Procedură : 2019/2574(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0133/2019

Texte depuse :

B8-0133/2019

Dezbateri :

PV 13/02/2019 - 20
CRE 13/02/2019 - 20

Voturi :

PV 14/02/2019 - 10.16

Texte adoptate :

P8_TA(2019)0130

PROPUNERE DE REZOLUȚIE
PDF 152kWORD 49k
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0128/2019
12.2.2019
PE635.358v01-00
 
B8-0133/2019

depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate

în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură


referitoare la viitorul Tratatului privind forțele nucleare cu rază medie de acțiune și la impactul asupra UE (2019/2574(RSP))


Klaus Buchner, Bodil Valero, Ska Keller, Philippe Lamberts, Reinhard Bütikofer, Jordi Solé, Michèle Rivasi în numele Grupului Verts/ALE

Rezoluția Parlamentului European referitoare la viitorul Tratatului privind forțele nucleare cu rază medie de acțiune și la impactul asupra UE (2019/2574(RSP))  
B8‑0133/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind forțele nucleare cu rază medie de acțiune („Tratatul INF”) din 8 decembrie 1987 între Statele Unite ale Americii și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS),

–  având în vedere declarația Casei Albe din 1 februarie 2019, conform căreia, drept răspuns la presupusa încălcare de către Rusia a Tratatului INF, președintele Donald Trump a dispus ca Statele Unite să își suspende participarea la Tratatul INF începând de la 2 februarie și să continue dezvoltarea unui sistem de rachete cu lansare de la sol, armate convențional, cu rază medie de acțiune,

–  având în vedere preocupările ridicate de SUA și NATO cu privire la nerespectarea de către Rusia a Tratatului INF, în special în ceea ce privește noul său sistem de rachete 9M729, exprimate cel mai recent în declarația din 1 februarie 2019 a Consiliului Nord-Atlantic,

–  având în vedere declarația din 2 februarie a președintelui Vladimir Putin, conform căreia, în perspectiva suspendării participării SUA la Tratatul INF, Federația Rusă va suspenda, de asemenea, participarea sa la Tratatul INF,

–  având în vedere preocupările Rusiei cu privire la faptul că rachetele Aegis Ashore și lansatoarele MK41 ale SUA care sunt instalate în anumite teritorii europene împreună cu sisteme de apărare antirachetă au o rază de acțiune interzisă și ar putea fi adaptate pentru a amenința în viitor orașe din Rusia, contrar obligațiilor din Tratatul INF,

–  având în vedere importanța respectării depline a Tratatului de neproliferare nucleară (TNP) din 1968, care prevede obligația ca toate statele să realizeze dezarmarea nucleară cu bună credință și să înceteze cursa înarmării nucleare,

–  având în vedere Rezoluția Adunării Generale a ONU din 13 decembrie 2011 referitoare la crearea unei zone denuclearizate în regiunea Orientului Mijlociu (A/RES/66/61),

–  având în vedere Tratatul privind interzicerea armelor nucleare (TPNW), adoptat la 7 iulie 2017 de Adunarea Generală a ONU,

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 martie 2010 referitoare la Tratatul de neproliferare a armelor nucleare(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 17 ianuarie 2013 referitoare la recomandările Conferinței de revizuire a Tratatului de neproliferare cu privire la stabilirea Orientului Mijlociu ca zonă fără arme de distrugere în masă(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 27 octombrie 2016 referitoare la securitatea și neproliferarea nucleară(3),

–  având în vedere seminarele organizate de UE cu privire la neproliferare și dezarmare și reuniunile periodice ale Consorțiului UE pentru neproliferare,

–  având în vedere Strategia UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă, adoptată de Consiliul European la 12 decembrie 2003,

–  având în vedere Concluziile Consiliului referitoare la cea de-a noua Conferință a părților de revizuire a Tratatului de neproliferare a armelor nucleare (8079/15),

–  având în vedere Decizia 2012/422/PESC a Consiliului din 23 iulie 2012 în sprijinul unui proces care să ducă la instituirea unei zone fără arme nucleare și orice alte arme de distrugere în masă în Orientul Mijlociu(4),

–  având în vedere Apelul de la Basel privind dezarmarea și securitatea sustenabilă din 29 ianuarie 2019, semnat de primari, de parlamentari și de reprezentanți ai grupurilor de reflecție și ai societății civile,

–  având în vedere declarația comună a șapte organizații de pace din Franța, din 24 ianuarie 2019, pentru comemorarea celei de-a 73-a aniversări a primei rezoluții a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, Rezoluția 1(1), adoptată la 24 ianuarie 1946, prin care se solicita eliminarea armelor nucleare,

