Procedură : 2019/2509(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0098/2019

Texte depuse :

B8-0098/2019

Dezbateri :

Voturi :

PV 12/02/2019 - 9.14
CRE 12/02/2019 - 9.14
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2019)0075

PROPUNERE DE REZOLUȚIE
PDF 161kWORD 53k
6.2.2019
PE635.316v01-00
 
B8-0098/2019

depusă pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei

depusă în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură


referitoare la necesitatea de a consolida cadrul strategic al UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor post-2020 și de a intensifica lupta împotriva atitudinilor negative față de romi (2019/2509(RSP))


Lívia Járóka, Roberta Metsola în numele Grupului PPE
Soraya Post, Birgit Sippel, Josef Weidenholzer, Tanja Fajon, Juan Fernando López Aguilar, Péter Niedermüller, Dietmar Köster, Ana Gomes în numele Grupului S&D
Branislav Škripek în numele Grupului ECR
Cecilia Wikström, Ivo Vajgl, Fredrick Federley în numele Grupului ALDE
Cornelia Ernst, Patrick Le Hyaric, Merja Kyllönen, Malin Björk, Paloma López Bermejo, Sofia Sakorafa, Ángela Vallina, Barbara Spinelli, Kostadinka Kuneva, Kostas Chrysogonos în numele Grupului GUE/NGL
Romeo Franz, Bodil Valero, Philippe Lamberts, Bart Staes, Jordi Solé, Ernest Urtasun, Judith Sargentini, Barbara Lochbihler, Monika Vana, Sven Giegold în numele Grupului Verts/ALE

Rezoluția Parlamentului European referitoare la necesitatea de a consolida cadrul strategic al UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor post-2020 și de a intensifica lupta împotriva atitudinilor negative față de romi (2019/2509(RSP))  
B8‑0098/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 5 aprilie 2011 intitulată „Un cadru UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor până în 2020” (COM(2011)0173) și rapoartele ulterioare de punere în aplicare și evaluare,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului și Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului si a libertăților fundamentale,

–  având în vedere jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind recunoașterea romilor ca grup care are nevoie de protecție specială împotriva discriminării,

–  având în vedere Rezoluția 2153 (2017) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei referitoare la „Promovarea incluziunii romilor și nomazilor”,

–  având în vedere Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică(1),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 9 decembrie 2013 cu privire la măsurile de integrare efectivă a romilor în statele membre(2), Concluziile Consiliului din 8 decembrie 2016 referitoare la accelerarea procesului de integrare a romilor și din 13 octombrie 2016 referitoare la Raportul special nr. 14/2016 al Curții de Conturi Europene,

–  având în vedere Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2017 referitoare la Aspecte legate de drepturile fundamentale în ceea ce privește integrarea romilor în UE: combaterea atitudinilor negative față de romi(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 aprilie 2015 referitoare la Ziua internațională a romilor – atitudini negative împotriva romilor în Europa și recunoașterea de către UE a zilei comemorative a genocidului împotriva romilor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial(5),

–  având în vedere raportul Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) pe 2016 și sondajele acesteia EU-MIDIS I și II, precum și diferite alte sondaje și rapoarte referitoare la romi,

–  având în vedere inițiativa cetățenească europeană „Minority SafePack”, înregistrată la 3 aprilie 2017,

–  având în vedere rapoartele și recomandările relevante ale societății civile rome, ale ONG-urilor și ale instituțiilor de cercetare,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât atitudinile negative împotriva romilor(6) reprezintă o formă specifică de rasism, o ideologie bazată pe superioritate rasială, o formă de dezumanizare și de rasism instituțional, nutrit de discriminare istorică, exprimat, între altele, prin violență, discurs de incitare la ură, exploatare, stigmatizare și prin cea mai flagrantă formă de discriminare(7);

B.  întrucât, în Europa, romii(8) încă sunt privați de drepturile omului;

C.  întrucât în constatările din raportul Comisiei privind evaluarea cadrului UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor până în 2020 (COM(2018)0785) se subliniază că „acest cadru a fost esențial pentru dezvoltarea instrumentelor și a structurilor naționale și la nivelul UE menite să promoveze incluziunea romilor, dar ambiția de „a elimina excluziunea romilor” nu a fost îndeplinită”;

D.  întrucât evaluarea efectuată de Comisie arată că strategiile de incluziune trebuie să abordeze diferitele obiective în același timp și în mod cuprinzător, punând accentul mai puternic pe combaterea atitudinilor negative față de romi; întrucât ar trebui adăugat un obiectiv specific de nediscriminare, pe lângă cele patru obiective privind incluziunea romilor (educație, locuințe, ocuparea forței de muncă și sănătate);

