PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la efectele falimentului Grupului Thomas Cook
21.10.2019 - (2019/2854(RSP))
în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
José Ramón Bauzá Díaz, Dinesh Dhamija, Bill Newton Dunn, Caroline Nagtegaal, Izaskun Bilbao Barandica, Liesje Schreinemacher, Dita Charanzová, Dominique Riquet, Valter Flego, Ilhan Kyuchyuk, Vlad‑Marius Botoş, Iskra Mihaylova, Atidzhe Alieva‑Veli
în numele Grupului Renew
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B9-0118/2019
B9‑0118/2019
Rezoluția Parlamentului European referitoare la efectele falimentului Grupului Thomas Cook
Parlamentul European,
– având în vedere declarația Comisiei din 21 octombrie 2019 privind efectele falimentului Grupului Thomas Cook,
– având în vedere articolul 195 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),
– având în vedere comunicarea Comisiei din 30 iunie 2010 intitulată „Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic pentru turismul european” (COM(2010)0352),
– având în vedere Rezoluția sa din 29 octombrie 2015 referitoare la noile provocări și concepte pentru promovarea turismului în Europa[1],
– având în vedere Directiva (UE) 2015/2302 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind pachetele de servicii de călătorie și serviciile de călătorie asociate, în special articolul 13 referitor la răspunderea pentru executarea pachetului, articolul 16 privind obligația de a acorda asistență și capitolul V, care prevede protecția călătorilor împotriva insolvenței organizatorului sau a vânzătorului cu amănuntul[2],
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 februarie 2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 295/91[3],
– având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2009 referitoare la despăgubirile pentru pasageri în cazul falimentului unei companii aeriene[4],
– având în vedere comunicarea Comisiei din 18 martie 2013 intitulată „Protecția pasagerilor în caz de insolvență a companiilor aeriene” (COM(2013)0129), în care Comisia a stabilit măsuri de îmbunătățire a protecției călătorilor în caz de insolvență a companiilor aeriene, inclusiv o mai bună aplicare a Regulamentului (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 septembrie 2008 privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate (reformare), în special articolul 8 referitor la valabilitatea unei licențe de operare și articolul 9 referitor la suspendarea și revocarea unei licențe de operare[5],
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014-2020) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006 (Regulamentul privind FEG)[6],
– având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât agențiile de călătorii funcționează într-un mediu care se schimbă rapid și este din ce în ce mai competitiv, atât pe piața UE, cât și în afara acesteia, și sunt nevoite să se adapteze la noile practici ale consumatorilor și la noile modele de afaceri (de exemplu răspândirea serviciilor de rezervare a călătoriilor online și pachetele atrăgătoare pe care le oferă acestea);
B. întrucât falimentul Grupului Thomas Cook a fost determinat de mai mulți factori, unul dintre ei fiind faptul că această companie nu și-a schimbat modelul de afaceri și nu a introdus inovări care să-i permită să poată concura în economia digitală;
C. întrucât falimentul din septembrie 2019 al companiei de călătorii Thomas Cook, care gestiona hoteluri, stațiuni de vacanță și companii aeriene în mai mult de 16 țări și oferea servicii unei clientele anuale de 19 milioane de persoane, a dus la blocarea în străinătate a 600 000 de persoane aflate în vacanță, obligând guvernele și companiile de asigurări să organizeze o imensă operațiune de salvare;
D. întrucât autoritățile din statele membre cunoșteau deja situația financiară a Grupului Thomas Cook;
E. întrucât lichidarea Grupului Thomas Cook pune în pericol 22 000 de locuri de muncă din întreaga lume, dintre care 9 000 se află în Regatul Unit, 2 500 în Spania și peste 1 000 în Grecia; întrucât, deși soarta acestor locuri de muncă nu este cunoscută încă, este probabil ca falimentul să aibă un efect considerabil nu numai asupra sectorului turismului și al transporturilor, ci și asupra economiei UE în ansamblu;
F. întrucât numai în anul curent au declarat insolvență o serie de companii aeriene precum Air Berlin, Alitalia, Aigle Azur, Adria Airways, ceea ce a afectat puternic întreprinderile, turismul și consumatorii;
