Procedură : 2019/2557(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0231/2019

Texte depuse :

B8-0231/2019

Dezbateri :

Voturi :

PV 04/04/2019 - 6.6

Texte adoptate :

P8_TA(2019)0338

<Date>{27/03/2019}27.3.2019</Date>
<NoDocSe>B8‑0231/2019</NoDocSe>
PDF 147kWORD 56k

<TitreType>PROPUNERE DE REZOLUȚIE</TitreType>

<TitreRecueil>depusă în conformitate cu articolul 216 alineatul (2) din Regulamentul de procedură</TitreRecueil>


<Titre>referitoare la gestionarea deșeurilor</Titre>

<DocRef>(2019/2557(RSP))</DocRef>


<Depute>Cecilia Wikström</Depute>

<Commission>în numele Comisiei pentru petiții</Commission>


B8‑0231/2019

Rezoluția Parlamentului European referitoare la gestionarea deșeurilor

(2019/2557(RSP))

Parlamentul European,

 având în vedere articolul 191 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

 având în vedere Directiva (UE) 2018/851 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deșeurile[1],

 având în vedere Directiva (UE) 2018/850 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 1999/31/CE privind depozitele de deșeuri[2],

 având în vedere Directiva (UE) 2018/852 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje[3],

 având în vedere Directiva (UE) 2018/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz, a Directivei 2006/66/CE privind bateriile și acumulatorii și deșeurile de baterii și acumulatori și a Directivei 2012/19/UE privind deșeurile de echipamente electrice și electronice[4],

 Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 (Regulamentul privind acțiunea în domeniul climei)[5],

 având în vedere Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (Directiva privind proiectarea ecologică),[6] regulamentele de punere în aplicare și acordurile voluntare adoptate în temeiul acestei directive,

 având în vedere rezoluția sa din 13 septembrie 2018 referitoare la o strategie europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară[7],

 având în vedere rezoluția sa din 17 aprilie 2018 referitoare la punerea în aplicare a celui de Al șaptelea program de acțiune pentru mediu[8],

 având în vedere rezoluția sa din 6 iulie 2017 referitoare la acțiunea UE pentru sustenabilitate[9],

 având în vedere Rezoluția sa din 4 iulie 2017 referitoare la un ciclu de viață mai lung al produselor: beneficii pentru consumatori și întreprinderi[10],

 având în vedere Rezoluția sa din 31 mai 2018 referitoare la punerea în aplicare a Directivei 2009/125/CE privind proiectarea ecologică[11],

 având în vedere acordul politic provizoriu la care au ajuns colegiuitorii la 19 decembrie 2018 referitor la propunerea de directivă privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului,

 având în vedere comunicarea Comisiei din 26 ianuarie 2017 referitoare la valorificarea energetică a deșeurilor în economia circulară (COM(2017)0034),

 având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 ianuarie 2018 cu privire la punerea în aplicare a pachetului privind economia circulară: opțiuni pentru abordarea interfeței dintre legislația privind substanțele chimice, produsele și deșeurile (COM(2018)0032) și documentul de lucru aferent (SWD(2018)0020),

 având în vedere comunicarea Comisiei din 2 decembrie 2015, intitulată „Închiderea buclei – un plan de acțiune al UE pentru economia circulară” (COM(2015)0614),

 având în vedere cele peste 60 de petiții privind gestionarea deșeurilor primite din partea Belgiei, Bulgariei, Greciei, Italiei, Poloniei, Slovaciei, Spaniei și Regatului Unit de către Parlamentul European în ultimii ani,

 având în vedere vizitele de informare efectuate în ultimii ani de Comisia pentru petiții în Bulgaria, Grecia și Italia cu privire la aspecte legate de gestionarea deșeurilor, în special concluziile și recomandările specifice ale rapoartelor aferente,

 având în vedere Rezoluția sa din 2 februarie 2012 referitoare la problemele ridicate de petiționari în legătură cu punerea în aplicare a Directivei privind gestionarea deșeurilor și a directivelor conexe în statele membre ale Uniunii Europene[12],

 având în vedere articolul 216 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât în întreaga UE s-au înregistrat progrese în ceea ce privește reducerea impactului producției de deșeuri asupra mediului și a sănătății umane, însă există în continuare multe provocări și sunt necesare măsuri urgente pentru a asigura gestionarea durabilă a resurselor, în special în ceea ce privește cantitățile relativ mari de deșeuri netratate care sunt încă depozitate în multe state membre;

