Procedură : 2019/2819(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B9-0100/2019

Texte depuse :

B9-0100/2019

Dezbateri :

PV 18/09/2019 - 17
CRE 18/09/2019 - 17

Voturi :

PV 19/09/2019 - 7.5
CRE 19/09/2019 - 7.5
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P9_TA(2019)0021

<Date>{17/09/2019}17.9.2019</Date>
<NoDocSe>B9‑0100/2019</NoDocSe>
PDF 145kWORD 53k

<TitreType>PROPUNERE DE REZOLUȚIE</TitreType>

<TitreSuite>depusă pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei</TitreSuite>

<TitreRecueil>în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură</TitreRecueil>


<Titre>referitoare la importanța rememorării istoriei europene pentru viitorul Europei</Titre>

<DocRef>(2019/2819(RSP))</DocRef>


<RepeatBlock-By><Depute>Michal Šimečka, Frédérique Ries, Ramona Strugariu, Katalin Cseh, Ondřej Kovařík, Vlad‑Marius Botoş, Izaskun Bilbao Barandica, Jan‑Christoph Oetjen, Christophe Grudler</Depute>

<Commission>{Renew}în numele Grupului Renew Europe</Commission>

</RepeatBlock-By>

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B9-0097/2019

B9‑0100/2019

Rezoluția Parlamentului European referitoare la importanța rememorării istoriei europene pentru viitorul Europei

(2019/2819(RSP))

Parlamentul European,

 având în vedere principiile universale ale drepturilor omului și principiile fundamentale ale Uniunii Europene, care este o comunitate bazată pe valori comune,

 având în vedere Declarația universală a drepturilor omului a ONU adoptată la 10 decembrie 1948,

 având în vedere Rezoluția 1481 (2006) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 26 ianuarie 2006 referitoare la necesitatea condamnării în plan internațional a crimelor săvârșite de către regimurile comuniste totalitare,

 având în vedere Decizia-cadru 2008/913/JAI din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal[1],

 având în vedere Declarația de la Praga privind conștiința europeană și comunismul, adoptată la 3 iunie 2008,

 având în vedere declarația sa din 23 septembrie 2008 privind proclamarea datei de 23 august ca Zi Europeană în Memoria Victimelor Stalinismului și Nazismului,

 având în vedere Rezoluția sa din 2 aprilie 2009 referitoare la conștiința europeană și totalitarismul[2],

 având în vedere declarația comună din 23 august 2018 a reprezentanților guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene privind comemorarea victimelor comunismului,

 având în vedere numeroasele sale rezoluții cu privire la democrație și respectarea drepturilor și libertăților fundamentale, inclusiv Rezoluția adoptată la 12 mai 2005 referitoare la cea de a 60-a aniversare a sfârșitului celui de Al Doilea Război Mondial în Europa la 8 mai 1945[3], Rezoluția sa din 23 octombrie 2008 referitoare la comemorarea foametei deliberate - Holodomor - din Ucraina (1932-1933) [4], precum și Rezoluția sa din 15 ianuarie 2009 referitoare la Srebenica[5],

 având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât, cu 80 de ani în urmă, la 23 august 1939, Uniunea Sovietică comunistă și Germania nazistă au semnat un tratat de neagresiune, cunoscut sub numele de Pactul Ribbentrop-Molotov, și protocoalele sale secrete, care au împărțit Europa și teritoriile statelor independente între cele două regimuri totalitare și le-au regrupat în sfere de interes, deschizând astfel calea către izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial;

B. întrucât amintirile privind trecutul tragic al Europei trebuie păstrate vii pentru a onora victimele, a condamna criminalii și a pune bazele unei reconcilieri clădite pe adevăr și rememorare; întrucât acest an marchează cea de a 80-a aniversare a izbucnirii celui de-Al Doilea Război Mondial, care a provocat o suferință umană fără precedent și a dus la ocuparea țărilor din Europa timp de mai multe decenii;

C. întrucât integrarea europeană a fost de la început o reacție la suferința provocată de cele două războaie mondiale și de tirania nazistă care a condus la Holocaust, precum și o reacție la expansiunea regimurilor comuniste totalitare și nedemocratice din Europa Centrală și de Est, și o modalitate de a depăși disensiunile profunde și ostilitatea din Europa prin cooperare și integrare, pentru a pune capăt războaielor și a garanta democrația în Europa;

D. întrucât procesul de integrare europeană a fost încununat de succes și a condus la o Uniune Europeană care, în prezent, cuprinde țările din Europa Centrală și de Est care au trăit sub regimurile comuniste de la sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial și până la începutul anilor 1990 și întrucât aderările anterioare ale Greciei, Spaniei și Portugaliei au contribuit la garantarea democrației în sudul Europei;

E. întrucât, în 2012, Uniunea Europeană a primit Premiul Nobel pentru pace pentru contribuția sa de peste șase decenii la promovarea păcii și a reconcilierii, a democrației și a drepturilor omului în Europa,

F. întrucât forțele politice extremiste și xenofobe din Europa recurg din ce în ce mai des la denaturarea faptelor istorice și utilizează un simbolism și o retorică care amintesc anumite aspecte ale propagandei totalitare, inclusiv rasismul, antisemitismul și ura față de minoritățile sexuale și de alt tip;

G. întrucât toți cetățenii europeni și toate statele membre, indiferent de situația lor geografică, împărtășesc istoria integrării europene, ca antiteză la oprimarea totalitară și la distrugere, și întrucât aceasta ar trebui să constituie baza pentru solidaritatea Uniunii și o viziune comună a obiectivelor care trebuie atinse,

