Procedură : 2019/2860(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B9-0172/2019

Texte depuse :

B9-0172/2019

Dezbateri :

Voturi :

PV 14/11/2019 - 5.7

Texte adoptate :

P9_TA(2019)0057

<Date>{07/11/2019}7.11.2019</Date>
<NoDocSe>B9-0172/2019</NoDocSe>
PDF 187kWORD 56k

<TitreType>PROPUNERE DE REZOLUȚIE</TitreType>

<TitreRecueil>depusă în conformitate cu articolul 112 alineatele (2) și (3) din Regulamentul de procedură</TitreRecueil>


<Titre>referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × MIR162 × MIR604 × 1507 × 5307 × GA21 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei, patru sau cinci dintre evenimentele Bt11, MIR162, MIR604, 1507, 5307 și GA21, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului</Titre>

<DocRef>(D063846/02 – 2019/2860(RSP))</DocRef>


<Commission>{ENVI}Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară</Commission>

Deputați responsabili: <Depute>Tilly Metz

Günther Sidl, Anja Hazekamp, Eleonora Evi, Sirpa Pietikäinen</Depute>


B9-0172/2019

Rezoluția Parlamentului European referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × MIR162 × MIR604 × 1507 × 5307 × GA21 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei, patru sau cinci dintre evenimentele Bt11, MIR162, MIR604, 1507, 5307 și GA21, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului

(D063846/02 – 20192860(RSP))

Parlamentul European,

 având în vedere proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × MIR162 × MIR604 × 1507 × 5307 × GA21 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei, patru sau cinci dintre evenimentele Bt11, MIR162, MIR604, 1507, 5307 și GA21, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (D063846/02),

 având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic[1], în special articolul 7 alineatul (3) și articolul 19 alineatul (3),

 având în vedere că, în urma votului din data de 16 septembrie 2019, Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, nu a emis niciun aviz și având în vedere că, în urma votului din 11 octombrie 2019, nici Comitetul de apel nu a emis niciun aviz,

 având în vedere articolele 11 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie[2],

 având în vedere avizul adoptat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) la 27 februarie 2019 și publicat la 5 aprilie 2019[3],

 având în vedere rezoluțiile sale anterioare care ridică obiecțiuni împotriva autorizării organismelor modificate genetic (OMG)[4],

 având în vedere articolul 112 alineatele (2) și (3) din Regulamentul său de procedură,

 având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

A. întrucât, la 16 decembrie 2011, Syngenta Crop Protection AG (denumită în continuare „solicitantul”), a depus o cerere, în conformitate cu articolele 5 și 17 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, de introducere pe piață a unor produse alimentare, ingrediente alimentare și furaje care conțin, constau în sau care sunt fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × MIR162 × MIR604 × 1507 × 5307 × GA21 (denumit în continuare „porumb MG cu acumulare de gene”) și a unor subcombinații; întrucât cererea se referea și la introducerea pe piață a unor produse care conțin sau constau în porumb MG cu acumulare de gene destinate altor utilizări decât pentru alimente și furaje, cu excepția cultivării;

B. întrucât porumbul MG cu acumulare de gene este derivat din încrucișarea a patru evenimente de porumb modificat genetic (MG), și conferă toleranță la erbicide care conțin glufosinat, glifosat, și produce cinci proteine insecticide (proteinele „Bt” sau „Cry”): Cry1Ab, Vip3Aa20, mCry3A, Cry1F și eCry3.1Ab care sunt toxice pentru anumite larve lepidoptere sau coleoptere[5];

C. întrucât au fost deja autorizate 22 de subcombinații de porumb modificat genetic (MG) cu acumulare de gene; întrucât decizia de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a porumbului cuprinde 34 subcombinații[6];

D. întrucât, la 27 februarie 2019, EFSA a adoptat un aviz favorabil, care a fost publicat la 5 aprilie 2019[7];

E. întrucât Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 specifică faptul că produsele alimentare sau furajele modificate genetic nu trebuie să aibă efecte adverse asupra sănătății umane, a sănătății animale sau a mediului și prevede că, la elaborarea deciziei sale, Comisia trebuie să țină seama de toate dispozițiile pertinente din dreptul Uniunii și de alți factori legitimi pertinenți pentru subiectul în cauză;

