Procedură : 2019/2569(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0104/2019

Texte depuse :

B8-0104/2019

Dezbateri :

Voturi :

PV 14/02/2019 - 10.13
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :


PROPUNERE DE REZOLUȚIE
PDF 151kWORD 54k
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0104/2019
11.2.2019
PE635.329v01-00
 
B8-0104/2019

depusă pe baza declarației Comisiei

în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură


referitoare la dreptul de a protesta pașnic și la folosirea proporțională a forței (2019/2569(RSP))


Eva Joly, Ernest Urtasun, Margrete Auken, Josep‑Maria Terricabras, Jordi Solé, Yannick Jadot, Pascal Durand în numele Grupului Verts/ALE

Rezoluția Parlamentului European referitoare la dreptul de a protesta pașnic și la folosirea proporțională a forței (2019/2569(RSP))  
B8‑0104/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere tratatele UE, în special articolele 2, 3, 4, 6 și 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”),

–  având în vedere Convenția europeană a drepturilor omului (CEDO) și jurisprudența aferentă a Curții Europene a Drepturilor Omului,

–  având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice (PIDCP),

–  având în vedere studiul comparativ privind dispozițiile legislative de la nivel național care vizează libertatea de întrunire pașnică, adoptat de Comisia de la Veneția în cadrul celei de a 99-a sesiuni plenare (Veneția, 13-14 iunie 2014),

–  având în vedere Manualul privind drepturile omului în contextul supravegherii manifestațiilor de către poliție, elaborat de Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) din cadrul OSCE,

–  având în vedere Orientările privind libertatea de întrunire pașnică elaborate de Comisia de la Veneția și OSCE/ODIHR,

–  având în vedere Principiile de bază ale ONU pentru recurgerea la forță și utilizarea armelor de foc de către responsabilii pentru aplicarea legii și Codul de conduită al ONU pentru cei care răspund de aplicarea legii,

–  având în vedere Raportul ONU privind gestionarea corespunzătoare a întrunirilor, redactat în comun de către Raportorul special pentru dreptul la libertatea de întrunire pașnică și de asociere și Raportorul special pe probleme de execuții extrajudiciare, sumare sau arbitrare,

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 ianuarie 2019 referitoare la situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană în 2017(1),

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât UE se întemeiază pe valorile respectului pentru demnitatea umană, libertate, democrație, egalitate, statul de drept, precum și pentru drepturile omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților; întrucât aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată de pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați;

B.  întrucât, având în vedere că își au originea în tradițiile constituționale comune ale statelor membre, drepturile fundamentale trebuie să constituie principiile generale ale dreptului Uniunii și întrucât trebuie respectate instrumentele internaționale din domeniul drepturilor omului;

C.  întrucât statul de drept este coloana vertebrală a democrației, este unul dintre principiile fondatoare ale UE și funcționează pe baza prezumției de încredere reciprocă în faptul că statele membre respectă democrația, statul de drept și drepturile fundamentale, după cum prevede Carta drepturilor fundamentale și CEDO;

D.  întrucât la articolul 12 din cartă și la articolul 11 din CEDO, precum și la articolul 21 din PIDCP se prevede că orice persoană are dreptul la întrunire pașnică;

E.  întrucât la articolul 4 din cartă și la articolul 3 din CEDO, precum și la articolul 7 din PIDCP se prevede că nicio persoană nu trebuie supusă torturii sau unor tratamente ori pedepse inumane ori degradante;

F.  întrucât libertatea de întrunire este strâns legată de libertatea de exprimare consacrată la articolul 11 din cartă și la articolul 10 din CEDO, precum și la articolul 19 din PIDCP, în care se prevede că orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare, care include libertatea de opinie și libertatea de a primi și de a transmite informații și idei fără amestecul autorităților publice și fără a ține seama de frontiere;

G.  întrucât o societate civilă dinamică și o mass-media pluralistă joacă un rol vital în promovarea unei societăți deschise și pluraliste și a participării cetățenilor la procesul democratic, precum și în consolidarea răspunderii guvernelor;

H.  întrucât articolul 52 din cartă prevede că „orice restrângere a exercițiului drepturilor și libertăților recunoscute prin prezenta cartă trebuie să fie prevăzută de lege și să respecte substanța acestor drepturi și libertăți”; întrucât, pe baza principiului proporționalității, pot fi impuse restrângeri numai în cazul în care acestea sunt necesare și numai dacă răspund efectiv obiectivelor de interes general recunoscute de Uniune sau necesității de a proteja drepturile și libertățile celorlalți;

