigație pentru un anumit tip de activitate financiară sau tip de produs sau tip de conduită pentru a evalua amenințările potențiale la adresa integrității piețelor financiare sau a stabilității sistemului financiar și pentru a formula recomandări corespunzătoare adresate autorităților competente vizate privind măsurile necesare”,

–  având în vedere articolul 31 din Regulamentul ESMA, care prevede că ESMA „îndeplinește un rol de coordonare generală între autoritățile competente, în special în cazul unor evoluții negative care ar putea pune în pericol buna funcționare și integritatea piețelor financiare sau stabilitatea sistemului financiar din Uniune”,

–  având în vedere articolul 40 din Regulamentul (UE) nr . 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare(3), care îi conferă ESMA competențe de intervenție în sensul interzicerii sau restrângerii temporare a comercializării, distribuției sau vânzării anumitor instrumente financiare, a anumitor tipuri de activități sau practici financiare în cazul în care (a) acțiunea propusă prezintă o amenințare semnificativă la adresa bunei funcționări și a integrității piețelor financiare sau a piețelor de mărfuri ori la adresa stabilității unei părți sau a întregului sistem financiar din Uniune; (b) cerințele de reglementare aplicabile instrumentului sau activității financiare în cauză în temeiul dreptului Uniunii nu contracarează amenințarea și (c) autoritățile competente nu au întreprins măsuri pentru a contracara amenințarea sau măsurile întreprinse nu contracarează în mod corespunzător amenințarea,

–  având în vedere dezvăluirile Cum-Ex făcute la 18 octombrie 2018 de un consorțiu de jurnaliști de investigație, condus de organizația germană non-profit din domeniul mass-media numită CORRECTIV,

–  având în vedere ancheta desfășurată de cea de-a patra comisie parlamentară din Bundestagul german cu privire la acest scandal, care a culminat cu publicarea unui raport(4) în iunie 2017,

–  având în vedere anchetele desfășurate de autoritățile fiscale germane și daneze,

–  având în vedere rezoluțiile sale din 25 noiembrie 2015(5) și din 6 iulie 2016(6) referitoare la deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare,

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 decembrie 2015 conținând recomandări adresate Comisiei privind favorizarea transparenței, a coordonării și a convergenței în politicile de impozitare a societăților în Uniune(7),

–  având în vedere recomandarea sa din 13 decembrie 2017 către Consiliu și Comisie în urma anchetei privind spălarea de bani, evitarea sarcinilor fiscale și evaziunea fiscală(8),

–  având în vedere Decizia sa din 1 martie 2018(9) privind constituirea și stabilirea responsabilităților, componenței numerice și a duratei mandatului unei comisii speciale pentru nereguli financiare, evaziune fiscală și evitarea sarcinilor fiscale (TAX3),

–  având în vedere dezbaterea sa în plen din 23 octombrie 2018 privind scandalul Cum-Ex,

–  având în vedere reuniunea comună a comisiilor sale ECON și TAX3 din 26 noiembrie 2018,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât acordurile Cum-Ex sunt caracterizate de schimbul rapid de acțiuni între bănci și brokeri, cu („cum”) și fără („ex”) drepturi de dividende, cu scopul de a ascunde identitatea deținătorului real; întrucât aceste scheme le-au permis ambelor părți să solicite reduceri fiscale pe impozitul aplicabil câștigurilor de capital, care a fost plătit numai o dată;

B.  întrucât, deși este dificil să se calculeze valoarea maximă a daunelor provocate, având în vedere că multe acțiuni au început la sfârșitul anilor 1990 și s-au prescris de ceva vreme, daunele totale cauzate de scandalul dosarelor Cum-Ex statelor membre afectate sunt estimate la cel puțin 55 miliarde EUR, ceea ce reprezintă aproximativ o treime din bugetul total al UE pentru 2017;