–  având în vedere Premiul Nobel pentru Pace pe 2017 acordat Campaniei internaționale pentru abolirea armelor nucleare (ICAN),

–  având în vedere discursul adresat de directorul executiv al ICAN la sesiunea plenară a Parlamentului European din 7 februarie 2018,

–  având în vedere anunțul făcut de Bulletin of the Atomic Scientists la 24 ianuarie 2019 potrivit căruia „ceasul sfârșitului lumii” (Doomsday Clock) rămâne setat la două minute înainte de miezul nopții din cauza riscurilor pe care le reprezintă armele nucleare și schimbările climatice pentru umanitate și pentru civilizație,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Tratatul INF semnat în 1987 de SUA și Uniunea Sovietică a impus ambelor părți să-și distrugă stocurile de rachete balistice nucleare și convenționale cu lansare de la sol și de rachete de croazieră cu raza de acțiune între 500 și 5 500 km, interzicându-le în același timp să dețină, să producă și să testeze acest tip de rachete;

B.  întrucât Tratatul INF a contribuit la instaurarea și consolidarea stabilității în epoca Războiului Rece reducând semnificativ numărul de rachete în Europa, ceea ce a făcut din Europa principala beneficiară a succesului Tratatului INF; întrucât, ca urmare a Tratatului INF, SUA și Uniunea Sovietică au distrus în total 2 692 de rachete cu rază de acțiune scurtă, medie și intermediară până la termenul de punere în aplicare a tratatului, și anume 1 iunie 1991;

C.  întrucât, la 1 februarie 2019, SUA a declarat că se va retrage din Tratatul INF în șase luni, deoarece consideră că Rusia încalcă în mod semnificativ acordul;

D.  întrucât, la 2 februarie 2019, președintele Federației Ruse a anunțat că Rusia va suspenda Tratatul INF și va dezvolta noi tipuri de rachete; întrucât autoritățile ruse și-au exprimat în mod repetat îngrijorarea cu privire la instalațiile de apărare antirachetă ale NATO;

E.  întrucât Rusia a desfășurat rachete de tip Iskander cu rază de acțiune scurtă și capacitate nucleară la Kaliningrad și efectuează exerciții și survolări care implică sisteme cu capacitate nucleară și întrucât declarațiile liderilor politici și militari ruși au agravat preocupările legate de faptul că Rusia se bazează din ce în ce mai mult pe arme nucleare;

F.  întrucât, în unele regiuni ale lumii, cum ar fi America Latină și Marea Caraibilor, Pacificul de Sud, Asia de Sud-Est, Africa și Asia Centrală, există deja o serie de tratate privind zonele fără arme nucleare;

G.  întrucât Tratatul ONU privind interzicerea armelor nucleare a fost deschis spre semnare de Secretarul General al ONU la 20 septembrie 2017 și, până în prezent, a fost semnat de 70 de state, dintre care 21 au devenit state-părți prin ratificare, și întrucât unul dintre acestea este un stat membru al UE, Austria, iar Irlanda își va prezenta probabil instrumentele de ratificare Secretarului General al ONU în următoarele câteva luni;

H.  întrucât un număr mai mare de arme nucleare desfășurate generează un risc mai mare de detonări nucleare neintenționate și, în special, de lansări accidentale ale armelor,

1.  subliniază că sfârșitul Tratatului INF reprezintă o amenințare la adresa unuia dintre cele mai importante interese de securitate ale Europei; subliniază că Tratatul INF a adus o contribuție esențială la securitatea europeană timp de mai mult de 30 de ani și că dacă s-ar permite colapsul acestuia ar rezulta un impact grav și negativ, inclusiv o revenire la cursele de arme nucleare cu efect destabilizator, subminarea securității europene și a instituțiilor care sunt esențiale pentru pace și stabilitate, precum și o erodare a instituțiilor și normelor juridice internaționale bazate pe norme din acest domeniu; subliniază că destrămarea Tratatului INF ar putea duce la intensificarea amenințărilor și riscurilor nucleare și militare, ceea ce, la rândul său, ar putea duce la utilizarea armelor nucleare prin erori de calcul, accidental sau intenționat;

2.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că SUA și Rusia au anunțat că își vor suspenda obligațiile în temeiul Tratatului INF și consideră că amenințările de retragere din acest tratat în termen de șase luni vor declanșa o nouă cursă a înarmării;

