Procedură : 2019/2582(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0200/2019

Texte depuse :

B8-0200/2019

Dezbateri :

Voturi :

PV 14/03/2019 - 11.15
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2019)0217

<Date>{11/03/2019}11.3.2019</Date>
<NoDocSe>B8-0200/2019</NoDocSe>
PDF 183kWORD 56k

<TitreType>PROPUNERE DE REZOLUȚIE</TitreType>

<TitreSuite>depusă pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei</TitreSuite>

<TitreRecueil>în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură</TitreRecueil>


<Titre>referitoare la schimbările climatice: o viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei</Titre>

<DocRef>(2019/2582(RSP))</DocRef>


<RepeatBlock-By><Depute>Nils Torvalds, Fredrick Federley</Depute>

<Commission>{ALDE}în numele Grupului ALDE</Commission>

</RepeatBlock-By>

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0195/2019

B8-0200/2019

Rezoluția Parlamentului European referitoare la schimbările climatice: o viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei

(2019/2582(RSP))

Parlamentul European,

 având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 noiembrie 2018 intitulată „O planetă curată pentru toți – O viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei” (COM(2018)773), precum și analiza aprofundată care stă la baza acestei comunicări,

 având în vedere Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) și Protocolul de la Kyoto la aceasta,

 având în vedere Acordul de la Paris, Decizia 1/CP.21, precum și cea de-a 21-a Conferință a părților (COP21) la CCONUSC și cea de-a 11-a Conferință a părților care servește drept reuniune a părților la Protocolul de la Kyoto (CMP11), desfășurate la Paris, Franța, în perioada 30 noiembrie - 11 decembrie 2015,

 având în vedere cea de-a 24-a Conferință a părților (COP24) la CCONUSC, cea de-a 14-a sesiune a Reuniunii părților la Protocolul de la Kyoto (CMP14) și cea de-a treia parte a primei sesiuni a Conferinței părților care servește drept reuniune a părților la Acordul de la Paris (CMA1.3), desfășurate la Katowice, Polonia, în perioada 2-14 decembrie 2018,

 având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a ONU și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU (ODD),

 având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2018 referitoare la Conferința ONU din 2018 privind schimbările climatice de la Katowice, Polonia (COP24)[1],

 având în vedere concluziile Consiliului din 22 martie 2018,

 având în vedere Raportul special al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) intitulat „O încălzire globală de 1,5°C”, cel de-al cincilea raport al său de evaluare (AR5) și raportul său de sinteză,

 având în vedere cea de-a noua ediție a Raportului ONU privind discrepanțele în materie de emisii, adoptat la 27 noiembrie 2018,

 având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

1. salută publicarea Comunicării Comisiei intitulată „O planetă curată pentru toți – O viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei”, care subliniază oportunitățile și provocările pe care tranziția către o economie cu zero emisii nete de gaze cu efect de seră le implică pentru cetățenii europeni și economia europeană și care pune bazele unei dezbateri ample ce implică instituțiile UE, parlamentele naționale, sectorul afacerilor, organizațiile neguvernamentale, orașele și comunitățile, precum și cetățenii; aprobă obiectivul privind un nivel net al emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) egal cu zero până în 2050 și îndeamnă statele membre să facă același lucru în cadrul dezbaterii privind viitorul Europei care va avea loc la summitul special al UE de la Sibiu, în mai 2019; invită statele membre să își asume ambiția necesară pentru a realiza acest obiectiv;

2. subliniază că cetățenii europeni se confruntă deja cu efectele directe ale schimbărilor climatice; subliniază că, potrivit Agenției Europene de Mediu, pierderile anuale medii cauzate de condițiile meteorologice și fenomenele climatice extreme în Uniune s-au ridicat la aproximativ 12,8 miliarde EUR între 2010 și 2016 și că, dacă nu se iau măsuri suplimentare, prejudiciile cauzate de schimbările climatice în UE s-ar putea ridica la cel puțin 190 de miliarde EUR până în 2080, ceea ce reprezintă o pierdere netă a nivelului de bunăstare de 1,8 % din PIB-ul actual; subliniază că, într-un scenariu de emisii ridicate, costurile anuale cauzate de inundații în UE ar putea ajunge până la o mie de miliarde de euro până în 2100 și că dezastrele provocate de fenomenele meteorologice ar putea afecta aproximativ două treimi din cetățenii europeni până în 2100, comparativ cu 5 % în prezent; subliniază, de asemenea, că, potrivit Agenției Europene de Mediu, 50 % din zonele populate din UE vor suferi un deficit grav de apă până în 2030;