C.  întrucât se pare că aceste tranzacții au fost concepute de avocatul german Hanno Berger, care combate acuzațiile de ilegalitate aduse tranzacțiilor Cum-Ex pe care le-a creat; întrucât dl Berger a fost pus sub acuzare de o instanță din Wiesbaden pentru obținerea de rambursări necuvenite pe tranzacții evaluate la 15,8 miliarde EUR (18 miliarde USD), ceea ce a costat autoritățile fiscale 106 milioane EUR, potrivit actului de acuzare; întrucât se pare că procurorii germani anchetează rolul jucat în aceste tranzacții de zeci de bănci, firme de brokeraj, societăți de contabilitate și firme de avocatură;

D.  întrucât dosarele Cum-Ex au demonstrat că în Europa au avut loc activități profesioniste și organizate de criminalitate financiară la un nivel fără precedent, presupunându-se că cei implicați au profitat de lacune fiscale transfrontaliere și de practici comerciale legale pentru a permite acționarilor să revendice dubla proprietate asupra acelorași acțiuni;

E.  întrucât s-a raportat că aceste practici infracționale implică instituții financiare din Germania și din alte state membre ale UE, inclusiv mai multe bănci comerciale renumite;

F.  întrucât, în 2016, s-a dezvăluit faptul că autoritatea fiscală daneză nu a reușit să acționeze cu privire la numeroase avertismente potrivit cărora companii străine abuzau de normele fiscale daneze și falsificau documente pentru a solicita în mod fraudulos restituiri de impozite pe dividende, un abuz care, potrivit estimărilor, a adus un prejudiciu de peste 1,5 miliarde EUR autorității fiscale daneze(10);

G.  întrucât se pare că guvernul german are cunoștință de aceste practici fiscale frauduloase de câțiva ani, dar a informat alte state membre abia în 2015; întrucât se pare că ministerul de finanțe din Germania a declarat că are cunoștință de 418 cazuri diferite de fraudă fiscală Cum-Ex, a căror valoare combinată este de 5,7 miliarde EUR;

H.  întrucât raportul final al celei de-a patra comisii de anchetă a Bundestagului a concluzionat, la fel ca și instanțele germane, că practicile fiscale cum ar fi tranzacțiile Cum-Ex care implică vânzări în lipsă sunt ilegale și că Asociația băncilor germane a agravat problema în loc să contribuie la soluționarea ei;

I.  întrucât influența lobby-ului de afaceri, astfel cum se arată în acest caz și în altele, este adânc înrădăcinată în instituțiile naționale și europene și se pare că grupurile consultative care consiliază Banca Centrală Europeană sunt dominate de reprezentanți ai sectorului bancar(11) și că cele mai mari firme de consultanță de contabilitate sunt implicate în procesul de elaborare a politicilor UE(12);

J.  întrucât ancheta consorțiului de jurnaliști europeni identifică Germania, Danemarca, Spania, Italia și Franța ca principale piețe-țintă pentru practicile comerciale de Cum-Ex, urmate de Norvegia, Finlanda, Polonia, Danemarca, Țările de Jos, Austria și Republica Cehă, și întrucât este posibil ca aceste practici să implice un număr necunoscut de state membre ale UE, precum și țări ale Asociației Europene a Liberului Schimb (Elveția, de exemplu);

K.  întrucât instituțiile publice nu au putut sau nu au dorit să efectueze investigații aprofundate cu privire la informațiile comunicate de procurorii din alte state membre cu privire la scandalul Cum-Ex;

L.  întrucât arbitrajul dividendelor revelat de scandalul Cum-Ex subliniază faptul că instituții financiare, fonduri speculative, traderi de titluri de capital, avocați și mari companii fiscale internaționale, dintre care unele sunt actori mari și importanți pe piața europeană de capital, au promovat în mod activ aceste practici;

