Procedură : 2019/2950(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B9-0047/2020

Texte depuse :

B9-0047/2020

Dezbateri :

PV 16/01/2020 - 3
CRE 16/01/2020 - 3

Voturi :

PV 16/01/2020 - 6.7
CRE 16/01/2020 - 6.7
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P9_TA(2020)0017

<Date>{13/01/2020}13.1.2020</Date>
<NoDocSe>B9‑0047/2020</NoDocSe>
PDF 155kWORD 51k

<TitreType>PROPUNERE DE REZOLUȚIE</TitreType>

<TitreSuite>depusă pe baza întrebării cu solicitare de răspuns oral B9‑0001/2020</TitreSuite>

<TitreRecueil>în conformitate cu articolul 136 alineatul (5) din Regulamentul de procedură</TitreRecueil>


<Titre>referitoare la instituțiile și organismele uniunii economice și monetare: prevenirea conflictelor de interese după ocuparea unor funcții publice</Titre>

<DocRef>(2019/2950(RSP))</DocRef>


<RepeatBlock-By><Depute>Irene Tinagli</Depute>

<Commission>{ECON}în numele Comisiei pentru afaceri economice și monetare</Commission>

</RepeatBlock-By>


B9‑0047/2020

Rezoluția Parlamentului European referitoare la instituțiile și organismele uniunii economice și monetare: prevenirea conflictelor de interese după ocuparea unor funcții publice

(2019/2950(RSP))

Parlamentul European,

 având în vedere articolul 298 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

 având în vedere Regulamentul nr. 31 (CEE), 11 (CEEA) de instituire a Statutului funcționarilor și a regimului aplicabil celorlalți agenți ai Comunității Economice Europene și ai Comunității Europene a Energiei Atomice (Statutul funcționarilor) și, în special, articolul 11 litera (a) și articolele 12, 16 și 17[1],

 având în vedere Rezoluția sa din 10 mai 2011 privind descărcarea de gestiune 2009: performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor UE[2],

 având în vedere Raportul special nr. 15/2012 al Curții de Conturi Europene intitulat „Gestionarea conflictelor de interese în cadrul unor agenții selectate ale UE”[3],

 având în vedere Decizia Comisiei Europene din 29 iunie 2018 privind activitățile și sarcinile externe și activitățile profesionale după încetarea raporturilor de muncă, (C(2018)4048),

 având în vedere declarația de presă a Autorității Bancare Europene (ABE) din 17 septembrie 2019 referitoare la anunțul privind demisia lui Adam Farkas din funcția de director executiv al ABE, cu efect de la 31 ianuarie 2020[4],

 având în vedere întrebarea adresată Comisiei referitoare la numirea directorului executiv al ABE, Adam Farkas, în calitate de director general al Asociației pentru piețele financiare din Europa (AFME) (O-000031/2019 – B9-0054/2019) și răspunsurile oferite de Comisie la 24 octombrie 2019[5],

 având în vedere răspunsurile oferite de președintele ABE în cadrul unei audieri organizate de Comisia pentru afaceri economice și monetare la 4 noiembrie 2019,

 având în vedere raportul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) din 23 august 2010 intitulat „Angajarea în sectorul privat după ocuparea unui post în sectorul public: bune practici în vederea prevenirii conflictelor de interese”[6],

 având în vedere documentul de lucru nr. 06/2010 al Organizației Transparency International intitulat „Regulating the Revolving Door” (Reglementarea ușilor turnante)[7],

 având în vedere proiectele de recomandare formulate de Ombudsmanul European în cadrul anchetei privind plângerea 775/2010/ANA împotriva Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA)[8],

 având în vedere scrisoarea adresată de Ombudsman directorului Agenției Europene pentru Produse Chimice la 13 iunie 2017 cu privire la punerea în aplicare a articolului 16 din Statutul funcționarilor Uniunii Europene[9],

 având în vedere scrisoarea adresată de Ombudsman directorului ABE la 13 iunie 2017 cu privire la punerea în aplicare a articolului 16 din Statutul funcționarilor Uniunii Europene[10],

 având în vedere raportul Ombudsmanului European din 28 februarie 2019 referitor la publicarea de informații cu privire la foștii membri ai personalului de conducere, pentru a pune în aplicare interdicția de a desfășura activități de lobby și de promovare timp de un an: SI/2/2017/NF[11],