3. subliniază că Raportul special al IPCC privind încălzirea globală de 1,5°C reprezintă evaluarea științifică cea mai cuprinzătoare și mai actuală a direcțiilor de atenuare, în conformitate cu Acordul de la Paris;

4. subliniază că, în conformitate cu raportul special al IPCC privind încălzirea globală de 1,5°C, obiectivul de a limita încălzirea globală la 1,5°C, fără nicio depășire sau cu o depășire limitată, implică atingerea unui nivel net de emisii de GES egal cu zero la nivel mondial până cel târziu în 2067 și reducerea emisiilor mondiale de GES până în 2030 la aproximativ 27,4 GtCO2eq pe an; subliniază că, în calitate de lider mondial și având în vedere constatările respective, pentru a avea o bună șansă de a menține creșterea temperaturii globale sub 1,5 °C până în 2100, Uniunea trebuie să se străduiască să atingă un nivel net al emisiilor de GES egal cu zero cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 2050;

5. își exprimă îngrijorarea cu privire la constatările din Raportul pe 2018 privind discrepanțele în materie de emisii al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu, potrivit căruia contribuțiile actuale necondiționate stabilite la nivel național depășesc cu mult limita de încălzire prevăzută în Acordul de la Paris, care trebuie să se situeze cu mult sub 2°C, determinând, în schimb, o încălzire estimată de 3,2°C[2] până în 2100; subliniază că este urgent ca toate părțile la CCONUSC să își crească până în 2020 nivelul de ambiție în ceea ce privește protecția climei;

Direcții pentru strategia europeană care vizează atingerea unui nivel al emisiilor egal cu zero până la mijlocul secolului

6. consideră că Europa poate deschide calea către neutralitatea climatică investind în soluții tehnologice inovatoare, implicând cetățenii și armonizând acțiunile în domenii-cheie, cum ar fi energia, politica industrială și cercetarea, asigurând, în același timp, echitatea socială pentru o tranziție echitabilă;

7. ia act de faptul că strategia UE privind zero emisii nete prezintă opt direcții pentru transformarea economică, tehnologică și socială necesară pentru ca Uniunea să respecte obiectivul pe termen lung privind temperatura prevăzut de Acordul de la Paris; constată că doar două dintre aceste direcții i-ar permite Uniunii să atingă un nivel net al emisiilor de GES egal cu zero până cel târziu în 2050; subliniază că acest lucru impune măsuri rapide și eforturi considerabile la nivel local, regional, național și la nivelul UE, implicând, de asemenea, toți actorii din afara sectorului public; recunoaște că contribuția stabilită la nivel local și regional ar putea fi instrumente importante pentru eliminarea discrepanțelor în materie de emisii; reamintește obligația statelor membre de a adopta strategii naționale pe termen lung, astfel cum se prevede în Regulamentul privind guvernanța[3]; invită, prin urmare, statele membre să stabilească obiective și politici clare, pe termen scurt și pe termen lung, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris, și să ofere sprijin pentru investiții în favoarea direcțiilor către emisii nete zero;

8. subliniază că prima categorie de direcții prezentată în strategie vizează reducerea emisiilor de GES până în 2050 doar cu aproximativ 80 % față de nivelurile din 1990; constată cu îngrijorare că această ambiție se încadrează în nivelul minim necesar pentru menținerea încălzirii globale sub pragul de 2 °C și că, prin urmare, ea nu corespunde obiectivului prevăzut în Acordul de la Paris de a menține încălzirea globală cu mult sub 2 °C, și nici obiectivului ulterior, de a o menține sub 1,5 °C;

9. subliniază că, potrivit estimărilor Comisiei, se preconizează că PIB-ul UE va crește mai mult în cazul unor scenarii cu emisii zero decât în cazul scenariilor cu reduceri mai scăzute ale emisiilor, în ambele cazuri efectele fiind distribuite inegal pe teritoriul Uniunii din cauza diferențelor dintre statele membre, printre altele în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor și intensitatea emisiilor de CO2 din mixul energetic; consideră că inacțiunea ar fi, de departe, scenariul cel mai costisitor și nu numai că ar conduce la o scădere semnificativă a PIB-ului în Europa, ci și ar accentua mai mult inegalitățile economice între statele membre și între regiuni și în cadrul acestora, având în vedere că unele dintre acestea vor fi mai grav afectate decât altele de consecințele inacțiunii;