M.  întrucât vehiculele cu scop special (SPV) se află în centrul scandalului, deoarece băncile de investiții și fondurile speculative se pare că structurau SPV care au fost vândute ulterior investitorilor de către traderi, iar băncile acordau împrumuturi, multiplicând astfel volumul tranzacțiilor cu până la 20 de ori;

N.  întrucât faptul că investitorii străini au dreptul să solicite rambursarea impozitelor reținute la sursă asupra dividendelor joacă un rol central în acest scandal;

O.  întrucât, în decembrie 2017, Comisia a prezentat noi orientări privind impozitele reținute la sursă pentru simplificarea procedurilor pentru investitorii transfrontalieri din UE, încurajând statele membre să adopte sisteme de scutire de impozit cu reținere la sursă; întrucât acest nou Cod de conduită privind impozitul reținut la sursă(13), care abia menționează riscul de fraudă și sugerează că acest aspect trebuie soluționat prin sisteme informatice sau o prin scutire la sursă, accelerează procesele naționale de aprobare a cererilor de rambursare a impozitelor cu reținere la sursă;

P.  întrucât Comisia subliniază că noul Cod de conduită privind impozitul reținut la sursă ar elimina riscul unor comportamente frauduloase, cum ar fi cererile de dublă rambursare și cererile de rambursare sau cererile de scutire de taxe nejustificate; întrucât, cu toate acestea, în contextul scandalului Cum-Ex, pare evident că scutirea la sursă va crește riscul de dublă neimpozitare sau de impozitare zero;

Q.  întrucât impozitele reținute la sursă sunt un instrument fundamental pe care statele membre îl pot utiliza pentru a contracara în mod unilateral erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor și ar trebui utilizate de către acestea în mod corespunzător;

R.  întrucât, în ultimii 25 de ani, rolul denunțătorilor de nereguli s-a dovedit a fi semnificativ în dezvăluirea de informații sensibile de mare interes public;

S.  întrucât mandatul Comisiei speciale privind infracțiunile financiare, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale (TAX3) vizează în mod explicit orice eveniment relevant ce are loc în cursul mandatului său și care intră în sfera sa de competențe;

1.  condamnă cu fermitate frauda fiscală, furtul banilor contribuabililor europeni și practicile de evitare a obligațiilor fiscale care caracterizează sistemele de arbitraj al dividendelor descoperite în urma scandalului Cum-Ex, care au subminat bazele de impozitare ale mai multor state membre, privând cetățenii de bunuri publice și de dispoziții sociale foarte necesare;

2.  subliniază că, potrivit Directivei UE privind combaterea spălării banilor(14), „infracțiunile fiscale” legate de impozitele directe și indirecte sunt incluse în definiția cu sens larg a noțiunii de „activitate infracțională” și sunt considerate infracțiuni principale privind spălarea de bani;

3.  ia act cu îngrijorare de faptul că scandalul Cum-Ex a zdruncinat încrederea cetățenilor în sistemele fiscale ale UE și naționale și subliniază cât de important este să se restabilească încrederea publicului și să se asigure că nu se vor mai repeta prejudiciile cauzate;

Autoritățile europene de supraveghere

4.  invită Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) și Autoritatea Bancară Europeană (ABE) să desfășoare o anchetă în temeiul articolului 22 din Regulamentele privind ESMA și ABE în ceea ce privește utilizarea unor mecanisme financiare complexe pentru evitarea agresivă a plății impozitelor și evaziunea fiscală, inclusiv toate formele de arbitraj al dividendelor, pentru a evalua pericolul pe care îl pot prezenta pentru integritatea piețelor financiare și pentru stabilitatea sistemului financiar;

5.  recomandă ca în cadrul anchetei să se determine de ce nu a dat rezultate sarcina de coordonare și supraveghere ce le revine autorităților de supraveghere financiară, burselor de valori și autorităților fiscale din statele membre, ceea ce a permis desfășurarea timp de mai mulți ani a acestor scheme de furt din fondurile fiscale, deși au fost identificate;