Observațiile statelor membre și puncte suplimentare

F. întrucât statele membre au trimis EFSA numeroase observații critice în timpul perioadei de consultare de trei luni[8]; întrucât aceste observații critice includ faptul că nu au fost efectuate nici studii de toxicitate asupra plantelor întregi privind porumbul modificat genetic cu acumulare de gene, nici teste specifice pentru eventualele efecte combinate ale tuturor transgenelor conținute în porumbul MG cu acumulare de gene, că incertitudinile cu privire la efectele toxinelor Cry asupra mamiferelor și a oamenilor persistă, că evaluarea comparativă nu oferă niciun element de probă în ceea ce privește siguranța, că planul de monitorizare nu garantează că informațiile pertinente sunt colectate și nici nu este în conformitate cu Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului[9] și că nu au fost studiate posibilitățile de interacțiune dintre reziduurile de erbicide și metaboliții acestora și nici nu au fost măsurate nivelurile acestora;

G. întrucât un studiu independent[10] constată că, printre altele, evaluarea toxicologică efectuată de EFSA nu este acceptabilă deoarece siguranța culturii pentru import nu a fost demonstrată, că nu se poate afirma că evaluarea îndeplinește cerințele de evaluare a riscurilor pentru sistemul imunitar și că evaluarea riscurilor pentru mediu nu este concludentă;

H. întrucât, din cele 34 subcombinații evaluate de EFSA, solicitantul a furnizat studii referitoare la doar trei dintre ele[11]; solicitantul nu a furnizat date pentru celelalte 31 subcombinații;

Lipsa evaluării reziduurilor de erbicide, a metaboliților și a efectelor de cocktail

I. întrucât mai multe studii demonstrează că culturile modificate genetic cu toleranță la erbicide duc la o utilizare mai mare a erbicidelor „complementare”, în mare parte din cauza apariției unor buruieni tolerante la erbicide[12]; întrucât este, prin urmare, de așteptat ca culturile de porumb MG cu acumulare de gene să fie expuse la doze mai mari și, în același timp, repetate de glufosinat și glifosat, ceea ce ar putea, prin urmare, duce la prezența unei cantități mai mari de reziduuri în recoltă;

J. întrucât există în continuare dubii legate de caracterul cancerigen al glifosatului; întrucât, în noiembrie 2015, EFSA a ajuns la concluzia că este puțin probabil ca glifosatul să fie cancerigen, iar în martie 2017 Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) a ajuns la concluzia că nu se justifică clasificarea acestei substanțe ca atare; întrucât, dimpotrivă, în 2015, Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC), agenția specializată în domeniul cancerului a Organizației Mondiale a Sănătății, a clasificat glifosatul drept substanță probabil cancerigenă pentru oameni;

K. întrucât, potrivit EFSA, lipsesc datele toxicologice care permit efectuarea unei evaluări a riscului pentru consumatori pentru mai multe produse de descompunere ale glifosatului relevante pentru culturile modificate genetic cu toleranță la glifosat[13];

L. întrucât glufosinatul este clasificat drept toxic pentru reproducere 1B și îndeplinește, prin urmare, criteriile de excludere prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului[14]; întrucât autorizarea utilizării glufosinatului în Uniune a expirat la 31 iulie 2018[15];

M. întrucât se consideră că evaluarea reziduurilor de erbicide și a produselor de descompunere ale acestora din plantele modificate genetic nu intră în sfera de competență a Grupului EFSA pentru organisme modificate genetic (Grupul EFSA GMO) și, prin urmare, nu este efectuată în cadrul procesului de autorizare a organismelor modificate genetic; Întrucât acest lucru este problematic, deoarece modul în care erbicidele complementare sunt descompuse de către plantele modificate genetic, precum și compoziția și, prin urmare, toxicitatea produșilor de descompunere (metaboliți) pot fi generate de modificarea genetică în sine[16];

N. întrucât, din cauza unor practici agricole specifice legate de cultivarea plantelor modificate genetic tolerante la erbicide, există modele specifice de aplicare, expunere, prezență a metaboliților specifici și apariție a unor efecte combinatorii care necesită o atenție deosebită; întrucât acestea nu au fost luate în considerare de către EFSA;

O. întrucât, prin urmare, nu se poate concluziona că consumul de porumb modificat genetic cu acumulare de gene sau consumul de subcombinații ale acestuia este sigur pentru sănătatea umană și animală;

Lipsa unor limite maxime de reziduuri și a controalelor aferente

P. întrucât, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului[17], care urmărește asigurarea unui nivel ridicat de protecție a consumatorilor, ar trebui stabilite limite maxime specifice de reziduuri (LMR) pentru produsele alimentare și hrana pentru animale produse în țări terțe, atunci când utilizarea pesticidelor duce la niveluri de reziduuri diferite de cele care rezultă din practicile agricole din Uniune; întrucât acesta este cazul culturilor modificate genetic importate tolerante la erbicide, din cauza volumului crescut de erbicide utilizat în raport cu culturile nemodificate genetic;