B. întrucât două dintre principalele provocări pentru viitor sunt reducerea nivelurilor de generare a deșeurilor și alinierea obiectivelor privind gestionarea deșeurilor la cele ale economiei circulare, în special prin stimularea ratelor de reutilizare și reciclare;

C. întrucât a fost stabilită prioritatea absolută a ierarhiei deșeurilor prin Directiva 2008/98/CE privind deșeurile (Directiva privind gestionarea deșeurilor sau Directiva-cadru privind deșeurile);

D. întrucât practicile inadecvate de gestionare a deșeurilor au un impact puternic asupra mediului în ceea ce privește poluarea solului, a apei și a aerului; întrucât petiționarii au subliniat că depozitele de deșeuri și incineratoarele au fost autorizate și puse în funcțiune în imediata apropiere a zonelor rezidențiale și agricole și în zonele în care condițiile geologice și hidrogeologice nu au fost luate în considerare în mod corespunzător de către autoritățile competente ale statelor membre și reprezintă o amenințare directă la adresa sănătății publice;

E. întrucât mai mult de 80 % din impactul unui produs asupra mediului este determinat în etapa de proiectare, care, prin urmare, joacă un rol important în promovarea prevenirii generării de deșeuri și a tuturor aspectelor legate de economia circulară, cum ar fi durabilitatea, potențialul de modernizare, de reparare, de refolosire și de reciclare a unui produs;

F. întrucât, pe lângă utilizarea unor produse mai sustenabile și mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, principiile economiei colaborative și ale economiei serviciilor pot contribui, de asemenea, la reducerea generării de deșeuri în Europa;

G. întrucât Comisia a tratat numeroase proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor cu privire la încălcarea legislației UE privind gestionarea deșeurilor în mai multe state membre; întrucât mai multe dintre aceste cazuri au fost deferite Curții de Justiție a Uniunii Europene, unele dintre ele recent;

H. întrucât cel mai recent raport al Comisiei privind punerea în aplicare a legislației UE privind deșeurile, inclusiv raportul de avertizare timpurie pentru statele membre expuse riscului de a rămâne în urmă în pregătirile pentru atingerea obiectivului de reutilizare/reciclare ale deșeurilor municipale în 2020, a arătat că există lacune grave care trebuie remediate rapid pentru ca Europa să poată profita de beneficiile ecologice și economice ale economiei circulare;

I. întrucât datele recente care însoțesc numeroase petiții au subliniat faptul că situația gestionării deșeurilor în mai multe state membre și regiuni continuă să fie grav problematică, furnizând dovezi solide cu privire la necesitatea de a îmbunătăți în mod semnificativ punerea în aplicare a Directivei-cadru privind deșeurile și a restului legislației UE referitoare la măsurile de prevenire și tratare a deșeurilor;

J. întrucât o economie care acordă prioritate reparațiilor, reutilizării, refabricării și reciclării materialelor este mai intensivă în ceea ce privește utilizarea forței de muncă decât una bazată pe o filozofie de eliminare, creând astfel oportunități sporite de ocupare a forței de muncă; întrucât punerea în aplicare corespunzătoare a legislației existente privind prevenirea și gestionarea deșeurilor ar putea debloca potențialul de creare de locuri de muncă al sectoarelor de reutilizare și de reciclare;

K. întrucât gestionarea corespunzătoare a deșeurilor și prevenirea generării de deșeuri sunt esențiale pentru îmbunătățirea calității vieții în Europa și pentru obținerea unui mediu netoxic;

