Ausführliche Sitzungsberichte

Montag, 7. September 2015 - Straßburg

29. Auf dem Weg zu einem integrierten Konzept für das kulturelle Erbe Europas (kurze Darstellung)

  President. – The next item is the report by Mircea Diaconu, on behalf of the Committee on Culture and Education, towards an integrated approach to cultural heritage for Europe (2014/2149(INI)) (A8-0207/2015).

  Mircea Diaconu, raportor.– Doamnă Președintă, raportul pe care vi-l prezint acum încearcă să convingă decidenții politici de importanța pe care o are patrimoniul cultural și de oportunitățile pe care acest sector le poate crea atât pentru profesioniștii din domeniu, cât și pentru comunități. Această importanță rezultă chiar din titlu - „O abordare integrată”, spune titlul acestui raport. „Integrată” înseamnă că, practic, componenta culturală există în aproape oricare subiect pe care îl putem dezvolta în viața de zi cu zi în orice dezbatere publică.

Iată câteva puncte pe care aș dori să le subliniez pentru început.

Solicităm desemnarea cât mai rapidă a unui an european dedicat patrimoniului cultural și care să aibă un buget pe măsură.

Apoi, cerem Comisiei Europene să organizeze mai bine informația despre finanțarea patrimoniului cultural, să înființeze un portal unic la nivelul Uniunii Europene, dedicat patrimoniului cultural. Să încetăm să ne mai ascundem, vă rog, în spatele faptului că toată informația este disponibilă pe Internet. Realitatea crudă este că domeniul cultural are o nevoie acută de finanțare în toate statele membre și trebuie să ajutăm operatorii culturali să folosească toate fondurile europene la care au dreptul.

Un alt pas important pe care trebuie să îl facem este eliminarea din Regulamentul FDR a pragului de cinci milioane de euro fixat pentru proiectele de patrimoniu cultural. Deja de luni de zile ne luptăm pentru eliminarea acestui prag, care a fost stabilit total artificial, iar raportul nostru este foarte clar pe acest subiect. Rog, deci, Comisia Europeană să nu ignore vocea cetățenilor care ne-au cerut ajutorul pentru eliminarea acestui prag.

O altă fisură identificată de raportul nostru constă în lipsa unui sistem adecvat de control al calității pentru proiectele de patrimoniu. Un proiect de restaurare al unui sit de patrimoniu nu este numai o simplă enumerare de facturi. În momentul în care turnăm beton peste o frescă medievală nu mai contează că auditul financiar a fost perfect în regulă, acoperit cu facturi. De aceea, raportul nostru solicită includerea în regulamentul programelor europene a unor mențiuni obligatorii cu privire la calitatea lucrărilor de restaurare. Putem distruge cu fonduri europene ceea ce n-au distrus mii de ani de intemperii sau de războaie.

Pentru că am ajuns aici, cu regret, trebuie să amintesc doar o clipă despre monstruosul atac asupra orașului antic Palmyra. Acolo este doar un oraș antic, în pustiu; este un oraș antic, o minune de patrimoniu mondial, și un izvor cu apă termală, atât. Nu pot fi alte interese: nu este petrol, nu este populație, nu este nimic. Nu este nimic, este doar pustiu… Și totuși, niște criminali au atacat atât de crud exact acest loc. De ce? Simplu: pentru că este vorba de memoria culturală mondială. Și spun asta pentru că recent a fost votată la propunerea președintei Comisiei pentru cultură, doamna Silvia Costa, care este de față în plenul Parlamentului, o rezoluție care consideră acest tip de acte de distrugere a patrimoniului cultural mondial drept crime împotriva umanității. Despre crimă este vorba.

Acum, în final, cu regret vă spun că, cel puțin după părerea mea, evaluări recente pe zone de risc aflate în proximitatea Uniunii Europene au creat o situație aberantă, periculoasă, explozivă. Aceste evaluări au ținut cont de criterii politice, geopolitice, militare, probabil economice etc. și deloc de criterii culturale. Vreau să spun prin asta că există riscul ca așa-numita, astăzi, criză a refugiaților, a migrației imense, neașteptate, explozive asupra Uniunii Europene, să ascundă în ea o altă criză posibilă și care poate fi o criză culturală, de ciocnire a culturilor. Sper să nu am dreptate, aștept de la Comisia Europeană un răspuns adecvat și cât mai rapid. Vă mulțumesc și aștept votul mâine.