I.  întrucât autoritățile de aplicare a legii din mai multe state membre au fost ținta unor critici pentru că au subminat dreptul la libertatea de întrunire pașnică și au aplicat forța într-o măsură excesivă;

J.  întrucât la 6 februarie 2019, în urma condamnării așa-numitului grup Stansted 15 care a întreprins acțiuni la aeroportul din partea de sud-est a Angliei pentru a împiedica o cursă care ducea persoane deportate, mai mulți experți ai ONU din domeniul drepturilor omului au solicitat insistent Regatului Unit să nu aplice legislația în materie de securitate și de combatere a terorismului pentru a urmări în justiție protestatari pașnici;

K.  întrucât la 29 ianuarie 2019 Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei și-a exprimat îngrijorarea cu privire la numărul mare de persoane care au fost rănite în cadrul protestelor din Franța sau în legătură cu acestea, inclusiv cu proiectile lansate din așa-numitele arme de apărare intermediară, cum ar fi lansatoarele de proiectile defensive, precum și îngrijorarea cu privire la proiectele de dispoziții care vizează, ca măsură preventivă, interzicerea participării la demonstrații pe baza unei decizii administrative și fără niciun control jurisdicțional prealabil, precum și cu privire la proiectul de dispoziție care vizează calificarea drept infracțiune a actului de a-și ascunde parțial sau integral fața în perimetrul sau în apropierea unei demonstrații;

L.  întrucât la 13 decembrie 2018 mai mulți experți ai ONU din domeniul drepturilor omului și-au exprimat îngrijorarea cu privire la informațiile potrivit cărora au fost arestați mai mulți apărători ai drepturilor omului, care au fost apoi deținuți în mod arbitrar și interogați timp de mai multe ore de către autoritățile poloneze în timpul conferinței de la Katowice privind Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (COP 24); întrucât la 5 decembrie 2016 Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei și directorul OSCE/ODIHR și-au exprimat preocuparea puternică privind modificările legislative care subminează dreptul la libertatea de întrunire în Polonia;

M.  întrucât la 20 noiembrie 2018 Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei a subliniat că aplicarea în Spania a Legii privind siguranța cetățenilor a dus la sancționarea, pe baza unor motive obscure, a jurnaliștilor care filmau forțele de ordine, precum și a persoanelor care participau la demonstrații pașnice și la alte adunări publice și și-a exprimat îngrijorarea cu privire la posibilitatea sancționării persoanelor care convoacă demonstrații neanunțate din timp; întrucât la 4 octombrie 2017 Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei și mai mulți experți ai ONU din domeniul drepturilor omului și-au exprimat îngrijorarea cu privire la învinuirile referitoare la utilizarea unei forțe disproporționate în Catalonia, la 1 octombrie 2017, de către autoritățile de aplicare a legii și au cerut organizarea unei anchete;

N.  întrucât, în Rezoluția sa din 13 noiembrie 2018 referitoare la statul de drept în România(2), Parlamentul European a condamnat intervenția violentă și disproporționată de către forțele de ordine în timpul protestelor ce au avut loc în București în august 2018 și a invitat autoritățile române să asigure desfășurarea unei anchete transparente, imparțiale și efective privind acțiunile forțelor de ordine,

1.  invită statele membre să respecte dreptul la libertatea de întrunire pașnică și dreptul la libertatea de exprimare;

2.  subliniază că existența unor dezbateri publice deschise este vitală pentru funcționarea societăților democratice; consideră că aplicarea violenței împotriva persoanelor care demonstrează pașnici nu poate reprezenta în niciun caz o soluție;

3.  condamnă legile care limitează libertatea de întrunire adoptate în ultimii ani într-o serie de state membre;

4.  condamnă recurgerea la intervenții violente și disproporționate de către autoritățile statului în timpul protestelor și demonstrațiilor pașnice; încurajează autoritățile competente să asigure desfășurarea unor anchete transparente, imparțiale și efective în cazurile în care se suspectă sau se acuză utilizarea forței în măsură disproporționată; reamintește că forțele de ordine trebuie să răspundă în toate cazurile pentru îndeplinirea atribuțiilor lor și pentru respectarea cadrului juridic și a celui operațional aplicabil;