10. observă cu îngrijorare că, în prezent, dependența UE de importul de energie este de aproximativ 55 %; subliniază că, într-un scenariu care vizează un nivel net al emisiilor egal cu zero, aceasta ar scădea la 20 % până în 2050, cu un impact pozitiv asupra balanței comerciale și a poziției geopolitice a UE; observă că economiile cumulate prin reducerea costurilor de import de combustibili fosili în perioada 2031-2050 ar fi de aproximativ 2-3 mii de miliarde EUR, sumă care ar putea fi cheltuită pe alte priorități ale cetățenilor europeni;

11. subliniază că reducerea poluării aerului în cadrul unui scenariu care vizează un nivel net al emisiilor egal cu zero ar reduce decesele premature cauzate de particulele fine de materie cu peste 40 %; observă că, într-un astfel de scenariu, costurile efectelor nocive asupra sănătății s-ar reduce cu aproximativ 200 de miliarde EUR pe an;

12. salută includerea a două direcții care vizează atingerea unui nivel net de emisii de GES egal cu zero până în 2050 și sprijinul Comisiei pentru acestea și consideră că obiectivul de atins până la mijlocul secolului este singurul obiectiv compatibil cu angajamentele asumate de Uniune în cadrul Acordului de la Paris; regretă că nu a fost luată în considerare în strategie nicio direcție care să conducă la un nivel net de emisii egal cu zero înainte de 2050;

13. ia act de faptul că aceste direcții implică utilizarea unei serii de tehnologii de eliminare a carbonului, inclusiv prin captarea și stocarea sau folosirea dioxidului de carbon și captarea directă a aerului, și că acestea trebuie să fie implementate la scară largă; consideră, cu toate acestea, că strategia UE privind emisii nete de dioxid de carbon egale cu zero ar trebui să acorde prioritate reducerii directe a emisiilor și acțiunilor de conservare și îmbunătățire a absorbanților și rezervoarelor naturale ale UE și ar trebui să vizeze utilizarea tehnologiilor de eliminare a carbonului doar în cazurile în care nu sunt disponibile opțiuni de reducere directă a emisiilor; consideră că este necesar să se ia măsuri suplimentare până în 2030 dacă Uniunea dorește să evite să se bazeze pe tehnologii de eliminare a dioxidului de carbon care ar implica riscuri semnificative pentru ecosisteme, biodiversitate și securitatea alimentară, astfel cum se confirmă și în raportul IPCC privind încălzirea globală de 1,5°C;

Aspecte sociale ale schimbărilor climatice și o tranziție echitabilă

14. salută afirmația Comisiei potrivit căreia un nivel net al emisiilor egal cu zero poate fi atins fără o reducere netă a locurilor de muncă și ia act cu satisfacție de evaluarea detaliată a tranziției din cadrul sectoarelor mari consumatoare de energie; subliniază concluzia conform căreia, dacă este gestionată în mod optim și dacă se acordă un sprijin adecvat celor mai vulnerabile regiuni și sectoare și celor mai vulnerabili cetățeni, o tranziție echitabilă către emisii nete de gaze cu efect de seră egală cu zero poate duce la o creștere netă a locurilor de muncă în Uniune – ocuparea forței de muncă la nivelul întregii economii va crește cu 2,1 milioane de locuri de muncă suplimentare până în 2050, conform unui scenariu cu emisii nete egale cu zero, în comparație cu creșterea ocupării forței de muncă cu 1,3 milioane de locuri de muncă suplimentare în conformitate cu scenariul de reducere a emisiilor cu 80 %; consideră, prin urmare, că Comisia ar trebui să elaboreze un nou audit al competențelor în cadrul Panoramei competențelor în UE, cu date regionale privind competențele necesare pentru o Europă care să fie neutră din punct de vedere climatic, pentru a sprijini cele mai vulnerabile regiuni, sectoare și persoane în ceea ce privește recalificarea pentru locuri de muncă de calitate, adaptate exigențelor viitorului, în regiunile în cauză;

15. subliniază numeroasele beneficii colaterale pe care le va avea o societate neutră din punct de vedere climatic asupra sănătății publice, atât în ceea ce privește economiile la nivelul costurilor legate de sănătate, cât și diminuarea poverii suportate de sistemele de asigurări și de sănătate publică, precum și asupra bunăstării generale a cetățenilor europeni, datorită îmbunătățirii biodiversității, reducerii poluării aerului și diminuării expunerii la poluanți;

