Procedură : 2019/2582(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0203/2019

Texte depuse :

B8-0203/2019

Dezbateri :

Voturi :

PV 14/03/2019 - 11.15
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2019)0217

<Date>{11/03/2019}11.3.2019</Date>
<NoDocSe>B8‑0203/2019</NoDocSe>
PDF 199kWORD 68k

<TitreType>PROPUNERE DE REZOLUȚIE</TitreType>

<TitreSuite>depusă pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei</TitreSuite>

<TitreRecueil>în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură</TitreRecueil>


<Titre>referitoare la schimbările climatice: o viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei</Titre>

<DocRef>(2019/2582(RSP))</DocRef>


<RepeatBlock-By><Depute>Lynn Boylan, Younous Omarjee, Marie‑Christine Vergiat, Patrick Le Hyaric, Barbara Spinelli, Anja Hazekamp, Marie‑Pierre Vieu, Stefan Eck, Eleonora Forenza, Luke Ming Flanagan, Rina Ronja Kari, Marisa Matias, Martina Michels</Depute>

<Commission>{GUE/NGL}în numele Grupului GUE/NGL</Commission>

</RepeatBlock-By>

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B8-0195/2019

B8‑0203/2019

Rezoluția Parlamentului European referitoare la schimbările climatice: o viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei

(2019/2582(RSP))

Parlamentul European,

 având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 noiembrie 2018 intitulată „O planetă curată pentru toți – O viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei” (COM(2018)0773),

 având în vedere Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) și Protocolul de la Kyoto la aceasta,

 având în vedere Acordul de la Paris, Decizia 1/CP.21, precum și cea de a 21-a Conferință a părților (COP21) la CCONUSC și cea de a 11-a Conferință a părților care servește drept reuniune a părților la Protocolul de la Kyoto (CMP11), desfășurate la Paris, Franța, între 30 noiembrie și 11 decembrie 2015,

 având în vedere cea de-a 24-a Conferință a părților (COP24) la CCONUSC, a 14-a sesiune a Reuniunii părților la Protocolul de la Kyoto (CMP14) și cea de-a treia parte a primei sesiuni a Conferinței părților care servește drept reuniune a părților la Acordul de la Paris (CMA1.3), desfășurate la Katowice, Polonia, în perioada 2-14 decembrie 2018,

 având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a ONU și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU (ODD),

 având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2018 referitoare la Conferința ONU din 2018 privind schimbările climatice de la Katowice, Polonia (COP24)[1],

 având în vedere concluziile Consiliului European din 22 martie 2018,

 având în vedere Raportul special al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) intitulat „O încălzire globală de 1,5°C”, cel de-al 5-lea raport de evaluare (AR5) al său și raportul său de sinteză,

 având în vedere cea de a noua ediție a Raportului ONU privind discrepanțele în materie de emisii, adoptat la 27 noiembrie 2018,

 având în vedere Convenția privind diversitatea biologică (CDB),

 având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și a Comisiei pentru industrie, cercetare și energie,

 având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât COP24 de la Katowice a avut ca rezultat adoptarea cadrului unic de reglementare de la Katowice, care asigură o claritate juridică pentru punerea în aplicare a Acordului de la Paris,

1. subliniază că cetățenii europeni se confruntă deja cu efectele directe ale schimbărilor climatice; subliniază că, potrivit Agenției Europene de Mediu, pierderile anuale medii cauzate de condițiile meteorologice și fenomenele climatice extreme în Uniune s-au ridicat la aproximativ 12,8 miliarde EUR între 2010 și 2016 și că, dacă nu se iau măsuri suplimentare, prejudiciile cauzate de schimbările climatice în UE s-ar putea ridica la cel puțin 190 de miliarde EUR până în 2080, ceea ce reprezintă o pierdere netă a nivelului de bunăstare de 1,8 % din PIB-ul actual; subliniază că, într-un scenariu cu emisii ridicate, costurile anuale cauzate de inundații în UE ar putea ajunge până la o mie de miliarde de euro până în 2100 și că dezastrele provocate de fenomenele meteorologice ar putea afecta aproximativ două treimi din cetățenii europeni până în 2100, comparativ cu 5 % în prezent; subliniază, de asemenea, că, potrivit Agenției Europene de Mediu, 50 % din zonele populate din UE vor suferi de un deficit acut de apă înainte de 2030;

2. reamintește constatările sondajului Eurobarometru din noiembrie 2018, care arată că 93 % din europeni consideră că schimbările climatice sunt cauzate de activitățile umane, iar 85 % susțin ideea că combaterea schimbărilor climatice și utilizarea mai eficientă a energiei pot genera o creștere economică și locuri de muncă în Europa; observă că schimbările climatice constituie o problemă prioritară de prim rang pentru europeni;

3. subliniază că Raportul special al IPCC privind încălzirea globală de 1,5°C reprezintă evaluarea științifică cea mai cuprinzătoare și cea mai actuală a direcțiilor de atenuare, în conformitate cu Acordul de la Paris;