3.  invită atât Rusia, cât și SUA să se angajeze în discuții pentru a soluționa acuzațiile de nerespectare a tratatului, ca o chestiune de maximă urgență, sub auspiciile Comisiei de verificare specială a Consiliului de Securitate al ONU sau ale altor foruri adecvate, cu scopul de a examina plângerile și de a stabili etapele următoare pentru a asigura conformitatea deplină a părților, precum și de a consolida Tratatul INF prin restabilirea conformității prin intermediul transparenței sporite, a monitorizării reciproce, a verificării și a altor măsuri adecvate pentru a oferi garanții și pentru a consolida încrederea că tratatul nu va mai face obiectul altor încălcări sau subminări;

4.  îndeamnă VP/ÎR și statele membre să utilizeze toate mijloacele politice și diplomatice pe care le au la dispoziție în următoarele șase luni pentru a convinge Rusia și SUA să respecte în continuare Tratatul INF și să își îmbunătățească gradul de respectare a dispozițiilor; subliniază că aceste eforturi pe termen scurt din partea UE ar trebui să se axeze în special pe a le permite Rusiei și Statelor Unite să rezolve problemele legate de fapte și de elementele de probă și să stabilească dacă au existat încălcări de natură tehnică sau materială, inclusiv prin inspecții la fața locului atât în ceea ce privește rachetele 9M729 din Rusia, cât și sistemele de apărare antirachetă „Aegis Ashore” ale SUA, și să facă posibilă soluționarea acestor probleme într-un mod care consolidează Tratatul INF și regimul de neproliferare, precum și securitatea europeană și internațională;

5.  consideră că securitatea europeană ar trebui să rămână indivizibilă; invită toate statele membre ale UE care sunt, de asemenea, membre ale NATO să acționeze în consecință;

6.  solicită tuturor statelor care dețin arme nucleare să ia măsuri provizorii pentru a reduce riscul detonării de arme nucleare, care să includă reducerea numărului de arme nucleare aflate în stare de funcționare, deplasarea armelor nucleare din zonele de desfășurare spre cele de depozitare, diminuarea rolului armelor nucleare în cadrul doctrinelor militare și reducerea rapidă a tuturor tipurilor de arme nucleare;

7.  subliniază nevoia urgentă de a împiedica cursele regionale de înarmare nucleară și staționarea de noi arme nucleare între Atlantic și munții Ural;

8.  salută intrarea în vigoare a Tratatului ONU privind interzicerea armelor nucleare, universalizarea Tratatului de neproliferare și instituirea de noi zone denuclearizate ca măsuri pozitive; consideră că Europa trebuie să conducă prin puterea exemplului, pentru a fi credibilă și pentru a promova o lume denuclearizată, pentru care pledează toate statele europene;

9.  îndeamnă Uniunea să acționeze ca furnizor de securitate proactiv și credibil, prin lansarea de inițiative care să vizeze reactivarea dezarmării nucleare multilaterale și bazate pe norme și controlul armelor; invită VP/ÎR și statele membre, inclusiv în perspectiva eliminării treptate a Tratatului New START în 2021 și a viitoarei Conferințe de revizuire a TNP din 2020, să elaboreze o strategie credibilă și ambițioasă de dezarmare nucleară, bazată pe un multilateralism efectiv, care să vizeze atingerea obiectivului unei Europe fără arme de distrugere în masă; invită, în acest sens, VP/ÎR și statele membre aibă în vedere urgent:

(i)  o revizuire aprofundată și o actualizare a Strategiei UE din 2003 împotriva proliferării armelor de distrugere în masă, cu un accent puternic pe dezarmarea multilaterală;

(ii)  semnarea și ratificarea de urgență a Tratatului ONU privind interzicerea armelor nucleare,

(iii)  măsuri de reducere și de eliminare a tuturor armelor nucleare cu rază de acțiune scurtă și a celor tactice considerate substrategice sau nestrategice, în special de pe teritoriul european, inclusiv partea de vest a Rusiei;

(iv)  o inițiativă a UE de a implica China în viitoarele măsuri multilaterale care vizează reducerea și eliminarea armelor nucleare cu rază de acțiune medie;

10.  își reiterează poziția din 12 decembrie 2018 cu privire la viitorul Fond european de apărare, și anume faptul că armele de distrugere în masă și tehnologiile conexe asociate focoaselor, precum și vectorii acestora nu sunt eligibile pentru finanțare în cadrul negocierilor interinstituționale în curs de desfășurare cu Consiliul și Comisia;

11.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Serviciului European de Acțiune Externă, statelor membre, NATO, Congresului SUA, Parlamentului Rusiei și Organizației Națiunilor Unite.

 

 

(1)

JO C 349 E, 22.12.2010, p. 77.

(2)

JO C 440, 30.12.2015, p. 97.

(3)

JO C 215, 19.6.2018, p. 202.

(4)

JO L 196, 24.7.2012, p. 67.

Ultima actualizare: 13 februarie 2019Notă juridică