G. întrucât în aprilie 2019 Autoritatea pentru aviația civilă din regatul Unit i-a acordat Grupului Thomas Cook o nouă licență de funcționare pentru 12 luni;
H. întrucât mulți consumatori nu înțelegeau clar ce drepturi la compensație au și care dintre elementele rezervării lor erau acoperite de asigurare;
I. întrucât Europa este cea mai populară destinație din lume, deținând în 2018 o cotă de piață de 50,8%; întrucât turismul generează, în mod direct și indirect, 10,3% din PIB-ul total al UE-28, cotă ce urmează să crească până în 2027 până la 11,2% din PIB, sectorul turismului din UE oferind locuri de muncă unui număr de aproximativ 12,3 milioane de persoane;
J. întrucât turismul este sectorul care generează cele mai multe locuri de muncă atât în UE, cât și la nivel mondial și contribuie la ocuparea forței de muncă în toate statele membre și la dezvoltarea acestora, în special în ceea ce privește statele membre din partea de sud a continentului, care au fost afectate în mod deosebit de criza economică și financiară;
K. întrucât sectorul turismului cere în mod clar o coordonare mai puternică la nivelul UE și o politică europeană clară în domeniul turismului, cu un sprijin bugetar corespunzător; întrucât o eventuală politică a UE în domeniul turismului trebuie să țină seama de faptul că diferitele sectoare cărora le revine un rol esențial în acest domeniu, cum ar fi transporturile și cazarea, sunt reglementate în diferite domenii de politică în cadrul UE;
L. întrucât asistența oferită de Uniune lucrătorilor disponibilizați ar trebui să fie dinamică și pusă la dispoziție cât mai rapid și mai eficient posibil;
M. întrucât Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) a fost creat pentru a oferi un sprijin suplimentar lucrătorilor afectați de consecințele schimbărilor structurale majore ce au loc în practicile comerciale mondiale și de actuala criză economică și financiară,
1. subliniază că Grupul Thomas Cook avea activități în mai multe domenii, cum ar fi cazarea, transportul și activitățile de agrement și trata cu mai multe tipuri de consumatori și întreprinderi, ceea ce înseamnă că falimentul acestui grup intră sub incidența legislației UE și a legilor din statele membre;
2. ia act de efortul considerabil depus în cadrul operațiunii de repatriere, în conformitate cu legislația UE; își exprimă totuși regretul cu privire la impactul negativ al falimentului Grupului Thomas Cook asupra miilor de turiști ale căror rezervări au fost anulate automat, mulți turiști fiind blocați la locul de destinație fără a li se oferi posibilități alternative de întoarcere, ceea ce a creat o insecuritate juridică enormă în sector și a dezvăluit lipsa vădită a unei protecții pentru consumatori;
3. invită Consiliul să adopte o abordare generală față de revizuirea Regulamentului (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului pentru a elabora un cadru cuprinzător al drepturilor călătorilor care să trateze diverse aspecte, inclusiv o listă a împrejurărilor extraordinare, praguri pentru compensații în caz de anulare și întârziere sau compensații pentru ratarea zborurilor de legătură; își exprimă regretul cu privire la faptul că Consiliul nu poate să ajungă la un acord din februarie 2014;
4. consideră că falimentul subit al Grupului Thomas Cook putea fi evitat și că acest grup putea fi lichidat într-un mod mai ordonat; îndeamnă Comisia să analizeze cauzele lichidării Grupului Thomas Cook, ținând seama de faptul că schimbarea negativă din situația financiară a companiei era cunoscută, pentru a determina dacă puteau fi luate măsuri preventive pentru a se evita falimentul subit;
5. își exprimă rezervele față de decizia de acordare a unei licențe de operare Grupului Thomas Cook, având în vedere situația sa financiară; invită, așadar, Comisia să asigure aplicarea mai strictă de către autoritățile de acordare a licențelor din statele membre a articolului 9 din Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului, care vizează suspendarea și revocarea unei licențe în toate cazurile în care există indicații clare privind existența unor probleme financiare sau incapacitatea de plată; consideră, în plus, că statele membre trebuie să acorde companiilor aeriene o licență de operare temporară pentru ca aceasta să repatrieze călătorii în urma insolvenței; invită UE să înăsprească în viitoarea revizuire a regulamentului obligația statelor membre de a evalua situația financiară a companiilor aeriene la acordarea unei licențe de operare;
