Procedură : 2019/2582(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0184/2019

Texte depuse :

B8-0184/2019

Dezbateri :

Voturi :

PV 14/03/2019 - 11.15
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :


<Date>{11/03/2019}11.3.2019</Date>
<NoDocSe>B8‑0184/2019</NoDocSe>
PDF 158kWORD 52k

<TitreType>PROPUNERE DE REZOLUȚIE</TitreType>

<TitreSuite>depusă pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei</TitreSuite>

<TitreRecueil>în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură</TitreRecueil>


<Titre>referitoare la o viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei</Titre>

<DocRef>(2019/2582(RSP))</DocRef>


<RepeatBlock-By><Depute>Christian Ehler, Paul Rübig, Kathleen Van Brempt, Zdzisław Krasnodębski, Fredrick Federley, Benedek Jávor, Dario Tamburrano, Barbara Kappel</Depute>

<Commission>{ITRE}în numele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie</Commission>

</RepeatBlock-By>


B8‑0184/2019

Rezoluția Parlamentului European referitoare la o viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei

(2019/2582(RSP))

Parlamentul European,

 având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 noiembrie 2018 intitulată „O planetă curată pentru toți – O viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei” (COM(2018)0773),

 având în vedere Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) și Protocolul de la Kyoto la aceasta,

 având în vedere Acordul de la Paris, Decizia 1/CP.21, precum și cea de a 21-a Conferință a părților (COP21) la CCONUSC și cea de a 11-a Conferință a părților care servește drept reuniune a părților la Protocolul de la Kyoto (CMP11), desfășurate la Paris, Franța, în perioada 30 noiembrie - 11 decembrie 2015,

 având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a ONU și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU (ODD),

 având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2018 referitoare la Conferința ONU din 2018 privind schimbările climatice de la Katowice, Polonia (COP24)[1],

 având în vedere pachetul privind energia curată,

 având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru industrie, cercetare și energie,

 având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

1. salută Comunicarea Comisiei privind strategia pe termen lung intitulată „O planetă curată pentru toți – O viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei”, care subliniază oportunitățile și provocările pe care tranziția către o economie cu zero emisii nete de gaze cu efect de seră le implică pentru cetățenii europeni și economia europeană și care pune bazele unei dezbateri ample care implică instituțiile europene, parlamentele naționale, sectorul afacerilor, organizațiile neguvernamentale, orașele și comunitățile, precum și cetățenii;

2. consideră că Europa poate deschide calea către neutralitatea climatică investind în soluții tehnologice inovatoare, implicând cetățenii și armonizând acțiunile în domenii-cheie, cum ar fi energia, politica industrială și cercetarea, asigurând, în același timp, echitatea socială pentru o tranziție echitabilă;

3. este de acord cu domeniile strategice identificate de Comisie în care acțiunea comună este necesară și sprijină eficiența energetică, utilizarea surselor regenerabile de energie și competitivitatea globală a industriei europene;

4. subliniază importanța diferitelor măsuri și acte legislative privind clima introduse în diferite domenii de politică, dar avertizează că o abordare fragmentată ar putea duce la inconsecvențe și ar putea împiedica UE să realizeze o economie cu zero emisii nete de gaze cu efect de seră (GES) până în 2050; consideră că trebuie adoptată o abordare globală;

5. este de acord cu obiectivul UE de a realiza, până în 2050, o economie cu zero emisii nete de GES, așa cum se prevede în Comunicarea Comisiei; solicită statelor membre să ajungă la un acord cu privire la o strategie pentru atingerea acestui obiectiv în cadrul summitului special al UE de la Sibiu, din mai 2019, și invită statele membre să își asume angajamentul de a fi suficient de ambițioase pentru a atinge acest obiectiv;

Politica energetică

6. subliniază rolul central pe care îl are energia în tranziția către o economie cu zero emisii nete de GES;

7. reamintește că, în ultimele decenii, Uniunea a reușit să disocieze cu succes emisiile de GES de creșterea economică și a redus emisiile, în special prin eficiența energetică și răspândirea surselor regenerabile de energie;

8. subliniază că tranziția către o energie curată ar trebui să favorizeze în continuare modernizarea economiei europene, să stimuleze creșterea economică durabilă și să genereze beneficii societale și de mediu pentru cetățenii europeni;