1. subliniază faptul că numeroase petiții depuse în cazul în care statele membre nu pun în aplicare legislația privind deșeurile indică diverse probleme de sănătate și de mediu legate de practici inadecvate de gestionare a deșeurilor, cum ar fi calitatea slabă a aerului în zonele urbane, contaminarea resurselor de apă subterane, nivelurile excesive de zgomot și emisiile urât mirositoare;

2. subliniază că, pentru a sprijini tranziția către o economie mai circulară, finanțarea publică a gestionării deșeurilor, fie la nivel național, fie la nivelul UE, ar trebui să fie în concordanță cu obiectivul de accelerare a punerii în aplicare a ierarhiei deșeurilor; prin urmare, consideră că fondurile ar trebui direcționate către prevenire, reutilizare, colectare separată și planuri și proiecte de reciclare;

3. invită statele membre să facă mai multe progrese în ceea ce privește stabilirea unor planuri și proiecte eficiente de prevenire, reutilizare, colectare separată și reciclare ca fiind esențiale pentru reducerea sarcinii deșeurilor asupra mediului, pentru a valorifica beneficiile economice ale economiei circulare și pentru a îmbunătăți utilizarea eficientă a resurselor; îndeamnă Comisia să sprijine statele membre în eforturile lor de punere în aplicare, inclusiv prin asistență tehnică și fonduri UE; sugerează adoptarea unor instrumente economice adecvate, astfel cum se prevede în Directiva-cadru privind deșeurile, și punerea în aplicare a unor sisteme eficiente și rentabile de răspundere extinsă a producătorilor pentru a stimula tranziția către economia circulară;

4. invită statele membre să ia măsuri pentru a curăța deșeurile și a îmbunătăți gestionarea deșeurilor (colectare, sortare și reciclare) și să adopte instrumente economice și campanii de sensibilizare pentru a preveni aruncarea de deșeuri pe domeniul public;

5. salută disponibilitatea Comisiei de a efectua vizite la nivel înalt privind economia circulară și deșeurile în statele membre care riscă să nu îndeplinească obiectivele privind deșeurile municipale pentru 2020 și să colaboreze cu părțile interesate relevante, inclusiv cu asociațiile actorilor locali și regionali și organizațiile europene care promovează cu adevărat o cultură a deșeurilor zero și politicile conexe;

6. subliniază că statele membre trebuie să atenueze impactul producției de deșeuri asupra mediului, în special prin reducerea cantității de deșeuri municipale generate; invită statele membre, în acest scop, să ia măsuri de prevenire a generării de deșeuri, astfel cum se prevede în Directiva-cadru privind deșeurile revizuită;

7. subliniază că actorii naționali, regionali și locali joacă un rol esențial în gestionarea deșeurilor și în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor în acest domeniu; reamintește că o politică coerentă, împreună cu promovarea infrastructurii adecvate în conformitate cu ierarhia deșeurilor, nu poate fi stabilită decât prin coordonare și cooperare la toate nivelurile în UE; solicită Comisiei să recompenseze cele mai bune practici la toate nivelurile și să faciliteze schimbul acestora, precum și să sprijine în mod concret și adecvat proiectele inovatoare;

8. invită statele membre și industriile, în calitate de parteneri-cheie în sectorul gestionării deșeurilor, să-și îmbunătățească angajamentul în ceea ce privește promovarea lanțurilor de aprovizionare circulare, pentru a obține acces la materii prime secundare de înaltă calitate, de cele mai multe ori la prețuri competitive, care ar trebui recuperate pentru o utilizare și o producție viitoare;

9. solicită formarea și promovarea unei serii de tipuri de locuri de muncă, inclusiv sprijin financiar pentru formare la nivel înalt în materie de competențe și locuri de muncă, în special în domeniul reparării și al pregătirii pentru reutilizare;

10. este ferm convins că noile modele de afaceri axate pe prevenirea, reutilizarea și reciclarea deșeurilor trebuie să fie promovate și sprijinite în mod adecvat pentru a stimula mai eficient tranziția către o economie circulară;

11. subliniază că punerea în aplicare corespunzătoare a pachetului privind economia circulară oferă oportunități în întreaga UE, inclusiv investiții, care vor contribui la raționalizarea utilizării resurselor naturale;