16. consideră că tranziția climatică a Europei trebuie să fie sustenabilă din punct de vedere ecologic, economic și social; subliniază că, pentru a asigura acceptarea politică de către toți cetățenii, este important să se ia în considerare efectele distributive ale politicilor în materie de climă și de decarbonizare, în special în cazul persoanelor cu venituri mici; consideră, prin urmare, că impactul social ar trebui să fie pe deplin luat în considerare în toate politicile climatice ale UE și naționale, în vederea asigurării unei transformări sociale și ecologice în Europa; subliniază, în acest sens, că strategiile adaptate și finanțate în măsură suficientă la toate nivelurile vor trebui elaborate pe baza unor procese incluzive și în strânsă colaborare cu autoritățile publice locale și regionale, cu sindicatele, cu instituțiile de învățământ, cu organizațiile societății civile și cu sectorul privat, pentru a asigura oportunități echitabile și egale pentru toți cetățenii europeni în această tranziție;

17. salută sensibilizarea tot mai mare a tinerilor cu privire la aspectele de mediu și subliniază necesitatea de a implica în mod activ generațiile mai tinere în construirea unor relații internaționale, interculturale și intergeneraționale în sprijinul eforturilor depuse la nivel mondial pentru un viitor mai durabil; salută recentele solicitări publice de acțiuni în domeniul climei, în special cele exprimate de studenți, și consideră că guvernele naționale, regionale și locale, precum și UE ar trebui să țină seama de apelurile pentru luarea mai rapidă a unor măsuri în lupta împotriva schimbărilor climatice;

Obiective intermediare

18. recunoaște că deceniul 2020-2030 va fi de o importanță crucială pentru ca UE să atingă un nivel net al emisiilor egal cu zero până în 2050; invită Comisia și statele membre să sprijine un obiectiv pe termen mediu ambițios pentru 2030, acest lucru fiind necesar pentru a asigura o stabilitate suficientă a investițiilor pe piață, pentru a valorifica pe deplin potențialul inovării tehnologice și pentru a spori oportunitățile întreprinderilor europene de a deveni lideri pe piața mondială în ceea ce privește producția cu emisii reduse;

19. subliniază că, pentru a atinge un nivel net al emisiilor de GES egal cu zero până în 2050 la costuri optime, este necesar ca obiectivele pentru 2030 să devină mai ambițioase și să fie aliniate la scenariile care vizează un nivel net al emisiilor egal cu zero în 2050; consideră că este extrem de important ca Uniunea să transmită un mesaj clar, cel mai târziu în cadrul summitului ONU privind schimbările climatice care va avea loc la New York în septembrie 2019, că este pregătită să își revizuiască contribuția la Acordul de la Paris;

20. sprijină o corelare a contribuțiilor UE stabilite la nivel național cu obiectivul stabilit la nivelul întregii economii de reducere a emisiilor interne de gaze cu efect de seră cu 55 % în comparație cu nivelurile din 1990 până în 2030; invită, prin urmare, liderii Uniunii să sprijine creșterea în consecință a nivelului de ambiție al contribuțiilor Uniunii stabilite la nivel național în cadrul summitului special al UE de la Sibiu, prevăzut să aibă loc în mai 2019, în perspectiva summitului ONU privind clima din septembrie 2019;

21. consideră că Comisia ar trebui să prezinte, cel târziu în cadrul revizuirii din 2022-2024 a pachetului pentru 2030 privind clima și a altor texte legislative pertinente, propuneri legislative care să conțină politici mai ambițioase, în conformitate cu contribuțiile stabilite la nivel național și cu obiectivul privind un nivel net al emisiilor egal cu zero; consideră că niște politici insuficient de ambițioase pentru 2030 ar limita opțiunile viitoare, riscând să restrângă disponibilitatea anumitor opțiuni care permit o decarbonizare la un cost optim; consideră că această revizuire reprezintă o etapă importantă pentru realizarea angajamentelor UE în domeniul climei;

22. consideră că, pentru a garanta în continuare o mai mare stabilitate a piețelor, va fi benefic, de asemenea, ca UE să stabilească un obiectiv intermediar suplimentar de reducere a emisiilor până în 2040, care să asigure o mai mare stabilitate și atingerea obiectivului pe termen lung pentru 2050;