4. subliniază că, în conformitate cu raportul special al IPCC privind încălzirea globală de 1,5°C, obiectivul de a limita încălzirea globală la 1,5°C, fără nicio depășire sau cu o depășire limitată, implică atingerea unui nivel net de emisii de gaze cu efect de seră (GES) egal cu zero la nivel mondial până cel târziu în 2067 și reducerea emisiilor mondiale de GES până în 2030 la aproximativ 27,4 GtCO2eq pe an; subliniază că, în calitate de lider mondial și având în vedere constatările respective, pentru a avea o bună șansă de a menține creșterea temperaturii globale sub 1,5°C până în 2100, Uniunea trebuie să se străduiască să atingă un nivel net al emisiilor de GES egal cu zero cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 2050;

5. își exprimă îngrijorarea cu privire la constatările din Raportul din 2018 privind decalajele în materie de emisii al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu, potrivit căruia contribuțiile actuale necondiționate stabilite la nivel național (CSN) depășesc cu mult limita de încălzire prevăzută în Acordul de la Paris, care trebuie să se situeze cu mult sub 2°C, determinând, în schimb, o încălzire estimată de 3,2°C[2] până în 2100; subliniază că este imperativ ca toate părțile la CCONUSC să își stabilească până în 2020 obiective mai ambițioase în ceea ce privește protecția climei;

6. salută publicarea Comunicării Comisiei intitulate „O planetă curată pentru toți – O viziune strategică europeană pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră în ceea ce privește clima”, care scoate în evidență oportunitățile pe care le oferă cetățenilor europeni și economiei europene realizarea unei economii cu emisii zero de gaze cu efect de seră, prin implicarea instituțiilor UE, a parlamentelor naționale, a sectoarelor economic și social, a ONG-urilor, precum și a cetățenilor; aprobă obiectivul privind atingerea unui nivel net al emisiilor de GHG egal cu zero până în 2050 și îndeamnă statele membre să facă același lucru în cadrul summitului special al UE de la Sibiu, care va avea loc în mai 2019;

Direcții pentru strategia europeană care vizează atingerea unui nivel al emisiilor egal cu zero până la mijlocul secolului

7. invită Uniunea Europeană să includă printre valorile sale fundamentale lupta împotriva încălzirii globale;

8. ia act de faptul că strategia UE privind un nivel net al emisiilor egal cu zero prezintă opt direcții pentru transformarea economică, tehnologică și socială necesară pentru ca Uniunea să respecte obiectivul pe termen lung privind temperatura prevăzut de Acordul de la Paris; constată că doar două dintre aceste direcții i-ar permite Uniunii să atingă un nivel net al emisiilor de GES egal cu zero până cel târziu în 2050; subliniază că aceasta impune măsuri rapide și eforturi considerabile la toate nivelurile, de la nivel local și regional până la nivelul autorităților naționale și europene, precum și implicarea tuturor actorilor din afara sectorului public; recunoaște că contribuțiile stabilite la nivel regional și local ar putea fi instrumente importante pentru eliminarea decalajelor în materie de emisii; reamintește obligația statelor membre de a adopta strategii naționale pe termen lung, astfel cum se prevede în Regulamentul privind guvernanța[3]; invită, prin urmare, statele membre să stabilească obiective și politici clare, pe termen scurt și pe termen lung, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris și să ofere sprijin pentru investiții în favoarea realizării direcțiilor care prevăd emisii nete zero;

9. observă cu îngrijorare faptul că dependența UE de importurile de energie este în prezent de aproximativ 55 %, fiind importate o proporție de 90 % din petrolul utilizat și o proporție de 70 % din gazul natural utilizat; subliniază că, într-un scenariu care vizează un nivel net al emisiilor egal cu zero, aceasta ar scădea la 20 % până în 2050, cu un impact pozitiv asupra balanței comerciale și a poziției geopolitice a UE; observă că economiile cumulate prin reducerea costurilor de import de combustibili fosili în perioada 2031-2050 ar fi de aproximativ 2-3 mii de miliarde EUR, sumă care ar putea fi cheltuită pe alte priorități ale cetățenilor europeni;

10. subliniază că reducerea poluării aerului în cadrul unui scenariu care vizează un nivel net al emisiilor egal cu zero ar reduce decesele premature cauzate de particulele fine de materie cu peste 40 %; observă că, într-un astfel de scenariu, costurile legate de efectele nocive asupra sănătății s-ar reduce cu aproximativ 200 de miliarde EUR pe an;

11. salută includerea a două direcții care vizează atingerea unui nivel net de emisii de GES egal cu zero până în 2050 și sprijinul Comisiei pentru acestea și consideră că acest obiectiv stabilit pentru mijlocul secolului este singurul obiectiv compatibil cu angajamentele asumate de Uniune în cadrul Acordului de la Paris; regretă că nu a fost luată în considerare în strategie nicio direcție care să conducă la un nivel net de emisii egal cu zero înainte de 2050;