Q. întrucât, cu toate acestea, conform unei analize EFSA din 2018 a LMR existente pentru glifosat, datele disponibile nu erau suficiente pentru a stabili LMR și valori pentru evaluarea riscurilor pentru glifosat în ceea ce privește porumbul modificat genetic cu o modificare EPSPS[18]; întrucât porumbul modificat genetic cu acumulare de gene are modificarea EPSPS[19];

R. întrucât, din nou, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 396/2005, reziduurile de substanțe active din culturile importate pentru produse alimentare și hrană pentru animale a căror utilizare nu este autorizată în Uniune, cum ar fi glufosinatul, ar trebui să controlate și monitorizate cu atenție[20];

S. întrucât, în cadrul celui mai recent program de control multianual coordonat al Uniunii (pentru 2020, 2021 și 2022), statele membre nu sunt obligate să măsoare glufosinatul (și nici glifosatul) în cazul porumbului (modificat genetic sau nu)[21]; întrucât nu se poate exclude posibilitatea ca porumbul modificat genetic cu acumulare de gene, subcombinațiile sale sau produsele derivate din acesta folosite pentru alimente și furaje să depășească LMR, care ar trebui stabilite și monitorizate pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a consumatorilor;

Proteinele Bt

T. întrucât mai multe studii arată că au fost observate efecte secundare care pot afecta sistemul imunitar după expunerea la proteinele Bt și că anumite proteine Bt pot avea proprietăți adjuvante[22], ceea ce înseamnă că pot crește caracterul alergen al altor proteine cu care intră în contact;

U. întrucât o opinie minoritară adoptată de un membru al Grupului EFSA GMO în procesul de evaluare a altui porumb modificat genetic și a subcombinațiilor sale a constatat că, deși nu s-au identificat niciodată efecte neintenționate asupra sistemului imunitar în nicio aplicație în care sunt exprimate proteine Bt, acestea „nu pot fi observate în cadrul studiilor toxicologice [...] recomandate și efectuate în prezent pentru evaluarea siguranței plantelor modificate genetic de către EFSA deoarece aceste studii nu includ testele corespunzătoare în acest scop”[23];

V. întrucât un studiu recent arată că intensificarea tratării semințelor cu neonicotinoide în Statele Unite ale Americii coincide cu plantarea mai intensă a porumbului modificat genetic Bt[24]; întrucât Uniunea a interzis utilizarea în exterior a trei neonicotinoide, inclusiv ca materiale de acoperire a semințelor, din cauza impactului lor asupra albinelor melifere și a altor polenizatori[25];

W. întrucât se consideră că evaluarea posibilelor interacțiuni ale reziduurilor de erbicide și ale metaboliților acestora cu proteinele Bt nu intră în sfera de competență a Grupului EFSA GMO și, prin urmare, nu este efectuată în cadrul evaluării riscurilor;

Procesul decizional nedemocratic

X. întrucât, în urma votului din 16 septembrie 2019 al Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, nu a fost emis niciun aviz, ceea ce înseamnă că autorizarea nu a fost susținută de o majoritate calificată a statelor membre; întrucât nici Comitetul de apel nu a emis niciun aviz în urma votului din 11 octombrie 2019;

Y. întrucât Comisia recunoaște că este problematic faptul că deciziile de autorizare a organismelor modificate genetic continuă să fie adoptate de Comisie fără ca o majoritate calificată a statelor membre să fie în favoarea acestor decizii, ceea ce constituie o excepție în cazul autorizării produselor în ansamblu, dar a devenit norma în procesul de luare a deciziilor privind autorizarea produselor alimentare și furajelor modificate genetic[26]; întrucât președintele Comisiei și-a exprimat în mai multe rânduri regretul față de această practică, pe care a catalogat-o drept nedemocratică[27];

Z. întrucât, în cea de a opta sa legislatură, Parlamentul European a adoptat 36 de rezoluții prin care se opune introducerii pe piață a organismelor modificate genetic pentru alimente și furaje (33 de rezoluții) și cultivării de organisme modificate genetic în Uniune (trei rezoluții); întrucât nu a existat o majoritate calificată a statelor membre în favoarea autorizării vreunuia dintre aceste organisme modificate genetic; întrucât, în ciuda faptului că ea însăși recunoaște lacunele pe plan democratic și în ciuda lipsei de sprijin din partea statelor membre și a obiecțiilor Parlamentului, Comisia continuă să autorizeze organisme modificate genetic;