23. consideră că este necesar să se revizuiască în mod regulat strategia UE privind un nivel net al emisiilor egal cu zero; consideră că această revizuire ar trebui să fie realizată pe baza informațiilor provenite din evaluarea la nivel global efectuată o dată la cinci ani, astfel cum se prevede în Acordul de la Paris, și să ia în considerare evoluțiile tehnologice și ale societății, precum și contribuția actorilor nestatali și a Parlamentului European;

Contribuții sectoriale

24. subliniază că emisiile nete vor trebui reduse la un nivel aproape de zero în toate sectoarele economiei, ceea ce ar trebui să contribuie, fără excepție, la eforturile colective de reducere a emisiilor; invită, prin urmare, Comisia să elaboreze direcții către neutralitatea climatică pentru toate sectoarele; subliniază, în această privință, importanța principiului „poluatorul plătește”;

25. subliniază importanța diferitelor măsuri și acte legislative privind clima adoptate în diferite domenii de politică, dar avertizează că o abordare fragmentată ar putea duce la inconsecvențe și ar putea împiedica UE să ajungă la o economie cu zero emisii nete de GES până în 2050; consideră că trebuie adoptată o abordare globală;

26. subliniază importanța unei game largi de tehnologii și încurajează inovarea în acest sens cu scopul de a decarboniza economia, cum ar fi transportul cu emisii zero, economia circulară și bioeconomia;

27. solicită o armonizare a prețurilor carbonului în UE prin intermediul unor niveluri minime în sprijinul tranziției către o economie cu un nivel net al emisiilor egal cu zero, în special în sectoarele neacoperite de sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS);

28. consideră că evoluțiile și soluțiile tehnologice, eficiența energetică atât în ceea ce privește oferta, cât și cererea, energia din surse regenerabile sustenabile în sectoarele transporturilor, clădirilor, încălzirii și răcirii și în sectorul energiei electrice, precum și principiile economiei circulare vor fi esențiale pentru reducerea emisiilor de GES; subliniază, în acest sens, importanța unor strategii specifice în funcție de tehnologie;

29. recunoaște rolul atribuit captării și stocării carbonului (CSC) în majoritatea scenariilor de 1,5 °C din raportul special al IPCC privind încălzirea globală de 1,5°C; subliniază necesitatea ca UE să urmărească obiective mai ambițioase în acest domeniu; ia act, de asemenea, de obiectivele stabilite de statele membre în cadrul Planului strategic pentru tehnologiile energetice (Planul SET) pentru implementarea tehnologiilor CSC la scară comercială în sectorul energetic și industrial european în anii 2020; consideră că este necesar să se sporească utilizarea în procesele industriale a captării și utilizării carbonului (CUC) și a CSC în condiții de siguranță pentru mediu, generând astfel o reducere netă a emisiilor prin evitarea stocării permanente a emisiilor de CO2; constată cu îngrijorare că, în cazul multor tehnologii CUC, nu se înregistrează în prezent reduceri permanente ale emisiilor; invită, prin urmare, Comisia să elaboreze criterii tehnice care să asigure că sunt sprijinite doar tehnologiile care generează rezultate verificabile;

Politica energetică

30. subliniază rolul central pe care îl are energia în tranziția către o economie cu zero emisii nete de GES; reamintește că, în ultimele decenii, Uniunea a reușit să disocieze cu succes emisiile de GES de creșterea economică și a redus emisiile, în special prin eficiența energetică și răspândirea surselor regenerabile de energie; subliniază că tranziția către o energie curată ar trebui să favorizeze în continuare modernizarea economiei europene, să stimuleze creșterea economică sustenabilă și să genereze beneficii societale și de mediu pentru cetățenii europeni;

31. consideră că poziția de lider a UE în domeniul energiei din surse regenerabile și al eficienței energetice demonstrează altor părți ale lumii că tranziția către o energie curată este posibilă și benefică, dincolo de lupta împotriva schimbărilor climatice;

32. subliniază că realizarea unei economii cu zero emisii nete de GES va necesita investiții suplimentare considerabile în sistemul energetic al UE și în infrastructura aferentă, în comparație cu nivelul de referință actual, care s-ar putea ridica la 175-290 miliarde EUR pe an;

33. subliniază că, având în vedere punctele diferite de plecare ale tranziției energetice, eforturile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru a asigura neutralitatea climatică la nivelul UE pot fi inegale în cadrul acesteia;

34. invită statele membre să pună în aplicare fără întârziere pachetul „Energie curată pentru toți europenii”; reamintește că statele membre au competența de a decide cu privire la mixul lor energetic în cadrul de politici al UE privind clima și energia;