12. subliniază că schimbările climatice și biodiversitatea sunt legate între ele în mod intrinsec; este profund îngrijorat de incapacitatea comunității mondiale de a stopa pierderea biodiversității; subliniază faptul că biodiversitatea are o valoare intrinsecă esențială și o importanță determinantă pentru existența noastră;

Aspectele sociale ale schimbărilor climatice și tranziția echitabilă

13. salută afirmația Comisiei potrivit căreia un nivel net al emisiilor egal cu zero poate fi atins fără o reducere netă a locurilor de muncă și ia act cu satisfacție de evaluarea detaliată a tranziției din cadrul sectoarelor mari consumatoare de energie; subliniază că, dacă este gestionată în mod optim și se acordă un sprijin adecvat celor mai vulnerabile regiuni și sectoare și celor mai vulnerabili cetățeni, o tranziție echitabilă către atingerea unui nivel al emisiilor nete de gaze cu efect de seră egal cu zero poate duce la o creștere netă a locurilor de muncă în Uniune – ocuparea forței de muncă la nivelul întregii economii va crește cu 2,1 milioane de locuri de muncă până în 2050, conform unui scenariu cu emisii nete egale cu zero, în comparație cu creșterea ocupării forței de muncă cu 1,3 milioane de locuri de muncă în conformitate cu scenariul de reducere a emisiilor cu 80 %; consideră, prin urmare, că Comisia ar trebui să elaboreze un nou audit al competențelor în cadrul Panoramei competențelor în UE, cu date regionale privind competențele necesare pentru o Europă care să fie neutră din punct de vedere climatic, pentru a sprijini cele mai vulnerabile regiuni, sectoare și persoane în ceea ce privește recalificarea pentru locuri de muncă de calitate, adaptate exigențelor viitorului, în regiunile în cauză;

14. consideră că tranziția climatică a Europei trebuie să fie sustenabilă din punct de vedere ecologic, economic și social; subliniază că, pentru a asigura acceptarea lor politică de către toți cetățenii, este important să fie luate în considerare efectele distributive ale politicilor în materie de climă și de decarbonizare, în special în cazul persoanelor cu venituri mici; prin urmare, consideră că impactul social ar trebui să fie pe deplin luat în considerare în toate politicile climatice ale UE și de la nivel național, în vederea asigurării unei transformări sociale și ecologice a Europei; subliniază, în acest sens, că strategiile adaptate și finanțate în măsură suficientă la toate nivelurile vor trebui elaborate pe baza unor procese incluzive și în strânsă colaborare cu autoritățile publice locale și regionale, cu sindicatele, cu instituțiile de învățământ, cu organizațiile societății civile și cu sectorul privat, pentru a asigura oportunități echitabile și egale pentru toți cetățenii europeni în această tranziție;

15. reamintește că aproximativ 50-125 de milioane de cetățeni europeni se supun în prezent riscului de sărăcie energetică[4]; subliniază că tranziția energetică poate afecta în mod disproporționat persoanele cu venituri mici și poate crește și mai mult sărăcia energetică; recunoaște că politica energetică trebuie să includă o dimensiune socială și să asigure faptul că nimeni nu este exclus; invită statele membre să ia măsuri de perspectivă pentru a asigura o tranziție energetică echitabilă și accesul la energie pentru toți cetățenii UE;

16. consideră că tinerii au o conștiință socială și ecologică tot mai puternică, care are capacitatea de a transforma societățile noastre astfel încât să devină în viitor reziliente la efectele schimbărilor climatice; consideră că educația tinerilor reprezintă unul dintre cele mai eficace instrumente de combatere a schimbărilor climatice; subliniază că este necesară implicarea activă a generațiilor mai tinere în construirea relațiilor internaționale, interculturale și între generații, care stau la baza schimbărilor culturale ce vor sprijini eforturile de la nivel mondial pentru un viitor mai sustenabil;

17. salută faptul că cetățenii din întreaga Europă devin tot mai activi în demonstrațiile pentru dreptate climatică, în special prin organizarea de greve în școli; salută apelurile acestor activiști în favoarea unor politici mai ambițioase și consideră că administrațiile naționale, regionale și locale, precum și UE ar trebui să țină seama de aceste apeluri;

Obiectivele intermediare

18. subliniază că pentru a atinge un nivel net al emisiilor de GES egal cu zero până în 2050 la costuri optime, este necesar ca obiectivele pentru 2030 să devină mai ambițioase și să fie aliniate cu scenariile care vizează un nivel net al emisiilor egal cu zero în 2050; consideră că este extrem de important ca Uniunea să transmită un mesaj clar, cel mai târziu în cadrul summitului ONU privind schimbările climatice care va avea loc la New York în septembrie 2019, că este pregătită să își revizuiască contribuția la Acordul de la Paris;