12. subliniază că productivitatea tot mai mare a resurselor prin stimularea eficienței și a reducerii deșeurilor de resurse prin măsuri cum ar fi reutilizarea, reciclarea și refabricarea, pot reduce considerabil atât consumul de resurse, cât și emisiile de gaze cu efect de seră, care se află în centrul economiei circulare; subliniază că, într-o economie circulară, resursele sunt reținute în cadrul economiei și sunt utilizate în mod productiv atunci când un produs ajunge la sfârșitul duratei sale de viață, reducând consumul de resurse; consideră, în contextul legislației privind deșeurile, că îmbunătățirea proiectării circulare a produselor va contribui la închiderea ciclurilor de producție și la schimbarea modelelor de producție și consum, reducând astfel nivelurile de substanțe toxice și cantitatea totală de deșeuri;

13. invită statele membre să asigure o transparență totală în ceea ce privește volumul și destinația finală a reziduurilor provenite din diferite opțiuni de tratare a deșeurilor, în special în ceea ce privește comunitățile care sunt potențial afectate de situri și de proiecte noi, precum și să le consulte în procesul decizional; îndeamnă, de asemenea, statele membre să pună în aplicare pe deplin și în detaliu dispozițiile Directivei 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului)[13] și ale altor acte legislative relevante ale UE care vizează protecția mediului și a sănătății publice;

14. consideră că colectarea separată a deșeurilor la domiciliu este o modalitate eficientă de a sensibiliza populația cu privire la importanța strategică a unei economii circulare și de a realiza mai eficient un angajament colectiv în acest scop; subliniază că astfel de sisteme permit o mai bună contabilitate în ceea ce privește tipurile și cantitățile de deșeuri menajere produse și nevoile lor de prelucrare aferente, în vederea maximizării pregătirii pentru reutilizare și reciclare, precum și pentru a permite introducerea unor măsuri economice stimulative sau de descurajare mai echitabile;

15. reamintește că incinerarea se situează pe penultimul loc în ierarhia deșeurilor, urmată doar de depozitarea deșeurilor;

16. reamintește că tratarea deșeurilor periculoase reprezintă provocări specifice care nu pot fi neglijate și ar trebui abordate în mod specific; invită statele membre să pună în aplicare pe deplin dispozițiile din Directiva-cadru privind deșeurile care sunt relevante pentru gestionarea deșeurilor periculoase;

17. sprijină Comisia în procedurile sale de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, aflate în curs de desfășurare, împotriva statelor membre care nu respectă legislația în materie de deșeuri; invită Comisia să utilizeze întregul potențial al sistemului de avertizare rapidă, astfel cum este prevăzut în directivele revizuite privind deșeurile; sugerează ca amenzile aplicate de Comisie să fie reinvestite în proiecte în concordanță cu cele mai înalte niveluri ale ierarhiei deșeurilor;

18. regretă faptul că, potrivit petiționarilor, depozitele de deșeuri au fost autorizate și situate în imediata apropiere a zonelor rezidențiale și agricole; invită autoritățile competente din statele membre să asigure protecția deplină a sănătății umane și să adopte măsuri structurale pentru a găsi o soluție la contaminarea apelor subterane;

19. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

 

[1] JO L 150, 14.6.2018, p. 109.

[2] JO L 150, 14.6.2018, p. 100.

[3] JO L 150, 14.6.2018, p. 141.

[4] JO L 150, 14.6.2018, p. 93.

[5] JO L 156, 19.6.2018, p. 26.

[6] JO L 285, 31.10.2009, p. 10.

[7] Texte adoptate, P8_TA(2018)0352.

[8] Texte adoptate, P8_TA(2018)0100.

[9] JO C 334, 19.9.2018, p. 151.

[10] JO C 334, 19.9.2018, p. 60.

[11] Texte adoptate, P8_TA(2018)0241.

[12] JO C 239 E, 20.8.2013, p. 60.

[13] JO L 26, 28.1.2012, p. 1.

Ultima actualizare: 1 aprilie 2019Notă juridică