Propunere de rezoluţie - B8-0076/2019Propunere de rezoluţie
B8-0076/2019
Parlamentul European

PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic GHB614 × LLCotton25 × MON 15985, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului

23.1.2019 - (D059692/02 – 2019/2524(RSP))

depusă în conformitate cu articolul 106 alineatele (2) și (3) din Regulamentul de procedură
Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

Deputat responsabil: Bart Staes Guillaume Balas, Lynn Boylan, Eleonora Evi, Sirpa Pietikäinen, Valentinas Mazuronis  

Procedură : 2019/2524(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B8-0076/2019
Texte depuse :
B8-0076/2019
Dezbateri :
Voturi :
Texte adoptate :

B8-0076/2019

Rezoluția Parlamentului European referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic GHB614 × LLCotton25 × MON 15985, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului

(D059692/02 – 2019/2524(RSP))

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic GHB614 × LLCotton25 × MON 15985 , în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (D059692),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic[1], în special articolul 7 alineatul (3) și articolul 19 alineatul (3),

–  având în vedere votul din data de 3 decembrie 2018 al Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, când nu s-a emis niciun aviz,

–  având în vedere articolele 11 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie[2],

–  având în vedere avizul emis de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) la 7 martie 2018 și publicat la 20 aprilie 2018[3],

–  având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 182/2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (COM(2017)0085, COD(2017)0035),

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare care ridică obiecțiuni împotriva autorizării organismelor modificate genetic[4],

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

–  având în vedere articolul 106 alineatele (2) și (3) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, la 11 februarie 2011, Bayer CropScience AG a depus o cerere, în conformitate cu articolele 5 și 17 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, pentru introducerea pe piață a produselor și ingredientelor alimentare și a furajelor care conțin, sunt compuse din, sau fabricate din bumbac GHB614 × LLCotton25 × MON 15985 și subcombinația LLCotton25 × MON 15985 („cererea”) către autoritatea națională competentă din Țările de Jos; întrucât cererea viza, de asemenea, introducerea pe piață a bumbacului modificat genetic GHB614 × LLCotton25 × MON 15985 și a subcombinației LLCotton25 × MON 15985 în produse care îl conțin sau constau în acest bumbac, destinate altor utilizări decât consumul uman și animal, cu excepția cultivării;

B.  întrucât, la 7 martie 2018, EFSA a adoptat un aviz favorabil în legătură cu cererea;

C.  întrucât bumbacul MG GHB614 × LLCotton25 × MON 15985 exprimă proteina 2mEPSPS, care conferă toleranță la erbicidele conținând glifosat, proteina PAT, care conferă toleranță la erbicidele pe bază de glufosinat de amoniu și proteinele Cry1Ac și Cry1Ab2, care conferă protecție împotriva anumitor lepidoptere dăunătoare; întrucât, în plus, planta produce proteine (NTII și AAD) care conferă rezistență la antibiotice;

D.  întrucât, în timp ce consumul uman de ulei din semințe de bumbac este relativ limitat în Europa, acesta poate fi găsit într-o gamă largă de produse alimentare, inclusiv în sosuri, maioneză, produse fine de panificație, produse tartinabile și pepite din ciocolată[5];

E.  întrucât bumbacul este utilizat în hrana animalelor în principal sub formă de brichete/făină de semințe de bumbac sau sub formă de semințe de bumbac întregi[6];

Reziduuri și componente ale erbicidelor complementare

F.  întrucât aplicarea unor erbicide complementare, în acest caz glifosat și glufosinat, face parte din practicile agricole obișnuite care conduc la cultivarea plantelor rezistente la erbicide și, prin urmare, este de așteptat ca acestea să fie expuse în mod repetat la doze mai mari, lucru care nu numai că va conduce la acumularea unei cantități mai mari de reziduuri în recoltă, ci ar putea și să influențeze compoziția plantei modificate genetic și caracteristicile sale agronomice;