35. subliniază importanța de a adopta o abordare intersectorială integrată pentru a facilita eforturile de decarbonizare în întregul sistem energetic și în alte sectoare asociate și pentru a beneficia de creșterea eficienței; recunoaște faptul că integrarea sistemelor energetice poate oferi o mai mare flexibilitate, o mai mare eficiență a sistemelor, un grad mai ridicat de utilizare a energiei din surse regenerabile de către toți transportatorii de energie și, de asemenea, o tranziție energetică eficientă din punctul de vedere al costurilor;

36. solicită să se dezvolte un sector energetic extrem de eficient din punct de vedere energetic și bazat pe energie din surse regenerabile; solicită Comisiei și statelor membre să ia toate măsurile necesare în această privință, deoarece ele vor avea efecte de propagare în toate sectoarele economice; subliniază că toate direcțiile prezentate de Comisie presupun decarbonizarea completă a sectorului energiei electrice până cel târziu în 2050, o reducere drastică a combustibililor fosili și o dezvoltare importantă a energiei din surse regenerabile;

37. subliniază contribuția eficienței energetice la siguranța aprovizionării, competitivitatea economică, protecția mediului, reducerea facturilor la energie și îmbunătățirea calității locuințelor; confirmă rolul important al eficienței energetice în crearea de oportunități de afaceri și de ocupare a forței de muncă, precum și beneficiile globale și regionale ale acesteia; reamintește, în acest sens, introducerea principiului „eficiența energetică pe primul loc” în temeiul Regulamentului privind guvernanța uniunii energetice și că aplicarea acestuia ar trebui să fie pe deplin exploatată de-a lungul întregului lanț energetic și să servească drept bază pentru orice direcție către obiectivul de reducere a emisiilor nete de dioxid de carbon până în 2050;

38. subliniază că Directiva privind proiectarea ecologică[4] a contribuit în mod semnificativ la obiectivele UE în materie de climă prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 320 de milioane de tone de CO2 echivalent pe an și că, potrivit estimărilor, până în 2020, consumatorii din UE vor economisi în total până la 112 miliarde EUR, sau aproximativ 490 EUR pe gospodărie și pe an, ca urmare a directivei; solicită ca Directiva privind proiectarea ecologică să vizeze și alte produse, inclusiv tabletele și telefoanele inteligente, iar standardele existente să fie actualizate pentru a reflecta evoluțiile tehnologice;

39. subliniază necesitatea de a asigura o mai bună integrare a pieței europene a energiei pentru a decarboniza sectorul energetic în cel mai eficient mod posibil, a facilita investițiile acolo unde se poate obține cea mai mare parte a producției de energie din surse regenerabile și a încuraja participarea activă a cetățenilor, în vederea accelerării tranziției energetice către o economie sustenabilă și neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon; consideră că este esențial să fie sporit nivelul de interconectivitate dintre statele membre și să se încurajeze mai multe scheme de sprijin transfrontaliere;

40. observă că sectorul construcțiilor din UE reprezintă în prezent 40 % din consumul final de energie din Europa și 36 % din emisiile de CO2[5]; solicită deblocarea potențialului acestui sector de reducere a consumului de energie și a amprentei de carbon, în conformitate cu obiectivul prevăzut în Directiva privind performanța energetică a clădirilor[6] de a realiza până în 2050 un parc imobiliar foarte eficient din punct de vedere energetic și decarbonizat; subliniază că sporirea eficienței clădirilor în ceea ce privește consumul de energie constituie o soluție potențială semnificativă pentru o mai mare reducere a emisiilor de GES în Europa; consideră, de asemenea, că realizarea unor clădiri cu un consum redus de energie, asigurată integral din surse regenerabile, este o condiție indispensabilă pentru respectarea Acordului de la Paris și a unei agende a UE pentru creștere economică, locuri de muncă la nivel local și îmbunătățirea condițiilor de viață ale cetățenilor din întreaga Europă;

[1] Texte adoptate, P8_TA(2018)0430.

[2] Programul Națiunilor Unite pentru Mediu, „Raportul pe 2018 privind discrepanțele în materie de emisii”, p. 10.

[3] Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).

[4] Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (JO L 285, 31.10.2009, p. 10).

[6] Directiva (UE) 2018/844 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor și a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică (JO L 156, 19.6.2018, p. 75).

Ultima actualizare: 13 martie 2019Notă juridică