19. sprijină o actualizare a contribuțiilor UE stabilite la nivel național prin stabilirea unui obiectiv la nivelul întregii economii de reducere până în 2030 a emisiilor interne de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % în comparație cu nivelurile din 1990; invită, prin urmare, liderii Uniunii să sprijine creșterea în consecință a nivelului de ambiție al contribuțiilor Uniunii stabilite la nivel național în cadrul summitului special al UE de la Sibiu, prevăzut pentru mai 2019, în perspectiva summitului ONU privind clima din septembrie 2019;

20. consideră, prin urmare, că Comisia ar trebui să prezinte, cel târziu în cadrul revizuirii din 2022-2024 a pachetului pentru 2030 privind clima și a altor texte legislative pertinente, propuneri legislative care să conțină politici mai ambițioase, în conformitate cu contribuțiile stabilite la nivel național și cu obiectivul privind reducerea la zero a nivelului net al emisiilor; consideră că niște politici insuficient de ambițioase pentru 2030 ar limita opțiunile viitoare, riscând să restrângă disponibilitatea anumitor opțiuni care permit o decarbonizare la un cost optim; consideră că această revizuire reprezintă o etapă importantă pentru realizarea angajamentelor UE în domeniul climei;

21. consideră că, pentru a garanta în continuare o mai mare stabilitate a piețelor, va fi benefic, de asemenea, ca UE să stabilească un obiectiv intermediar suplimentar de reducere a emisiilor până în 2040, care să asigure o mai mare stabilitate și atingerea obiectivului pe termen lung stabilit pentru 2050;

Contribuțiile sectoriale

22. subliniază importanța adoptării unei abordări intersectoriale integrate pentru a facilita eforturile de decarbonizare în întregul sistem energetic și în alte sectoare asociate și pentru a beneficia de o eficiență crescută; recunoaște faptul că integrarea sistemelor energetice poate oferi o mai mare flexibilitate, o mai mare eficiență a sistemelor, un grad mai ridicat de utilizare a energiei din surse regenerabile de către toți transportatorii de energie și, de asemenea, o tranziție energetică eficientă din punctul de vedere al costurilor;

23. subliniază că schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) nu a condus la reducerea emisiilor de la crearea sa în 2005 și a amânat discuțiile cu privire la acțiunile climatice serioase întreprinse la nivelul UE; consideră că piața carbonului constituie un sistem defectuos, care nu poate fi îmbunătățit prin revizuiri, și că schimbările climatice nu pot fi stopate prin implicarea forțelor pieței; îndeamnă Comisia și statele membre să renunțe la schema UE de comercializare a certificatelor de emisii și să favorizeze reglementarea directă care să vizeze sectorul combustibililor fosili și cei mai mari poluatori;

24. subliniază importanța unei game largi de tehnologii și încurajează inovarea în acest sens pentru a decarboniza economia, cum ar fi transportul cu emisii zero, economia circulară și bioeconomia; solicită insistent să nu se mai acorde sprijin pentru combustibilii fosili și să se utilizeze fondurile respective pentru activități economice, acordând o atenție deosebită microîntreprinderilor și IMM-urilor, cercetării și proiectării în legătură cu tehnologiile curate și energia produsă (local) din surse regenerabile, precum și în legătură cu producția locală și durabilă de alimente, separată de agricultura intensivă;

25. reamintește că 71 % din toată energia este utilizată doar pentru încălzirea spațiilor și, prin urmare, locuințele eficiente din punct de vedere energetic vor deveni normă într-o UE neutră din punct de vedere climatic, asigurându-le tuturor europenilor o mai bună stare a sănătății și un confort sporit;

26. atrage atenția asupra rolului central pe care îl joacă sursele regenerabile de energie în tranziția către o economie cu un nivel net al emisiilor de GES egal cu zero, deoarece energia este responsabilă în prezent pentru 75 % din emisiile de GES din Europa;

27. consideră că evoluțiile și soluțiile tehnologice, eficiența energetică atât în ceea ce privește oferta, cât și cererea, energia din surse regenerabile sustenabile în sectoarele transporturilor, clădirilor, încălzirii și răcirii și în sectorul energiei electrice, precum și principiile economiei circulare vor fi esențiale pentru reducerea emisiilor de GES;

28. solicită să se dezvolte un sector energetic extrem de eficient din punct de vedere energetic și bazat pe energia din surse regenerabile; solicită Comisiei și statelor membre să ia toate măsurile necesare în această privință, deoarece ele vor avea efecte de propagare în toate sectoarele economice; solicită ca Directiva privind eficiența energetică să fie declarată obligatorie, astfel încât obiectivele sale să fie atinse efectiv; subliniază că toate direcțiile presupun decarbonizarea completă a sectorului energiei electrice până cel târziu în 2050, o reducere drastică a utilizării combustibililor fosili și o dezvoltare importantă a energiei din surse regenerabile;