6.  recomandă ca în cadrul anchetei să se analizeze, să se evalueze, să se descrie și să se identifice rolul diferiților actori de pe piață, precum și cota ce le-a revenit în lanțul valoric generat de aceste acorduri: băncile, societățile de investiții, administratorii de fonduri, asiguratorii, specialiștii în atenuarea riscurilor și depozitarii;

7.  recomandă ca ancheta să determine dacă fondurile utilizate în acest scop au provenit din surse legale, să identifice proveniența lor și să revadă autorizațiile participanților pe piață implicați în aceste practici de tranzacționare frauduloase;

8.  sugerează ca ancheta să formuleze recomandări privind măsurile ce trebuie luate de autoritățile competente și să pună la dispoziția publicului rezultatele și constatările sale;

9.  invită Consiliul să dea curs articolului 18 din Regulamentele privind ESMA și ABE pentru a asigura un răspuns rapid și coordonat la nivel european, ESMA și ABE angajându-se să intervină în cazul unei amenințări continue la adresa integrității sistemului financiar european, având în vedere caracterul eminent transfrontalier al acestor mecanisme;

10.  solicită să se inițieze o anchetă coordonată la nivel european a acestui scandal, asigurându-se schimburi de informații și, acolo unde este cazul, acțiuni de anchetă comune cu participarea administrațiilor fiscale, a autorităților de aplicare a legii și a procuraturilor din statele membre afectate;

11.  solicită acordarea unui mandat autorităților de supraveghere naționale și europene pentru a analiza practicile de evitare a obligațiilor fiscale, deoarece acestea constituie un risc la adresa stabilității financiare și a integrității pieței interne;

Anchete și sancțiuni

12.  invită statele membre identificate drept posibile principale piețe-țintă pentru practicile de tranzacționare bazate pe arbitrajul legat de dividende, respectiv Germania, Danemarca, Spania, Italia, Franța, Finlanda, Polonia, Țările de Jos, Austria, Norvegia și Republica Cehă, să continue să ancheteze posibilele fraude și alte practici ale instituțiilor financiare, avocaților, contabililor și ale consilierilor fiscali din jurisdicțiile lor;

13.  îndeamnă toate statele membre să ancheteze și să analizeze în profunzime în jurisdicțiile lor practicile de plată a dividendelor, să identifice lacunele din legislația lor fiscală care creează oportunități de exploatare a acestora de către infractorii fiscali și actorii care evită plata impozitelor, să analizeze eventuala dimensiune transfrontalieră a acestor practici și să pună capăt tuturor practicilor fiscale prejudiciabile;

14.  încurajează curțile naționale de conturi să efectueze audituri ale procedurilor de rambursare a impozitului pe câștigurile de capital în ceea ce privește dividendele și tranzacțiile cu acțiuni pentru a identifica posibilele prejudicii cauzate de scandalul Cum-Ex și lacunele existente la nivel național;

15.  încurajează autoritățile competente să deschidă anchete penale, să înghețe temporar activele suspecte, să supună consiliile de administrație potențial implicate în acest scandal la anchete, să impună penalități și sancțiuni corespunzătoare părților implicate și să ia măsurile necesare pentru recuperarea tuturor activelor sustrase de la bugetul public;

16.  subliniază nevoia asigurării unor acțiuni coordonate între autoritățile naționale în vederea garantării recuperării tuturor activelor furate din fondurile publice;

17.  consideră că atât autorii acestor infracțiuni, cât și intermediarii care le-au facilitat, printre care se află nu numai consilieri fiscali, ci și avocați, contabili și bănci, ar trebui aduși fără întârziere în fața justiției și ar trebui să fie pasibili de sancțiuni penale; subliniază necesitatea stringentă de a pune capăt impunității în rândul lucrătorilor de birou și de a asigura o mai bună aplicare a normelor financiare;