Catch-the-eye procedure

  Λευτέρης Χριστοφόρου (PPE). – Κυρία Πρόεδρε, για μένα η Ευρώπη είναι συνώνυμη με τον πολιτισμό και την πολιτιστική κληρονομιά και θεωρώ ότι η Ευρώπη έπρεπε να είναι και να παραμείνει θεματοφύλακας ολόκληρης της ευρωπαϊκής πολιτιστικής κληρονομιάς. Προέρχομαι από μία χώρα, την Κύπρο, της οποίας οι πολιτιστικοί και θρησκευτικοί θησαυροί, ανεκτίμητης και αμύθητης αξίας, λεηλατούνται εδώ και σαράντα ένα χρόνια και διακινούνται αυτήν τη στιγμή συλημένοι, στα χέρια λαθρεμπόρων, ακόμη και μέσα στην ίδια την Ευρώπη. Η Κύπρος είναι μέρος της ευρωπαϊκής πολιτιστικής και θρησκευτικής κληρονομίας. Δικαίως αποκαλείται νήσος των Αγίων. Χιλιάδες εκκλησίες, χιλιάδες μνημεία, χιλιάδες χρόνια πολιτισμού θρησκευτικού και αρχαιοτήτων έχουν καταστραφεί και έχουν καταντήσει αυτήν τη στιγμή εμπόρευμα μέσα στην ίδια την Ευρώπη. Όταν κλέβεις ένα Μουσείο Αρχαιοτήτων διαπράττεις έγκλημα. Όταν καταστρέφεις πολιτιστικά μια χώρα διαπράττεις, κατ`εμέ, έγκλημα καθοσιώσεως. Αναμένω από την Επιτροπή, στην οποίαν έχω απευθυνθεί πολλές φορές, να πάρει μέτρα και να θεσπίσει νομοθετικό πλαίσιο για τον αυτόματο επαναπατρισμό αρχαιοτήτων που διακινούνται στην Ευρώπη. Δεν πρέπει να υπάρξουν άλλες χώρες θύματα όπως υπήρξε η Κύπρος - και έχω στο νου μου την Παλμύρα της Συρίας τώρα - ούτε στην Ευρώπη, ούτε σε άλλες περιοχές του κόσμου.

  Silvia Costa (S&D). – Signora Presidente, onorevoli colleghi, voglio ringraziare molto il collega Diaconu per l'ottima relazione che ha fatto, per il grande impegno che ha messo; ha veramente colto un tema fondamentale. Abbiamo per questo voluto dare seguito alla comunicazione della Commissione con una relazione del Parlamento, caro Commissario il che significa chiedere alla Commissione e al Consiglio di continuare quest'impegno di rilancio del tema del patrimonio culturale, che è un asse di sviluppo, un asse di nuova occupazione, un asse di nuova forma di intervento anche per quanto riguarda gli investimenti e anche, naturalmente, ha un valore simbolico che non sfugge a nessuno.

Purtroppo, sono stati i fatti tragici che ci hanno fatto ricordare nel decennale della convenzione Unesco sulla diversità culturale, che noi onoreremo il 15 settembre in commissione, che il patrimonio culturale è un bene dell'umanità. È importante riprendere gli importanti indirizzi che vengono dalla relazione, in particolare per quanto riguarda un approccio integrato, trasversale a tutte le politiche, e anche che metta insieme attori pubblici e privati, perché le risorse sono anche il grande tema sul patrimonio.

