Zoznam 
 Predchádzajúci 
 Nasledujúci 
 Úplné znenie 
Postup : 2015/2109(INI)
Postup v rámci schôdze
Postup dokumentu : A8-0042/2016

Predkladané texty :

A8-0042/2016

Rozpravy :

PV 11/04/2016 - 24
CRE 11/04/2016 - 24

Hlasovanie :

PV 12/04/2016 - 5.7
Vysvetlenie hlasovaní

Prijaté texty :

P8_TA(2016)0100

Rozpravy
Pondelok, 11. apríla 2016 - Štrasburg Revidované vydanie

24. Dohovor Organizácie Spojených národov o morskom práve: aspekty rybolovu (stručná prezentácia)
Videozáznamy z vystúpení
PV
MPphoto
 

  Die Präsidentin. – Als nächster Punkt der Tagesordnung folgt die kurze Darstellung des Berichts von Norica Nicolai über fischereiliche Aspekte im Rahmen des internationalen Übereinkommens über die Artenvielfalt des Meeres in Gebieten außerhalb des nationalen Hoheitsbereichs (Seerechtsübereinkommen der Vereinten Nationen) (2015/2109(INI)) (A8-0042/2016).

 
  
MPphoto
 

  Norica Nicolai, raportoare Doamnă președintă, stimați colegi, vreau să mulțumesc în primul rând colegilor din comisie și în special raportorilor din umbră pentru modul în care am colaborat la întocmirea acestui raport, raport pe care îl consider ca fiind un mesaj clar de susținere pentru Comisia Europeană, subliniind totodată care sunt prioritățile comisiei noastre în raport cu negocierile privind noul acord internațional. După cum știți, aproape 64% din apele planetei rămân în afara sferei de reglementare a Convenției privind dreptul mării, ca atare protejarea mediului, a biodiversității marine și a exploatării sustenabile a resurselor nu sunt acoperite de această convenție, care are peste treizeci și cinci de ani de existență, care aplică principiul libertății mărilor într-o lume în care lucrurile s-au schimbat, în care economia e diversificată, nevoia de hrană și de resurse a populației este cu totul alta.

Ca atare, această convenție urmează să fie supusă, sperăm noi, într-un viitor apropiat, unor modificări care să o aducă la o realitate prezentă. În ceea ce privește acordurile ulterioare, cel mai important acord pe care dorim să-l semnalăm este cel care vizează stocurile de pește, acord încheiat în 1995. Acest acord se adresează specific stocurilor de pește cu migrație mare și celor aflate în afara jurisdicției naționale. Acordul este în vigoare, este un acord bun, sigur mai sunt chestiuni care se pot discuta în legătură cu efectele acestui acord, dar comisia noastră recomandă susținerea și menținerea fermă, nemodificată, a prevederilor acestui acord în viitorul instrument juridic.

În 2004, Adunarea Generală a ONU a decis să se înceapă primele forme de negociere a acestei convenții. Ulterior, în 6 iunie 2015, Adunarea Generală a ONU decide deschiderea unor dezbateri și negocieri în cadrul unor comisii preliminare. Comisiile vor începe activitatea în 2016 și sperăm ca un prim raport să-l avem în 2017. Scopul acestor comisii va fi acela de pregătire a negocierilor de fond cu privire la dezvoltarea unui instrument internațional legal, subordonat Convenției privind dreptul mării, care să acopere lacunele și să completeze acordurile aflate în vigoare în prezent. Doresc să subliniez în mod deosebit rolul important pe care Comisia Europeană l-a avut, fiind una dintre vocile care au luat această inițiativă în ceea ce privește grupul de lucru, dar în acest context doresc să știți că există state care doresc excluderea din acest acord a anumitor tipuri de activități ce se desfășoară în afara jurisdicției naționale și cu precădere pescuitul, fapt care ne pune în dificultate, Comisia Europeană și Parlamentul nefiind de acord cu această excludere. Pe scurt, includerea pescuitului în acest nou instrument internațional, legal, este o prioritate pentru noi din motivele exprimate mai devreme, dar, cu un amendament foarte ferm, că acest lucru nu va duce la renegocierea acordului din 1995 privind stocurile de pește, ci va asigura includerea acestuia într-un nou cadru internațional.