 având în vedere Rezoluția sa din 12 februarie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European de stabilire a statutului și condițiilor generale pentru exercitarea funcțiilor Ombudsmanului (Statutul Ombudsmanului European)[12],

 având în vedere orientările politice ale viitoarei Comisii Europene pentru perioada 2019-2024[13],

 având în vedere întrebarea adresată Comisiei intitulată „Instituțiile și organismele uniunii economice și monetare: prevenirea conflictelor de interese după ocuparea unor funcții publice (O-000048/2019 – B9‑0001/2020),

 având în vedere articolul 136 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

 având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru afaceri economice și monetare,

A. întrucât articolul 298 alineatul (1) din TFUE prevede că „[î]n îndeplinirea misiunilor lor, instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii sunt susținute de o administrație europeană transparentă, eficientă și independentă”;

B. întrucât articolul 68 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010[14] prevede că „Statutul funcționarilor, regimul aplicabil celorlalți agenți și normele adoptate de comun acord de către instituțiile Uniunii în scopul aplicării acestora se aplică personalului Autorității, inclusiv directorului executiv și președintelui acesteia”;

C. întrucât, în special, articolele 16 și 17 din Statutul funcționarilor stabilesc principiile pentru personalul care părăsește instituțiile, inclusiv dispoziții privind prevenirea conflictelor de interese;

D. întrucât directorul executiv al ABE a acceptat să fie numit director general al AFME începând cu 1 februarie 2020 și și-a anunțat demisia din funcția de director executiv al ABE, cu efect de la 31 ianuarie 2020;

E. întrucât consiliul de administrație și consiliul supraveghetorilor ABE au decis că trebuie să autorizeze numirea directorului executiv al ABE în funcția de director general al AFME; întrucât consiliul supraveghetorilor a luat decizia de a impune un număr destul de mic de restricții directorului executiv, care, potrivit ABE, vizează conflictul de interese ce decurge din acceptarea de către acesta a noii sale funcții în cadrul AFME;

întrucât aceste restricții se aplică activităților desfășurate în cadrul ABE, dar și după încetarea funcțiilor sale în cadrul acesteia;

F. întrucât, în cadrul unei audieri în fața Parlamentului European, președintele ABE a subliniat că este dificil să se aplice restricții în cazul acestor activități desfășurate după ocuparea unor funcții publice;

G. întrucât cadrele de conducere care părăsesc autoritățile de supraveghere nu primesc în prezent o indemnizație temporară;

H. întrucât angajarea după ocuparea unor funcții publice și conflictele de interese de tip „uși turnante” reprezintă preocupări recurente și au fost evaluate și analizate de organismele internaționale și ale UE, în special de Ombudsmanul European și de Curtea de Conturi Europeană;

I. întrucât aceste cazuri de tip „ușă turnantă” oferă grupurilor de interese ocazia de a recompensa autoritățile de reglementare pentru conduita lor anterioară, deschizând astfel calea către stimulente dăunătoare,

1. subliniază importanța unei administrații europene deschise, eficiente și independente pentru UE în ansamblul său, inclusiv pentru instituțiile, organismele și agențiile din cadrul uniunii economice și monetare;

2. este preocupat de conflictul de interese apărut ca urmare a numirii directorului executiv al ABE în funcția de director general al AFME începând cu 1 februarie 2020;  observă că această activitate profesională după ocuparea unei funcții publice, fără o perioadă de existență a stării de incompatibilitate, reprezintă un risc nu numai pentru reputația și independența ABE, dar și pentru toate instituțiile UE și proiectul european, în ansamblul său;

3. reamintește că conflictele de interese nesoluționate ar putea nu numai să compromită aplicarea unor standardelor etice ridicate la nivelul întregii administrații europene, ci și să pună în pericol dreptul la o bună administrare, amenințând astfel condițiile de concurență echitabile necesare pentru buna funcționare a pieței unice;