  Νότης Μαριάς (ECR). – Κυρία πρόεδρε, με αφορμή τη συζήτηση για την ολοκληρωμένη προσέγγιση της πολιτιστικής κληρονομιάς της Ευρώπης, θα ήθελα να υπενθυμίσω στο Σώμα για άλλη μια φορά ότι, κατά τη διάρκεια του Δευτέρου Παγκοσμίου Πολέμου, τα ναζιστικά στρατεύματα κατοχής λεηλάτησαν τους αρχαιολογικούς θησαυρούς της πατρίδας μου, της Ελλάδας. Μάλιστα, η λίστα με τους κλαπέντες αρχαιολογικούς θησαυρούς περιέχεται τόσο στον ειδικό τόμο που εξέδωσε το 1946 το ελληνικό Υπουργείο Παιδείας, όσο και στην αντίστοιχη ειδική έκθεση που συνέταξε το βρετανικό Υπουργείο Πολέμου. Σύμφωνα με την οδηγία 93/7/ΕΟΚ που αφορά στην επιστροφή στον τόπο προέλευσής τους των κλαπέντων αρχαιολογικών θησαυρών αλλά και σύμφωνα με τη Σύμβαση «Unidroit» της UNESCO, του 1970, προβλέπεται ο επαναπατρισμός των πολιτιστικών αγαθών. Επομένως κύριε Επίτροπε, σας θέτω εκ νέου το θέμα που σας είχα θέσει και πριν ένα χρόνο, κατά τη διάρκεια της συζήτησης της υποψηφιότητάς σας για το αξίωμα του Επιτρόπου. Έχετε μια απάντηση κ. Επίτροπε ως προς την επιστροφή των κλαπέντων από τους ναζί αρχαιολογικών θησαυρών στην Ελλάδα;

  Ivan Jakovčić (ALDE). – Gospođo predsjednice, kažu da će Amerika biti jedan veliki šoping centar, Azija tvornica, Afrika turistička destinacija, a Europa muzej za stotinjak ili više godina. To kažu futuristi, u dobroj vjeri, pokazujući uostalom i time da je naša materijalna i nematerijalna kulturna baština od neprocjenjive vrijednosti.

Zato želim podvući samo jednu stvar. Pogledajmo samo što znači kultura za europski turizam i time smo već sve rekli. Koliko je tu ustvari ekonomije? Koliko je tu našeg identiteta? Zato podržavam projekt europskih prijestolnica, ali predlažem da Komisija razmisli i o tome da možda imamo i regije kao kulturnu destinaciju. Odnosno da imamo godišnju regiju kulture kao što imamo prijestolnicu kulture.

  Ernest Maragall (Verts/ALE). – Señora Presidenta, hablar de patrimonio cultural mientras contemplamos impotentes la destrucción de Palmira es, como mínimo, una terrible paradoja. Que sirva al menos para que Europa tome conciencia de lo que está en juego.

El título del informe es bien explícito: «Hacia un enfoque integrado del patrimonio cultural europeo», con un eje muy claro, muy coherente. Hay que integrar estrategias, conocimiento, recursos, líneas de conservación, líneas de acción, líneas también —como se ha dicho— de repatriación. Digámoslo claro, lo que este informe nos dice es que, si queremos hablar de Europa en futuro, hemos de empezar por respetar nuestra propia historia, por conocerla, mostrarla y darle el valor europeo precisamente que siempre acompaña, siempre, a la genuina personalidad cultural, religiosa, social o económica de un lugar, de un espacio, de una cultura determinada.

Vamos, pues, en la buena dirección y por eso el informe reclama tanto la disponibilidad de un portal europeo único que integre y coordine las dispersas actuaciones como el reconocimiento de regiones y ciudades como actores indispensables para esta estrategia conjunta europea.

(End of catch-the-eye procedure)

  Tibor Navracsics, Member of the Commission.– Madam President, the Commission would like to thank the rapporteur Mr Diaconu and the shadow rapporteurs for the quality and the comprehensiveness of his report. The report covers the full breadth of cultural heritage, making a wide spectrum of policy recommendations and suggesting next steps to be taken. The Commission shares the report’s view that supporting, enhancing and promoting cultural heritage through an integrated approach is of paramount importance.

In addition to its intrinsic value, cultural heritage contributes significantly to economic and social development and it touches the lives of all Europeans, nurturing their sense of belonging and strengthening their European identity.