De asemenea am recomandat folosirea, extinderea și sporirea importanței organizațiilor regionale pentru gestionarea pescuitului. Ele sunt parte a acordului din 1995, unele dintre ele au funcționat mai puțin bine, dar în general activitatea acestor organizații regionale este meritorie. Sugerăm Națiunilor Unite să găsească o modalitate de motivare a statelor mai puțin implicate în acest acord. În ceea ce privește zonele maritime protejate, acestea nu pot avea succesul scontat dacă nu există o coordonare și o colaborare între toate domeniile de activitate și dacă acestea nu sunt stabilite într-o logică de ansamblu privind protejarea biodiversității. Sperăm ca noul instrument internațional să includă o structură instituțională de luare a acestor decizii.

 
  
 

Catch-the-eye-Verfahren

 
  
MPphoto
 

  Gabriel Mato (PPE). Señora Presidenta, señor Comisario, en primer lugar quiero felicitar a la ponente por este informe, y yo lo que quería decirle es que hoy venimos a debatir sobre un nuevo instrumento internacional para regular nuestros mares, pero lo primero que hay que decir es que no es necesaria más regulación: el marco que tenemos es suficiente y lo que es importante es que todas las partes lo cumplan porque no por añadir más leyes internacionales estaremos preservando mejor nuestros mares y océanos.

Hasta ahora, es evidente que no lo hemos hecho muy bien y estamos haciendo un uso ineficiente del marco de gobernanza del que disponemos. Las organizaciones regionales de pesca son competentes y deben gestionar los recursos pesqueros, y tienen que seguir haciéndolo como lo están haciendo, así que centrémonos en fortalecer y mejorar la coordinación entre las organizaciones internacionales y las regionales y pongámoslas a trabajar todas juntas para regular de forma adecuada la pesca mundial.

 
  
MPphoto
 

  Ricardo Serrão Santos (S&D). Senhora Presidente, Senhor Comissário, saúdo também a relatora. Os recursos pesqueiros são uma componente da biodiversidade marinha e as pescarias a atividade humana com maior impacto nessa biodiversidade. Considero, pois, incontornável, a necessidade de uma abordagem jurídica e científica integrada.

Quero por isso destacar neste relatório a menção aos ecossistemas marinhos vulneráveis e às áreas ecológica e biologicamente significantes. O primeiro reflete o reconhecimento da sensibilidade ambiental feita pela FAO, mais próxima da manutenção de recursos, e o segundo reflete o reconhecimento da Convenção para a Diversidade Biológica, usualmente mais próxima das preocupações relativas à biodiversidade e ao funcionamento dos ecossistemas.

Parece-me que a integração de ambas as abordagens neste relatório poderá contribuir para dar consistência política em apoio da implementação de uma rede mundial de áreas marinhas protegidas nas áreas para além da jurisdição nacional, na minha opinião fundamental para a conservação dos oceanos e dos seus recursos.

 
  
MPphoto
 

  Νότης Μαριάς ( ECR). Κυρία Πρόεδρε, να συγχαρώ την εισηγήτρια, την κυρία Nikolai για την εισήγησή της, γιατί πραγματικά καλύπτει τα θέματα τα οποία μας απασχολούν. Στο πλαίσιο της Σύμβασης των Ηνωμένων Εθνών για το Δίκαιο της Θάλασσας, η Γενική Συνέλευση των Ηνωμένων Εθνών αποφάσισε να θεσπίσει ένα διεθνές νομικά δεσμευτικό μέσο, για τη διατήρηση και τη βιώσιμη χρήση της θαλάσσιας βιοποικιλότητας.

Συγκεκριμένα, τονίστηκε ότι πρέπει να επιτευχθεί o παραπάνω στόχος και έτσι θα πρέπει η αλιευτική βιομηχανία και η αγορά της Ευρωπαϊκής Ένωσης να είναι προσανατολισμένες προς την βιωσιμότητα. Η Σύμβαση αυτή του ΟΗΕ πρέπει να εφαρμοστεί, βεβαίως, απ' όλες τις χώρες, όχι μόνο τις χώρες Ευρωπαϊκής Ένωσης, αλλά και τις χώρες οι οποίες είναι υποψήφιες προς ένταξη στην Ευρωπαϊκή Ένωση και τις υπόλοιπες.