29. subliniază că principiul „eficiența energetică pe primul loc” trebuie să fie luat în considerare în întregul lanț energetic, inclusiv în ceea ce privește producerea, transportul, distribuția și utilizarea finală a energiei, și că eficiența energetică trebuie luată în considerare ori de câte ori se iau decizii de planificare sau de finanțare în legătură cu sistemele energetice;

30. subliniază că Directiva privind proiectarea ecologică[5] a contribuit semnificativ la obiectivele UE în materie de climă prin reducerea emisiilor de GES cu 320 de milioane de tone de CO2 echivalent pe an, estimându-se că, până în 2020, ca urmare a directivei, consumatorii din UE vor economisi în total până la 112 miliarde EUR, sau aproximativ 490 EUR pe an pe gospodărie; solicită ca Directiva privind proiectarea ecologică să vizeze și alte produse, inclusiv tabletele și telefoanele inteligente, iar standardele existente să fie actualizate pentru a reflecta evoluțiile tehnologice;

31. subliniază că strategia confirmă faptul că emisiile de GES din sectorul transporturilor sunt în creștere și că politicile actuale nu vor fi suficiente pentru decarbonizarea sectorului transporturilor până în 2050; subliniază că este important să se asigure un transfer modal de la transportul aerian la cel feroviar, precum și o schimbare în favoarea transportului public și a mobilității partajate; observă că transportul rutier contribuie cu aproximativ o cincime din cantitatea totală de emisii de CO2 din UE; prin urmare, invită statele membre și Comisia să ia măsuri hotărâtoare pentru a permite accesul consumatorilor din toate statele membre la vehicule cu emisii zero și cu emisii scăzute, evitând, în același timp, o utilizare sporită a vehiculelor vechi și foarte poluante în statele membre cu venituri reduse; subliniază, de asemenea, rolul tehnologiilor inteligente, cum ar fi infrastructura inteligentă de încărcare, pentru a crea sinergii între electrificarea transportului și utilizarea surselor regenerabile de energie;

32. regretă faptul că subvențiile create de unele state membre sub titlul „primă de conversie” le oferă de fapt consumatorilor avantaje de peste 90 % în achiziția de autovehicule diesel și pe benzină și invită statele membre în cauză să modifice aceste prime astfel încât să atingă efectiv obiectivul potrivit căruia cel puțin 50 % din automobilele achiziționate trebuie să fie electrice sau cu emisii zero;

33. subliniază că, pentru a atinge neutralitatea climatică a economiei UE în ansamblu, trebuie să contribuie toate sectoarele, inclusiv aviația și transporturile maritime internaționale; observă că analiza Comisiei arată că obiectivele globale actuale și măsurile prevăzute de Organizația Maritimă Internațională și, respectiv, de Organizația Aviației Civile Internaționale, chiar dacă sunt puse integral în aplicare, nu asigură reducerea emisiilor într-o măsură necesară, impunându-se alte măsuri semnificative care să fie coerente cu obiectivul stabilit la nivelul întregii economii de a atinge un nivel net de emisii egal cu zero; subliniază că sunt necesare investiții în tehnologii și combustibili cu emisii zero și cu emisii reduse de dioxid de carbon în aceste sectoare; invită Comisia să pună în practică principiul „poluatorul plătește” în aceste sectoare, în special în ceea ce privește taxa pe kerosen și prețurile biletelor de avion; reamintește că se preconizează o creștere cu până la 250 % până în 2050 a emisiilor de GES din transporturile maritime internaționale; salută faptul că sectorul transporturilor maritime internaționale și-a stabilit un obiectiv ferm de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră; ia act cu îngrijorare de lipsa de progrese în ceea ce privește traducerea acestui obiectiv în acțiuni concrete, cum ar fi faptul de a declara Marea Mediterană ca zonă de control al emisiilor de SOx pentru navele de croazieră și navele mari de transport, astfel cum s-a procedat deja în cazul Mării Nordului și al Canalului Mânecii;

34. subliniază că sectorul agricol, în special sectorul creșterii animalelor, reprezintă aproximativ 10 % din emisiile totale de GES ale UE, este cel mai mare emițător de metan și are un puternic impact negativ asupra biodiversității la nivel mondial; este profund îngrijorat de faptul că emisiile de GES din agricultură au crescut în ultimii ani și reprezintă până la 60 % din metanul emis în prezent la nivel mondial; subliniază că reducerea emisiilor de metan, care este un gaz cu efect de seră puternic, dar care se dezintegrează repede, este o strategie indispensabilă pentru a menține încălzirea globală sub 1,5°C;

35. reamintește că metanul este un gaz cu efect de seră puternic, cu un potențial de încălzire pe 100 de ani de 28 de ori mai mare decât cel al CO2[6], și că reducerea emisiilor de metan poate juca un rol important în reducerea concentrațiilor de ozon troposferic și a impactului negativ al acestora asupra calității aerului și sănătății umane; salută intenția Comisiei de a reduce emisiile de metan în sectoarele vizate, ceea ce ar putea conduce la o reducere suplimentară a concentrației de ozon din UE, precum și intenția sa de a promova reducerea metanului la nivel internațional;