G.  întrucât utilizarea glufosinatului nu mai este permisă în Uniune începând cu 1 august 2018, deoarece substanța a fost clasificată drept toxică pentru reproducere și, prin urmare, intră sub incidența criteriilor de excludere stabilite în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului[7];

H.  întrucât există în continuare nelămuriri legate de proprietățile cancerigene ale glifosatului; întrucât, în noiembrie 2015, EFSA a ajuns la concluzia că este puțin probabil ca glifosatul să fie cancerigen, iar în martie 2017 Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) a ajuns la concluzia că nu se justifică clasificarea acestei substanțe ca atare; întrucât, în schimb, Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății a clasificat, în 2015, glifosatul ca fiind potențial cancerigen pentru oameni;

I.  întrucât, în general, potrivit Grupului EFSA pentru produsele de protecție a plantelor și reziduurilor lor, nu se pot trage concluzii cu privire la siguranța reziduurilor rămase în urma pulverizării culturilor modificate genetic cu formațiuni de glifosat[8]; întrucât aditivii și amestecurile din care ei fac parte și care sunt folosite în produsele comerciale pentru pulverizarea glifosatului pot fi mai toxice decât substanța activă pură[9];

J.  întrucât Uniunea a eliminat deja de pe piață un aditiv pentru glifosat cunoscut sub denumirea de „POE tallowamine” (polioxietilen amină - POEA) din cauza preocupărilor legate de toxicitatea sa; întrucât aditivii și amestecurile problematice pot fi totuși permise în țările în care se cultivă acest bumbac modificat genetic (în momentul de față în Japonia);

K.  întrucât informațiile privind nivelurile de reziduuri de erbicide și de metaboliți ai lor sunt esențiale pentru o evaluare minuțioasă a riscurilor pe care le prezintă plantele modificate genetic tolerante la erbicide; întrucât reziduurile rezultate în urma pulverizării cu erbicide sunt considerate în afara domeniului de competență al Grupului EFSA pentru organisme modificate genetic (Grupul EFSA pentru OMG); întrucât nu s-au evaluat nici efectele pulverizării bumbacului modificat genetic cu erbicide, nici efectul cumulativ al pulverizării cu glifosat și glufosinat;

L.  întrucât statele membre nu sunt obligate din punct de vedere juridic să măsoare reziduurile de glifosat sau de glufosinat pe importurile de bumbac pentru a asigura conformitatea cu limitele maxime de reziduuri, ca parte a programului de control multianual coordonat al Uniunii pentru 2019, 2020 și 2021[10]; întrucât în ultimul raport al Uniunii Europene privind reziduurile de pesticide din produsele alimentare, întocmit de EFSA și bazat pe rezultatele programului multianual coordonat, precum și pe programele individuale ale statelor membre, nu există informații cu privire la respectarea în cazul bumbacului a conținutului maxim de reziduuri pentru niciun pesticid[11]; întrucât, potrivit celor mai recente date, nu se știe, prin urmare, dacă reziduurile de glifosat sau de glufosinat de pe bumbacul modificat genetic GHB614 × LLCotton25 × MON 15985 respectă limitele maxime de reziduuri ale Uniunii;

Prezența substanței toxice gosipol

M.  întrucât gosipolul este o componentă toxică prezentă în mod natural în bumbac; întrucât prezența proteinei EPSPS poate duce la creșterea nivelurilor de gosipol în plantele modificate genetic care conțin această proteină[12]; întrucât Grupul EFSA pentru OMG a remarcat faptul că concentrația de gosipol liber din semințele crude de bumbac modificat genetic GHB614 x LLCotton25 x MON15985 a fost mai mare decât în bumbacul de referință nemodificat genetic (7 200 mg/kg și, respectiv, 6 000 mg/kg)[13], ambele fiind mai mari decât limita legală de 5 000 stabilită în Directiva 2002/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului în cazul furajelor[14];