9. consideră că poziția de lider a UE în domeniul energiei din surse regenerabile și al eficienței energetice demonstrează altor părți ale lumii că tranziția către o energie curată este posibilă și benefică, dincolo de lupta împotriva schimbărilor climatice;

10. subliniază că realizarea unei economii cu zero emisii nete de GES va necesita investiții suplimentare considerabile în sistemul energetic al UE și în infrastructura aferentă, în comparație cu nivelul de referință actual, care s-ar putea ridica la 175-290 miliarde EUR pe an;

11. subliniază că, având în vedere punctele diferite de plecare ale tranziției energetice, eforturile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru a asigura neutralitatea climatică la nivelul UE pot fi inegale în cadrul acesteia;

12. invită statele membre să pună în aplicare fără întârziere pachetul privind energia curată; reamintește că statele membre au competența de a decide cu privire la mixul lor energetic în cadrul de politici al UE privind clima și energia;

13. consideră că evoluțiile și soluțiile tehnologice, eficiența energetică, energia din surse regenerabile durabile și integrarea deplină a pieței interne a energiei vor fi esențiale;

14. subliniază necesitatea unei abordări anticipative pentru a asigura o tranziție echitabilă pentru cetățenii UE și pentru a sprijini regiunile ale căror economii depind de activități legate de sectoare sau de tehnologii care se preconizează că vor fi în declin sau care vor trebui să se transforme în viitor;

15. invită toate nivelurile de guvernare,  fie acestea naționale, regionale sau locale, să pună în aplicare măsuri pentru a încuraja participarea cetățenilor la tranziția energetică și a stimula schimbul de bune practici;

Politica industrială

16. reiterează faptul că tranziția către o economie cu zero emisii nete de GES prezintă provocări și oportunități pentru UE și că investițiile în inovarea industrială, inclusiv în tehnologiile digitale și în tehnologiile ecologice, vor fi necesare pentru a stimula creșterea, pentru a consolida competitivitatea, pentru a stimula viitoarele competențe și pentru a crea milioane de locuri de muncă, de exemplu, în cadrul unei economii circulare și a unei bioeconomii în creștere;

17. consideră că prosperitatea economică, competitivitatea industrială la nivel mondial și politica privind schimbările climatice se consolidează reciproc;

18. subliniază că un cadru pentru o politică în domeniul energiei și climei stabil și previzibil este esențial pentru a da investitorilor încrederea de care au atât de mult nevoie și pentru a permite industriilor europene să ia decizii în materie de investiții pe termen lung în Europa, având în vedere că durata de viață a majorității instalațiilor industriale depășește 20 ani;

Cercetare și inovare

19. subliniază că programele de cercetare și inovare de la nivel național și european sunt esențiale pentru a sprijini Uniunea în rolul său de lider în lupta împotriva schimbărilor climatice;

20. consideră că aspectele legate de schimbările climatice ar trebui incluse în mod corespunzător în pregătirea și punerea în aplicare a programelor de cercetare și inovare;

21. atrage atenția asupra raportului Grupului la nivel înalt privind căile către decarbonizare[2] referitor la rolul cercetării și inovării în atingerea obiectivelor Acordului de la Paris, plasând UE într-un avantaj competitiv în cursa pentru decarbonizare; ia act de recomandările tematice și transversale formulate de Grupul la nivel înalt privind căile către decarbonizare, în special privind orientarea noului Program-cadru al UE pentru cercetare și inovare 2021-2027, Orizont Europa;

22. consideră că, în următoarele două decenii, vor trebui depuse eforturi considerabile în domeniul cercetării și inovării pentru a pune la dispoziția tuturor soluții cu emisii scăzute și zero de dioxid de carbon, făcându-le viabile din punct de vedere economic și social, și pentru a găsi noi soluții pentru realizarea unei economii cu zero emisii nete de GES;

23. subliniază poziția sa potrivit căreia programul Orizont Europa trebuie să contribuie cu cel puțin 35 % din cheltuielile sale la îndeplinirea obiectivelor climatice, după caz, și ca parte a obiectivului general al Uniunii de a integra acțiunile în domeniul climei;

 

°

° °

24. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

 

[1] Texte adoptate, P8_TA(2018)0430.

[2] Raportul final al Grupului la nivel înalt al Inițiativei europene privind căile către decarbonizare, Direcția Generală Cercetare și Inovare a Comisiei Europene, noiembrie 2018.

Ultima actualizare: 13 martie 2019Notă juridică