AA. întrucât nu este necesară nicio schimbare de legislație pentru ca Comisia să poată să nu autorizeze organisme modificate genetic atunci când nu există o majoritate calificată a statelor membre în favoarea acestei autorizări în cadrul Comitetului de apel[28],

1. consideră că proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei depășește competențele de executare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1829/2003;

2. consideră că proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei nu este în concordanță cu dreptul Uniunii, prin faptul că nu este compatibil cu obiectivul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, care, în conformitate cu principiile generale prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului[29], constă în asigurarea unei baze prin care să se garanteze un nivel ridicat de protecție a vieții și sănătății umane, a sănătății și calității vieții animalelor, a intereselor de mediu și ale consumatorilor în ceea ce privește produsele alimentare și furajele modificate genetic, asigurând, în același timp, funcționarea eficace a pieței interne;

3. invită Comisia să își retragă proiectul de decizie de punere în aplicare;

4. își reiterează angajamentul de a continua lucrările privind propunerea Comisiei de modificare a Regulamentului (UE) nr. 182/2011; invită Consiliul să continue de urgență lucrările referitoare la această propunere a Comisiei;

5. invită Comisia, între timp, să nu mai autorizeze organisme modificate genetic în cazul în care statele membre nu emit un aviz în cadrul Comitetului de apel, fie că este vorba de cultivare sau de utilizare în alimente și furaje, în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 182/2011;

6. invită Comisia să nu autorizeze culturi modificate genetic rezistente la erbicide până când riscurile pentru sănătate asociate reziduurilor nu sunt investigate în mod cuprinzător, de la caz la caz, ceea ce necesită o evaluare completă a reziduurilor rezultate în urma pulverizării culturilor modificate genetic cu erbicide complementare, a metaboliților acestora și a oricăror efecte combinatorii;

7. invită Comisia să țină seama pe deplin de evaluarea riscurilor generate de utilizarea de erbicide complementare și de reziduurile acestora în evaluarea riscurilor legate de plantele modificate genetic tolerante la erbicide, indiferent dacă planta modificată genetic vizată este destinată să fie cultivată în Uniune sau să fie importată în Uniune în vederea utilizării în produse alimentare sau furaje;

8. invită Comisia să nu autorizeze importul pentru utilizări în produse alimentare sau furaje al niciunei plante modificate genetic care a fost modificată pentru a fi tolerantă la o substanță activă cu acțiune erbicidă, neautorizată pentru utilizare în Uniune;

9. invită Comisia să nu autorizeze nicio subcombinație de evenimente de transformare cu acumulare de gene dacă nu a fost evaluată în detaliu de către EFSA pe baza datelor complete furnizate de solicitant;

10. consideră, mai precis, că a aproba soiuri pentru care nu au fost furnizate date privind siguranța, care nici măcar nu au fost testate sau care nici măcar nu au fost încă create contravine principiilor legislației alimentare generale, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 178/2002;

11. invită EFSA să dezvolte în continuare și să utilizeze în mod sistematic metode care să permită identificarea efectelor neintenționate ale evenimentelor de transformare cu acumulare de gene, de exemplu în contextul proprietăților adjuvante ale toxinelor Bt;

12. îndeamnă Comisia să trateze obligațiile care îi revin Uniunii în temeiul acordurilor internaționale, cum ar fi Acordul de la Paris privind schimbările climatice, Convenția ONU privind diversitatea biologică și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, ca „dispoziții relevante ale dreptului Uniunii” și/sau „factori legitimi” în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, și să le acorde ponderea pe care o merită, precum și să comunice modul în care acestea au fost luate în considerare în cadrul procesului decizional;

13. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

 

 

[1] JO L 268, 18.10.2003, p. 1.

[2] JO L 55, 28.2.2011, p. 13.