5.  îndeamnă statele membre să nu utilizeze forța excesivă și detenția arbitrară împotriva persoanelor care demonstrează pașnic; invită statele membre să garanteze că forțele de ordine utilizează întotdeauna forța în mod legitim, proporțional, cu necesitate și în ultimă instanță și că sunt protejate viața umană și integritatea fizică; observă că utilizarea fără discernământ a forței împotriva mulțimii contravine principiului proporționalității; atrage atenția asupra rolului important care le revine jurnaliștilor și fotojurnaliștilor atunci când relatează cazuri de violență disproporționată și condamnă cazurile în care aceștia au fost vizați în mod intenționat;

6.  invită statele membre să recurgă la practici alternative care și-au demonstrat deja eficacitatea, și anume cele ce nu presupun contactul fizic cu demonstranții și se bazează pe implicarea specialiștilor în mediere;

7.  reamintește că politicile în materie de menținere a ordinii trebuie să acorde o atenție specială persoanelor care sunt deosebit de vulnerabile în fața consecințelor negative ale utilizării forței în general, precum și a efectelor produse de armele specifice mai puțin letale, cum ar fi copiii, femeile însărcinate, persoanele în vârstă, persoanele cu dizabilități, persoanele care suferă de boli mintale sau persoanele care se află sub influența drogurilor sau a alcoolului;

8.  încurajează responsabilii forțelor de ordine ale statelor membre să participe activ la cursurile de formare oferite de Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL) pe tema „Ordinea publică – supravegherea de către forțele de poliție a evenimentelor majore”; încurajează statele membre să facă schimb de bune practici în acest domeniu; invită statele membre să încurajeze formarea continuă a forțelor de poliție în dreptul aferent drepturilor omului în context național și internațional;

9.  subliniază că autoritățile de menținere a ordinii trebuie să acorde prioritate încetării voluntare a evenimentelor, fără recurgerea la forță; insistă asupra faptului că armele de foc nu trebuie folosite niciodată în mod legal pentru a împrăștia o întrunire, ci pot fi folosite numai dacă este strict necesar pentru a face față unui pericol iminent pentru viață sau de vătămare gravă;

10.  condamnă utilizarea de către forțele de poliție a anumitor tipuri de arme mai puțin letale, cum ar fi proiectilele cu impact cinetic și grenadele cu gaze lacrimogene cu efect instantaneu, împotriva demonstranților pașnici, arme care au fost folosite chiar și în regiuni în care sunt interzise; condamnă, de asemenea, utilizarea gazelor lacrimogene, a tunurilor cu apă și a mijloacelor similare de împrăștiere a protestelor, care pot provoca vătămări grave cu urmări pentru întreaga viață; observă că numeroase organizații și organisme internaționale au solicitat interzicerea anumitor tipuri de arme mai puțin letale;

11.  este îngrijorat de faptul că statele membre aplică criterii diferite pentru autorizarea recurgerii la forță și la arme; regretă faptul că cetățenii UE sunt tratați în moduri foarte diferite de către autoritățile de aplicare a legii și că drepturile lor fundamentale nu sunt protejate în aceeași măsură în toate statele membre;

12.  salută decizia anumitor state membre și regiuni din statele membre de a suspenda sau de a interzice anumite tipuri de arme mai puțin letale; solicită insistent să fie interzise anumite tipuri de arme și dispozitive mai puțin letale, cum ar fi lansatoarele de proiectile cu impact cinetic (de exemplu Flash-ball sau LBD 40), grenadele sting (sting-ball grenades) și grenadele cu gaze lacrimogene cu efect instantaneu (de exemplu GLI F4);

13.  invită statele membre să asigure evaluarea și urmărirea independentă a tuturor armelor înainte de introducerea lor pe piață și colectarea tuturor datelor curente privind utilizarea forței, astfel încât să poată fi adunate dovezi privind utilizarea, utilizarea abuzivă, urmările neașteptate, vătămările și decesele și cauzele acestora;

14.  încredințează Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne sarcina de a organiza o audiere privind utilizarea forței și a armelor mai puțin letale împotriva întrunirilor și de a elabora un raport pe această temă în colaborare cu STOA, în vederea elaborării de orientări destinate statelor membre cu privire la utilizarea forței și a armelor mai puțin letale; încurajează Comisia și Agenția pentru Drepturi Fundamentale să participe la acest proces;

15.  încredințează Comisiei pentru petiții sarcina de a acorda atenția corespunzătoare petițiilor care vizează încălcarea dreptului la întrunire pașnică și utilizarea excesivă a forței în acest context;

16.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului Europei, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa și Organizației Națiunilor Unite.

(1)

Texte adoptate, P8_TA(2019)0032.

(2)

Texte adoptate, P8_TA(2018)0446.

Ultima actualizare: 13 februarie 2019Notă juridică