Procedură : 2019/2883(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B9-0161/2019

Texte depuse :

B9-0161/2019

Dezbateri :

PV 23/10/2019 - 21
CRE 23/10/2019 - 21

Voturi :

PV 24/10/2019 - 8.10
CRE 24/10/2019 - 8.10
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P9_TA(2019)0050

<Date>{22/10/2019}22.10.2019</Date>
<NoDocSe>B9‑0161/2019</NoDocSe>
PDF 144kWORD 47k

<TitreType>PROPUNERE DE REZOLUȚIE</TitreType>

<TitreSuite>depusă pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei</TitreSuite>

<TitreRecueil>în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură</TitreRecueil>


<Titre>referitoare la deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania</Titre>

<DocRef>(2019/2883(RSP))</DocRef>


<RepeatBlock-By><Depute>Michael Gahler, Željana Zovko, David McAllister, Sandra Kalniete, Kinga Gál, Andor Deli, László Trócsányi</Depute>

<Commission>{PPE}în numele Grupului PPE</Commission>

</RepeatBlock-By>

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B9-0156/2019

B9‑0161/2019

Rezoluția Parlamentului European referitoare la deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania

(2019/2883(RSP))

Parlamentul European,

 având în vedere concluziile Consiliului din 17 și 18 octombrie 2019,

 având în vedere concluziile Consiliului privind extinderea și procesul de stabilizare și asociere din 18 iunie 2019,

 având în vedere Comunicarea Comisiei din 29 mai 2019, privind politica de extindere a UE (COM(2019)0260), însoțită de documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Raportul pe 2019 privind Albania” (SWD(2019)0215) și „Raportul pe 2019 privind Macedonia de Nord” (SWD(2019)0218),

 având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Albania și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, în special cele din 15 februarie 2017[1] și 29 noiembrie 2018[2] referitoare la rapoartele Comisiei privind Albania din 2016 și 2018, precum și cele din 14 iunie 2017[3] și 29 noiembrie 2018[4] referitoare la rapoartele Comisiei privind fosta Republică iugoslavă a Macedoniei/Macedonia de Nord pe 2016 și 2018,

 având în vedere aderarea Albaniei la NATO în 2009 și faptul că Macedonia de Nord este în prezent pe cale să devină cel de al 30-lea membru al NATO,

 având în vedere scrisoarea comună din 3 octombrie 2019 a președinților Tusk, Sassoli și Juncker și a președintei alese von der Leyen cu privire la deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania,

 având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 octombrie 2013 intitulată „Strategia de extindere și principalele provocări pentru perioada 2013-2014” (COM(2013)0700),

 având în vedere concluziile președinției Consiliului European de la Salonic din 19-20 iunie 2003, privind perspectivele țărilor din Balcanii de Vest de a deveni membre ale Uniunii Europene,

 având în vedere acordul final privind soluționarea diferențelor, așa cum se descrie în Rezoluțiile 817 (1993) și 845 (1993) ale Consiliului de Securitate al ONU, încetarea Acordului interimar din 1995 și instituirea la 17 iunie 2018 a unui parteneriat strategic între Grecia și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, cunoscut și ca Acordul de la Prespa,

 având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât Consiliul European de la Salonic din 2003 și-a subliniat sprijinul pentru viitoarea integrare a țărilor din Balcanii de Vest în structurile europene și a declarat că aderarea lor finală la Uniune reprezintă o prioritate majoră pentru UE și că Balcanii vor face parte integrantă dintr-o Europă unificată;

B. întrucât Consiliul European a decis să revină la chestiunea extinderii înainte de summitul UE‑Balcanii de Vest care va avea loc la Zagreb în mai 2020.

C. întrucât decizia privind deschiderea negocierilor cu Macedonia de Nord și Albania a fost deja amânată în iunie 2019;

D. întrucât în Macedonia de Nord au fost anunțate alegeri anticipate ca răspuns la amânarea deciziei privind deschiderea negocierilor cu această țară,

1. își exprimă dezamăgirea profundă că UE nu a reușit să ajungă la un acord cu privire la deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania, în condițiile în care ambele țări au depus eforturi considerabile pentru a îndeplini cerințele UE de deschidere a negocierilor de aderare, inclusiv realizări dificile și istorice, cum ar fi ratificarea Acordului de la Prespa din partea Macedoniei de Nord și reforma sistemului judiciar desfășurată de Albania;

2. subliniază că o astfel de decizie de nedeschidere a negocierilor are un efect negativ asupra credibilității UE, dat fiind că integrarea țărilor eligibile ajută UE să își mențină rolul internațional și să își protejeze interesele, și, în același timp, avansarea în direcția aderării la UE are un efect transformator asupra țărilor candidate însele; în plus, afirmă că politica de extindere a UE a fost cel mai eficient instrument de politică externă al Uniunii și că orice pas înspre desființarea sa ar putea duce la o situație tot mai instabilă în vecinătatea imediată a UE;

3. remarcă faptul că o reformă a procesului de extindere nu poate avea loc după lansarea procesului și că procesul nu ar trebui să pună piedici în calea țărilor care îndeplinesc cerințele pentru deschiderea negocierilor de aderare; mai remarcă faptul că țările candidate trebuie să fie evaluate pe baza meritelor proprii și a unor criterii obiective mai degrabă decât în funcție de considerente de politică internă a statelor membre și că factorii care determină calendarul aderării sunt viteza și calitatea reformelor;

4. subliniază că eșecul UE de a deschide negocierile de aderare a dus la organizarea de alegeri anticipate în Macedonia de Nord, ceea ce a provocat pierderea credibilității celor care au făcut compromisuri; consideră că, în ceea ce privește relațiile de bună vecinătate, această situație creează respectivelor țări candidate o imagine negativă; constată cu îngrijorare că acest lucru ar putea permite altor actori străini, ale căror acțiuni s-ar putea să nu fie în concordanță cu valorile și interesele UE, să se implice mai mult atât în Macedonia de Nord, cât și în Albania;

5. subliniază că această decizie transmite un avertisment altor țări candidate și potențial candidate din Balcanii de Vest și creează posibilități pentru pătrunderea altor influențe;

6. regretă că această decizie anulează eforturile depuse de Parlament în procesul de extindere și în strategia pentru Balcanii de Vest;

7. regretă că statele membre nu au fost capabile să ia o decizie unanimă privind deschiderea negocierilor și le invită să dea dovadă de responsabilitate față de Albania și Macedonia de Nord și să adopte o decizie pozitivă unanimă privind deschiderea negocierilor, ținând seama, în același timp, de consecințele unei astfel de inacțiuni, în condițiile în care neluarea de decizii îndrăznețe subminează stabilitatea, previzibilitatea și credibilitatea UE în ochii partenerilor noștri;

8. consideră că viitoarea Comisie ar trebui să facă imediat bilanțul politicii de extindere, ținând seama de efectele recentei decizii a Consiliului și, în același timp, să sublinieze avantajele extinderii atât pentru țările candidate, cât și pentru statele membre ale UE; mai consideră că, în concordanță cu cele de mai sus, Comisia ar trebui să reevalueze și să modifice Strategia pentru Balcanii de Vest din februarie 2018;

9. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre și guvernelor și parlamentelor Macedoniei de Nord și Albaniei.

 

[1] JO C 252, 18.7.2018, p. 122.

[2] Texte adoptate, P8_TA(2018)0481.

[3] JO C 331, 18.9.2018, p. 88.

[4] Texte adoptate, P8_TA(2018)0480.

Ultima actualizare: 23 octombrie 2019Notă juridică