[3] „Scientific opinion on the Assessment of genetically modified maize Bt11 × MIR162 × MIR604 × 1507 × 5307 × GA21 and subcombinations, for food and feed uses, under Regulation (EC) No 1829/2003” (application EFSA‐GMO‐DE‐2011‐103), EFSA Journal 2019; [„Aviz științific privind evaluarea porumbului modificat genetic Bt11 × MIR162 × MIR604 × 1507 × 5307 × GA21 și a unor subcombinații, pentru utilizările ca alimente și hrană pentru animale, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003”] (cererea EFSA‐GMO‐DE‐2011‐103), Jurnalul EFSA 2019; 17(4):5635, https://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/5635

[4] În cea de a opta legislatură a sa, Parlamentul European a adoptat 36 de rezoluții în care se opune autorizării organismelor modificate genetic (OMG). În plus, în cea de a noua sa legislatură, Parlamentul a adoptat următoarele rezoluții:

- Rezoluția Parlamentului European din 10 octombrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic MZHG0JG (SYN-ØØØJG-2), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0028).

- Rezoluția Parlamentului European din 10 octombrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de reînnoire a autorizației de introducere pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic A2704-12 (ACS-GMØØ5-3), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0029).

- Rezoluția Parlamentului European din 10 octombrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 89034 × 1507 × MON 88017 × 59122 × DAS-40278-9 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele MON 89034, 1507, MON 88017, 59122 și DAS-40278-9, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0030).

[5] Avizul EFSA, p. 11, tabelul 4.

[6] Șase subcombinații de cinci evenimente (Bt11 × MIR162 × MIR604 × 1507 × 5307, Bt11 × MIR162 × MIR604 × 1507 × GA21, Bt11 × MIR162 × MIR604 × 5307 × GA21, Bt11 × MIR162 × 1507 × 5307 × GA21, Bt11 × MIR604 × 1507 × 5307 × GA21 și MIR162 × MIR604 × 1507 × 5307 × GA21); 12 subcombinații de patru evenimente (Bt11 × MIR162 × MIR604 × 1507, Bt11 × MIR162 × MIR604 × 5307, Bt11 × MIR162 × 1507 × 5307, Bt11 × MIR162 × 5307 × GA21, Bt11 × MIR604 × 1507 × 5307, Bt11 × MIR604 × 5307 × GA21, Bt11 × 1507 × 5307 × GA21, MIR162 × MIR604 × 1507 × 5307, MIR162 × MIR604 × 1507 × GA21, MIR162 × MIR604 × 5307 × GA21, MIR162 × 1507 × 5307 × GA21 și MIR604 × 1507 × 5307 × GA21); 11 subcombinații de trei evenimente (Bt11 × MIR162 × 5307, Bt11 × MIR604 × 5307, Bt11 × 1507 × 5307, Bt11 × 5307 × GA21, MIR162 × MIR604 × 1507, MIR162 × MIR604 × 5307, MIR162 × 1507 × 5307, MIR162 × 5307 × GA21, MIR604 × 1507 × 5307, MIR604 × 5307 × GA21 și 1507 × 5307 × GA21); și cinci subcombinații de două evenimente (Bt11 × 5307, MIR162 × 5307, MIR604 × 5307, 1507 × 5307 și 5307 × GA21).

[7] „Scientific opinion on the Assessment of genetically modified maize Bt11 × MIR162 × MIR604 × 1507 × 5307 × GA21 and subcombinations, for food and feed uses, under Regulation (EC) No 1829/2003” (application EFSA‐GMO‐DE‐2011‐103), EFSA Journal 2019; [„Aviz științific privind evaluarea porumbului modificat genetic Bt11 × MIR162 × MIR604 × 1507 × 5307 × GA21 și a unor subcombinații, pentru utilizările ca alimente și hrană pentru animale, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003”] (cererea EFSA‐GMO‐DE‐2011‐103), Jurnalul EFSA 2019; 17(4):5635, https://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/5635

[8] Observațiile statelor membre cu privire la porumbul modificat genetic cu acumulare de gene pot fi accesate prin intermediul registrului de întrebări EFSA: http://registerofquestions.efsa.europa.eu/roqFrontend/login?

[9] Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 martie 2001 privind diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic și de abrogare a Directivei 90/220/CEE a Consiliului (JO L 106, 17.4.2001, p. 1).

[11] avizul EFSA, p. 24.

[12] A se vedea, de exemplu, Bonny, S., „Genetically Modified Herbicide-Tolerant Crops, Weeds, and Herbicides: Overview and Impact” („Culturile modificate genetic tolerante la erbicide, buruienile și erbicidele”), Environmental Management, ianuarie 2016:57(1), pp. 31-48, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26296738 și Benbrook, C.M., „Impacts of genetically engineered crops on pesticide use in the U.S. – the first sixteen years” („Impactul culturilor modificate prin inginerie genetică asupra utilizării de pesticide în SUA - primii 16 ani”), Environmental Sciences Europe,  28 September 2012, Vol. 24(1) (28 septembrie 2012, Vol. 24(1)), https://enveurope.springeropen.com/articles/10.1186/2190-4715-24-24

[13] EFSA conclusion on the peer review of the pesticide risk assessment of the active substance glyphosate (Concluzia EFSA privind evaluare inter pares a riscului utilizării ca pesticid a substanței active glifosat), EFSA Journal 2015; 13(11):4302, p. 3, https://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/4302

[14] Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului (JO L 309, 24.11.2009, p. 1).