Impozitarea

18.  îndeamnă statele membre să analizeze și să actualizeze acordurile bilaterale de impozitare dintre statele membre și țările terțe, pentru a elimina lacunele care dau naștere unor practici de tranzacționare motivate de evitarea plății impozitelor;

19.  invită Comisia să evalueze situația tuturor acordurilor de impozitare potențial dăunătoare și orice posibilă lacună din normele UE privind impozitarea comună a societăților-mamă și a filialelor acestora, să propună noi măsuri politice actualizate pentru a combate practicile de arbitraj al dividendelor și să ia măsurile necesare pentru a împiedica comercianții să exploateze lacunele din legislația fiscală;

20.  solicită Comisiei să nu mai încurajeze statele membre să adopte sisteme de scutire de impozit cu reținere la sursă;

21.  invită autoritățile europene de supraveghere să aibă în vedere interzicerea instrumentelor, activităților și practicilor financiare motivate fiscal, în special a celor legate de arbitrajul dividendelor, dacă utilizatorii acestora nu demonstrează că aceste mecanisme financiare complexe au un alt obiectiv economic de fond decât evitarea plății impozitelor;

22.  solicită investigarea rolului vehiculelor cu scop special și al entităților cu scop special și solicită Comisiei să aibă în vedere limitarea utilizării acestor instrumente, luând în considerare faptul că un procent ridicat din utilizarea lor în fluxurile de investiții străine directe s-a dovedit a fi un indicator al planificării fiscale agresive(15);

23.  ia act de faptul că Senatul francez, în efortul de a combate practica arbitrajului dividendelor, a depus un amendament la proiectul de lege a bugetului care ar permite reținerea a 30 % din valoarea tranzacției către un beneficiar străin, care va fi rambursat a posteriori în cazul în care dovedește că este beneficiarul efectiv; solicită legiuitorilor europeni să evalueze posibilitatea punerii în aplicare a acestei măsuri la nivelul UE;

Cooperare și schimb de informații

24.  regretă faptul că aceste noi dezvăluiri indică, probabil, existența unor posibile deficiențe în actualele sisteme de schimb de informații și de cooperare între autoritățile statelor membre în domeniul fiscal și al criminalității financiare; le reamintește statelor membre obligațiile ce le revin în temeiul articolului 4 alineatul (3) din TUE de a coopera în mod sincer, loial și rapid; invită autoritățile fiscale de la nivel național să valorifice din plin obligativitatea schimburilor automate de informații în domeniul fiscal, astfel cum se prevede în modificările succesive aduse Directivei 2011/16/UE a Consiliului privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal(16);

25.  regretă faptul că Directiva (UE) 2018/822 a Consiliului din 25 mai 2018 (DAC6)(17), recent adoptată, nu ar fi permis schimbul de informații cu privire la tranzacțiile Cum-Ex, întrucât acestea nu ar fi fost considerate ca fiind tranzacții raportabile, și solicită ca DAC6 să fie modificată pentru a impune prezentarea obligatorie a mecanismelor de arbitraj al dividendelor, inclusiv acordarea de dividende și restituiri de impozit pe câștigurile de capital;

26.  îndeamnă autoritățile fiscale din toate statele membre să desemneze puncte unice de contact în conformitate cu Grupul operativ internațional comun pentru schimbul de informații și colaborare al OCDE și invită Comisia să asigure și să faciliteze cooperarea dintre acestea, pentru a garanta schimbul rapid și eficient între statele membre al informațiilor cu privire la cazurile de importanță transfrontalieră;

27.  invită statele membre să își intensifice cooperarea în domeniul fiscal prin schimbul automat de informații, precum și să intensifice cooperarea dintre unitățile de informații financiare prin FIU.net, îmbunătățind astfel transparența, cooperarea administrativă, coordonarea și schimbul de informații; solicită Comisiei să ia în considerare o propunere legislativă pentru o unitate de informații financiare a UE, un centru european pentru activități de investigație comune și un mecanism de alertă timpurie;