E.  întrucât progresele înregistrate în ceea ce privește integrarea romilor sunt, în general, limitate; întrucât au fost observate îmbunătățiri în ceea ce privește părăsirea timpurie a școlii și educația copiilor preșcolari, dar a existat o deteriorare în ceea ce privește segregarea școlară; întrucât s-a înregistrat o îmbunătățire a stării de sănătate proprii percepute a romilor, dar aceștia continuă să aibă o acoperire medicală limitată; întrucât în majoritatea statelor membre nu s-a observat nicio îmbunătățire în ceea ce privește accesul la locuri de muncă, iar proporția tinerilor romi care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare chiar a crescut; întrucât există îngrijorări serioase cu privire la locuințe și s-au înregistrat doar puține progrese în ceea ce privește sărăcia; întrucât atitudinile negative împotriva romilor și manifestările lor, cum ar fi infracțiunile motivate de ură și discursurile de incitare la ură, online și offline, continuă să ridice probleme serioase; întrucât s-a considerat că acțiunea UE oferă o valoare adăugată importantă pentru politicile naționale privind romii și pentru punerea lor în aplicare în domeniul politic, financiar și de guvernanță;

F.  întrucât, conform evaluării, planificarea inițială a cadrului este deficitară, iar acesta are o eficacitate limitată la punerea în aplicare;

G.  întrucât evaluarea evidențiază că este necesar să se asigure capacitarea și participarea romilor prin intermediul unor măsuri specifice; întrucât capacitarea și consolidarea capacităților romilor și ale ONG-urilor sunt esențiale;

H.  întrucât, potrivit evaluării, cadrul UE nu a acordat suficientă atenție vizării unor grupuri specifice în rândul romilor, întrucât trebuie să se abordeze discriminarea multiplă și intersecțională și întrucât în strategii este nevoie de o dimensiune de gen puternică și de o abordare centrată pe copii;

I.  întrucât cadrul actual al UE nu conține obiective clare și ținte măsurabile; întrucât nu există suficiente proceduri de monitorizare calitative și cantitative, iar recomandările specifice fiecărei țări nu au caracter obligatoriu; întrucât nu se depun eforturi suficiente pentru a aborda participarea limitată a persoanelor și a comunităților rome la elaborarea, punerea în aplicare și monitorizarea cadrului, precum și la evaluarea măsurilor, programelor și proiectelor privind romii;

J.  întrucât majoritatea programelor generale nu sunt favorabile incluziunii romilor, și întrucât acțiunile specifice acoperite de fondurile structurale nu au reușit să aducă schimbări pozitive sustenabile în viața romilor celor mai defavorizați;

K.  întrucât statele membre au responsabilitatea clară de a lua măsuri corective împotriva practicilor discriminatorii față de romi;

L.  întrucât chestiunea consolidării încrederii între romi și restul populației este vitală pentru îmbunătățirea vieților și a șanselor de reușită ale romilor în viață; întrucât încrederea este esențială pentru societate în ansamblu,

1.  își reiterează poziția, apelurile și recomandările formulate și adoptate în Rezoluția sa din 25 octombrie 2017 referitoare la aspectele legate de drepturile fundamentale în ceea ce privește integrarea romilor în UE: combaterea atitudinilor negative față de romi; regretă faptul că au fost luate măsuri limitate în ceea ce privește recomandările prezentate în această rezoluție;

2.  invită Comisia:

i.  să reacționeze la solicitările Parlamentului, ale Consiliului și ale numeroaselor ONG-uri și experți și să propună un cadru strategic al UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor post-2020 cu un set mai larg de domenii prioritare, obiective clare și obligatorii, termene și indicatori pentru monitorizarea și abordarea provocărilor specifice, care să reflecte diversitatea comunităților de romi și să aloce o finanțare publică substanțială în acest scop;

ii.  să implice într-o măsură suficientă reprezentanții romilor, ONG-urile și Rețeaua europeană a organismelor naționale de promovare a egalității (Equinet) în elaborarea cadrului strategic al UE, inclusiv printr-o procedură de consultare vizibilă și accesibilă, și să permită participarea semnificativă a acestora la punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea acestuia, precum și să consolideze asumarea responsabilității de către aceștia;

iii.  să plaseze lupta împotriva atitudinilor negative față de romi în centrul cadrului strategic al UE, inclusiv prin adăugarea unui obiectiv specific de combatere a discriminării, pe lângă alte obiective, precum incluziunea romilor într-o societate digitală sustenabilă din punctul de vedere al mediului și reprezentarea lor echitabilă în toate sferele vieții, și să încurajeze statele membre să elaboreze strategii specifice și acțiuni concrete de combatere a atitudinilor negative față de romi, pe lângă una dintre manifestările acestor atitudini, și anume excluziunea socială și economică;

iv.  să se asigure că în cadrul strategic al UE sunt tratate în mod corespunzător discriminarea multiplă și intersecțională, integrarea dimensiunii de gen și o abordare care ține cont de copii;

v.  să se asigure că alocă resurse umane și financiare adecvate pentru a avea capacitățile necesare de monitorizare, sprijinire și furnizare a unor orientări privind punerea în aplicare a strategiilor naționale de integrare a romilor, inclusiv orientări privind punctele naționale de contact pentru romi;

vi.  să consolideze Agenția pentru Drepturi Fundamentale (FRA), din perspectiva mandatului, capacității instituționale, resurselor umane și bugetului acesteia, pentru a-i permite să contribuie la conceperea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea strategiilor naționale de integrare a romilor;