N.  întrucât, potrivit unui studiu efectuat în 2014 pe tema „Toxicitatea gosipolului din produsele din semințe de bumbac”, efectul toxic cel mai frecvent la animale este deteriorarea funcției de reproducere la masculi și la femele, care provoacă pierderi economice grave industriei creșterii animalelor, precum și interferența cu funcția imunitară, reducând rezistența animalelor la infecții și reducând eficiența vaccinurilor[15]; întrucât Grupul EFSA pentru contaminanții din lanțul alimentar a descris gosipolul ca o substanță nedorită în furaje[16];

O.  întrucât Grupul EFSA pentru OMG afirmă că conținutul mai ridicat de gosipol în semințele de bumbac din bumbacul modificat genetic GHB614 x LLCotton25 x MON15985 în comparație cu bumbacul de referință nemodificat genetic „nu prezintă nicio problemă de siguranță pentru animale și oameni în practică deoarece (i) conținutul maxim de gosipol liber este reglementat de legislația europeană; și (ii) uleiul de semințe de bumbac albit și rafinat, precum și făina produsă din semințe de bumbac, care pot fi consumate direct de oameni, în esență nu conțin gosipol”[17]; întrucât EFSA nu a evaluat uleiul de bumbac (pentru consumul uman) și nici făina de bumbac (pentru furaje), așa cum recomandă actualul Document de consens al OCDE privind considerații referitoare la compoziție pentru noile soiuri de bumbac; întrucât declarația conform căreia gosipolul face obiectul unor limite legale în temeiul legislației Uniunii nu oferă garanții suficiente că bumbacul modificat genetic GHB614 x LLCotton25 x MON15985 ar fi sigur pentru consum;

Proteinele Cry și legătura cu reacțiile alergice

P.  întrucât GHB614 x LLCotton25 x MON15985 exprimă două toxine Bt (proteinele Cry1Ac și Cry1Ab2), care conferă protecție împotriva anumitor specii de dăunători din ordinul lepidopterelor; întrucât, deși proteinele Cry1 au fost recunoscute ca având proprietăți adjuvante, ceea ce înseamnă că este posibil să accentueze proprietățile alergenice ale altor alimente, acest lucru nu a fost analizat de către EFSA;

Q.  întrucât un studiu științific din 2017 privind posibilul impact al toxinelor Bt și al reziduurilor din pulverizarea de erbicide complementare concluzionează că ar trebui acordată o atenție deosebită reziduurilor de erbicide și interacțiunii acestora cu toxinele Bt[18]; întrucât acest lucru nu a fost examinat de EFSA;

Rezistența la antibiotice

R.  întrucât, în plus, GHB614 x LLcotton25 x MON15985 produce proteine (NPTII și AAD) care conferă rezistență la antibiotice; întrucât NPT11 conferă rezistență la neomicină și kanamicină; întrucât AAD conferă rezistență la streptomicină; întrucât toate aceste antimicrobiene sunt clasificate de OMS ca fiind „de importanță critică”[19];

S.  întrucât articolul 4 alineatul (2) din Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului[20] cere să se acorde o atenție specială organismelor modificate genetic (OMG) care conțin gene care exprimă o rezistență la antibioticele utilizate pentru tratament medical sau veterinar atunci când se efectuează o evaluare a riscurilor pentru mediu, obiectivul general fiind de a identifica și de a elimina progresiv genele marker care determină rezistența la antibiotice (ARMG) care ar putea avea efecte negative asupra sănătății umane sau asupra siguranței mediului;

T.  întrucât Grupul EFSA pentru OMG a examinat, într-un aviz din 2004, utilizarea ARMG în selectarea evenimentelor transgenice din plante, din cauza preocupărilor legate de faptul că utilizarea acestor gene marker ar putea duce la creșterea rezistenței la antibiotice la oameni și la animale, ca urmare a transferului de gene de la plantele modificate genetic la bacterii;