4. solicită aplicarea efectivă și consecventă a Statutului funcționarilor, în special a articolului 16, pentru a preveni conflictele de interese, în special – dar nu numai – cu privire la înalții funcționari; subliniază că articolul 16 permite instituțiilor UE să respingă solicitarea unui fost funcționar de a prelua un anumit loc de muncă în cazul în care restricțiile nu sunt suficiente pentru a proteja interesele legitime ale instituțiilor; subliniază că, în cazul domnului Farkas, interdicția de a prelua direct o funcție în cadrul AFME ar fi putut fi examinată în temeiul articolului 21 alineatul (3) litera (b) din Decizia C(2018)4048 a Comisiei, în sensul că AFME ar fi putut fi considerată „parte adversă”;

5. își exprimă temerile că, de multe ori, nu este posibil să se asigure respectarea condițiilor impuse pentru activitățile profesionale desfășurate după ocuparea unor funcții publice; încurajează, prin urmare, instituțiile și agențiile UE să ia în considerare întreaga gamă de instrumente puse la dispoziție în temeiul articolului 16 din Statutul funcționarilor;

6. pune sub semnul întrebării decizia consiliului supraveghetorilor și a consiliului de administrație din cadrul ABE de a permite domnului Farkas să preia funcția de director general al AFME; le invită să revină asupra deciziei lor;

7. observă că, deși experiența din sectorul privat poate fi valoroasă pentru a lucra în instituții, situațiile de tip „ușă turnantă” pot apărea, de asemenea, ca urmare a preluării unei funcții publice după ocuparea unui loc de muncă în sectorul privat, atunci când există o legătură directă între fostul angajator și noua funcție în cadrul instituției, acest lucru putând compromite integritatea instituțiilor UE și afecta încrederea cetățenilor în acestea; subliniază, prin urmare, necesitatea emergentă de a evalua modul în care conflictele de interese ar putea decurge din activitățile profesionale desfășurate înainte de ocuparea unor funcții publice sau înainte de numirea în posturi care implică competențe de reglementare sau executive și recomandă să se acorde mai multă atenție acestei chestiuni;

8. subliniază că situațiile de conflict de interese provocate de activitățile profesionale desfășurate după ocuparea unor funcții publice și fenomenul „ușilor turnante” constituie o problemă comună pentru toate instituțiile, organele, oficiile și agențiile de pe teritoriul UE și al statelor sale membre; subliniază, prin urmare, că este nevoie de un cadru juridic unificat, care să abordeze în mod eficient aceste aspecte;

9. ia act de activitatea desfășurată la nivel internațional (OCDE) pentru a asigura un cadru armonizat pentru activitățile profesionale desfășurate după ocuparea unor funcții publice; ia act, la nivelul UE, de activitatea desfășurată în acest scop de Curtea de Conturi Europeană și de Ombudsmanul UE; ia act de faptul că punerea în aplicare în timp util a acestor recomandări ar putea preveni alte probleme similare în viitor;

10. subliniază că, deși experiența dobândită de membrii personalului său în urma ocupării unui loc de muncă în sectorul privat poate fi valoroasă pentru un organism de reglementare sau de supraveghere, organismele și instituțiile Uniunii ar trebui să fie pătrunse de spiritul serviciului public, pentru a-i servi cât mai bine pe cetățenii europeni;

11. solicită Curții de Conturi Europene să analizeze aprofundat modul în care organele și agențiile uniunii economice și monetare abordează gestionarea situațiilor în care există potențiale conflicte de interese; invită Curtea de Conturi Europeană să identifice bunele practici;

12. invită Comisia să evalueze practicile actuale în cazul activităților desfășurate după ocuparea unor funcții publice la nivelul UE și la nivel național pentru a stabili măsuri mai stricte de prevenire a conflictelor de interese care apar atunci când înalți funcționari ai organismelor UE își părăsesc posturile pentru a ocupa un loc de muncă în sectorul privat sau când persoanele care provin din sectorul privat sunt numite în posturi de conducere în cadrul unui organism al UE, și să țină seama de constatările sale în analizarea unui cadru juridic armonizat pentru prevenirea conflictelor de interese după ocuparea unor funcții publice;