6. atrage atenția asupra faptului că gestionarea falimentului unei agenții de dimensiunea Grupului Thomas Cook nu se limitează la repatrierea clienților, compensații și rambursări, ci, dimpotrivă, consecințele pe termen lung pot fi și mai grave în ceea ce privește legăturile dintre serviciile de transport, turismul și locurile de muncă;
7. își exprimă regretul cu privire la faptul că persoanele aflate în vacanță cu pachet complet („all inclusive”) au primit mai multe informații și o mai bună asistență decât consumatorii care au rezervat zborul și cazarea separat;
8. invită Comisia să le ceară statelor membre să elaboreze sisteme naționale de garantare clare și transparente; observă, însă, că deși multe dintre statele membre au deja astfel de sisteme, în multe cazuri nu este clar dacă o anumită rezervare este acoperită sau nu;
9. consideră că amploarea falimentului Grupului Thomas Cook a avut urmări negative grave pentru sectorul turismului din UE – cea mai populară destinație turistică din lume – și, mai ales, pentru statele membre care depind puternic de turism și care au depins de Grupul Thomas Cook, îndeosebi în zone precum Insulele Baleare, Insulele Canare, Rhodos și Creta; subliniază că serviciile de turism din regiunile menționate, care depind de turism, îndeosebi hotelurile, au avut un calendar al serviciilor cu multe rezervări deja efectuate pentru următorul sezon turistic înainte de falimentul Grupului Thomas Cook și recunoaște astfel că statele membre trebuie să prevadă măsuri de sprijin pentru a face față efectelor negative ce afectează multe întreprinderi;
10. își repetă apelul adresat Comisiei de a găsi un mecanism pentru o cooperare și coordonare eficace între statele membre, autoritățile regionale și locale și instituțiile financiare din sectorul turismului și de a adopta în cadrul bugetului UE o linie bugetară dedicată turismului, îndeosebi în contextul următorului cadru financiar multianual 2021-2027, pentru a prevedea fonduri specifice în vederea sprijinirii politicilor UE din domeniul turismului;
11. consideră că între turism și transporturi există o legătură clară, aceste sectoare fiind strâns legate între ele; subliniază că transportul face parte integrantă din sectorul turismului, iar acesta din urmă se dezvoltă atunci când există sisteme de transport mai bune; solicită, prin urmare, ca unul dintre comisari să aibă un portofoliu de competențe în materie de transport, mobilitate și turism și invită noua președintă a Comisiei să întreprindă măsurile necesare în acest sens;
12. invită insistent statele membre afectate de falimentul Grupului Thomas Cook să întreprindă imediat măsuri în favoarea lucrătorilor disponibilizați, cum ar fi sprijin, orientare și integrare, formare, recalificare și formare profesională, sprijin pentru înființarea de întreprinderi și contribuții la înființarea de întreprinderi noi care să poată obține sprijin financiar din partea FEG;
13. îndeamnă statele membre și Comisia să aibă în vedere, dar numai în ultimă instanță, măsuri sub forma unor ajutoare de stat care să atenueze impactul economic negativ asupra întreprinderilor, orașelor, regiunilor și destinațiilor, pe lângă efectele grave asupra ocupării forței de muncă;
14. invită Comisia să analizeze modul în care au reacționat legislația UE în vigoare și legile aplicabile din statele membre la această enormă operațiune de salvare; observă că criza provocată de falimentul Grupului Thomas Cook nu reprezintă un eveniment izolat și se poate repeta în viitor; invită, așadar, Comisia să analizeze fezabilitatea adoptării unor acțiuni și/sau măsuri specifice pentru a preveni survenirea unor astfel de situații în viitor și pentru a întări protecția consumatorilor și drepturile călătorilor;
15. invită Comisia să analizeze legislația UE în vigoare în raport cu falimentul companiilor aeriene, protecția consumatorilor, pachetele de călătorii, drepturile călătorilor, având în vedere falimentul recent al Grupului Thomas Cook, pentru a evalua eventuala nevoie de clarificare și ameliorare legislativă și de alte măsuri pentru evitarea unor situații similare în viitor;
16. invită Comisia să-și intensifice eforturile în vederea creării unei adevărate piețe unice digitale și să le ofere întreprinderilor din UE asistența necesară pentru tranziția către o economie digitală și noi modele de afaceri, atât cu ajutorul programelor de finanțare aplicabile, cât și cu ajutorul sistemului de acces la finanțare, pe lângă măsurile de formare și încurajarea unei mentalități comerciale bazate pe lumea digitală;
17. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.