U.  întrucât, în conformitate cu acest aviz din 2004, gena AAD aparține grupei II de gene de rezistență la antibiotice, care „ar trebui să fie limitate la testări pe teren și nu ar trebui să fie prezente în plantele modificate genetic destinate introducerii pe piață”[21];

Observații din partea autorităților competente ale statelor membre

V.  întrucât autoritățile competente au prezentat multe observații critice în timpul perioadei de consultare de trei luni, inclusiv cu privire la chestiunile prezentate mai sus, fără a se limita la acestea[22];

Lipsa democrației în procesul decizional

W.  întrucât votul din 3 decembrie 2018 al Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 nu a emis niciun aviz, ceea ce înseamnă că autorizarea nu a fost susținută de o majoritate calificată a statelor membre;

X.  întrucât, atât în expunerea de motive a propunerii sale legislative prezentate la 22 aprilie 2015 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 în ceea ce privește posibilitatea statelor membre de a restricționa sau de a interzice utilizarea produselor alimentare și a furajelor modificate genetic pe teritoriul lor, cât și în expunerea de motive din propunerea legislativă prezentată la 14 februarie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 182/2011, Comisia și-a exprimat regretul cu privire la faptul că, de la intrarea în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, deciziile de autorizare au fost adoptate de către Comisie fără sprijinul statelor membre sub forma unui aviz al Comitetului și că retrimiterea dosarului la Comisie în vederea adoptării unei decizii finale, care reprezintă, de fapt, o măsură cu totul excepțională în cadrul procedurii în ansamblul său, a devenit o regulă în procesul decizional cu privire la autorizarea produselor alimentare și a furajelor modificate genetic; întrucât președintele Juncker și-a exprimat în mai multe rânduri regretul față de această practică, pe care a catalogat-o drept nedemocratică[23];

Y.  întrucât, la 28 octombrie 2015, Parlamentul a respins în primă lectură[24] propunerea legislativă din 22 aprilie 2015 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 și a invitat Comisia să o retragă și să prezinte o nouă propunere,

1.  consideră că proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei depășește competențele de executare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1829/2003;

2.  solicită Comisiei să își retragă proiectul de decizie de punere în aplicare;

3.  invită Comisia să nu autorizeze importul în vederea utilizării alimentare sau furajere al niciunei plante modificate genetic care a fost modificată pentru a fi tolerantă la un erbicid neautorizat pentru utilizare în Uniune, în acest caz glufosinatul;

4.  solicită Comisiei să nu autorizeze nicio plantă modificată genetic tolerantă la erbicide fără o evaluare completă a reziduurilor rămase în urma pulverizării cu erbicide complementare, a metaboliților și a formulelor lor comerciale utilizate în țările în care sunt cultivate;

5.  invită Comisia să țină seama pe deplin de evaluarea riscurilor generate de utilizarea de erbicide complementare și de reziduurile acestora în evaluarea riscurilor legate de plantele modificate genetic tolerante la erbicide, indiferent dacă planta modificată genetic este destinată să fie cultivată în Uniune sau să fie importată în Uniune în vederea utilizării alimentare sau furajere;

6.  invită Comisia să nu autorizeze plante modificate genetic care conțin gene rezistente la antimicrobiene;

7.  își reiterează angajamentul de a continua lucrările privind propunerea Comisiei de modificare a Regulamentul (UE) nr. 182/2011; invită Consiliul să continue de urgență lucrările referitoare la această propunere a Comisiei;

8.  solicită Comisiei să suspende orice decizie de punere în aplicare privind cererile de autorizare a OMG până în momentul în care procedura de autorizare va fi fost revizuită pentru a se corecta deficiențele procedurii curente, care s-a dovedit neadecvată;

9.  invită Comisia să retragă propunerile de autorizare a OMG în cazul în care Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală nu emite niciun aviz în vederea cultivării sau a utilizării alimentare sau furajere;

10.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

 

 

Ultima actualizare: 29 ianuarie 2019
Aviz juridic - Politica de confidențialitate