36. observă că sectorul construcțiilor din UE reprezintă în prezent 40 % din consumul final de energie din Europa și 36 % din emisiile de CO2[7]; solicită deblocarea potențialului acestui sector de reducere a consumului de energie și de reducere a amprentei de carbon, în conformitate cu obiectivul prevăzut în Directiva privind performanța energetică a clădirilor[8] de a realiza până în 2050 un parc imobiliar foarte eficient din punct de vedere energetic și decarbonizat; subliniază că sporirea eficienței clădirilor în ceea ce privește consumul de energie constituie o soluție potențială semnificativă pentru o mai mare reducere a emisiilor de GES în Europa; consideră, de asemenea, că realizarea unor clădiri cu un consum redus de energie, asigurată integral din surse regenerabile, este o condiție indispensabilă pentru îndeplinirea Acordului de la Paris și a unei agende a UE pentru creștere economică, locuri de muncă la nivel local și îmbunătățirea condițiilor de viață pentru cetățenii din întreaga Europă;

37. reiterează solicitarea sa adresată Comisiei de a analiza cât mai curând posibil opțiuni de politică care să abordeze rapid problema emisiilor de metan, ca parte a unui plan strategic al Uniunii privind metanul, și de a prezenta propuneri legislative Parlamentului și Consiliului în acest sens; subliniază că agricultura va fi unul dintre principalele sectoare care va continua să emită GES în Uniune în 2050, în special din cauza emisiilor de metan și de oxid de azot; subliniază că sectorul agricol poate să facă față provocărilor legate de schimbările climatice, de exemplu prin reducerea efectivelor de animale și prin inovații ecologice și tehnologice, precum și prin captarea dioxidului de carbon în sol;

38. scoate în evidență responsabilitatea ce le revine de mai mulți ani politicilor UE privind Politica agricolă comună, care au dus la creșterea concentrației producției, a agriculturii intensive și a abuzului față de animale, cu aplicarea de substanțe chimice în doze enorme (pesticide și îngrășăminte), ceea ce a rezultat în aprofundarea asimetriilor regionale și a dependenței UE de produse agricole din străinătate; solicită ca fiecare țară care este în măsură să reducă emisiile de GES în conformitate cu tranziția către o economie neutră în ceea ce privește efectele asupra climei să pornească de la o autentică tradiție a biodiversității, în locul unei agresiuni puternice a mediului, care va duce la creșterea poluării solurilor, a apei și a aerului, mai ales în Europa, și solicită să se revină la o politică agricolă sustenabilă în toate statele membre;

39. regretă că în strategia Comisiei nu a fost preluată posibilitatea de consolidare a acțiunilor UE cu privire la gazele fluorurate cu efect de seră; subliniază că împiedicarea comerțului ilegal cu hidrofluorocarburi prin adoptarea unui sistem de licențe pentru hidrofluorocarburi, interzicerea utilizării acestora în sectoare care nu mai au nevoie de ele, alocarea cotelor de hidrofluorocarburi printr-un sistem de licitare și deplina punere în aplicare a Regulamentului privind gazele fluorurate cu efect de seră[9] prin interzicerea tuturor utilizărilor inutile a hexafluorurilor de sulf reprezintă oportunități clare de a ajuta UE să își realizeze obiectivele asumate prin Acordul de la Paris;

40. este preocupat de discordanța dintre aspirațiile legate de liberul schimb și măsurile climatice, precum și de impactul negativ pe care îl vor produce asupra ODD viitoarele acorduri comerciale, precum TTIP, CETA și TiSA; invită, așadar, Comisia să introducă prevederi obligatorii privind drepturile omului și ODD în toate politicile comerciale și să respecte efectiv dreptul suveran și democratic al guvernelor de a adopta reglementări și de a lua decizii în interesul populațiilor acestora;

41. solicită punerea în aplicare, cu respectarea deplină a competențelor naționale, a unui cadru juridic european mai larg, în temeiul căruia Curtea de Justiție a Uniunii Europene ar putea să se pronunțe cu privire la infracțiunile legate de climă și mediu;

42. atrage atenția asupra faptului că trebuie aplicate practici sustenabile de gestionare a pădurilor, care asigură un echilibru între cei trei piloni principali ai dezvoltării sustenabile, și anume pilonii ecologic, economic și sociocultural, pentru a sprijini măsurile de gestionare care au efecte puternice de stocare și sechestrare a carbonului, cum ar fi utilizarea lemnului ca material de construcție atât în orașe, cât și în zonele rurale, ca înlocuitor al combustibililor fosili și ca instrument pentru îmbunătățirea retenției de apă;