Ταυτόχρονα, εκτός απ' την προστασία των πόρων, νομίζω ότι θα πρέπει για άλλη μια φορά, να επισημάνω ότι η Ευρωπαϊκή Ένωση πρέπει επιτέλους να ασχοληθεί σοβαρά με τη στήριξη των αλιέων όλων των κρατών μελών και ιδίως της πατρίδας μου, της Ελλάδος.

 
  
MPphoto
 

  João Ferreira (GUE/NGL). Senhora Presidente, a conservação da biodiversidade marinha, particularmente nas águas internacionais, requer indiscutivelmente um esforço de cooperação e de concertação ao nível internacional. As Nações Unidas constituem o fórum adequado para estabelecer e aprofundar, conforme necessário e a evolução da realidade o exija, esses laços de cooperação e de concertação, tendo em vista a boa conservação dos recursos marinhos e a sua exploração sustentável, segundo critérios de justiça e de equidade.

A Convenção sobre o Direito do Mar constitui, entre outros, um instrumento adequado para prosseguir estes fins. As medidas a implementar devem apoiar-se num sólido conhecimento científico e numa aturada avaliação de impacto das diversas atividades desenvolvidas em meio marinho. A União Europeia tem aqui um papel que nem sempre tem sido assumido com a coerência e os meios que se justificavam. Bem pelo contrário. O exemplo das pescas de profundidade é elucidativo. Por que razão o que é prejudicial fazer-se nas águas da União Europeia passa a ser aceitável nas águas internacionais?

 
  
MPphoto
 

  Stanislav Polčák (PPE). Já chci podpořit samozřejmě veškeré iniciativy, které povedou k tomu, co je předmětem dnešního jednání v této zprávě, tzn. dosažení udržitelného rozvoje úrovně rybářství a samozřejmě i biologické diverzity v rámci moří a mořského prostředí.

Na druhou stranu ovšem musíme si přiznat, že i v Evropské unii se potýkáme s vlivy, které se odrážejí právě v úbytku biodiverzity. Vybral jsem, dovolil jsem si, několik, které skutečně souvisí s tím naším evropským prostorem. To je nárůst lidské populace a urbanizace právě v pobřežních oblastech; nadměrný přívod dusíku a fosforu, který může právě způsobit eutrofizaci; samozřejmě i intenzita rybolovu, která ohrožuje samotnou existenci výskytu ryb a dalších živých organismů, a nepochybně i znečišťování z lodí vyplachováním palivových a olejových nádrží.

Zde pořád máme řadu nedostatků i na vlastním poli a vítám tuto aktivitu, která na tyto otazníky upozorňuje.

 
  
MPphoto
 

  Nicola Caputo (S&D). Signora Presidente, onorevoli colleghi, ritengo giusto e quanto mai opportuno, forse solo un po' in ritardo, l'intervento delle Nazioni Unite finalizzato alla conservazione e all'uso sostenibile della diversità biologica marina nelle zone non sottoposte a giurisdizione nazionale.

Il moltiplicarsi delle attività marittime e l'aumento della pressione sulla sostenibilità marina rendono non più procrastinabile un'azione di tutela. Lo sviluppo di uno strumento internazionale giuridicamente vincolante che voglia essere davvero efficace e ben coordinato in materia di biologia marina deve necessariamente contemplare anche l'attività di pesca, così come è necessario inserire nel nuovo accordo internazionale il principio di responsabilità attraverso il riconoscimento del danno ecologico in mare e l'accertamento della catena della responsabilità per tale danno.

Nel nuovo accordo internazionale va previsto lo sviluppo di un meccanismo istituzionale per realizzare una valutazione preliminare di impatto ambientale per le attività che possono avere un impatto significativo sull'ambiente marino, con una base scientifica solida e accompagnando tale attività con monitoraggi ambientali e socioeconomici.