As we speak, heritage is unfortunately the target of acts of vandalism, defacement and even destruction, as we can see in the terrible images of destruction in Iraq and Syria. But there are also other, less violent, threats to heritage. We are so used to our surrounding historic environment that we may forget that such a fragile beauty needs a lot of care to survive. The report will help the Commission to fine-tune the existing instruments and to make further progress on putting into practice tools, policies and mechanisms in an integrated way to address the challenges the heritage sector is facing today.

The Commission has already taken action on many of the spheres of action mentioned in the report. The Commission has started to work with the Member States on participatory governance. In 2016-2017 this work will be continued on heritage skills, training and knowledge transfer. The Commission is also promoting peer learning among cities and regions to support the exchange and transfer of the wealth of experience and good cultural practices, including heritage. The Commission will also continue to enhance internal cooperation and availability of information on financing opportunities within the existing European funding programmes.

If I might just respond to the honourable Member’s observations: unfortunately, my answer is the same as it was during my hearing. The Commission has no powers to handle debates between two Member States and historic debates. We have simply no powers for that; these are bilateral conflicts and bilateral discussions.

  President. – The debate is closed.

The vote will take place on Tuesday, 8 September 2015.

Written statements (Rule 162)

  Michaela Šojdrová (PPE), písemně.– Děkuji kolegovi Diaconu za představení zprávy, kterou považuji za velmi dobrou, a jsem ráda, že jsme ji na výboru jednomyslně podpořili. Nový integrovaný přístup ke kulturnímu dědictví zahrnuje řadu aspektů, často opomíjených, například nutnost podpory jak hmotného – tj. památky, tak i nehmotného kulturního dědictví – folklór či divadla. Zpráva je také dobrým vzkazem o tom, že kultura má nesmírně velký význam nejen pro naši identitu či volný čas, ale také ekonomiku a vzdělávání. Tyto aspekty bych právě ráda zdůraznila. Kulturní dědictví je zdrojem růstu a mělo by takto být chápáno a podporováno. Kulturní památky přitahují turisty, a pokud jsou živé svým obsahem, mohou skvěle posloužit ke vzdělávání mladších generací. Zpráva se moudře zabývá i finanční podporou kultury, kde mimo jiné volá po prolomení zastropování projektů, aby bylo možné do kulturních zařízení lépe investovat. Zdůrazněna je výměna osvědčených postupů či podpora mobility pracovníků v oblasti kultury. Jsem ráda, že jsem k ní mohla zásadně přispět v roli stínové zpravodajky a oceňuji skvělou spolupráci se zpravodajem a dalšími kolegy. Těším se, že zpráva bude zítra přijata a stane se textem, od kterého se bude odvíjet další debata a praktické kroky v podpoře evropské kultury.

  Bogdan Brunon Wenta (PPE), na piśmie.– Chciałbym pogratulować Panu Posłowi Diaconu i wszystkim, którzy tworząc to sprawozdanie, zaproponowali szereg efektywnych rozwiązań w zakresie ochrony wspólnego dziedzictwa kulturowego Europy.

Popieram zawartą w sprawozdaniu inicjatywę utworzenia unijnego portalu poświęconego temu dziedzictwu, zawierającego informacje o unijnych programach finansowania kultury. Pragnę podkreślić znaczenie dziedzictwa filmowego jako istotnej części dziedzictwa kulturowego Europy, w tym potrzebę digitalizacji filmów europejskich, zwłaszcza że poddane jej zostało jedynie 1,5% tego dziedzictwa. Istotnym aspektem jest także wprowadzenie na wszystkie poziomy nauczania, już od najmłodszych lat, edukacji filmowej, która umożliwiłaby młodym widzom krytyczne korzystanie z mediów i lepsze zrozumienie proponowanych publiczności treści.

Przyjęcie przez Parlament mojego sprawozdania dotyczącego filmu europejskiego w dobie cyfrowej jest dobrym przykładem na to, że europejska kinematografia oraz potrzeba digitalizacji naszego dziedzictwa filmowego jest istotnym aspektem ochrony europejskiej tożsamości i wspólnego dziedzictwa kulturowego.