[16] Acest lucru este valabil pentru glifosat, astfel cum se menționează în „EFSA Review of the existing maximum residue levels for glyphosate according to Article 12 of Regulation (EC) No 396/2005” [„Analiza realizată de EFSA a actualelor limite maxime de reziduuri pentru glifosat în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 396/2005”], EFSA Journal 2018;16(5):5263, p. 12, https://www.efsa.europa.eu/fr/efsajournal/pub/5263

[17] Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrana de origine vegetală și animală pentru animale și de modificare a Directivei 91/414/CEE a Consiliului (JO L 70, 16.3.2005, p. 1). A se vedea considerentul 26.

[18] „Reasoned opinion on the review of the existing maximum residue levels (MRLs) for glyphosate according to Article 12 of Regulation (EC) No 396/2005” [„Aviz motivat privind analiza actualelor limite maxime de reziduuri (LMR) pentru glifosat în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 396/2005”], EFSA Journal 2018; 16(5):5263, p. 4. https://doi.org/10.2903/j.efsa.2018.5263

[19] avizul EFSA, p. 12.

[20] A se vedea considerentul 8 din Regulamentul (CE) nr. 396/2005.

[21] Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/533 al Comisiei din 28 martie 2019 privind un program de control multianual coordonat al Uniunii pentru 2020, 2021 și 2022 vizând asigurarea respectării limitelor maxime de reziduuri de pesticide și evaluarea expunerii consumatorilor la reziduurile de pesticide din și de pe alimentele de origine vegetală și animală (JO L 88, 29.3.2019, p. 28).

[22] Pentru o analiză, a se vedea Rubio-Infante, N., & Moreno-Fierros, L., „An overview of the safety and biological effects of Bacillus thuringiensis Cry toxins in mammals” („O perspectivă generală asupra siguranței și a efectelor biologice ale toxinelor Cry produse de Bacillus thuringiensis la mamifere”), Journal of Applied Toxicology, mai 2016, 36(5): pp. 630-648.

http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/jat.3252/full

[23] Aplicația EFSA-GMO-DE-2010-86 (porumbul Bt11 x3 MIR162 x3 1507 x3 GA21 și trei subcombinații, independent de originea lor), opinie minoritară, Wal, J.M., membru al Grupului EFSA GMO, EFSA Journal 2018;16(7):5309, https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/epdf/10.2903/j.efsa.2018.5309, p. 34.

[24] „Large-Scale Deployment of Seed Treatments Has Driven Rapid Increase in Use of Neonicotinoid Insecticides and Preemptive Pest Management in U.S. Field Crops” („Folosirea pe scară largă a tratării semințelor a determinat intensificarea rapidă a utilizării insecticidelor neonicotinoide și a gestionării preventive a dăunătorilor în cazul culturilor de câmp din S.U.A.”), Douglas, M.R., și Tooker, J.F., Environmental Science and Technology 2015, 49, 8, 5088-5097, data publicării (Web): 20 martie 2015, https://pubs.acs.org/doi/10.1021/es506141g

[26] A se vedea, de exemplu, expunerea de motive a propunerii legislative a Comisiei, prezentate la 22 aprilie 2015 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 în ceea ce privește posibilitatea statelor membre de a restricționa sau de a interzice utilizarea produselor alimentare și furajelor modificate genetic pe teritoriul lor și în expunerea de motive a propunerii legislative a Comisiei prezentate la 14 februarie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

[27] A se vedea, de exemplu, declarația de deschidere a ședinței plenare a Parlamentului European, inclusă în orientările politice pentru următoarea Comisie Europeană (Strasbourg, 15 iulie 2014) sau discursul privind starea Uniunii din 2016 (Strasbourg, 14 septembrie 2016).

[28]Comisia „poate”, nu „este obligată” să acorde o autorizație în cazul în care nu există o majoritate calificată a statelor membre în favoarea acestei autorizări în cadrul Comitetului de apel în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 [articolul 6 alineatul (3)].

[29] Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1).

Ultima actualizare: 11 noiembrie 2019Notă juridică