vii.  să adopte o strategie de incluziune și diversitate a forței de muncă pentru participarea romilor la forța de muncă a instituțiilor UE;

viii.  să acorde atenție unor grupuri specifice din cadrul populației rome în cadrul strategic al UE, cum ar fi romii din UE care își exercită dreptul la libera circulație, resortisanții țărilor terțe și romii din statele în curs de aderare;

ix.  să includă în cadrul strategic al UE un proces de adevăr, recunoaștere și reconciliere, pentru consolidarea încrederii și evidențierea măsurilor și inițiativelor structurale concrete, sprijinite din fonduri UE;

x.  să continue să verifice caracterul incluziv al politicilor publice generale ale statelor membre, în contextul semestrului european, în cadrul Strategiei Europa 2020, precum și să mențină o legătură puternică între reformele structurale favorabile incluziunii, îndeplinirea obiectivelor de incluziune a romilor și utilizarea fondurilor UE în statele membre;

3.  invită statele membre:

i.  să își pregătească strategiile naționale de integrare a romilor post-2020 cu un set larg de domenii prioritare, obiective clare și obligatorii, termene și indicatori pentru monitorizarea și abordarea provocărilor specifice, care să reflecte diversitatea comunităților lor de romi, și să aloce o finanțare publică substanțială în acest scop;

ii.  să urmeze o abordare de la bază spre vârf și să implice reprezentanții romilor, comunitățile, ONG-urile și organismele de promovare a egalității în conceperea strategiilor lor naționale de integrare a romilor (denumite în continuare „strategii”), și să permită participarea semnificativă a acestora la punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea acestor strategii;

iii.  să plaseze combaterea atitudinilor negative față de romi în centrul strategiilor lor, pe lângă una dintre manifestările atitudinilor negative față de romi, și anume excluziunea socială și economică; să elaboreze strategii specifice și acțiuni concrete de combatere a atitudinilor negative față de romi, cum ar fi investigarea atacurilor rasiste actuale și anterioare la adresa romilor, și să încurajeze reprezentarea echitabilă a romilor în toate sferele vieții, inclusiv în mass-media, în instituțiile publice și în organismele politice;

iv.  să se asigure că în strategiile lor sunt tratate în mod corespunzător discriminarea multiplă și intersecțională, integrarea dimensiunii de gen și o abordare care ține cont de copii;

v.  să consolideze punctele naționale de contact pentru romi din perspectiva mandatului, capacității instituționale, resurselor umane și a bugetului acestora, și să asigure o poziționare adecvată a punctelor naționale de contact pentru romi în structura administrațiilor lor publice, pentru a le permite să își desfășoare activitatea printr-o coordonare transsectorială eficace;

vi.  să acorde atenție unor grupuri specifice din cadrul populației rome în strategiile lor, cum ar fi romii din UE care își exercită dreptul la libera circulație și resortisanții țărilor terțe, inclusiv romii din statele în curs de aderare;

vii.  să includă în strategiile lor un proces de adevăr, recunoaștere și reconciliere, pentru consolidarea încrederii și evidențierea măsurilor și inițiativelor structurale concrete, sprijinite din fonduri publice;

viii.  să asigure și să garanteze incluziunea efectivă a politicilor lor publice generale, să utilizeze fondurile structurale ale UE disponibile pentru îmbunătățirea condițiilor de viață și a șanselor de reușită în viață ale romilor, într-un mod transparent și responsabil; să investigheze deturnarea actuală și anterioară a fondurilor relevante și să ia măsuri juridice împotriva făptașilor; să ia măsurile necesare pentru a asigura absorbția tuturor fondurilor care vizează comunitățile de romi, inclusiv până la sfârșitul actualului CFM;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre și statelor candidate, Agenției Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale și Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, Comitetului Regiunilor, pentru a o distribui parlamentelor și consiliilor subnaționale, Consiliului Europei și Organizației Națiunilor Unite.

 

(1)

JO L 180, 19.7.2000, p. 22.

(2)

JO C 378, 24.12.2013, p. 1.

(3)

JO L 328, 6.12.2008, p. 55.

(4)

JO C 346, 27.9.2018, p. 171.

(5)

JO C 328, 6.9.2016, p. 4.

(6)

Termenul „Anti-Gypsyism” (atitudini negative împotriva romilor) poate avea grafii diferite și, în diverse state membre, este înlocuit uneori cu un termen ușor diferit, cum ar fi Antiziganismus.

(7)

Recomandarea de politică generală nr. 13 a ECRI privind combaterea atitudinilor negative și discriminării împotriva romilor.

(8)

Termenul „romˮ este utilizat ca termen generic care include diferite grupuri înrudite din toată Europa, indiferent dacă sunt sedentare sau nu, cum ar fi romii, nomazii, sinti, manouche, kale, romanichel, băieșii, așkalii, „egiptenii”, yéniche, dom și lom, care pot fi diferite din punct de vedere cultural și al stilului de viață.

Ultima actualizare: 11 februarie 2019Notă juridică