1. își exprimă respectul profund pentru toate victimele regimurilor totalitare și nedemocratice din Europa și aduce un omagiu celor care au luptat împotriva tiraniei și oprimării;

2. își reînnoiește angajamentul pentru o Europă pașnică și prosperă, întemeiată pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept și drepturilor omului;

3. subliniază că este important să se păstreze vii amintirile trecutului, deoarece nu există reconciliere fără rememorare, și reiterează poziția sa solidară împotriva tuturor regimurilor totalitare, indiferent de contextul ideologic;

4. reamintește că ultimul act de genocid din Europa a avut loc la Srebrenica, în iulie 1995, și că este nevoie de o vigilență constantă pentru a combate ideile și tendințele nedemocratice, xenofobe, autoritare sau totalitare;

5. subliniază că, pentru a-i sensibiliza mai mult pe cetățenii europeni cu privire la crimele comise de regimurile totalitare și nedemocratice, trebuie păstrate dovezile documentare și mărturiile privind trecutul zbuciumat al Europei, deoarece nu poate să existe reconciliere fără rememorare;

6. invită toate statele membre ale UE să comemoreze data de 23 august ca Ziua Europeană în Memoria Victimelor Regimurilor Totalitare, atât la nivelul UE, cât și la nivel guvernamental, și să sensibilizeze tânăra generație cu privire la aceste aspecte, incluzând istoria și analiza consecințelor regimurilor totalitare în programa școlară și în manualele școlare din toate școlile europene;

7. reamintește că Pactul Ribbentrop-Molotov și protocoalele sale secrete rămân un simbol al modului în care politica agresivă și logica sferelor de influență pot duce la distrugere și opresiune; subliniază că proiectul european de cooperare pașnică și de suveranitate comună este cea mai bună garanție împotriva întoarcerii în Europa a unei politici a forței și divizării și invită Comisia și statele membre să respecte acest principiu și în cadrul politicilor externe și de vecinătate ale UE;

8. condamnă manifestările și propagarea ideologiilor totalitare, precum nazismul și stalinismul, în UE;

9. este preocupat de amplificarea mișcărilor extremiste și a retoricii xenofobe care evocă trecutul totalitar al Europei, inclusiv sub forma urii și a discriminării împotriva comunității LGBTI, a romilor și a altor minorități etnice și religioase și a refugiaților, și invită Comisia și statele membre să combată toate formele de extremism și să limiteze răspândirea discursurilor de incitare la ură online;

10. declară că integrarea europeană, ca model de pace și de reconciliere, a fost alegerea liberă a popoarelor Europei, care și-au asumat un angajament privind un viitor comun, și că Uniunea Europeană poartă o răspundere specială de a promova și a menține democrația, respectarea drepturilor omului și a statului de drept, nu numai în interiorul, ci și în afara Uniunii Europene;

11. solicită Comisiei și statelor membre să depună eforturi suplimentare pentru a încuraja predarea istoriei europene și pentru a sublinia realizarea istorică pe care o reprezintă integrarea europeană și contrastul puternic dintre trecutul tragic și ordinea societală pașnică și democratică din Uniunea Europeană de astăzi;

12. invită Comisia și statele membre să depună eforturi în vederea unei înțelegeri comune și a predării integrării europene ca un antidot împotriva distrugerii totalitare, atât naziste, cât și staliniste, pentru a promova o viziune comună asupra istoriei și a identității în rândul cetățenilor UE și pentru a depăși toate divergențele care mai persistentă între vechile state membre și cele noi;

13. reiterează sprijinul său constant pentru consolidarea justiției internaționale, prin intermediul Curții Penale Internaționale și al altor instanțe specializate; invită Comisia să ofere un sprijin efectiv proiectelor care promovează memoria istorică și rememorarea în statele membre și activităților Platformei memoriei și conștiinței europene, precum și să aloce resurse financiare adecvate în cadrul programului „Europa pentru cetățeni”, pentru a sprijini rememorarea și comemorarea victimelor totalitarismului;

14. subliniază că toate țările europene ar trebui să își asume trecutul tragic și  moștenirea lor istorică; subliniază că cetățenii Rusiei sunt în continuare cele mai mari victime ale regimului comunist din trecut și că evoluția democratică va fi împiedicată atât timp cât regimul stalinist este mușamalizat sau glorificat;

15. subliniază că trecutul tragic al Europei ar trebui să constituie în continuare o sursă de inspirație morală și politică pentru a face față provocărilor lumii de astăzi, printre care lupta pentru o lume mai echitabilă, lupta împotriva schimbărilor climatice, migrația și refugiații, crearea unor societăți și comunități deschise și tolerante, care să accepte minoritățile etnice, religioase și sexuale, făcând în așa fel încât toți oamenii să se recunoască în valorile europene;

16. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, guvernelor și parlamentelor țărilor candidate, guvernelor și parlamentelor țărilor asociate la Uniunea Europeană, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre ale Consiliului Europei.

 

[1] JO L 328, 6.12.2008, p. 55.

[2] JO C 137 E, 27.5.2010, p. 25.

[3] JO C 92 E, 20.4.2006, p. 392.

[4] JO C 15 E, 21.1.2010, p. 78.

[5] JO C 46 E, 24.2.2010, p. 111.

Ultima actualizare: 18 septembrie 2019Notă juridică