 
  
MPphoto
 

  Werner Kuhn (PPE). Frau Präsidentin! Ich liebe einfach diese parlamentarische Debatte, wo man unterschiedliche Auffassungen und Meinungen hört und dabei vielleicht dann auch das eine oder andere Argument liefern kann. Die Durchsetzung dieser internationalen Abkommen – das ist das A und O dabei. Wir haben genügend Gesetze – Gabriel Mato hat es vorhin gesagt –, aber wir müssen uns als Europäische Union stark machen von unserer Marktposition aus. 70 % des in Europa verbrauchten Fischs und der Fischprodukte sind Importe, nur 30 % können wir aus eigenem Aufkommen, aus eigenen Fanggebieten als Frischfisch oder aus Aquakultur bringen. Zu uns importieren die Südostasiaten, die Chinesen, die Russen bringen ihren Fisch auf den Markt, und überall soll im Prinzip kontrolliert werden, dass auch die Qualität und Nachhaltigkeit in der Fischerei durchgesetzt wird. Deshalb auch unsere gemeinsame Forderung: Wir brauchen ein europäisches Öko-Label. Und nach diesem Öko-Label müssen dann auch alle Importe beurteilt werden. Sie können nicht einfach auf unseren Markt kommen, sondern sie müssen sich auch an die Bedingungen halten. Das wäre auch fair für unsere eigene Fischerei.

 
  
 

(Ende des Catch-the-eye-Verfahrens)

 
  
MPphoto
 

  Karmenu Vella, Member of the Commission. Madam President, first of all allow me to welcome this own-initiative report on fisheries issues within the international agreement on the UN Convention on the Law of the Sea on the conservation and sustainable use of marine biodiversity in areas beyond national jurisdiction, better known as BBNJ. I am happy to say that the report rightly focuses on this important development, which should bring international maritime law up to date with developments in the last 30 years.

We have been promoting this new agreement since the first meeting of the BBNJ Working Group in 2006. This report by Mrs Nicolai, whom I would like to thank very much, is very timely, as the first preparatory committee, which opens the negotiations on this international instrument, has just taken place in the last two weeks, between 28 March and 8 April.

It will be followed by a second meeting at the end of August, between 26 August and 12 September. The report rightly points out that the new legal instrument will address a package of elements. These will include marine genetic resources, including questions on the sharing of benefits, area-based management tools including marine protected areas, environmental impact assessments, capacity-building and the transfer of marine technology. One of the main aims of this new agreement will be to establish a mechanism which will enable the creation and management of marine protected areas. This will help the global community meet the commitment it made at the third Rio Conference on Sustainable Development to protect 10% of oceans in this manner by 2020.

The European Union would also like this agreement to make the UNCLOS provisions on environmental impact assessments operational. This is necessary to prevent or to mitigate activities which have a negative impact on marine biodiversity. All activities in the high seas that could have an impact on marine biodiversity, including fisheries, should be covered by the new agreement without, however, undermining existing international fisheries law and bodies. This agreement should also help achieve the biodiversity protection provisions in the UN fish stocks agreement (FSA).

We agree with the report that the UN FSA continues to function well and should not be renegotiated, only implemented better. Similarly, we continue to support the work of regional fisheries management organisations. I am committed to ensuring that these organisations become more effective in delivering their aims of managing highly migratory and straddling stocks. I want to reassure you that the Commission and the European Union will continue to play a leading role in the UN negotiations and to defend the need for better protection of marine biodiversity, in line with our international commitments.

We will also continue to support the work of the regional fisheries management organisations in managing fisheries. The right balance will have to be struck between conservation and sustainable use, similarly to what we have done with the latest reform of the common fisheries policy. In addition, we will not allow these negotiations to upset the balance of rights and obligations established by the UNCLOS. We consider this to be the legal framework under which all human activities in the oceans should be undertaken.

I would like to conclude by thanking you for the support in our fight against illegal, unreported and unregulated fishing. This remains one of our priorities, and we will continue to work with our international partners to tackle this serious environmental, social and economic problem.

 
  
  

PUHETTA JOHTI ANNELI JÄÄTTEENMÄKI
varapuhemies

 
  
MPphoto
 
 

  Puhemies. – Keskustelu on päättynyt.

Äänestys toimitetaan huomenna.

 
Právne oznámenie