43. recunoaște potențialul semnificativ, dar care este, în cele din urmă, limitat, al împăduririi suprafețelor din Europa; consideră, prin urmare, că inițiativele de împădurire trebuie să fie completate de inițiative și stimulente concrete care să vizeze îmbunătățirea potențialului de sechestrare, asigurând și îmbunătățind, în același timp, sănătatea terenurilor forestiere existente pentru a obține beneficii pentru climă, pentru bioeconomia durabilă și pentru biodiversitate; sprijină, prin urmare, împădurirea terenurilor agricole abandonate și puțin productive, agrosilvicultura și reducerea la minimum a transformării suprafețelor împădurite în alte tipuri de terenuri, precum și o mai puternică protecție și restabilire a pădurilor și a zonelor umede, acestea absorbind în mod natural dioxidul de carbon;

44. subliniază că măsurile și politicile UE afectează, de asemenea, absorbanții de carbon naturali, terenurile și pădurile din afara Europei, iar strategia UE care vizează un nivel net al emisiilor egal cu zero ar trebui să evite efectele climatice dăunătoare în țările terțe ale măsurilor întreprinse de UE; invită, în această privință, Comisia și statele membre să promoveze norme internaționale stricte în cadrul de reglementare de la Paris, în special în legătură cu articolul 6 din Acordul de la Paris, pentru a preveni lacunele în contabilizarea măsurilor de împădurire, precum și dubla contabilizare a acestor măsuri, ceea ce ar putea reduce eficacitatea eforturilor globale de combatere a schimbărilor climatice;

45. solicită introducerea unui impozit disuasiv pentru hârtie, pentru a reduce utilizarea acesteia la toate nivelurile, mai ales în publicitate și în ambalajele exagerate, precum și a unei interdicții de a tăia pădurile pentru a fabrica hârtie și mobilă, cu excepția pădurilor cultivate; solicită insistent să se conceapă practici alternative care au devenit posibile datorită dezvoltării considerabile a măsurilor de sprijin digitale în societățile noastre contemporane;

46. subliniază nevoia stringentă de a reduce amprenta practicilor de consum și de producție din UE, nu numai în interiorul UE, ci și în afara acesteia, unde producția hranei pentru animale și a biocarburanților exercită o presiune enormă asupra climei și asupra ecosistemelor cu stocuri mari de carbon, cum ar fi pădurile tropicale și turbăriile; solicită un sprijin puternic pentru tranzițiile proteice și energetice care pot reduce în mod semnificativ amprenta europeană; salută beneficiile suplimentare pentru biodiversitate, securitatea alimentară, sănătatea umană și bunăstarea animalelor pe care le va aduce realizarea reușită a acestor tranziții;

47. subliniază rolul produselor forestiere recoltate cu cicluri de viață îndelungate și rolul acestora în sectorul exploatării terenurilor, al schimbării destinației terenurilor și al silviculturii (LULUCF) până în 2030; subliniază că viitorul cadru ar trebui să ia în considerare contribuția acestor produse, inclusiv a celor din categoria terenurilor agricole, nu doar din categoriile de păduri gestionate și de terenuri împădurite;

48. subliniază că este important să se raționalizeze modelele agricole care sprijină sistemele agricole reziliente la condițiile meteorologice extreme și la infestările parazitare, asigurând îmbunătățirea sechestrării carbonului în sol, a retenției de apă și a agrobiodiversității;

Finanțarea și cercetarea

49. consideră că, înainte de a fi adoptat, cadrul financiar multianual 2021-2027 ar trebui să fie evaluat în raport cu obiectivul de a realiza o economie neutră din punct de vedere climatic până în 2050 și că trebuie instituit un test standard pentru a asigura neutralitatea cheltuielilor din bugetul UE în raport cu schimbările climatice; subliniază că aspectele legate de climă trebuie integrate pe deplin în conținutul cercetărilor și inovărilor și aplicate în toate etapele ciclului de cercetare ca unul dintre principiile finanțării acordate de UE;

50. subliniază importanța creării unui fond pentru tranziția echitabilă, în special pentru regiunile cele mai afectate de decarbonizare, cum ar fi regiunile în care se extrage cărbunele, ținând seama în mod corespunzător de efectele sociale ale finanțării acordate în prezent pentru combaterea schimbărilor climatice;

51. invită BCE, în calitate de instituție a UE, care are, ca atare, obligații în temeiul Acordului de la Paris, să crească în mod ambițios creditele acordate pentru sprijinirea dezvoltării durabile și a tranziției ecologice și să urmărească o creștere substanțială a acestor împrumuturi de la un an la altul, reducând totodată creditele acordate sectoarelor combustibililor fosili;

52. regretă faptul că atât subvențiile directe, cât și subvențiile indirecte pentru combustibilii fosili cresc în continuare și se ridică la aproximativ 55 de miliarde EUR pe an; solicită UE și statelor membre[10] să procedeze imediat la eliminarea treptată a tuturor subvențiilor europene și naționale pentru combustibilii fosili, să nu mai emită noi autorizații de explorare și de exploatare a petrolului și gazelor și să înceteze până în 2030 exploatarea concesiunilor existente;