28.  își repetă solicitarea de a se înființa, în cadrul Comisiei, un Centru pentru coerența și coordonarea politicilor fiscale la nivelul UE (EUTPCCC)(18), care să asigure o cooperare eficace și rapidă între statele membre și să faciliteze lansarea din timp a unor semnale de alarmă în cazuri similare scandalului Cum-Ex; invită insistent statele membre să sprijine această inițiativă, iar Comisia să prezinte o propunere legislativă privind un astfel de mecanism;

Reglementarea mai bună a piețelor financiare

29.  subliniază faptul că și facilitatorii și promotorii de fraude fiscale ar trebui să fie trași la răspundere din punct de vedere juridic atunci când elaborează tranzacții Cum-Ex și planuri fiscale agresive comparabile; subliniază că, în cazul în care devin complici la fraude, aceștia ar trebui să facă în mod sistematic obiectul sancțiunilor penale și al măsurilor disciplinare;

30.  solicită Comisiei să ia în considerare necesitatea unui cadru european pentru impozitarea veniturilor din capital care să reducă stimulentele care destabilizează fluxurile financiare transfrontaliere, generează concurență fiscală între statele membre și subminează bazele fiscale care garantează sustenabilitatea statelor sociale europene;

31.  invită insistent statele membre care participă la procedura cooperării consolidate să cadă de acord cât mai curând posibil cu privire la instituirea unei taxe pe tranzacțiile financiare (TTF); subliniază că, dacă o TTF ar fi fost aplicată, aceasta ar fi descurajat astfel de practici, care nu ar fi fost atât de profitabile pentru infractorii fiscali;

Creșterea resurselor pentru combaterea criminalității financiare

32.  regretă faptul că criza financiară a avut drept rezultat o reducere generalizată a resurselor și a personalului în cadrul administrațiilor fiscale din UE; invită statele membre să investească în instrumentele aflate la dispoziția autorităților fiscale și a FIU și să le modernizeze, precum și să asigure resursele umane necesare pentru această sarcină, pentru a îmbunătăți supravegherea și a reduce decalajele de timp și de informații între administrații și persoanele impozitabile, astfel încât să se asigure pe cât posibil că cererile de rambursare a impozitelor nu pot fi prezentate și executate fără o dovadă a plății efective a impozitelor în cauză;

33.  invită Comisia, ESMA și ABE să își consolideze considerabil resursele umane și financiare dedicate combaterii criminalității financiare;

Accelerarea adoptării altor acte legislative ale UE

34.  regretă faptul că mai multe dosare legislative, cum ar fi cele privind raportarea publică pentru fiecare țară în parte și baza fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB), menite să asigure o mai mare coerență între normele fiscale, o mai mare transparență și un mai bun schimb de informații sunt în prezent blocate de statele membre în cadrul Consiliului; invită statele membre să ajungă rapid la un acord cu privire la aceste dosare; solicită, de asemenea, să se pună capăt regulii unanimității aplicate în Consiliu în chestiunile legate de fiscalitate;

35.  subliniază necesitatea de a proteja avertizorii care divulgă informații privind frauda fiscală și evaziunea fiscală, de exemplu, la nivel național și la nivelul UE; invită orice persoană care deține informații de valoare pentru interesul public să le raporteze, fie pe plan intern, fie extern, autorităților naționale, sau, dacă este necesar, publicului; solicită ca propunerea Comisiei de directivă a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2018 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii (COM(2018)0218) să fie adoptată rapid, ținând seama de avizele adoptate de comisiile relevante ale Parlamentului European;

36.  reamintește că plata impozitelor este atât o contribuție importantă a întreprinderilor în folosul societății, cât și un instrument de bună guvernanță, fiind așadar o necesitate pentru orice practică comercială responsabilă; subliniază că practicile fiscale prejudiciabile trebuie incluse în sfera de acțiune a responsabilității sociale a întreprinderilor (RSI);