13. reamintește angajamentul asumat de Comisie în cadrul dezbaterii în plen din 24 octombrie 2019 de a revizui cadrul juridic privind activitățile profesionale desfășurate după încetarea raporturilor de muncă; invită Comisia să instituie un cadru juridic armonizat pentru prevenirea conflictelor de interese după ocuparea unor funcții publice cu scopul de a asigura standarde etice înalte; subliniază că este necesar să se alinieze practica Uniunii la standardele internaționale; subliniază că ar trebui să se aplice aceleași standarde la nivelul UE și la nivel național;

14. invită Comisia să definească, în cadrul revizuirii sale a cadrului pentru activitățile profesionale desfășurate după ocuparea unor funcții publice, domeniile de risc specifice care ar putea necesita consolidarea, inclusiv extinderea posibilității de a bloca schimbarea unui loc de muncă, și să ia în considerare o posibilă extindere a perioadelor de existență a stării de incompatibilitate pentru înalții funcționari, proporționale cu cazul specific, pentru a asigura egalitatea de tratament în conformitate cu articolul 15 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; subliniază că cerința de a divulga ex ante conflictele de interese, prevăzută la articolul 11 din Statutul funcționarilor, ar trebui să fie pusă în aplicare într-un mod care să garanteze că potențialele conflicte de interese ale unui candidat sunt dezvăluite cu mult înainte ca acesta să preia o funcție în cadrul unui organism al UE; subliniază, de asemenea, că toate organismele UE ar trebui să își publice pe site-urile lor de internet normele interne privind gestionarea conflictelor de interese și să țină seama de recomandările din 2017 ale Ombudsmanului European privind publicarea informațiilor anuale necesare în temeiul articolului 16 alineatul (4) din Statutul funcționarilor;

15. invită Comisia să extindă această revizuire la conflictele de interese care decurg din activitățile profesionale desfășurate înainte de ocuparea unor funcții publice și să ia în considerare consolidarea măsurilor existente, cum ar fi cesionarea obligatorie a intereselor în cadrul întreprinderilor care sunt supuse autorității instituției căreia îi aparține un funcționar nou-desemnat sau care au relații cu instituția respectivă, și să ia în considerare noi tipuri de măsuri preventive, cum ar fi recuzarea obligatorie atunci când este vorba de chestiuni care afectează un fost angajator din sectorul privat;

16. consideră că interdicția de a schimba locul de muncă în cazul în care persoana respectivă ocupă deja un post și în cazul în care interdicția este suficient de precisă și justificată nu constituie o încălcare a dreptului la muncă;

17. subliniază că, în cazul în care sunt introduse perioade mai lungi de existență a stării de incompatibilitate pentru înalții funcționari care părăsesc o agenție, ar putea fi luată în considerare, de asemenea, posibilitatea de a li se acorda o indemnizație temporară adecvată; subliniază că acordarea acestor indemnizații temporare ar trebui să înceteze în cazul în care ei acceptă un nou loc de muncă în timpul perioadei de existență a stării de incompatibilitate;

18. invită Comisia să evalueze dacă este oportun ca agențiile UE în cauză să decidă ele însele cu privire la aplicarea normelor privind prevenirea conflictelor de interese și modul în care poate fi asigurată aplicarea coerentă a normelor; consideră că organismul independent de etică avut în vedere de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, este organismul cel mai potrivit pentru luarea, pe viitor, a deciziilor referitoare la conflictele de interese în cazul membrilor personalului UE;

19. sugerează tuturor deputaților în Parlamentul European și tuturor reprezentanților Comisiei Europene și ai Consiliului Uniunii Europene să se abțină, pentru o perioadă de doi ani, să intre în contact cu actualul director executiv dacă și când acesta își preia funcția de director general al AFME; solicită serviciilor responsabile de eliberarea permiselor permanente de acces în clădirile Parlamentului („ecusoanele maro”) să analizeze în mod aprofundat cazul domnului Farkas, luând în considerare posibilitatea de a nu acorda acest permis pentru aceeași perioadă de timp (doi ani), pentru a evita un potențial conflict de interese;

20. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Curții de Conturi Europene și Ombudsmanului European.

[1] JO 45, 14.6.1962, p. 1385.

[2] JO L 250, 27.9.2011, p. 268.

[12] Texte adoptate, P8_TA(2019)0080.

[14] Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea Bancară Europeană) (JO L 331, 15.12.2010, p. 12).

Ultima actualizare: 15 ianuarie 2020Notă juridică