Rolul consumatorilor și economia circulară

53. ia act de faptul că, în pofida statisticilor FAO care indică o scădere a consumului total de carne și de produse de origine animală pe cap de locuitor în UE-28 începând cu anii 1990, producția totală de carne a crescut în aceeași perioadă, din cauza extinderii piețelor externe, care generează și mai multe emisii de dioxid de carbon, precum și din cauza agendei comerciale a UE; ia act de faptul că, având în vedere capacitatea limitată a UE de a produce carne și produse de origine animală, politicile comerciale ale UE trebuie să încurajeze lanțurile scurte de aprovizionare cu astfel de produse;

54. solicită adoptarea unor măsuri suplimentare pentru a sprijini această tendință, inclusiv sub forma unei reforme fiscale care să facă mai atractive opțiunile alimentare ecologice și sănătoase, a unui sprijin pentru inovațiile privind produsele alimentare durabile, a unor campanii de informare a publicului privind impactul produselor alimentare asupra climei, precum și prin eliminarea sprijinului financiar pentru comercializarea proteinelor animale;

55. solicită reducerea cotei de TVA pentru restaurantele care utilizează produse din circuite de aprovizionare scurte, precum și alimente și produse ecologice;

56. subliniază că este important ca UE să realizeze o înlocuire nu numai în domeniul energiei, ci și în ceea ce privește produsele/materialele, de exemplu prin înlocuirea produselor și a materialelor bazate pe combustibili fosili sau care generează un nivel ridicat de emisii în timpul producției cu produse bazate pe resurse regenerabile;

UE și combaterea schimbărilor climatice la nivel mondial

57. subliniază importanța multiplicării inițiativelor și a unui dialog susținut în cadrul forurilor internaționale relevante, precum și importanța unei diplomații efective în domeniul climei pentru a determina luarea unor decizii politice similare, care să ducă la politici mai ambițioase de combatere a schimbărilor climatice în alte regiuni și în țările terțe; invită UE să-și sporească finanțarea în domeniul climei și să depună eforturi susținute pentru a încuraja statele membre să sporească ajutorul financiar acordat de acestea țărilor terțe pentru domeniul climatic (ajutor pentru dezvoltare, mai degrabă decât împrumuturi), care ar trebui să se acorde pe lângă asistența pentru dezvoltare externă și nu ar trebui să fie contabilizat de două ori, atât ca ajutor pentru dezvoltare, cât și ca ajutor financiar în domeniul climei;

58. regretă faptul că multe dintre celelalte economii majore nu elaborează încă strategii pentru 2050 și că nu există aproape nicio dezbatere în alte economii majore cu privire la sporirea CSN în vederea alinierii acestora la obiectivul mondial stabilit în Acordul de la Paris; solicită, prin urmare, Consiliului și Comisiei să intensifice acțiunile diplomatice în domeniul climei și să ia alte măsuri corespunzătoare pentru a încuraja alte economii majore să respecte cadrele și acțiunile comune din cadrul formatelor ONU, astfel încât împreună să putem realiza obiectivele pe termen lung ale Acordului de la Paris;

59. subliniază că summitul ONU privind schimbările climatice din septembrie 2019 ar reprezenta momentul ideal pentru ca liderii să anunțe obiective mai ambițioase în ceea ce privește CSN; consideră că UE ar trebui să adopte cu mult timp în avans o poziție privind actualizarea CSN, astfel încât să se prezinte la summit bine pregătită și într-o cooperare strânsă cu o coaliție internațională a părților care sprijină adoptarea unor obiective mai ambițioase în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice;

 

°

° °

60. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

[1] Texte adoptate, P8_TA(2018)0430.

[2] UNEP, „The Emissions Gap Report 2018” (Raportul pe 2018 privind decalajele în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră), p. 10.

[3] Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).

[4] http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2015/563472/IPOL_STU(2015)563472_EN.pdf

[5] Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (JO L 285, 31.10.2009, p. 10).

[6] Van Dingenen, R., Crippa, M., Maenhout, G., Guizzardi, D., Dentener, F., „Global trends of methane emissions and their impacts on ozone concentrations” (Tendințele globale ale emisiilor de metan și impactul acestora asupra concentrației de ozon), EUR 29394 EN, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2018, ISBN 978-92-79-96550-0, doi:10.2760/820175, JRC113210.

[7] https://ec.europa.eu/energy/en/topics/energy-efficiency/buildings

[8] Directiva (UE) 2018/844 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor și a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică (JO L 156, 19.6.2018, p. 75).

[9] Regulamentul (UE) nr. 517/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind gazele fluorurate cu efect de seră și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 842/2006 (JO L 150, 20.5.2014, p. 195).

[10] Prețurile și costurile energiei în Europa, COM(2019)0001, p. 10.

Ultima actualizare: 13 martie 2019Notă juridică