37.  reamintește că atât instituțiile de credit și cele financiare, cât și consilierii fiscali, contabilii și avocații sunt considerați „entități obligate” conform Directivei privind combaterea spălării banilor, fiind așadar obligați să respecte o serie de îndatoriri pentru a preveni, depista și raporta activitățile de spălare de bani;

38.  salută propunerea Comisiei din 12 septembrie 2018 de modificare, printre alte regulamente, a regulamentului de instituire a ABE, în vederea consolidării rolului ABE în ceea ce privește supravegherea activităților de combatere a spălării banilor din sectorul financiar (COM(2018)0646); subliniază că, în conformitate cu mecanismul unic de supraveghere, BCE îi revine sarcina de a efectua acțiuni de intervenție timpurie, astfel cum se prevede în legislația aplicabilă a Uniunii; consideră că BCE ar trebui să aibă rolul de a avertiza autoritățile naționale competente și ar trebui să coordoneze toate acțiunile în caz de suspectare a nerespectării normelor privind combaterea spălării banilor de către băncile sau grupurile supuse supravegherii;

Monitorizarea instituțională

39.  invită comisia specială TAX3 să desfășoare o evaluare proprie a dezvăluirilor legate de cazul Cum-Ex și să includă constatările, precum și eventualele recomandări ce se impun în raportul său final;

40.  reiterează faptul că ar trebui instituit cât mai curând posibil un subcomitet permanent pentru combaterea evaziunii fiscale, a evitării obligațiilor fiscale și a spălării banilor, în urma recomandărilor adoptate în plen la 13 decembrie 2017(19);

41.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Băncii Centrale Europene, Autorității Bancare Europene și Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe.

 

 

 

(1)

JO L 331, 15.12.2010, p. 84.

(2)

JO L 331, 15.12.2010, p. 12.

(3)

JO L 173, 12.6.2014, p. 84.

(4)

Deutscher Bundestag, Drucksache 18/12700, 20.6.2017.

(5)

JO C 366, 27.10.2017, p. 51.

(6)

JO C 101, 16.3.2018, p. 79.

(7)

JO C 399, 24.11.2017, p. 74.

(8)

JO C 369, 11.10.2018, p. 132.

(9)

Texte adoptate, P8_TA(2018)0048.

(10)

European Network on Debt and Development, Tax Games - the Race to the Bottom:

https://eurodad.org/tax-games-2017

(11)

Haar, Kenneth, Open door for forces of finance at the BCE , Corporate Europe Observatory, octombrie 2017: https://corporateeurope.org/sites/default/files/attachments/open_door_for_forces_of_finance_report.pdf

(12)

Accounting for influence: how the Big Four are embedded in EU policy-making on tax avoidance, Corporate Europe Observatory, iulie 2018:

https://corporateeurope.org/power-lobbies/2018/07/accounting-influence

(13)

Comunicat de presă al Comisiei Europene, Capital Markets Union: Commission announces new tax guidelines to make life easier for cross-border investors (Uniunea piețelor de capital: Comisia anunță noi orientări fiscale pentru a ușura viața investitorilor transfrontalieri), 11 decembrie 2017:

http://europa.eu/rapid/press-release_IP-17-5193_en.htm

(14)

Directiva 2015/849/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (JO L 141, 5.6.2015, p. 73)

(15)

IHS, Aggressive tax planning indicators (Indicii ale planificării fiscale agresive), elaborat pentru Comisia Europeană, Studii privind impozitarea ale DG TAXUD, Documentul de lucru nr. 71, octombrie 2017.

(16)

JO L 64, 11.3.2011, p. 1.

(17)

JO L 139, 5.6.2018, p. 1.

(18)

A se vedea Rezoluția Parlamentului European din 6 iulie 2016 referitoare la deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare, JO C 101, 16.3.2018, p. 79.

(19)

JO C 369, 11.10.2018, p. 132.

Ultima actualizare: 29 noiembrie 2018Notă juridică